Sunteți pe pagina 1din 75

ARGUMENT

Motivatia alegerii acestei teme este data tocmoi de importanta pe care o are inventarierea
in cadrul entitatlor patrimoniale,adica in scopul acesteia in cvadrul firecarei firme in parte,
indiferent de obiectul de activitate.
Inventarierea, are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei
unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice
titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care
trebuie sa asigure o imagine fidela, clara si complexa a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALA “INTERBRANDS
M&D” S.R.L.
1.1Regimul juridic, forma juridica si profilul societatii comerciale
Organizarea societatii comerciale si a activitatilor pe care le desfasoara
1.3. Organizarea generala a contabilitatii societatii comerciale
CAPITOLUL II
NORME SI REGLEMENTARI PRIVIND EVALUAREA SI INVENTARIEREA
STOCURILOR
2.1. Structuri de stocuri, cadrul organizatoric privind gestiunea stocurilor, caracteristicile
de pastrare si miscare ale lor
2.2. Norme si reglementari internationale privind evaluarea stocurilor
2.2.1. Directiva IV-a Europeana
2.2.2. Standardul International de Contabilitate IAS 2: “Contabilitatea
stocurilor”
2.3. Legea contabilitatii 82/1992 si regulamentul de aplicare a ei
2.4. Norme metodologice privind organizarea si desfasurarea inventarierii patrimoniului
CAPITOLUL III
MOMENTE, METODE, PROCEDEE SI PRINCIPII DE EVALUARE A STOCURILOR
3.1. Principii privind evaluarea stocurilor
3.2. Preturile externe ca baza a evaluarii stocurilor la o societate cu profil de comert
3.3. Evaluarea stocurilor in cursul perioadei la intrarea si la iesirea acestora din
contabilitate
Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii
3.4. Evaluarea stocurilor la bilant
3.5. Evaluarea stocurilor in conditii de hiperinflatie
CAPITOLUL IV
METODE, PROCEDEE SI TEHNICI DE EFECTUARE A INVENTARIERII
STOCURILOR
4.1. Inventarul permanent si inventarul intermitent
4.2. Categorii de diferente la inventar si cazuri practice de regularizare a acestora la
stocurile societatii comerciale
4.3. Documente utilizate in cadrul inventarierii patrimoniului
CAPITOLUL V
SOLUTIE PRIVIND INFORMATIZAREA ACTIVITATILOR DE ELABORARE A
GESTIUNII STOCURILOR
Principiile functionale utilizate de produsul WINCONTA
Sistemul de codificare utilizat
Definirea societatilor si parametrilor sistemului
5.3.1.Operatii privind societatile
5.3.2. Configurarea sistemului
Implementarea produsului WINCONTA in sistemul informational al agentului
INTERBRANDS S.R.L.
5.4.1.Asigurarea conditiilor tehnice
5.4.2. Studiu de caz privind gestiunea stocurilor la S.C. “INTERBRANDS M&D” S.R.L. .
Capitolul VI
ANALIZA SI VALORIFICAREA DATELOR PRIVIND GESTIUNEA STOCURILOR
6.1. Raportarea prin bilant a informatiilor privind gestiunea stocurilor
6.2. Indicatori privind analiza stocurilor
6.3. Analiza stocurilor si a gestiunii acestora la societate
CAPITOLUL VII
CONCLUZII, OBSERVATII SI PROPUNERI PRIVIND EVALUAREA SI
INVENTARIEREA STOCURILOR
CAPITOLUL I: PREZENTAREA SOCIETĂȚII

ASPECTE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALA “INTERBRANDS


M&D” S.R.L. filiala Bistrita

Regimul juridic, forma juridica si profilul societatii comerciale

Societatea comerciala INTERBRANDS MARKETING & DISTRIBUTION SRL,


societate cu raspundere limitata, a fost infiintata conform Certificatului de inmatriculare emis de
Camera de Comert si Industrie , Oficiul Registrului de Comert al Municipiului Bistrita , Nr.
22570 / 11.03.1993 si conform hotararii judecatoresti 22791 / 08.03/1993.
Sediul administrativ este in Romania, Bistrita , Soseaua Viilor nr.14.
Societatea va infiinta prin decizia Consiliului de Administratie unitati comerciale sau de
prestari servicii, sucursale, agentii, birouri sau reprezentante in Romania sau in strainatate,
corespunzator obiectului de activitate si in conformitate cu legislatia in vigoare.
Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legea 31\1990 a societatilor
comerciale.
Asa cum este prevazut in Art. 5 din Legea 31\1990, societatea cu raspundere limitata se
constituie prin contract de societate si statut, incheiate in forma autentica.
SC INTERBRANDS MARKETING & DISTRIBUTION SRL a fost infiintata, cu
participare de capital roman in suma de 200 000 lei noi impartit in 1.000 parti sociale subscris si
depus integral de asociati la constituire astfel:
asociatul Sarkis Victor subscrie si depune un capital social in valoare de 140.000, numai
numerar impartit in 700 parti sociale, reprezentand 70% din capitalul social total.
asociatul Rand Sherifs suscrie si depune un capital social in valoare de 60.000 lei, numai
numerar impartit in 300 parti sociale, reprezentand 30% din capitalul social total.
Capitalul social al societatii, constituit din aport de capital a fost depus la BCR pe numele
si la dispozitia societatii.
Pe baza capitalului social subscris si varsat societatea a emis inmanat asociatilor
certificate constatatoare ale drepturilor asupra partilor sociale.Societatea tine evidenta partilor
sociale intr-un Registru numerotat, sigilat si pararfat de catre organele financiare ale statului, care
se pastreaza la sediul social.
Referitor la drepturile si obigatiile decurgand din obtinerea partilor sociale, fiecare parte
sociala subscrisa si varsata de asociatie, confera acestora dreptul la un vot in Adunarea Generala
a Asocitiatilor, de conducere, precum si alte drepturi prevazute in statut.
Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorie sau de alte obligatii personale ale
asociatilor. Un creditor al unui asociat poate formula pretentii numai asupra partii din beneficiul
societatii dupa bilantul contabil sau a cotei parti cuvenite acestuia la lichidarea societatii,
afectuate in conditiile prevazute de statut si ale legii.
Obiectul de activitate al socitatii cuprinde acele activitati care ori sunt permise de baza
materiala si financiara, sub rezerva obtinerii aprobarilor legale, acolo unde legea le impune,
prealabil desfasurarii lor si cu respectarea normelor si standardelor privind calitatea produselor si
serviciilor.
Obiectul principal de activitate il constituie comertul, si anume distributie de produse
alimentare si nealimentare ale Companiilor British American Tabacco, Procter & Gamble,
Nestle, Gillette, Perfetti, respectiv tigari, detegenti, produse cosmetice, cafea, mancare pentru
animale, cereale alimentare, ciocolata, guma,napolitane, produse farmaceutice.
Societatea isi desfasura activitatea in urmatoarele domenii :
comert intern en gross si en detaille cu produse cosmetice Gillette : aparate de barbierit,
spume de barbierit ,geluri de barbierit, lotiuni dupa barbierit pe diferite sortimente , periute de
dinti OralB, baterii Duracell pe diferite categorii tigari ( Kent, Viceroy, Rothmans, Derby , Pall
Mall , Lucky Strike ) , detergenti si produse accesorii pentru spalat ( Ariel, Tide, Bonux Perlan,
Prosper, Ace, Lenor ); cafea Nescafe, cereale pentru alimentatie Nesquik, Corn flakes, Frutina;
mancare pentru caini si pisici, guma happydent, napolitane Joe.
import-export si comercializarea in tara si strainatate a bunurilor alimentare si
nealimentare specifice obiectului de activitate;
comercializarea bunurilor specifice obiectului de activitate se va face en gross si en
detaille in toate spatiile comerciale care au ca obiect de activitate comercializarea si vanzarea
acestor bunuri si care sunt agreate de firma;
consignatie, comisionari in domeniul comercial, intermediere comerciala, tranzactii
comerciale, reprezentanta comert pentru societatile din Romania sau straine, depozitare, custodie
in toate domeniile de activitate permise de lege, achizitii si inchirieri pentru bunuri imobiliare,
bunuri de consum alimentare si nealimentare, produse industriale;
efectuarea de transport intern si international de marfuri si persoane ( prin orice
mijloace de transport care ar putea fi inchiriate sau achizitionate, inclusiv prin sistem de
taximetrie si rent a car , depozitare de bunuri specifice obiectului de activitate, scoli de conducere
auto;
executarea lucrarilor de service, intretinere si reparatii auto, spalatorie auto, mecanica
auto ( segmentare si schimbare set motor, tinichigerie, vopsitorie auto, vulcanizare, echilibrare
roti, schimb ulei etc), comercializare piese de schimb si subansamble auto, precum si
acumulatori, uleiuri auto si alte accesorii de intretinere auto, comercializare motorete,
automobile;
executarea lucrarilor, echipamentelor si reparatiilor de constructii civile, industriale,
social administrative, cladiri de locuit si instalatii ( sanitare si electrice, incalziri, lucrari de
izolatie si protectie anticoroziva ) pentru necesitati proprii sau terti.
Societatea va putea sa-si realizeze obiectul sau de activitate atat in Romania cat si in
strainatate, precum si in orice zone libere din tara si din strainatate, in lei si in valuta, in orice
conditii, cu respectarea legislatiei necesare sau folositoare pentru realizarea directa sau indirecta a
obiectului de activitate.
Societatea va putea efectua de asemenea operatii comerciale, imobiliare si de prestari de
servicii, precum si orice altfel de operatii care vor fi utile sau convenabile dezvoltarii obiectului
de activitate, in respectarea legislatiei in vigoare.
Societatea poate fi partener de afaceri altor societati din Romania sau din strainatate, atat
prin participare directa, cat si prin filialele si sucursalele sale.
Societatea va putea actiona in calitate de asociat sau actionar la alte societati comerciale
din Romania sau din strainatate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Partile contractante convin ca aprovizionarea societatii cu marfuri destinate
comercializarii se face de catre societati din Romania si din strainatate, in conditii de
competitivitate.
Pentru produsele importate se platesc taxe vamale, iar pentru marfurile vandute se plateste
TVA potrivit normelor legale.
Comercializarea produselor se face prin intermediul societatilor comerciale private, a
lanturilor si retelelor de magazine si a altor forme private si de stat care au ca obiect de activitate
comercializarea acestor bunuri.
Sistemul de reclama, de service si studiile de piata sunt efectuate cu mijloace proprii sau
se apeleaza la forme de specialitate.
Gestiunea societatii este controlata de asociati direct prin Comisia de Cenzori numita in
conformitate cu prevederile din statut : legea romaneasca din care face parte cel putin un expert
pentru verificarea bilantului si contului de Profit si Pierdere, persoane fizice sau juridice
autorizate in acest scop de organe financiare ale statului.
Durata de functionare a societatii “ INTERBRANDS MARKETING&DISTRIBUTION “
este nelimitata .
Modificarea formei juridice, dizolvarea sau lichidarea, asa cum este prevazut in statut, se
face pe baza hotararii AGA luata in unanimitate.
Firma nu detine participatii la alte societati comerciale, brevete de inventii, marci de
fabrica sau de comert.
Organizarea societatii comerciale si a activitatilor pe care le desfasoara

Organul suprem de conducere este Adunarea Generala a Asociatilor care, asa cum este prevazut
in statutul societatii, are urmatoarele atributii:
aproba structura organizatorica societatii;
hotaraste numirea si revocarea administratorilor si le stabileste puterile si remuneratiile;
desemneaza cenzorii, ii revoca;
ratifica contractele de munca individuale;
aproba modificarile programului de activitate si previzional al societatii;
aproba bilantul contabil anual;
stabileste repartizarea profitului net si a pierderii intre asociati;
hotaraste marirea sau reducerea capitalului social;
prelungeste durata de functionare a societatii;
decide lichidarea societatii comerciale si numirea lichidatorilor in cazul dizolvarii
societatii.
Administarea SC INTERBRANDS SRL se face de catre directorul general . Totodata
societatea tine prin grija administratorului, un Registru al asociatilor in care sunt inscrise : numele
si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul
social, transferul partilor sociale, sau orice alta modificare referitoare la acestea. Registrul poate
fi cercetat de asociati si creditori.
In statut sunt prevazute si drepturile si obligatiile detinatorilor de parti sociale si cesiunea
partilor sociale. Asadar partile sociale sunt indivizibile cu privire la societatea care nu recunoaste
decat un proprietar sau fiecare parte sociala. Cesiunea totala sau partiala a partilor sociale se
poate face numai pe baza deciziei AGA luata in unanimitate.
Verificarea activitatii sociale se face in conformitate cu statutul si anume : Bilantul
contabil si Contul de Profit si Pierdere sunt verificate de cenzor mai inainte de a fi supus
aprobarii AGA. Societatea va pune la dispozitie orice document, inclusiv lista de investitori la zi.
Cenzorul va face un raport scris. Prin aceasta va putea modifica Bilantul contabil si Contul de
Profit si Pierdere, daca acestea nu sunt in regula si va convoca AGA extraordinar daca se constata
acestea.
Personalul S.C. INTERBRANS SRL este angajat conform statutului societatii, pe baza
contractelor individuale cu respectarea prevederilor legale. Contractele cuprind pe langa salarii si
alte drepturi si obligatii reciproce.Contractele sunt aprobate de AGA.
Angajatii sunt condusi de un ASS - Area Sales Supervisor care trebuie sa aiba grija de
buna desfasurare a intregii activitati de vanzare din filiala condusa de acesta. In Bistrita unde este
volumul cel mai mare de activitate fiecare divizie are cate cinci operatori calculator , un Logistics
Manager care se ocupa de logistica – tine evidenta stocurilor si vanzarilor de marfuri pe fiecare
filiala din tara si global pe judet si are grija de buna aprovizionare cu produse a fiecarei filiale in
functie de target-ul pe care il are fiecare filiala - vanzarile previzionate pe care ar trebui sa le faca
agentii din fiecare filiala in cadrul unei luni.
In Sediul Central isi desfasoara activitatea :
personalul IT- care trebuie sa se ocupe de functionarea in conditii optime a retelei de
calculatoare pe intreg teritoriul tarii, de buna functionare a programului de contabilitate existent
in cadrul firmei.
Cenzorul : face analize, verifica Bilantul Contabil, Contul de Profit si Pierdere si orice alt
document solicitat de acesta si raporteaza rezultatele analizelor facute de el Adunarii AGA.
Serviciul Financiar Contabil condus de un Director Economic . Aici se verifica
corectitudinea intocmirii documentelor ( facturi, avize de insotire a marfii, registre de casa,
jurnale de vanzari, jurnale de cumparari ) , corectitudinea operatiunilor facute in programul de
contabilitate. Se centralizeaza toate situatiile din tara si se intocmesc situatiile finale la sfarsit de
luna ( balante de verificare, deconturile de TVA, statele de salarii, jurnale de vanzari si cumparari
centralizate pe toata tara ) , iar la sfarsit de an se intocmeste Bilantul Contabil si Contul de Profit
si Pierdere.
Directorul General – se ocupa de desfasurarea in conditii optime a intregii activitati a
firmei.

1.3. Organizarea generala a contabilitatii societatii comerciale

Contabilitatea se ţine în limba romana şi în moneda naţionala. Contabilitatea operaţiunilor


efectuate în valuta se ţine atat în moneda naţionala, cât şi în valuta. Pentru necesitaţile proprii de
informare întreprinderile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare şi într-o moneda stabila
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile
Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, revine administratorului.
În acest scop administratorul general trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare
pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi
ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului,
precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor
financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea
documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilităţii de
gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, registrele de
contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate,
se păstrează timp de 10 ani în arhiva unitatii cu începere de la data încheierii exerciţiului în cursul
căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, cu excepţia
primului an de activitate, când acesta începe la data înfiinţării, respectiv înmatriculării, potrivit
legii, la registrul comerţului.
Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă :
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) situaţia modificărilor capitalului propriu;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie;
e) politici contabile şi note explicative.
Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare,
performanţei, modificărilor capitalului propriu şi fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru
respectivul exerciţiu financiar.

CAPITOLUL II
NORME SI REGLEMENTĂRI PRIVIND EVALUAREA ȘI INVENTARIEREA
STOCURILOR

2.1. Structuri de stocuri si caracteristicile de pastrare si miscare ale lor ;


2.2. Norme si reglementari internationale privind evaluarea stocurilor :
2.2.1. Directiva IV-a Europeana;
2.2.2. I.A.S. – 2 - ‘ Contabilitatea stocurilor ‘.
2.3. Legea contabilitatii 82/1992 si Regulamentul de aplicare a ei ;
2.4. Norme metodologice privind organizarea si desfasurarea
inventarierii patrimoniului .

2.1. Structuri de stocuri, cadrul organizatoric privind gestiunea stocurilor,


caracteristicile de pastrare si miscare ale lor
Desfasurarea activitatii oricarui agent economic implica interventia unei mari diversitati
de mijloace circulante materiale, de la un capat la celalalt al lantului productiv sau comercial, pe
temeiul carora se realizeaza obiectul de activitate al societatii comerciale.
Stocurile se constituie ca un ansamblu de bunuri si servicii care pot fi consumate la prima
lor utilizare sau sunt destinate vanzarii: in forma initiala a cumpararii .
Pornind de la diversitatea elementelor care intra in componenta stocurilor, structural,
acestea pot imbraca diverse forme care pot fi delimitate astfel :
1. marfuri: valori materiale cumparate cu scopul revinderii lor
2. materii prime: se consuma in procesul de productie regasindu-se in structura
produsului in forma initiala sau prelucrata
3. materiale consumabile: in aceasta categorie se incadreaza diverse elemente: materiale
auxiliare, piese de schimb, combustibil, fiind considerate ca materiale a.jutatoare in procesul de
productie si de principiu nu sunt regasite in structura produsului
4. produsele: se constituie ca o denumire generica intrucat in aceasta
structura sunt cuprinse:
- produsele finite: care au terminat fazele de fabricare ale produsului, facand obiectul
depozitarii si livrarii in afara unitatii sau in unele cazuri pot fi retinute in cadrul unitatii;
- semifabricatele: se constituie ca valori materiale care au parcurs anumite faze ale
procesului de productie care urmeaza a fi prelucrate in fazele succesive ale procesului de
productie sau in unele cazuri pot face obiectul vanzarii in afara unitatii;
- productia neterminata: se gasesc sub aspect tehnologic intre stadiile de materie prima
sau semifabricate si semifabricate sau produs finit
- produsele reziduale: considerate rebuturile rezultate din procesul de productie, precum
si deseurile obtinute
5. obiectele de inventar: care se constituie ca o structura distincta prin contabilitate, fiind
reprezentat de acele bunuri care nu indeplinesc cumulativ cele doua conditii pentru a fi incadrate
ca mijloace fixe, gasindu-se in situatia de a avea o valoare sub limita legala indiferent de durata
sau au o durata sub an, indiferent de valoare.
Asimilate obiectelor de inventar sunt si SDV (scule, dispozitive, verificatoare) care sunt
destinate pentru realizarea unor comenzi de fabricatie, pentru produse de unicat sau de serie.
Asimilate obiectelor de inventar sunt si: de protectie, de lucru, unele ambalaje cu statutul
de obiecte de inventar.
6.amenajarile provizorii pentru unitatile de constructie-montaj care in vederea realizarii
unor obiective de investitii realizeaza, in prealabil, organe ale santierului si care sunt contabilizate
ca baracamente sau amenajari temporare rezultand din demontare sau demolare de valori
materiale recuperabile.
7. In categoria stocurilor sunt cuprinse si anumite categorii de animale cum sunt:
animale tinere si la ingrasat, precum si pasarile.
Structura de mai sus a elementelor de natura stocurilor se particularizeaza de principiu
conturile inscrise in Planul de conturi.
In raport de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupeaza in:
stocuri aflate in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate, stocuri sosite fara factura
stocuri livrate sau nefacturate, stocuri facturate dar neIjvrate, stocuri aflate la terti.
La S.C. INTERBRANDS S.R.L., care are ca obiect de activitate comertul cu ridicata cu
produse alimentare si nealimentare ale Companiilor BAT, P&G, Gillette, Nestle, Perfetti
structurile specifice de stocuri sunt urmatoarele:

-Marfuri care se impart in:


* produsele cosmetice ale Companiei Gillette:
-aparate de ras de folosinta indelungata: Mach 3, Sensor excel
-rezerve pentru aparate de ras;
-aparate de ras de unica folosinta: Blue II, HRDC;
-lame de ras;
-produse de toaleta pentru barbierit: gel de ras, spuma barbierit, crema barbierit;
-produse toaleta dupa barbierit:gel dupa barbierit, balsam dupa barbierit, lotiune dupa
barbierit;
-baterii Duracell de diferite categorii:9v, Ultra k2, Alkaline Plus,Foto litiu,DLCR2 dur
foto litiu;
-produse Oral B : periute de dinti Advantage, Indicator, Disney, Matase dentara
mentolata.
* produsele Companiei Nestle:
- Cereale pentru sugari pe diferite sortimente
cu grau, cu orez, grau + miere, fructe;
- Cereale pentru adulti :Nesquik, Corn Flakes
Chocapic, Cherioss, Kangus, Gold Flakes,
pe diferite categorii ( 450gr., 300gr.,
250gr., 125gr. );
- Concentrat carne la plic si cutie pe diferite
sortimente si categorii ( de pui sau de vita
de 10gr. sau 60gr. );
- Supa la plic ( de pui, de vacuta, de galuste,
crema de ciuperci, de fidea , instant rosii cu
taitei, pui cu taitei, crema de rosii );
- Cafea Nescafe pe diferite sortimente si
categorii: Brasero, Classic, Gold la cutie
sau plic de 300gr., 250gr. , 100gr., 50gr.;
- Napolitane Joe la punga sau folie pe diferite
categorii, arome si sortimente ( vanilie,
banane, cacao, ciocolata );
* produsele Companiei P&G :
- Detergenti de spalat rufe : Tide , Ariel,
Bonux Perlan, Bonux Automat la punga
sau cutie de 3000gr., 1500gr., 900gr.,
600gr., 450gr., 150gr.;
- Inalbitori de rufe : Ace pe sortimente :
lemon, gentil, regular, fresh, flori de munte
la 100 gr. si 400 gr.;
- Pampers Baby Dry Plus si Carry Packs;
- Pasta de dinti Blend a Med;
- Sampon de par Pantene si Wash&Go si
Head&Shoulders pe diferite sortimente
par normal, par gras, nutritiv, balsam,
menthol la 400 ml., 250ml., 200ml., 150ml;
* produsele companiei B.A.T. :
- tigari : Kent ( 100’s, Premium Lights),
Derby, Viceroy ( Soft Cup si Lights ),
Hollywood, Pall Mall ( FF si Lights ),
Lucky Strike Lights, Rothmans, Ksb,
* produsele Companiei Perfetti :
- guma de mestecat Broklyn ( Peppermint
si Spearmint ), Happydent ( Air Action,
Real fruit, Xylit, Protex, Mountain Ice )
- bomboane Golia ( Activ Blu, Green Aple,
Lemon Ice, Activ Plus, Frutta C, Activ )
Pentru a se opera usor cu toate aceste categorii de produse ele sunt codificate cu cifre si
uneori combinate cu litere . Spre exemplu G016 – Lame Platinium; G026 – Gel de ras satin Care,
G030 – Spuma de ras; O002 – Periuta Adventage; G124 – Aparat Mach 3 + 1 Rezerva;
1521.04 – Chocapic 250 gr.; 1521.08 – Nesquik 250gr. .

- Obiecte de inventar :
- calculatoare de birou, scaune, mese,
ventilatoare de aer, extinctoare, jaluzele,
rafturi pentru depozite. O categorie
speciala de obiecte de inventar o constituie
standurile promotionale pentru marfuri,
standuri ce sunt plasate in magazine
si pe care sunt asezate marfurile Companiei
distribuitoare . Aceste standuri sunt primite
de INTERBRANDS SRL de la companiile
a caror marfuri le distribuie cu titlu gratuit.
Spre exemplu la Gillette avem urmatoarele
tipuri de standuri : Minidisplay Oral B,
Fish Display, Matrouska, Fountain Stand,
Stand Large, Gillette floor stand, Gillette
Maestro Orizontal, Duracell Pilferproof .
- Materiale consumabile :
- toner imprimanta, dischete, ribon,
saci gunoi, alte materiale consumabile.

In ceea ce priveste cadrul organizatoric al gestiunii stocurilor, indiferent de profilul de


activitate al societatii de comert, de regula drumul urmat de bunurile materiale se inscrie in relatia
: aprovizionare – stocare – vanzare.
APROVIZIONAREA : se defineste ca un act comercial de trecere a marfii din
proprietatea vanzatorului in proprietatea cumparatorului cu acordul expres sau tacit al ambelor
parteneri.
Momentul intrarii marfii in proprietate cumparatorului, conform legislatiei si uzantelor
din Romania, poate coincide cu :
primirea facturii si receptia marfii urmata de achitarea contravalorii lor;
primirea facturii furnizorilor, in caz in care apare un decalaj intre momentul cumpararii si
cel al receptiei, decalaj ce determina aparitia mafurilor facturate dar neprimite ( nereceptionate );
receptia marfii in lipsa facturii, ceea ce determina aparitia marfurilor receptionate dar
nefacturate;
Conform modalitatilor de plata a contravalorii marfurilor, aprovizionarea poate fi cu plata
imediata ( in numerar ) sau ulterioara ( in numerar sau prin banca ) la un termen stabilit intre
partile contractante.
STOCAREA : este operatia de formare a rezervelor de marfuri destinate vanzarii.
Din punct de vedere contabil, stocul de marfuri reprezinta:
elementul principal al patrimoniului unui comerciant .
element a1 calculatiei costului de aprovizionare al marfurilor vandute.
In raport cu exercitiul de exploatare, stocul de marfuri poate fi:
- stoc initial ( existent la Inceputul exercitiului);
stoc curent (existent la un anumit moment din cursul exercitiului);
stoc final ( constatat la sfarsitul exercitiului)

2.3. Legea contabilitatii 82/1992 si regulamentul de aplicare a ei. Inventarierea

In conformitate cu art. 9 din Legea contabilitatii nr . 82 din 1991 publicata in Monitorul


Oficial nr. 265 / 27.12.1991, evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii si
reflectarea acestora in bilantul contabil se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finantelor.
La art. 132 din Regulamentul de Aplicare a Legii contabilitatii se precizeaza ca
diferentele constatate intre soldurile scriptice corespunzatoare bunurilor evaluate la valoare
actuala si stocurile constatate cu ocazia inventarierii se inregistreaza in contabilitate cu minusuri
sau plusuri de inventar , dupa efectuarea in prealabil, a compensatiilor admise, de regula numai in
cazurile in care exista riscul de confuzie intre acestea, pentru aceeasi perioada de gestiune.
Bunurile depreciate se evalueaza la valoarea de utilitate, stabilita in functie de valoarea lor
probabila de incasat, respectiv plata.
Elementele activelor circulante in baza H.G. nr. 945 / 1990 au fost inventariate si evaluate
la preturile de aprovizionare, respectiv la pretul de livrare la care sau adaugat cheltuielile de
transport si aprovizionare. In baza H.G nr. 26 din 22.01.1992 se precizeaza norme privind
reevaluarea unor active sau pasive ca urmare a modificarii cursurilor de schimb ale leului si
regimului de preturi si tarife.
In practica evaluarii economice, elementele activelor circulante trebuie sa fie analizate din
punct de vedere al existentei cantitativ cuantumului valoric si posibilitatilor de valorificare.
In legatura cu inventarierea, Regulamentul de Aplicare a Legii Contabilitatii ( emis in
baza prevederilor art. 42 din Legea Contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991) prevede
urmatoarele la articolul 127:
In conformitate cu prevederile art. 8 din lege, persoanele autorizate au obligatia sa
efectueze inventarierea generala. a patrimoniului: la inceputul activitatii, cel putin o data pe an
pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii
prevazute de lege.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei rea1e a patrimoniului fiecarei
unitati si cuprinde toate elernentele patrimoniale, precum si bunurile detinute cu orice titlu,
apartinand altor persoane juridice sau fizice.
Inventarierea reprezinta. ansarnblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor
elernentelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, dupa. caz, existente in
patrimoniu1 unitatii, la data la care aceasta se efectueaza.
La inceputul activitatii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea si evaluarea
elernentelor patrimoniale ce constituie aportul in natura.
Pe parcursul functionarii sale, unitatea patrimoniala efectueaza inventarierea
patrimoniului cel putin o data pe an, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar.
In baza prevederilor art. 8, alin. 2 din lege, Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de
la regula inventarierii obligatorii anuale, la solicitarea justificata a unitatii patrimoniale, cu avizul
directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a
rnunicipiului Bucuresti.
In aplicarea prevederilor art. 8 din lege, in functie de natura si cornplexitatea activitatii
lor, unitatile patrimoniale au obligatia sa asigure, in principal, urrnatoarele: stabilirea perioadelor,
organizarea si nurnirea persoanelor imputernicite sa efectueze inventarierea; pregatirea conditiilor
necesare efectuarii inventarierii; inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor aferente
exercitiului; efectuarea faptica a inventarierii;
determinarea rezultatelor inventarierii si valorificarea acestora.
La articolul 131 inventarierea se efectueaza la locurile de existenta de depozitare sau
pastrare a bunurilor, prin numarare, cantarire, masurare sau prin alte mijloace de determinare a
existentei faptice a acestora.
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri, se inscriu in liste de
inventariere, care se semneaza. de catre persoanele imputemicite sa efectueze inventarierea.
Bunurile apartinand altor persoane fizice sau juridice (in custodie, consignatie, prelucrare,
inchiriere etc. ) se inventariaza si se inscriu in liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite,
de regula, si persoanei juridice sau fizice, dupa. caz, careia ii apartin bunurile respective.
Cu ocazia inventarierii, disponibilitatile af1ate in conturile de la banci, precum si
creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse, de regula, verificarii si confirrnarii pe baza
extraselor de cont sau punctajelor reciproce in functie de necesitati, dupa caz.
Pentru toate celelalte elernente patrirnoniale, de activ si pasiv, cu ocazia inventarierii se
verifica. realitatea soldurilor conturilor respective. Pentru bunuri1e depreciate, inutilizabile sau
deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs, abandonate sau sistate, precum si
pentru creantele si obligatiile incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula., liste de inventariere
separate.
La articolul 132 evaluarea elementelor patrimoniale, cu ocazia inventarierii, in sensul
prevederilor pct. 19, lit. b din prezentul regulament, se face astfel:
(a) Bunurile de natura imobilizarilor, stocurile si celelalte bunuri se evalueaza la
valoarea actuala., denumita. valoare de inventar .
Diferentele intre soldurile scriptice corespunzatoare bunurilor respective si stocurile
constatate cu ocazia inventarierii se inregistreaza. in contabilitate ca plusuri sau minusuri de
inventar, dupa. efectuarea, in prealabil, a compensarilor admise, de regula, numai in cazurile in
care exista. riscul de confuzie intre acestea, pentru aceeasi perioada de gestiune.
(b) Bunurile depreciate se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element, in functie
de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de inventariere, in care se
inscriu, in principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si persoanele care au efectuat
inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate,
precum si creantele si datoriile; valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea si
regularizarea provizioanelor, precum si alte elemente privind concluziile si propunerile
referitoare la inventarierea patrimoniului unitatii.

2.4. Norme metodologice privind organizarea si desfasurarea inventarierii


patrimoniului

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta


tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ valoric sau numai valoric, in patrimoniul unitati
la data la care aceasta se efectueaza.
Rolul inventarierii
Inventarierea, are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati
si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu,
apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie
sa asigure o imagine fidela, clara si complexa a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un
moment dat este de forma:

Situatia neta a = Activul inventariat - Datoriile inventariate


patrimoniului la valoarea actuala la valoarea actuala

Clasificarea inventarierii
In temeiul Legii contabilitatii, unitatile patrimoniale au obligatia sa efectueze
inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, de regula la
sfarsitul anului, pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii, divizarii sau incetarii activitatii,
precum si in urmatoarele situatii :
*in cazul modificarii preturilor;
*la cerera organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe
prevazute in lege;
*ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot fi stabilite
cert decat prin inventariere;
*ori de cate ori intervine o predare primire de gestiune;
*cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
*ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora sau alte cazuri
prevazute de lege.
In cazul in care, in situatiile de mai sus, sunt inventariate toate elementele patrimoniale
dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, cu aprobarea administratorului, a
ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului.
In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul inventar se va
cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere, actualizate
cu cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data de 31
decembrie.
Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii
exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile
materiale pot fi inventariate si inaintea datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii
valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul contabil intocmit pentru anul
respectiv.
Pregatirea inventarierii
Inventarierea patrimoniului de efectueaza de comisii de inventariere, formate din cel putin
doua persoane numite prin decizie scrisa. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea
lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale. Inventarierea patrimoniului se poate
efectua atat de salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu
persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face fata gestionarii depozitelor supuse inventarierii
si nici contabilii ce tin evidenta gestiunii respective.
In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii sau alte
persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea conditiilor
corespunzatoare lucru a comisiei de inventarire prin :
organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sortimente, codificarea, acestora si
intocmirea etichetelor de raft;
tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori materiale si a celei
contabile si efectuarea lunara a confruntarii datelor dintre aceste evidente;
participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventarire;
asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se
inventariaza, respectiv pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare;
dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate pentru masurare, cantarire etc, cu
mijloace de identificare ( cataloage, mostre, sonde ), precum si cu formulare si rechizitele
necesare;
dotare a gestiunilor cu doua randuri de incuietori diferite.
Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventarire sunt
urmatoarele :
inainte de inceperea inventarierii, se ia de la gestionarul raspunzator o declaratie scrisa din
care sa rezulte:
gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;
in afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale respective, are in gestiune si altele
apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
are valori materiale nareceptionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au intocmit
documentele aferente;
a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
are documente de primire eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii dau care
nu au fost predate la contabilitate.
sa identifice toate locurile in care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate;
sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului ori de cate ori se intrerup
operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
sa bareze si semneze, la utima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la care s-au
inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori
materiale existente in gestiune, dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea in fisele de magazie si
predarea lor la contabilitate astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea.
sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura au fost verificate si daca
sunt in stare buna de functionare.
In cazul in care gestionarul lipseste, comisia de inventariere aplica sigiliul si comunica
aceasta conducerii unitatii. Conducerea unitatii are obligatia sa instiinteze imediat in scris pe
gestionar despre inventariere.
Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat sa se sisteze operatiunile
de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luaindu-se din timp masurile corespunzatoare
pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.
Daca operatiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea
unei zone tampon in care sa se depoziteze bunurile primite in timpul inventarierii sau sa permita
expedieri la clienti, iar operatiunile respective se vor efectua numai in prezenta comisiei de
inventariere, care va mentiona pe documentele respective – primit sau eliberat in timpul
inventarierii, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor.
Efectuarea faptica a inventarierii
Stabilirea stocurilor faptice de face prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa
caz. Bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj, acest lucru
urmand a fi mentionat in listele de inventariere respective.
Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa se
intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.Bunurile apartinand
altor unitati se ininventariaza si se inscriu in liste separate.Listele de inventariere cuprinzand
valorile materiale aflate in custodie se trimit si persoanei fizice sau juridice careia ii apartin
bunurile respective in termen de 15 zile de la terminarea inventarierii, urmarind ca proprietarul
bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri la termen de 5 zile de la primirea listelor de
inventariere.
Determinarea stocurilor faptice se face astfel incat sa se evite omiterea sau inventarierea
de doua ori a acelorasi bunuri. Produsele aflate in expeditie se inventariaza de catre unitatile
patrimoniale furnizoare si se inscriu in liste separate de inventariere. Formularele cu regim
special se inscriu in listele de inventariere in ordinea codurilor, pentru a se putea stabili cu
usurinta integritatea acestora, in conformitate cu dispozitiile.
Stabilirea rezultatelor inventarierii
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise
in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa ( fisele de magazie ) si din
contabilitate.
Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor
materiale inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere, potrivit
prezentelor norme. In cazul modificarilor ulterioare facute in fisele de magazie, comsemnarile
vor fi precedate de o ancheta prealabila amanuntita.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a
exactitatii tuturor soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu
aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor
inventarierii, prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere, varianta
simplificata, cu evidenta tehnico operativa pentru fiecare pozitie in parte, urmand ca pozitiile cu
diferente sa fie preluate in lista de inventariere centralizatoare.
Evaluarea stocurilor in listele de inventariere se face potrivit Regulamentului de aplicare a
legii contabilitatii 82/1991,precum si prevederile prezentate in norme. Stocurile trebuie respectate
cu respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit caruia metodele si regulile de
evaluare trebuie mentinute.
Inventarul intermitent, asa cum este definit in Regulamentul de aplicare a Legii
contabilitatii nr. 82/1991, are rolul de a stabili stocurile fizice la incheierea perioadei de gestiune,
fara a mai fi necesara confruntarea acestora cu stocurile scriptice.
In cazul inventarului intermitent, valorile materiale inventariate se evalueaza la pretul de
inregistrare a ultimei intrari in gestiune. Pe aceasta baza urmeaza a se efectua corectarea
cheltuielilor pe naturi.
In cazul constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, adminisratorii vor lua masura
imputarii acestora la valoarea lor de inlocuire.
Prin valoare de inlocuire, in sensul prezentei norme, se intelege costul de achizitie al
bunului respectivla data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare practicat pe
piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport,
aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru
intrarea in gestiune a bunului respectiv. In cazul constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate, care
nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din
specialisti in domeniul respectiv
Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca ca lipsurile constatate la
inventarire provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei
persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.Listele cu sorturile de produse, marfuri,
ambalaje care intrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de
administratori. Aceste liste sunt de uz intern, fiind numai la dispozitia administratorului
unitatii.Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate si pentru
riscurile si cheltuielile viitoare, nu sunt deductibile fiscal, cu exceptia celor prevazute in
reglementarile legale in vigoare.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate atat in evidenta tehnico-operativa, cat si in
contabilitate, in termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventarire.
Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmeste bilantul contabil, ale
carui posturi, in conformitate cu art. 28 din Legea contabilitii, trebuie sa corespunda cu datele
inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe
baza inventarului.

METODE, PROCEDEE SI TEHNICI DE EFECTUARE A INVENTARIERII


STOCURILOR

4.1. Inventarul permanent si inventarul intermitent;


4.2. Categorii de diferente la inventar si cazuri practice de
regularizare a acestora la stocurile societatii comerciale;
4.3. Documente utilizate in cadrul inventarierii patrimoniului.

4.1. Inventarul permanent si inventarul intermitent

Pentru conducerea contabilitatii stocurilor cateva probleme se cer rezolvate corect si intr-o
maniera unitara, intre care:
relatia "cantitate - valoare" si pretul de evaluare;
actualizarea valorii stocului final;
corelatia contabilitate sintetica - evidenta analitica;
posibilitatea reflectarii reale a elementelor materiale cu ajutorul conturilor contabile.
Conturile de natura stocurilor au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea
stocurilor intrate in gestiune, se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiune prin consum,
vanzare si alte destinatii.
Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in
sold la sfarsitul exercitiului financiar.
Unitatile patrimoniale au posibilitatea gestiunii stocurilor dupa doua sisteme, respectiv
metoda inventarului permanent sau metoda inventarului intermitent.
Aplicarea metodei inventarului permanent presupune contabilizarea fiecarei intrari de
stocuri, cantitativ si valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achizitie sau cost de produclie,
dupa caz), pretului stabilit in functie de valoarea de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la
capitalul social, plusuri la inventar, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta
valoare de inregistrare (pret standard, pret de vanzare). De asemenea, fiecare iesire din stoc este
contabilizata fizic si valoric, ceea ce permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
cantitativ cat si valoric. Din sondaje sau inventarieri periodice se observa diferentele sub forma
de minusuri sau plusuri cantitative sau valorice, corectandu-se stocul si respectiv soldul contabil,
asigurandu-se astfel si un control permanent al stocurilor.
Metoda inventarului permanent se utilizeaza la societatile in care gama sortimentala este
foarte diversificata si in care stocurile finale sunt in volum mare.
Metoda inventarului permanent este considerata ca fiind generatoare de costuri ridicate cu
prelucrarea informaliei deoarece presupune inregistrarea fiecarei miscari de stoc si calcule
reiterate, limita atenuata prin informatizarea contabilitatii stocurilor.
Verificarea concordantei dintre evidenta depozitelor si inregistrarile din contabilitate se
asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul
stocurilor.
Ecuatia de control proprie unei asemenea metode este:

SOLDUL FINAL AL GESTIUNII "N" SOLDUL FINAL AL GESTIUNII


CALCULAT IN CONTABILITATEA = “ N “ CALCULAT PE BAZA
ANALITICA EVIDENTEI CANTITATIVE
DE LA DEPOZITE

Soldul final al gestiunii "N" calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia:

SOLDUL FINAL SOLDUL INITIAL VAL INTRARILOR VAL IESIRILOR


AL GESTIUNII “N”= AL GESTIUNII “N”+ GESTIUNII “ N “ - GESTIUNII “N”

Soldul final al gestiunii "N" calculat pe baza evidentelor cantitative de la depozite se


determina prin ponderarea cantitatilor in stoc cu pretul de evaluare in functie de metoda de
evaluare, identificarii specifice, epuizarii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO) si pretul standard
(prestabilit). Nu se poate aplica metoda costului mediu ponderat.
Caracteristica acestei metode consta in:
- evidenta analitica cantitativa a stocurilor se tine numai in fisele de magazie, eliminandu-
se fisele conturilor analitice cantitativ valorice de la contabilitate;
- evidenta miscarii stocurilor la contabilitate se tine global valoric pe depozite, pe grupe
de bunuri (stocuri) si pe conturi sintetice;
- pentru verificarea concordantei dintre datele din contabilitatea sintetica si cele din
contabilitatea analitica, la finele lunii pe baza datelor din fisele de magazie se completeaza
registrul stocurilor .
Etapele de realizare a evidentei analitice a stocurilor in cazul acestei metode sunt:
- cantitatile de stocuri intrate si iesite se imegistreaza pe baza documentelor primare, in
fisele de magazie stabilindu-se dupa fiecare operatie stocul existent in depozit;
- periodic, chiar zilnic, contabilul de la contabilitatea stocurilor verifica operatiile inscrise
in fisele de magazie si certifica prin semnatura exectitatea acestora. Semnatura are rolul de a
dovedii ridicarea documentelor de la depozit pentru pre dare a la contabilitate;
- documentele primite de la contabilitatea stocurilor, se gropeaza pe tipuri de operatii
(intrari, iesiri), pe gestiuni si pe conturi sintetice, iar dupa aceea se inscriu in situatiile analitice
ale intrarilor, respectiv iesirilor de stocuri, care se completeaza zilnic sau la intervale mici;
- pe baza datelor din situatiile analitice ale intrarilor si iesirilor de stocuri se completeaza
"Fisa centralizatoare a miscarilor valorice" pe grupe de stocuri, document necesar pentru
inregistrarea in contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri;
- intocmirea la finele lunii a "Registrului stocurilor" pe baza datelor cantitative din fisele
de magazie si preturile de evaluare a stocurilor .
Metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic): la locul de depozitare stocurile sunt
urmarite cantitativ, pe categorii, iar in contabilitate se organizeaza evidenta cantitativ-valorica a
stocurilor. Verificarea concordantei dintre evidenta locurilor de depozitare si contabilitate se face
prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont
analitic din contabilitate.
Aceasta metoda prezinta urmatoarele caracteristici:
- cantitatile de stocuri intrate si iesite din magazie se inegistreaza pe baza documentelor
respective in fisele de magazie ce se tine la locurile de depozitare;
- documentele ce au stat la baza acestor imegistrari se inscriu in borderoul de predare a
documentelor si impreuna cu acesta se predau la contabilitatea stocurilor;
- la contabilitatea stocurilor documentele se prelucreaza corespunzator necesitatilor
contabilitatii si anume: se grupeaza pe intrari si iesiri, pe grupe sau subgrupe de stocuri si pe
locuri de consum, se evalueaza cantitatile si se stabilesc conturile in care urmeaza sa se inscrie
operatiile respective;
- datele din documente se inegistreaza cantitativ si valoric in fisele conturilor analitice,
deschise pe feluri de stocuri, in cadrul contabilitatii acestora.
Intrarile de stocuri se inregistreaza zilnic in fisele conturilor analitice, iar iesirile fie zilnic,
fie periodic, fie saptamanal, decadal sau lunar, pe baza unor documente cumulative.
Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturile sintetice si cele analitice de
stocuri se realizeaza la sfarsitul lunii, prin intocmirea balantelor de verificare ale conturilor
analitice.
Metoda global-valorica: presupune organizarea evidentei valorice atat la nivelul
gestiunii, cat si in contabilitate. Verificarea concordantei dintre evidenla gestiunii si cea din
contabilitate se face periodic, prin inventariere. Aceasta metoda se aplica, de regula, in unitatile
comerciale care nu pot utiliza metoda cantitativ-valorica.
Soldul final astfel calculat trebuie sa fie egal cu cel stabilit in contabilitatea analitica pe
baza relatiei:

SOLDUL FINAL = SOLDUL INITIAL VAL INTRARILOR VAL IESIRILOR


AL GESTIUNII N AL GESTIUNII N + GESTIUNII N - GESTIUNII N

Evidenta operativa este organizata cu ajutorul documentului “ Raport de gestiune “ care


poate fi intocmit zilnic sau periodic de catre gestionar. “Raportul de gestiune” furnizeaza
informatii zilnice cu privire la miscarea marfurilor si determina soldul scriptic al acestora.
Soldurile determinate in “Raportul de gestiune” se confrunta cu cele calculate in fisele analitice
ale gestiunii. Totodata prin “Raportul de gestiune” se asigura si centralizarea documentelor de
intrare si iesire. Din cele doua exemplare ale “Raportului de gestiune” un exemplar ramane
gestionarului iar unul ( originalul ) impreuna cu documentele primare este trimis la
Compartimentul financia-contabil pentru inregistrare si confruntare cu datele din fisele analitice
ale gestiunii.
Metoda inventarului intermitent se poate aplica in intreprinderile mici si mijlocii.In cursul
perioadei de gestiune, miscarile de stocuri ( intrari, iesiri ) nu se inregistreaza prin conturile de
stoc, ci prin conturile de cheltuieli. Conform acestei metode, evaluarea si contabilizarea iesirilor
din stoc se fac pe baza unei inventarieri fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel, iesirile din
stoc se determina prin calcul extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus
valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere fizica.

Val. iesirilor = Val. stocului initial + Val. intrarilor – Val. stocului final

Desi este mai simplu si mai putin costisitor decat inventarul permanent, inventarul
intermitent prezinta cateva inconveniente: o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la
deformarea informatiei contabile, prezentata in documentele contabile de sinteza (valoarea
stocurilor din bilant, cheltuielile cu stocurile si respectiv rezultatul din contul de profit si
pierdere); nu permite stabilirea plusurilor sau minusurilor in gestiune; creeaza tentatia de
"subevaluare" a stocurilor la inventar, din motive fiscale, in vederea cresterii nereale a
cheltuielilor cu stocurile si diminuarii profitului impozabil.

Metoda inventarului permanent pentru stocurile din cumparari

Potrivit acestei metode, in cursul exercitiului are loc debitarea conturilor de stocuri din
cumparari (respectiv 30 "Stocuri de materii si materiale", 32 "Obiecte de inventar", 36 ,Animale",
37 "Marfuri" si 38 ,Ambalaje"), cu intrarile de stocuri, evaluate la pret de inregistrare (cost de
achizitie, pret standard, pret de vanzare etc.) si creditarea acelorasi conturi cu iesirile din stoc
aferente perioadei de gestiune.
La sfarsitul exercitiului, soldurile conturilor de stocuri din cumparari sunt comparate cu
valorile faptice, rezultate din inventariere, eventualele diferente (plusuri sau minusuri de inventar)
fiind regularizate prin aducerea soldurilor la marimea lor reala.
In continuare propunem spre exemplificare aplicarea acestei metode in conditii diferite de
evaluare (cost de achizitie, cost standard si pret de vanzare).

Inventar permanent pentru stocuri din cumparari de marfuri evaluate la cost de achizitie

Permanenta inventarului la cost de achizitie se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si


miscarii marfurilor la cost de achizitie, care de regula este fluctuant pentru aceleasi marfuri.
Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa
urmatoarele procedee:
costul mediu ponderat;
primul intrat-primul iesit ( FIFO ).
Pentru contabilizarea curenta a operatiilor privind stocurile si miscarile de marfuri se
utilizeaza urmatoarele conturi:
a) Contul 371 “ MARFURI “, care tine evidenta marfurilor aflate in depozitele cu ridicata
precum si a celor aflate in unitatile cu amanuntul si este un cont cu functiune contabila de activ.
In debitul contului “ MARFURI “ se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor intrate in gestiune ( cumparate, primite de la terti, aduse ca aport, constatate plus la
inventariere, donatii ) iar in credit, valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din
patrimoniu unitatii ( prin vanzare, dare in custodie la terti, retragere de aport, minusuri la inventar
).
Soldul contului reprezinta valoarea marfurilor la pret de inregistrare existente in stoc la
finele perioadei.
b) Contul “ CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE “ evidentiaza costul marfurilor
vandute de catre unitatile patrimoniale.
In cazul inventarului permanent contul 607 se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare
a marfurilor vandute sau constate lipsa la inventariere si diferentele de pret aferente ( in cazul
evaluarii marfurilor la alte valori decat costul de achizitie ); se crediteaza la finele perioadei cu
ocazia calcularii rezultatului.
In cazul inventarului intermitent, contul 607 functioneaza astfel:
la inceputul exercitiului se debiteaza cu stocul initial la cost de achizitie, determinat prin
inventar fizic la finele perioadei precedente;
pe parcursul perioadei se debiteaza cu toate cumpararile de marfuri la cost de achizitie;
la sfarsitul perioadei se crediteaza cu valoarea la cost de achizitie a stocului final
determinata prin inventariere in vederea stabilirii costului de achizitie al marfurilor
vandute.Pentru aceasta valoare se inchide contul de cheltuieli prin contul de rezultate 121“
PROFIT SI PIERDERI “.
c) Contul 707 “ VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR “ tine evidenta vanzarilor
de marfuri ( la pret de vanzare mai putin TVA ). In credit se inregistreaza pretul de vanzare al
marfurilor (exclusiv TVA) livrate clientilor; sumele incasate in avans care reprezinta venituri ale
exercitiului in curs. Debitarea contului are loc la finele perioadei cu ocazia calcularii rezultatului.

Exemplu: Societatea comerciala “ INTERBRANDS M&D SRL “ prezinta urmatoarele


informatii privind stocul de marfuri pentru exercitiul 2000 :
- stoc initial din produsul “ Spuma de barbierit ( G033 )” 300 bucati la pretul de 50.000
lei/bucata ...............................................................= 15.600.000 lei
achizitionare de la Gillette Romania din produsul Spuma de barbierit – G033 a 2.000
bucati la pretul de 52.000 lei =104.000.000lei, TVA= 19%
- vanzare a 1.500 bucati la pretul de 55.000 lei/bucata, din produsul “ Spuma de barbierit
“( G033 ), TVA = 19 %;
la sfarsitul exercitiului, in urma inventarierii fizice se constata un stoc de:
a ) 43.000.000 lei;
b) 45.000.000 lei.
Inregistrarile din cursul exercitiului sunt:

1) Achizitia de marfuri:

% = 401 “ Furnizori “ 123.376.000


371 “ Marfuri “ 104.000.000
4426 “ TVA deductibila “ 19760.000
2) Iesirea din stoc a marfurilor prin vanzare :

411 “ Clienti “ = % 98.175.000


707 “ Venituri din 82.500.500
vanzarea marfurilor “
4427 “ TVA colectata “ 15.675.000

3) Descarcarea de gestiune cu marfurile vandute :

607 “ Cheltuieli = 371 “ Marfuri “ 75.000.000


privind marfurile “

4) La sfarsitul exerciliului se compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia


faptica rezultata in urma inventarierii. In cazul nostru, in varianta a) situatia la inventar se
prezinta astfel:
Stoc scriptic (sold cont 371 "Marfuri") ..............................44.600.000 lei Stoc faptic
(conform inventarului fizic) ....................................43.000.000 lei

Minus la inventar (minus in gestiune) .........................................1.600.000 lei

a) Contabilizarea minusului la inventar:

607 “ Cheltuieli = 371 “ Marfuri “ 1.600.000


privind marfurile “

b) situatia la inventar se prezinta astfel:


Stoc scriptic (sold cont 371 "Marfuri") ....................... 44.600.000 lei
Stoc faptic (conform inventarului fizic) .......................45.000.000 lei

Plus la inventar (plus in gestiune) ..................................400.000 lei

b) Contabilizarea plusului la inventar:

371 “ Marfuri “ = 607 “ Cheltuieli 400.000


privind marfurile “

In urma contabilizarii acestor operatii, contul de stocuri reflecta, la inchiderea exercitiului,


marimea reala a stocului, evaluat la cost de achizitie, adica:

371 “ Marfuri “ 75.000.000


S.I. 15.600.000
104.000.000

SFD 44.600.000
Se remarca faptul ca, in cazul practicarii metodei inventarului permanent, o achizitie de
stocuri (cumparare) este contabilizata ca o intrare de stocuri in patrimoniu. O asemenea solutie de
tehnica contabila aduce atingere conceptului de "contabilitate de angajamente", concept asumat si
de normele contabile romanesti, potrivit carora "rezultatul exercitiului (...) se determina ca
diferenla intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor.
Astfel, se incalca principiul independentei exercitiului care presupune "delimitarea in timp a
veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora...".
Or, insasi, formarea stocurilor (cumpararea) reprezinta angajarea unei asemenea cheltuieli,
indiferent de data platii cheltuielii sau consumului stocului.
Inventar permanent pentru stocuri din cumparari de marfuri evaluate la cost standard
Principiile metodei sunt :
evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret standard prestabilit pe baza
preturilor perioadei precedente. Periodic pretul standard se actualizeaza in functie de evolutia
reala a preturilor.
calculul si inregistrarea diferentei dintre pretul standard si costul de achizitie atat pentru
stocuri cat si pentru intrari si iesiri
In aceasta varianta contul 371 “ MARFURI “ se debiteaza cu valoarea intrarilor, la cost de
achizitie standard (prestabilit) si se crediteaza cu iesirile evaluate tot la cost de achizitie standard.
Abaterile intre costurile de achizitie standard (prestabilit) si costul de achizitie efectiv sunt
reflectate de un cont "rectificativ", denumit "Diferente de pret..", deschis pentru fiecare categorie
de stocuri din cumparari.
Contul 378 "DIFERENTE DE PRET LA MARFURI" functioneaza ca un cont de activ si
se debiteaza cu abaterile de la costurile de achizitie standard aferente stocurilor cumparate, cu
sume in rosu, pentru abateri favorabile (costul de achizitie efectiv < costul de achizitie standard)
sau cu sume in negru, pentru abaterile nefavorabile (costul de achizitie efectie > costul de
achizitie standard ) si se crediteaza cu abaterile de la costurile de achizitie standard aferente
stocurilor iesite din gestiune (cu sume in rosu, pentru abateri favorabile, cand costul de achizitie
efectiv < costul de achizitie standard sau cu sume in negru, pentru abateri nefavorabile, cand
costul de achizitie efectiv > costul de achizitie standard).
Soldul debitor al contului de "DIFERENTE DE PRET LA MARFURI" reflecta abaterile
de la costurile de achizitie standard aferente diferitelor categorii de stocuri din cumparari
existente la un moment dat (sumele in rosu reflecta abaterile favorabile de la costurile standard,
iar sumele in negru, pe cele nefavorabile de la costurile standard) .
( S.I. + R.D. ) cont 378

K 378 =
( S.I. + R.D. ) cont 371

Diferenta aferenta marfurilor iesite = K 378 * R.C. ct 371

In literatura de specialitate este intalnita si varianta in care contul care inregistreaza


abaterile de la costurile standard denumit "DIFERENTE DE PRET LA MARFURI” este
prezentat si ca un cont bifunctional, care se crediteaza cu abaterile favorabile aferente stocurilor
intrate in gestiune si se debiteaza cu abaterile nefavorabile aferente intrarilor de stocuri. Soldul
debitor sau creditor al contului de abateri, calculat la un moment dat, se repartizeaza asupra
stocurilor iesite din gestiune, utilizand un coeficient aferent abaterilor (K):

Sold debitor sau creditor al contului de abateri


K aferent abaterilor =
( S.I. + Rulaj debitor ) cont de stocuri din cumparari

Abaterile de la costurile standard aferente iesirilor de stocuri se calculeaza astfel :

Abateri afernte = K aferent * Rulaj creditor al contului de stoc


Iesirilor de stocuri abaterilor
Acest cont de abateri ("Diferente de pret la Marfuri”) se debiteaza cu abaterile favorabile
aferente stocurilor iesite din gestiune si se crediteaza cu abaterile nefavorabile de la costurile
standard, aferente iesirilor de stocuri.
Soldul final creditor sau debitor al contului reflecta abaterile favorabile, in cazul soldului
creditor, iar soldul final debitor reflecta abaterile nefavorabile de la costurile standard, aferente
stocurilor existente la un moment dat.

Exemplu : Societatea comerciala “ INTERBRANDS M&D SRL “ prezinta urmatoarele


informatii referitoare la stocul de marfa din produsul – guma de mestecat “ Happydent Mountain
“, evaluat la pretul unitar de achizitie de 6.500 lei/blister
- stoc initial la pret de achizitie ( 3.000 * 6.500)...19.500 lei
- abateri favorabile de la costul

4.500

de achizitie standard.............................................

- achizitii de marfuri din produsul guma de mestecat “Happydent Mountain“ 6.000 *


6.800 lei/blister................... 40.800 lei:
TVA = 19%;
- vanzare de marfuri din produsul “ Happydenr Mountain” 4.000 blistere *
6.500lei/blister............................................... 26.000 lei

Contabilizarea cumpararilor de marfuri :

cost de achizitie standard: 6.000 blistere * 6.500 lei/blister = 39.000 lei


cost de achizitie efectiv : 6.000 blistere * 6.800 lei/blister = 40.800 lei

= abatere nefavorabila de la costul standard (suma in negru) = 1.800 lei


% = 401 “ Furnizori “ 48.552
371 “ Marfuri “ 39.000
378 “ Diferente de pret 1.800
la marfuri “
4426 “ TVA deductibila “ 7.752

Vanzarea de marfuri din produsul “ Happydent Mountain “ , la cost de achizitie standard :


4.000 blistere * 6.500 lei/blister = 26.000 lei

411 “ Clienti “ = % 30.940


707 “ Venituri din 26.000
vanzarea marfurilor “
4427 “ TVA colectata 4.940

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute la cost standard:

607 “ Cheltuieli privind = % 27.200


marfurile “ 371 ” Marfuri “ 26.000
378 “ Diferente de pret 1.200
la marfuri “
Calculul si contabilizarea abaterilor de la costul de achizitie standard aferente stocurilor
iesite din gestiune ( la finele lunii ) :

( S.I. + Rulaj debitor ) cont 378 4.500 + 1.800

K 371 = = =
( S.I. + Rulaj debitor ) cont 371 19.500 + 39.000

= 0.0461 ( exprima o abatere favorabila )

Abateri de la costul
standard aferente = Rulaj creditor cont 371 * K 371 = 1.200 lei
stocurilor iesite din gestiune

In bilantul contabil stocurile din cumparari sunt evaluate la costul.de achizitie efectiv
(costul standard corectat cu abaterile favorabile sau nefavorabile, diminuat cu eventualele
provizioane pentru deprecierea acestor stocuri).
Remarcam faptul ca desi evaluarea la costuri (preturi) standard este utilizata si in
contabilitatea financiara, acestea constituie, prin excelenta, obiectul contabilitatii de gestiune.

Inventar permanent pentru stocuri din cumparari evaluate la pret de vanzare

Principii : - evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret de vanzare;


- pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta.
Consecinta : calculul marjei aferente vanzarilor si stocurilor de marfuri.
Aplicarea inventarului permanent, la pret de vanzare, pentru stocurile de marfuri,
presupune utilizarea unui cont de inregistrare a marjei comerciale (adaosului comercial). Acest
rol este jucat de contul 378 "Diferente de pret la marfuri", care functioneaza ca un cont de pasiv
care se crediteaza cu marja comerciala aferenta marfurilor intrate in stoc si se debiteaza cu marja
comerciala aferenta iesirilor de marfuri din gestiune. Soldul creditor al contului 378 "Diferenle de
pret la marfuri" reflecta marja comerciala aferenta marfurilor existente in stoc.
Determinarea marjei comerciale (adaosului comercial) aferenta marfurilor iesite din stoc
se face periodic (la sfarsitul lunii), pe baza unui coeficient mediu de marja comerciala (Kcont
378):

( Sold initial + Rulaj creditor ) cont 378

K cont 378 =
(S.I.+Rulaj debitor)cont 371- (S.I. + Rulaj creditor)cont4428

Marja comerciala aferenta marfurilor vandute (M vanzari) se calculeaza prin aplicarea


coeficientului mediu de marja comerciala (Kcont 378) la valoarea vanzarilor de marfuri, exclusiv
TVA (rulajul creditor al contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor") :

M vanzari = Vanzari de marfuri (rulaj creditor cont 707) x K cont 378

Exemplu: O Intreprindere comerciala cu amanuntul prezinta urmatoarele informalii


aferente lunii ianuarie N:

Se achizitioneaza 240 sticle de bere “ Ursus “ la cost de achizitie de 1000 lei/sticla,


adaosul comercial practicat pentru aceasta marfa fiind de 40%, TVA 19%.

Achizitia de marfuri :
% = 401 “ Furnizori “ 2.856

371 “ Marfuri “ 2.400


4426 “ TVA deductibila “ 456

Inregistrarea adaosului comercial :

371 “ Marfuri “ = 378 “ Diferente de pret 960


la marfuri “

Inregistrarea T.V.A. aferent pretului de vanzare :

371 “ Marfuri “ = 4428 “ T.V.A. 638.


neexigibila “

Se vand din marfa achizitionata 120 de sticle la pretul de vanzare de 12.5 lei + T.V.A.
19%.

5311 “ Casa in lei “ = % 1.785.000


707 “ Venituri din
vanzarea marfurilor “ 1.500
4427 “ T.V.A. colectata 285

Se descarca gestiunea pentru marfurile vandute :

% 371 “ Marfuri “ 1.999

607 “ Cheltuieli privind =


marfurile “ 1.200
378 “ Diferente de pret 480
la marfuri “
4428 “ TVA neexigibila “ 319

Daca intreprinderea comerciala practica un coeficient unic de masa, marja comerciala


(adaosul) aferenta marfurilor vandute se poate calcula la fiecare iesire, aplicand coeficientul de
marja redusa (K marja redusa) la pretul de vanzare al marfii vandute, exclusiv TVA (rulajul
creditor al contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor"). Coeficientul de marja redusa se
calculeaza prin procedeul sutei majorate cu procentul:

% Marja * 100

K marja redusa =
100 + % Marja

Marja aferenta vanzarilor=Vanzari(Rulaj creditor cont 707)* K marja redusa

Inventar intermitent pentru stocurile din cumparari de marfuri

Intrarile de stocuri din cumparari (materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale,
marfuri si ambalaje) sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli cu stocurile respective
(materii prime, materiale, marfuri etc.), la cost de achizitie (sau prestabilit in functie de valoarea
de utilitate).
In cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) iesirile de stocuri din gestiune, prin
consum sau vanzare, nu sunt contabilizate.
La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice, este inregistrata variatia
stocurilor (sold initial - sold final), neafectata de eventualele provizioane pentru depreciere.
Variatia stocurilor este determinata pe cale contabila prin anularea stocului inilial si
constatarea stocului final, conform datelor stabilite la inventar. Normele contabile romanesti nu
prevad in acest sens un cont special de variatia stocurilor din cumparari, ceea ce lezeaza
conceptul de inventar intermitent. De aceea, anularea stocului initial se face tot prin debitarea
contului de cheltuieli aferente fiecarui tip de stoc din cumparari si creditarea contului de stoc, cu
marimea soldului initial, iar constatarea stocului final se face invers, adica debitand un cont de
stoc si creditand contul de cheltuieli corespunzator, cu marimea soldului final, constatat prin
inventariere fizica.
Reglementarile contabile romanesti prevad ca "in cazul inventarului intermitent, valorile
materiale inventariate se evalueaza la pretul de inregistrare a ultimei intrari in gestiune. Pe
aceasta baza urmeaza a se efectua corectarea cheltuielilor pe naturi. Din cate constatam, in
aceasta situatie:, normele contabile romanesti autorizeaza ca valoare de inventar (valoare actuala)
pretul ultimei facturi de cumparare.
Inventarul intermitent nu ridica problema regularizarilor plusurilor sau minusurilor la
inventarul fizic, deoarece soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real, constatat prin
inventariere fizica. Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc din cumparari (materii
prime, materiale, marfuri etc.) reflecta cheltuielile cu achizitia elementului de stoc influentate cu
variatia stocului (adica valoarea iesirilor din stoc).
Exemplu:
Exemplu: Societatea comerciala “ INTERBRANDS M&D SRL “ prezinta urmatoarele
informatii privind stocul de marfuri pentru exercitiul 2000 :
- stoc initial din produsul “ Spuma de barbierit ( G033 )” 300 bucati la pretul de 520
lei/bucata ...............................................................= 15.600.000 lei
achizitionare de la Gillette Romania din produsul Spuma de barbierit – G033 a 2.000
bucati la pretul de 520 lei =104.000lei, TVA= 19%
Stocul final de marfuri, stabilit prin inventar fizic, conform listelor de
inventariere:............................................................................= 44.600 lei

Anularea soldului initial de marfuri:

607 “ Cheltuieli = 371 “ Marfuri “ 15.600

privind marfurile “
Achizitia de marfuri :

% = 401 “ Furnizori “ 123.760

607 “ Cheltuieli
privind marfurile” 104.000
4426 “ TVA deductibila “ 19.760

Constaterea stocului final :


371 “ Marfuri “ = 607 “ Cheltuieli 44.600
privind marfurile “

Valoarea iesirilor de marfuri se poate determina si extracontabil, plecand de la relatia:

Iesiri = Stoc initial + Cumparari - Stoc final =


= 15.600+ 104.000 – 44.600 = 75.000 lei

Remarcam faptul ca in situatia practicarii inventarului intermitent pentru stocurile din


cumparari, achizitia este considerata o cheltuiala, din chiar momentul angajarii ei (receptia
facturii de cumparare), indiferent de data consumului sau revanzarii stocului achizitionat.

4.2. Categorii de diferente la inventar si cazuri practice de regularizare a acestora la


stocurile societatii comerciale

La stabilirea rezultatelor inventarierii si in urma confruntarii soldurilor scriptice ale


stocurilor din contabilitate cu soldurile faptice rezultate din efectuarea fizica a inventarierii, in
cadrul societatii comerciale “INTERBRANDS M&D” SRL pot apare urmatoarele categorii de
diferente la inventar:
A. Plusuri la inventariere;
B. Minusuri la inventariere :
B.1. Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant;
B.2. Minusuri generate de calamitati naturale;
B.3. Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau
juridice;
B.4. Minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii,
nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta
cauza si urmeaza sa se clarifice ulterior cauzele
minusurilor.
Pentru o corecta inregistrare in contabilitate a modului de regularizare a diferentelor
constatate la inventariere, trebuie avuti in vedere mai multi factori:
natura diferentelor: plusuri sau minusuri;
categoria patrimoniala pentru care se constata diferente: stocuri, mijloace fixe, miljloace
banesti etc.;
faza din circuitul economical intrepriderii in care apare categoria patrimoniala ( pentru
stocuri );
cauzele care genereaza diferentele ( cazul minusurilor );
natura de constatare a diferentelor: curenta sau exceptionala;
natura intreprinderii ( intreprindere comerciala “en gross” sau “en detail”;
intreprindere cu capital privat sau cu capital de stat);.
Solutia de regularizare trebuie sa corespunda, in principiu, unei reguli.
Elementele care apar in contrapartida elementului patrimonial pentru care se face
regularizarea diferentelor trebuie sa corespunda definitiilor elementelor care compun situatiile
financiare: active, datorii, cheltuieli, venituri.

A. Plusuri la inventar

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, plusurile sunt asimilate


intrarilor de bunuri ( cresteri de activ ). Plusurile constatate la la stocurile din aprovizionari
conduc la scaderea cheltuielilor ( conturile la care s-ar fi inregistrat consumul ).

Plusuri de marfuri constate in depozit la o societate – en gros – cum este cazul societatii
comerciale “ INTERBRANDS M&D “ SRL
Exemplu : La Societatea Comerciala “ INTERBRANDS M&D “ SRL in urma efectuarii
inventarierii generale in cadrul depozitului “ Companiei Perfetti “ s-au constatat urmatoarele :
- stoc scriptic la produsul “ Golia Activ Plus “........................58.000 lei
- stoc faptic la produsul “ Golia Activ Plus “ ..........................59.200 lei

Plus la inventariere la produsul “ Golia Activ Plus “...................1.200 lei


371 “ Marfuri “ = 607 “ Cheltuieli privind 1.200
marfurile “

“+A““-A“

Plusuri de obiecte de inventar constatate la inventarire :


Exemplu : In urma inventarierii generale a patrimoniului se constata urmatoarea situatie la
stocul de obiecte de inventar – ventilatoare de birou :
- stoc scriptic...........................................................................5.600 lei
- stoc faptic .............................................................................6.000 lei

Plusuri la inventariere -la obiecte de inventar - .........................400 lei

321 “ Obiecte de = 602 “ Cheltuieli cu 400.000


inventar “ obiectele de inventar ”
“ +A “ “ – A “

B. Minusuri la inventar

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate


iesirilor de bunuri ( scaderi de activ ).

B.1. Minusuri in cadrul normelor legale de scazamant ( perisabilitati ):

Minusuri de stocul de marfuri la o societate comerciala “en-gros “ cu profil de comert :


Exemplu: La Societatea Comerciala “ INTERBRANDS M&D “ SRL in urma efectuarii
inventarierii la depozitul “ Companiei Perfetti “ se stabilesc urmatoarele rezultate :
stoc scriptic la produsul “ Happydent Mountain “..................5.800 lei
stoc faptic la produsul “ Happydent Mountain “ ...................5.400 lei

Minus la inventariere din produsul “Happydent Mountain“..........400 lei

607 “ Cheltuieli cu marfurile “ = 371 “ Marfuri “ 400.000


“+A““–A“

Minusuri la stocul de marfuri la o societate comerciala “ en detail “cu profil de comert :


% = 371 “ Marfuri “ 666

607 “ Cheltuieli privind “-A“


marfurile “ 500
“+A“
378 “ Diferente de pret 60
la marfuri “
4428 “ TVA neexigibila “ 106
“–P“

B.3. Minusuri cauzate de persoane vinovate carora li se imputa lipsurile

Fiecare operatie in parte genereaza doua inregistrari:


- evidentierea minusului propriu-zis, solutionata pentru stocuri, ca in cazul minusurilor in
cadrul normelor legale de scazamant, la stocurile din aprovizionari minusul este tratat ca o
cheltuiala de exploatare.
- imputarea prejudiciului in contul persoanelor vinovate: debitarea fie a contului 4282 “
Alte creante in legatura cu personalul “, daca persoanele vinovate sunt salariati ai intreprinderii,
fie a contului 461 “ Debitori diversi”, in toate celelalte cazuri; contrapartida creantei este un venit
( venituri din exploatare, contul 758 “ Alte venituri din exploatare “- in cazul stocurilor ).
Stabilirea lipsurilor imputabile :
In cazul constatarii unor lipsuri imputabile, administratorii iau masura imputarii acestora
la valoarea lor de inlocuire.
Pretul de inlocuire = Costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei.
Costul de achizitie = pretul de cumparare practicat pe piata + taxele nerecuperabile,
inclusiv TVA + cheltuielile de transport si aprovizionare .
In cazul bunurilor constatate lipsa ce urmeaza sa fie imputate, care nu pot fi cumparate de
pe piata, valoarea lor de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in
domeniu.
Minusuri de marfuri la o societate comerciala “ en gros “ cu profil de comert:
Exemplu: In urma efectuarii inventarierii la marfurile din “ Depozitul Companiei B.A.T. “
s-au constatat minusuri la produsul -“Pall Mall Lights“ in valoare de 1.200 lei, minus ce se
imputa gestionarului.

Minusuri de marfuri :

607 “ Cheltuieli cu marfurile “ = 371 “ Marfuri “ 1.200


“+A““–A“

Imputarea prejudiciului referitor la marfuri :

461 “ Debitori diversi “ = % 1.428

758 “ Alte venituri 1.200


din exploatare “
4427 “ TVA colectata “ 228
sau
Minusuri constatate la inventariere la obiecte de inventar aflate in depozit ( in stare noua )
La societatea comerciala “ INTERBRANDS M&D “ SRL din vina gestionarului s-au
constatat urmatoarele rezultate la inventarierea “dispozabilelor ( standurilor )” pentru marfuri din
cadrul depozitului “ Companiei Gillette “ :
Stoc scriptic la dispozabilele pentru aparatele Mach 3...................50.000
Stoc faptic la dispozabilele pentru aparatele Mach 3......................48.000

Minus constatat la inventariere din vina gestionarului.....................2.000

a)

602 “ Cheltuieli privind = 371 “ Marfuri “ 2.000


obiectele de inventar “
b) Imputarea prejudiciului gestionarului :

4282 “ Alte creante in = % 2.380

legatura cu personalul “ 758 “ Alte venituri 2.000


din exploatare “
4427 “ TVA 380
nedeductibila “

Minus constatat la inventarirea obiectelor de inventar in folosinta:

Se constata la inventariere un minus la ventilatoarele de birou aflate in folosinta in valoare


de 1.800 lei, minus ce se imputa unei persoane care nu este angajatul firmei.
a)
322 “ Obiecte de = 321 “ Obiecte de 1.800.000
inventar in folosinta” inventar “
“–P““–A“

b) Imputarea prejudiciului persoanei vinovate:

461 “ Debitori = % 2.142


diversi “ 758 “ Alte venituri
din exploatare “ 1.800
4427 “ TVA colectata “ 342
“+A““+P“
Minusuri constate la materiale consumabile la inventariere care se imputa unei persoane
fizice:
Exemplu : Se constata o lipsa la inventariere materiale consumabile – tonere pentru
imprimanta, in valoare de 1.000, lipsa ce se imputa gestionarului.

a)

601 “ Materiale = 301 “ Materiale 1.000


consumabile “ consumabile “
“+A““–A“

b) Imputarea minusului gestionarului vinovat:


4282 “ Alte creante = % 1.190

in legatura cu 758 “ Alte venituri


personalul “ din exploatare “ 1.000
“+A“ 4427 “ TVA colectata 190
B.4. Minusuri pentru care la data terminarii inventarierii nu se poate stabili vinovatul:

Cazul este considerat unul in curs de clarificare. Ca atare, contrapartida activului constatat
minus la inventar va fi un cont de asteptare ( inclus de normalizatorii romani in categoria
conturilor de regularizare ). Ulterior in urma clarificarii, contul 473 “ Decontari din operatii in
curs de clarificare “ se crediteaza in corespondenta cu debitul contului ce reflecta cauza
minusului.
Exemplu :
Minusul de marfuri la o intreprindere comerciala “ en gros “ pentru care, pana la data
inventarierii, nu se poate determina faptul generator.
La societatea comerciala “ INTERBRANDS M&D “ SRL in urma inventarierii marfurilor
din depozitul “ Companiei Procter&Gamble “ s-a constatat un minus de marfuri la produsul –
TIDE LEMON – detergent de rufe in valoare de 2.550.000 lei, minus care nu a fost elucidat la
data terminarii inventarierii.

Minusuri de marfuri:

473 “Decontari din operatii = 371 “ Marfuri “ 2.550.000


in curs de clarificare “
“+A“ “–A“
Dupa clarificarea situatiei :

daca se incadreaza in perisabilitati:

607 “ Chelt. cu marfurile “ = 473 “Decontari din operatii 2.550.000


in curs de clarificare

“+A“ “–A “
daca se incadreaza in calamitati:

6718 “ Alte chelt exceptionale = 473 “Decontari din operatii 2.550.000


din operatii de gest “ in curs de clarificare

“+A“ “–A“

c) daca se imputa persoanelor vinovate:

428 “ Alte datorii in leg cu = % 3.034.500

personalul “ 473 “Decontari din operatii


in curs de clarificare “ 2.550.000
4427 “ TVA colectata “ 484.500
“+A““+P“

4.3. Documente utilizate in cadrul inventarierii patrimoniului

In general, formularele care se intocmesc cu ocazia inventarierii patrimoniului sunt:

decizia de inventariere;
declaratia de inventar;
- proces-verbal de sigilare;
- lista de inventariere;
- extras de cont;
- registru inventar;
- proces-verbal de inventariere;
- nota explicativa;
- decizia de imputare;
angajament de plata.

Decizia de inventariere

Se intocmeste de administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoana care are


raspunderea gestionarii patrimoniului, la solicitarea sefului compartimentului de control
financiar, in conformitate cu planul semestrial de control aprobat de consiliul de administratie.
Decizia de inventariere se ataseaza la compartimentul financiar contabil.

INTERBRANDS SRL
(unitatea)

DECIZIA DE INVENTARIERE
nr.l20 din 30-09-2000

In vederea inventarierii ..........marfurilor ..........................


din ....incinta depozitului Diviziei Gillette.....gestionat de ...Cheosea Marius....
se instituie comisia de inventariere compusa din:
Domnul(a) ......Ionita Silvia........, presedinte
Domnul(a).......Purizianu Gh......, membru
Domnul(a).......Florea Alina......., secretar

Inventarierea se incepe la.....0l-10-2000.....................................


si se va termina la ...........20-l0-2000...................................
Controlul gestiunii si intocmirea procesului-verbal de control se vor efectua de ....comisia
de inventariere........... organ de control in cadrul compartimentului CFG, pana la data de....20-l0-
2010............

DIRECTOR, Vizat,

CONTABIL SEF ,

Declaratia de inventar

Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestiunea valorilor materiale,


pe care o prezinta comisiei de inventariere.
Se intocmeste intr-un exemplar, de catre gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a
valorilor materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv sau, acolo unde nu este
posibil, jnainte de jnceperea operatiei de inventariere.
Din declaratie trebuie sa rezulte daca:
- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;
- in afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale respective, are in gestiune si altele
apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au
intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in
gestiunea sa;
- are documente de primire-predare care nu au fost operate in evidenta " gestiunii sau care
nu au fost predate la contabilitate.
In declaratia scrisa se mentioneaza numarul si data ultimului document de intrare si iesire
a bunurilor in si din gestiune.
Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea
valorilor materiale si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in prezenta sa.
Declaratia de inventar se arhiveaza la compartimentul financiar contabil, impreuna cu
lucrarile comisiei de inventariere.

INTERBRANDS SRL
-----------------------------------
(unitatea)

Declaratie de inventar

Subsemnatul(a)...Cheosea...............Marius......gestionar al...Depozitului Companiei


Gillette...numit prin decizia nr. ..110...din data...30-09-2000.................declar:

l. Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea subsemnatului se gasesc in


incaperile (locurile): ....magazie si curtea depozitului.......
2. Posed (nu posed) valori materiale si banesti apartinand......tertilor......
3. Am (nu am) cunostinta de existenta unor plusuri in valoare (cantitate)
de...........................................................
4. Am ( nu am ) eliberat valori materiale si banesti fara documente legale.
Beneficiar...............
5. Am (nu am) valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate, pentru
s-au intocmit documentele aferente in cantitate de:.....................................
6. Am (nu am) documente de primire-predare care nu au fost operate la zi sau nu au fost
predate la contabilitate ......................................................
7. Detin ( nu detin ) numerar din vanzarea marfurilor aflate in gestiune, de
lei ........................
8. Ultimele documente de intrare sunt: fel....NIR..... nr....203...din..29-09-2000.......
9. Ultimele documente de iesire sunt: fel...Factura..... nr..2372378......din....29-09-
2000........ .
l0. Ultimul raport de gestiune a fost incheiat la data de......................pentru
perioada..................................
11. Alte mentiuni....................................................

Semnaturi Data in fata noastra Gestionar


Data.........ora............

Proces-verbal de sigilare

Comisia de inventariere are obligatia sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta


gestionarului, ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
Daca valorile materiale supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt
depozitate in locuri diferite sau cand gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei care
efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu exceptia
locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand inventarierea nu se
termina intr-o singura zi.
Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate,
in fisete, casete, dulapuri etc., incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza, pe durata inventarierii, de
catre responsabilul comisiei de inventariere.
La reluarea lucrarilor se controleaza daca sigiliul este intact. In caz contrar, acest fapt se
consemneaza intr-un proces-verbal de desigilare, care se semneaza de catre comisia de
inventariere si de catre gestionar, luandu-se masurile necesare.

INTERBRANDS SRL
---------------------------------------
(unitatea)

PROCES-VERBAL DE SIGILARE
din l-l0- 2000
In executarea deciziei de inventariere nr..l20....din...30-09-2000.............privind
gestiunea...................nr. .......2........ subsemnatul.............Ionita Silvia......................organ de
control.......CFG............ in prezenta d-Iui....Cheosea Marius..................gestionar, am procedat la
sigilarea urmatoarelor spatii de depozitare a valorilor materiale si banesti in imobilele (imobilul)
situate in...Bucuresti........ strada................... nr............................
(localitatea)

A fost aplicat sigiliul.................................32ARC............................


(numarul si caracteristicile sigiliului)
Odata cu sigilarea s-a procedat si la predarea catre organele de control la al doilea rand de
incuietori, de la usile de acces sigilate, mai sus aratate.
Organe de control.....CFG........Gestionar,...................Asistenti,.......... Astazi 2-l0-
2000............ora.....l4,OO........s-a procedat la desigilarea Urmatoarelor usi de
acces ........................................dupa verificarea prealabila a sigiliului aplicat, care a fost intact.
Organe de control..................... Gestionar,......................Asistenti,.......................
Consemnarea desigilarii si resigilarii se repetii, dupa caz.

Lista de inventariere

"Inventarierea faptica a patrimoniului unitatilor se materializeaza prin inscrierea cu


cerneala sau pix, fara spatii libere sau stersaturi, a valorilor inventariate in formularul «Lista de
inventariere» , in urma verificarii existentei fizice a fiecarui bun inventariat"(Ordin 2388, art. 33).
Lista de inventariere serveste ca:

- document de baza pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale constatate


cu ocazia inventarierii ;
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in
contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;
- document pentru intocmirea registrului de inventar;
- document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;
- document centralizator al operatiunilor de inventariere.
Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, de regula anual sau in situatiile
prevazute de norme, de comisia de inventariere , pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual
grupe sau subgrupe, separat pentru cele in custodie, aflate asupra personalului unitatii la data
inventarierii, primite pentru prelucrare etc.
"Bunurile aflate in ambalaje originale intacte nu se desfac decat prin sondaj, acest lucru
urmand a fi mentionat si in lista de inventariere" (Ordin 2388, art. l4).
Listele de inventariere se intocmesc separat pentru:
- marfuri pe categorii de sortimente, obiecte de inventar, materiale consumabile etc.,
aflate in cadrul depozitelor;
- bunurile in custodie. In acest caz listele de inventariere trebuie sa contina, pe langa
elementele comune ( felul marfurilor, cantitatea, valoarea etc. ), numarul si data actului de
predare-primire in custodie;
- stocurile de valori materiale fara miscare, de prisos, de calitate necorespunzatoare,
depreciate, fara desfacere asigurata. La listele de inventariere se anexeaza procesele-verbale in
care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorarii sau deprecierii, cauzele care au
determinat starea bunurilor respective, persoanele vinovate. Constatarile facute se solutioneaza de
conducerea unitatii;
- produsele si marfurile aflate in expeditie, care se inventariaza de catre unitatile
furnizoare;
- valorile materiale achizitionate aflate in curs de aprovizonare care se inventariaza de
unitatea cumparatoare;
- formularele cu regim special, care se inscriu in listele de inventariere in ordinea
codurilor ;

Listele de inventariere se semneaza de catre:


- membrii comisiei de inventariere;
- gestionar, sau gestionarii in cazul gestiunilor colective, cu mai multe schimburi; atat de
persoana (sau persoanele) care preda gestiunea, cat si de gestionarul (gestionarii) care primeste
gestiunea, in cazul predarii-primirii gestiunii.
Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la verificarea exactitatii
inregistrarilor efectuate in fisele de magazie si in contabilitate, a evaluarilor, calculelor si
totalizarilor dIn contabilitate. Greselile descoperite se corecteaza inainte de consemnarea
rezultatelor inventarierii.
Listele de inventariere circula la:
- conducatorul compartimentului financiar- contabil, pentru a fi semnate, dupa care se
remit comisiei de inventariere;
- gestionar, pentru semnarea fiecarei file, mentionand pe ultima fila a listei de inventariere
ca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta sa, ca bunurile respective se afla in pastrarea si
raspunderea sa;
- compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferentelor valorice, semnarea
listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic si verificarea calculelor efectuate;
- comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor si a deprecierilor
constatate la inventar si consemnarea rezultatelor inventarierii in procesul-verbal;
- conducatorul compartimentului financiar-contabil si compartimentului juridic, impreuna
cu procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii sau deteriorarii bunurilor, inclusiv persoanele
vinovate, precum si procesul verbal al rezultatelor inventarierii, pentru avizarea propunerilor
facute de comisia de inventariere;
- conducatorul unitatii, impreuna cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a
decide asupra solutionarii propunerilor facute;
- unitatea careia ii apartin valorile materiale primite in custodie, pentru prelucrare etc., in
scopul comunicarii eventualelor nepotriviri.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.


Pentru gestiunile global-valorice serveste ca document pentru:
- inventarierea rechizitelor de birou,. imprimantelor, materialelor destinate ambalarii;
- inventarierea marfurilor si ambalajelor aflate in evidenta cantitativ valorica in unitatile
cu amanuntul;
- stabilirea minusurilor si plusurilor valorice in gestiunile inventariate;
inregistrarea in evidenta de la locurile de depozitare si contabilitate(document
justificativ);
intocmirea registrului- inventar;
- stabilirea provizioanelor pentru deprecieri.
Se intocmeste in trei exemplare la locurile de depozitare (un exemplar de catre gestionar
iar doua exemplare de catre un membru al comisiei de inventariere ), pe gestiuni si conturi de
marfuri si ambalaje.
In cazul predarii-primirii gestiunii, listele de inventariere se intocmesc in cinci exemplare
(un exemplar la gestionarul predator, un exemplar la gestionarul primitor, iar trei exemplare de
catre un membru al comisiei de inventariere ).
Pentru bunurile deteriorate total sau partial, degradate, precum si pentru cele fara miscare
sau care nu mai pot fi valorificate se intocmesc liste de inventariere separate.
In listele de inventariere se inscriu stocurile faptice stabilite de comisia de inventariere
prin numarare, cantarire, masurare sau cubare.
Dupa terminarea lucrarilor de inventariere, pe fiecare fila se calculeaza totalul indicilor
naturali in coloana “Cantitate" si totalul coloanei “Valoare", dupa care comisia de inventariere
lntocmeste “Recapitulatia listelor de inventariere” , care cuprinde : numarul fiecarei liste de
inventariere, totalul indicatorilor naturali si valoarea bunurilor inventariate din fiecare lista ,
precum si totalul indicilor naturali si valoarea totala a bunurilor inventariate.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de :
- membrii comisiei de inventariere;
- gestionar, gestionarii sau persoanele care au calitatea de gestionar, in cazul unei gestiuni
colective, cu mai multe schimburi; atat de persoana/ persoanele care preda gestiunea, cat si de
catre gestionarul/gestionarii care primeste gestiunea, in cazul predarii-primirii gestiunii;
- contabilul care tine evidenta gestiunii.
Rezultatele insentarierii se stabilesc prin compararea stocului faptic valoric al bununlor
iventariate cu soldul scriptic din contabilitate.
In acest scop, se procedeaza la o verificare amanuntita a exactitatii tuturor evaluarilor,
calculelor, totalizarilor si inregistrarilor din contabilitate si din evidenta de la locurile de
depozitare.
Greselile identificate se corecteaza inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii.
Listele de inventariere se arhiveaza astfel:
exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
exemplarul 2 , la compartimentul verificarii gestionare.
Lista de inventariere
Depozit Divizia Gillette
N Denumire Cod U CANT V
r produs M A
c L
rt
.
produs Stocur Diferente Pret
i
faptic scriptic pl min unitar pl min
us us us us
1 Spuma G033 bu 20100 20100 45000
c
barbierit
2 Aparat G001 bu 1500 1500 10500
barbierit c 0
Mach 3
3 Aparat G002 bu 5000 5000 10000
barbierit c 0
Sensor
Excel
4 Rezerve G005 fol 1000 1000 12500
Aparat ie 0
Mach 3
5 Gel de G038 bu 800 800 60000
ras c
6 Lotiune G016 bu 900 900 80000
dupa c
barbierit
7 Baterii AK12 fol 1000 1000 15000
Duracell ie 0
Alkaline
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitat
e

Registrul inventar
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu, in care se inregistreaza toate
elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din
bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale.
Elementele patrimoniale inscrise in registrul- inventar au la baza listele de inventariere
sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.
Registrul-inventar serveste ca:
- document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor
patrimoniului;
- proba in litigiu.
Se intocmeste intr-un singur exemplar, la sfirsitul anului, fara stersaturi si fara spatii
libere, pe baza datelor cuprinse in "Listele de inventariere" si "Procesele-verbale" de inventariere
a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.
Registrul-inventar are urmatoarea structura:
- numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in registru, cronologic, de la
deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii;
- obiectul inventarierii, respectiv a conturilor de valori materiale pe gestiuni, a conturilor
privind debitorii, creditorii, provizioane etc.;
- valoarea din contabilitate privind conturile supuse inventarierii;
- valoarea de inventar a elementelor patrimoniale stabilita de membrii comisiei de
inventariere ( pe baza "Listelor de inventariere" si a "Proceselor-verbale de inventariere");
- diferentele de evaluare de inregistrat, calculate ca diferenta intre valoarea contabila si
valoarea de inventar;
- cauzele diferentelor: deprecieri, dezasortari.
Registrul-inventar se numeroteaza si snuruieste. Se parafeaza de catre organul fiscal
teritorial la inceperea activitatii, la incetarea activitatii unitatii, precum si in cazul epuizarii filelor
din acesta si deschiderii unui registru nou.

REGISTRU-INVENTAR
Recapitulatia Valoare Valoare Diferente din evaluare
N Marfurilor contabila inventar Valoare Cauze
r.
c inventariate
rt
1 2 3 4 5 6
1 Spuma 904,500,000 904,500,000
barbierit
2 Aparat barbierit 157,500,000 157,500,000
Mach 3
3 Aparat barbierit 500,000,000 500,000,000
Sensor Excel
4 Rezerve aparat 125,000,000 125,000,000
Mach 3
5 Gel de ras 48,000,000 48,000,000
6 Lotiune dupa
barbierit 72,000,000 72,000,000
7 Baterii Duracell 150,000,000 145,500,000
Alkaline
Intocmit. Verificat,

Procesul-verbal de invetariere

Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere, dupa confirmarea de


catre compartimentul de contabilitate a soldurilor scriptice, intr-un proces-verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii contine in principal, urmatoarele
elemente:
- data jntocmirii;
- numele si prenumele comisiei de inventariere;
- numarul si data actului de numire a comisiei de inventariere;
- gestiunea inventariata;
- data jnceperii si terminarii operatiunii de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile si propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor si, minusurilor
constatate si la persoanele vinovate, precum si propuneri de masuri in legatura cu acestea;
- volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare lenta, greu vandabile, fara
desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea reintegrarii lor in circuitul economic;
- propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar si de declasare sau casare a unor
stocuri;
- constatari privind pastrarea, depozitarea, integritatii bunurilor din gestiune;
- alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Pentru stocurile la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor deinventariere intocmite
distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru
depreciere, aratand, cauzele care au determinat deprecierile respective.
Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in termen
de trei zile de la data incheierii operatiunilor de inventariere , administratorului unitatii
patrimoniale. Aceasta ,cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al sefului
compartimentului juridic, decide, in termen de cel mult cinci zile, asupra solutionarii propunerilor
facute.

INTERBRANDS SRL

(Unitatea)

Proces - verbal de inventariere


incheiat astazi 20-l0-2000

Subsemnatii :
Domnul(a) .......Ionita Silvia........., presedinte
Domnul(a)........Parizianu Gh......., membru
Domnul(a)........Florea Alina ......., secretar
reuniti in comisia de inventariere in baza deciziei nr....l20.....din....30-09-2000........., in
prezenta gestionarului............Cheosea..Marius....................., am procedat la
inventarierea ........marfurilor si obiectelor de inventar.......din.....incinta depozitului Depozitului
Gillette........
In urma operatiunii de numarare, cantarire si masurare, comisia a constatat (nu a
constatat) plusuri sau minusuri in gestiune.
Eliberarea .... marfurilor... pe parcursul inventarului s-a facut dupa ce comisia a efectuat ,
cantarirea, numararea .....marfurilor solicitate.....
Prezentul Proces-verbal a fost incheiat in doua exemplare.

Gestionar, Comisia de inventariere,

Anexa
Nr. crt Denumire produs UM Pret unitar Cantitate Valoare
1. Baterii Duracell folie 150.000 30 4.500.000
Alkaline AK12

Nota explicativa

Nota explicativa se solicita de organele de inventariere ori de cate ori se constata


deficiente sau abateri care atrag masuri de sanctionare, disciplinare, contraventionale, materiale
sau personale.
Se iau persoanele raspunzatoare de deficientele sau abaterile constatate, precum si
persoanele care pot aduce clarificari asupra imprejurarilor sau cauzelor care au condus la
nerespectarea prevederilor legale.
Se ataseaza la dosarul gestiunii inventariate si se arhiveaza la compartimentul verificari
gestionare.

NOTA EXPLICATIVA

Subsemnatul ..Cheosea....Marius...salariat la....SC. INTERBRANDS SRL...................in


functia de...gestionar...la intrebarile puse de.........Ionita
Silvia............................................................................................................
(numele si prenumele organului de control )
din.....comp. CFG.........in baza art.8 din Legea nr. 30/l99l dau urmatoarele explicatii:

l. Intrebarea:.......Ce s-a intamplat cu cele 30 folii de baterii AK 12 Duracell deteriorate, la


pretul unitar de 150.000 lei/folie ? ................................
l. Raspuns: ....Nu sunt vinovat pentru ca in depozit nu sunt spatii adecvate pentru
depozitarea bateriilor ..........................................................
2. Intrebarea:......................................................
2. Raspuns:......................................................
3..........................................................................................................................................

Mai aveti ceva de adaugat? ......................................................................................

Semnatura............................. Data..................
Data in fata noastra,
(organ de control)

Decizia de imputare
Decizia de imputare se emite de conducatorul unitatii pagubite sau al organului ierarhic
superior, in cazul in care de producerea pagubei se fac vinovate si persoane numite in functii de
acesta (director, contabil sef etc.), singure sau impreuna cu alte persoane.
Emiterea deciziei este obligatorie daca unitatea a primit "dispozitie obligatorie" de la
organele de control ale Ministerului Finantelor.
Decizia de imputare serveste ca:
- document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate in munca;
- titlu executoriu din momentul comunicarii;
- document de inregistrare in contabilitate.
Decizia de imputare se intocmeste in doua sau mai multe exemplare, in functie de
numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa, pe baza actelor de constatare
(referate, procese-verbale etc.).
Se vizeaza de persoana imputernicita sa execute controlul financiar preventiv si de
compartimentul juridic, se semneaza de catre conducatorul , unitatii.
Decizia de imputare circula la:
- contabilul sef, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv (ambele exemplare);
- jurisconsult, pentru avizarea asupra legalitatii si realitatii;
- conducatorul unitatii, pentru a decide asupra imputarii valorii pagubei constatate, prin
semnare (ambele exemplare);
- persoana (sau persoanele) raspunzatoare de paguba adusa unitatii, pentru semnarea de
luare la cunostinta si de primire a deciziei de imputare (ambele exemplare).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (exemplar2)

INTERBRANDS SRL.....
(Unitatea)

DECIZIE DE IMPUTARE
Nr...l02...din..22-l0-2000.....
Avand in vedere actul de constatare (proces verbal. referat etc.) din 20-
10- ..............intocmit de ...CFG.................... din care rezulta ca s-a produs o paguba in valoare
de....4.500.000 lei......................lei reprezentand ...lipsa folii de baterii AK12 Duracell.......
Paguba s-a produs in perioada......iunie- august.................fiind adusa la cunostinta
conducerii prin actul de constatare sus-aratat.
Raspunzator pentru producerea pagubei se face domnul(a).......................Cheosea
Marius.............avand functia de..gestionar..si locul de munca la.......SC INTERBRANDS
SRL........domiciliat in.....Bucuresti str....Gradinii........ nr..42...... bloc ....scara..........etaj..... ap.......
.
Avand in vedere temeiurile de drept si de fapt care determina angajarea raspunderii
materiale, totalul pagubei de lei.....4.500.000 lei...se suporta de persoanele(a) vinovate dupa cum
urmeaza:
lei ..4.500.000..... domnul(a)....Cheosea Marius.....
Calculul s-a facut asa cum rezulta din actul de constatare.
In Nota(ele) explicativa(e) data(e) cu ocazia constatarii pagubei domnul........
Cheosea Marius......a sustinut ca....nu este vinovata deoarece prin referatul nr. 75 inaintat
conducerii a atras atentia asupra pastrarii necorespunzatoare marfurilor. . . .
Sustinerile s-au dovedit neintemeiate deoarece:....................................
In temeiul art. l02, l05, l07 si l08 din Codul Muncii.
DECIDE:
Se imputa domnului(ei).........Cheosea Marius........... avand functia de ....gestionar.....locul
de munca...SC INTERBRANDS SRL............. domiciliat in....Bucuresti............suma
de....4.500.000...............lei, adica...patru milioane cinci sute de mii lei........
Prezenta decizie poate fi contestata in termen de 30 de zile de la comunicare

Director, Viza Control financiar preventiv Viza jurisconsult,


Contabil Sef,

Dovada de comunicare
Subsemnatul..Cheosea Marius......domiciliat in...Bucuresti...............am primit decizia de
imputare ...l02.......din....22-l0-2000........emisa de......CFG....in valoare de...4.500.000............ lei.
Semnatura,

Data.......22-10-1999..........

Referat nr.75
in atentia D-Iui Director

Subsemnatul Cheosea Marius, angajata SC INTERBRANDS SRL, in functia de gestionar


va aduc la cunostinta urmatoarele:
In ziua de l4-05-l999 au fost receptionate in cadrul societatii urmatoarele cantitati de
marfuri:
- 1.000 folii de baterii Duracell AK12;
- 5.000 spume de barbierit;
- 1.000 aparate de barbierit Mach 3;
Aceste materiale sunt depozitate in conditii necorespunzatoare.
Va rog sa ma ajutati sa gasim un spatiu pentru depozitare corespunzatoare.
Mentionez ca "Nota de intrare - receptie" si "facturile" nu au fost semnate de mine.

Data: l4 mai 20 Semnatura,

Angajament de plata

Angajamentul de plata serveste ca:


- angajament de plata a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii;
- titlu executoriu pentru rccuperarea pagubelor;
- titlu executoriu pentru executia silita, in caz de nerespectare a angajamentului.
Angajamentul de plata se intocmeste intr-un exemplar, de persoana care se angajeaza, in
conditiile in care exista document din care rezulta pagube sau alte obligatii de plata (proces-
verbal de control, proces-verbal al comisiei de inventariere, note de rebut etc.).
Circula la persoana in fata careia s-a luat angajamentul ( organ de control, jurisconsult,
alte persoane desemnate ).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

ANGAJAMENT DE PLATA

Subsemnatul....Cheosea Marius....domiciliat in...Bucuresti..str..Gradinii.nr. 42


bl.....sc...et..........ap..........jud...............posesor al B.I. seria...DK.nr.324246.
emis de..Circa l..sub.. nr.............in.. anul.................avand functia de......gestionar.....la
unitatea...INTERBRANDS SRL...luand cunostinta de faptul ca prin....Procesul verbal de
inventariere...s-a constatat ca din vina mea am produs unitatii...INTERBRANDS SRL.....o
paguba de ...4.500.000....lei, provenita din..degradare ca urmare a depozitarii
necorespunzdtoare.........imi iau angajamentul de a plati aceasta suma unitatii pagubite
astfel:....30% din retributia lunara...........

Prezentul angajament l-am luat in conformitate cu art.32 din Legea nr. 22/l969
In caz de nerespectare se va proceda la executarea silita.

Semnatura....................... data....30-l0-2000........
Data in fata noastra,.............................
Calitatea............................
Semnatura:........

Unitatea creditoare Nr. de inregistrare........ din.................


Catre ...........................
Contul.....................
Banca.......................

CAPITOLUL V
CAPITOLUL VII

CONCLUZII, OBSERVATII SI PROPUNERI PRIVIND EVALUAREA SI


INVENTARIEREA STOCURILOR

Contabilitatea este principala sursa de informatii la nivelul intreprinderii.


Utilizatorii de informatii contabile vor sa cunoasca daca administratorii intreprinderii si-
au achitat in mod corespunzator mandatul care le-a fost incredintat, daca au utilizat in mod
concret resursele incredintate, ceea ce, din punct de vedere financiar reprezinta “ protectia
activelor “ sau “ salvarea activelor “.
Cele doua sintagme ne conduc la calitatea administrarii ( conducerii ) intreprinderii.
Purtatorii acestui obiectiv sunt situatiile financiare. Acestea nu inseamna ca scopul lor trebuie sa
fie, cu orice pret, dezvaluirea fraudelor. Acest aspect financiar isi poate gasi raspunsul in alte
iesiri ale subsistemului informational contabil, concepute in acest scop ( de exemplu, produsele
informationale ale inventarierii ).
Utilizand informartia din situatiile financiare, utilizatorii cauta, in mod obisnuit, sa
aprecieze rentabilitatea intreprinderii. De asemenea, ei urmaresc sa aprecieze riscul de “
nelichiditate “ al intreprinderii, stiind ca, din punct de vedere juridic, inseamna “ actul de decs “
al intreprinderii, imposibilitatea de a-si achita datoriile.
Pentru constatarea diferitelor elemente patrimoniale in documentele de sinteza se folosesc
anumite baze de masurare.
Producatorii si utilizatorii de documente de sinteza au apreciat ca, in masurarea si
prezentarea informatiei contabile, cel mai util ar fi costul istoric, deoarece este definit si
verificabil. O data stabilit, el ramane fix, atata timp cat bunul ramane in posesia intreprinderii.
Utilizarea costului istoric, ca baza de evaluare, permite producatorilor sa furnizeze, in situatiile
financiare, informatii obiective si verificabile.

Evaluarea iesirilor din stoc – Tablou de sinteza -


INDICATORI CMP CMP FIFO LIFO
( lunar ) ( dupa fiecare
intrare )
Stoc initial 150.000.000 150.000.000 150.000.000 150.000.000
Intrari 391500.000 391.500.000 391.500.000 391.500.000
Iesiri 146.160.000 143.336.000 140.000.000 148.000.000
Stoc final 245.340.000 247.737.000 251.500.000 243.500.000

Din tabloul de sinteza rezulta consumuri diferite, in functie de metoda aplicata, dar in
cazul unei economii stabile acestea nu sunt de mare amploare.
Dupa cum s-a observat aplicarea uneia din metodele de evaluare a iesirilor din stoc
trebuie analizata in functie de fenomenul de miscare a preturilor si politica contabila a firmei
deoarece aceleasi iesiri, evaluate dupa metode diferite, conduc la valori diferite ale marimii
stocurilor si deci, conduc la informatii diferite in bilant si contul de rezultate.
Deci, intreprinderile dispun de o anumita "libertate" in alegerea metodei de evaluare a
stocurilor si indirect a rezultatului lor. Astfel, in conditii de relativa stabilitate a preturilor,
aplicarea metodei LIFO are drept consecinte evaluarea consumurilor la valoare maxima,
beneficiul si stocul final fiind prezentate la valori minime.
Costul mediu ponderat ( CMP – dupa fiecare intrare ) prezinta avantajul evaluarii
stocurilor in cursul perioadei de gestiune, dar dezavantajul unor calcule cu un volum mare de
munca, limita eliminata prin utilizarea mijloacelor infarmatice.
Costul mediu ponderat ( CMP – determinat lunar ) prezinta avantajul unor calcule simple,
cu volum mic de munca, dar nu permite evaluarea iesirilor in cursul perioadei de gestiune.
Metoda este indicata intr-o economie relativ stabila.
Efectele aplicarii metodei LIFO intr-o situatie inversa, de scadere a preturilor, sunt
diminuarea valorii consumurilor, stocul final si beneficiul fiind prezentate la valori maxime.
In cazul cresterii de preturi, prin aplicarea metodei LIFO, iesirile sunt evaluate la valorile
cele mai scazute, stocurile finale la valorile cele mai ridicate, rezultand o majorare a rezultatului
intreprinderii.
Din contra, daca preturile sunt in scadere, aplicarea metodei FIFO conduce la evaluarea
iesirilor de stocuri la valoare maxima, stocul final si beneficiul fiind micsorate.
In perioadele de inflatie, metodele LIFO si NIFO sunt considerate mai adecvate
determinarii rezultatului exercitiului si politicii de asigurare a conservarii capitalului fizic al
intreprinderii.
Orice supraevaluare a bunurilor ramase in stoc la sfarsitul perioadei conduce la cresterea
rezultatului care, la randul sau, formeaza obiectul impozitarii. In mod indirect este afectata
mentinerea integritatii capitalului social.
Schimburile de metode de evaluare a stocurilor conduc la "manipularea" rezultatului
intreprinderii. In consecinta, rezultatul unei intreprinderi nu depinde numai de performantele
economice si financiare, ci si de optiunea pentru o anume metoda de evaluare a stocurilor. De
aceea, pentru asigurarea acuratetei analizelor financiare, orice schimbare de metoda de evaluare a
stocurilor trebuie semnalata in anexa, cu justificarea acesteia si masurarea incidentelor schimbarii
metodei de evaluare asupra rezultatului si valorii stocurilor din bilant.
Sistemul de evaluare mai intai al iesirilor , iar apoi prin diferenta a stocurilor finale,
propriu metodei inventarului permanent, este greoi si uneori imposibil de aplicat in practica. El
poate fi acceptat numai in conditiile folosirii pretului prestabilit. In cazul celorlalte preturi ( CMP,
FIFO, LIFO, NIFO ), pentru a depasi aceasta situatie in cadrul metodei inventarului permanent se
poate folosi varianta evaluarii mai intai a stocurilor finale, iar prin scadere determinarea valorii
iesirilor specifica metodei inventarului intermitent.
Efectuarea inventarierii este necesara pentru stabilirea situatiei reale a patrimoniului.
Inventarierea este punctul de pornire si punctul de inchidere al oricarui exercitiu. Pe baza
inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid conturile si se definitiveaza
bilantul contabil.
Inventarierea sta la baza intocmirii unui bilant real contribuind la asigurarea imaginii
fidele si la aplicarea prudentei in contabilitate.
Cum bilantul contabil “ trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului,
a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute, acest lucru nu se poate realiza fara sa se efectueze
inventarierea generala a patrimoniului.
Un rezultat real ajuta conducerea intreprinderii sa inteleaga trecutul si prezentul in
vederea fundamentarii viitoarelor obiective strategice de mentinere si dezvoltare a intreprinderii
intr-un mediu concurential.
Stabilirea situatiei reale a patrimoniului se refera atat la constatarea marimii faptice a
elementelor patrimoniale cat si la evaluarea lor la nivelul valorii actuale care devine valoare de
inventar.
Nu se poate stabili situatia financiara si rezultatele unei intreprinderi la un anumit moment
si pe o anumita perioada de timp fara sa se alcatuiasca inventarul.
Determinarea situatiei reale a patrimoniului ca baza de calcul a indicatorilor economico-
financiari din bilantul contabil.
Inventarierea indeplineste o functie de control asupra integritatii materiale si financiare a
patrimoniului. Acest control contribuie la folosirea cu maximum de eficienta a mijloacelor
materiale si disponibilitatilor banesti, la intarirea ordinii si cresterii raspunderii in angajarea si
efectuarea de cheltuieli, la respectarea stricta a legislatiei de gestiune, la prevenirea oricaror
forme de risipa si a eventualelor efecte negative.
Oricat de riguros este organizata activitatea de receptie, depozitare, gestionare si eliberare
din gestiune a bunurilor economice, oricat de bine este organizata contabilitatea elementelor
patrimoniale, in anumite situatii pot sa apara diferente intre soldurile scriptice si realitate.
Numai printr-un bilant intocmit pe baze reale, se poate orienta si mentine intr-o economie
insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banului.
Dupa evidentierea acestor concluzii pot fi mentionate urmatoarele propuneri :
- avand in vedere ca in cadrul economiei indicele de inflatie este ridicat, propun utilizarea
altei metode de evaluare la iesire a stocurilor fata de metoda FIFO utilizata de societate -si anume
LIFO "ultimul inttrat - primul iesit"; astfel se asigura o estimare prudenta (prin micsorare) a
rezultatului si implicit a resurselor banesti necesare capitalului din punct de vedere economic si
financiar . De asemenea, aceeasi varianta se inscrie pe linia rezolvarii favorabile a raporturilor cu
fiscalitatea (impozite mai mici);
realizarea unei aprovizionari mai eficiente prin intocmirea unor grafice si urmarirea
acestora, care sa conduca la aprovizionari ritmice, pentru a se evita rupturile de stoc;
organizarea unei evidente zilnice la depozitele de marfuri, cu stabilirea de responsabilitati
clare intrucat oricat de riguros ar fi organizata activitatea de receptie, depozitare, gestionare si
eliberare din gestiune a bunurilor economice, oricat de bine este organizata contabilitatea
elementelor patrimoniale, in anumite situatii pot sa apara diferente intre soldurile scriptice si
realitate
sa se reduca pierderile de marfuri prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si pastrare a
acestora;

Director
general

Department
Departament Department Department Department
Financiar –
vânzări personal aprovizionări IT
contabil

Birou
Biroul Departament Birou
Resurse -
livrări marketing salarizare
umane
RELAŢIILE DEPARTAMENTULUI FINANCIAR –CONTABIL PENTRU DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂŢII

Manager
general
Departamentul Departamentul
Personal Vânzări

Instituţii Instituţiile
financiare Departamentul statului
financiar -
contabil

Departamentul Alte Deprtamentul


IT instituţii Aprovizionări

S-ar putea să vă placă și