Cum se construieste un punct de vedere? Explicatie pe baza de exemplu.

1. Identificarea paragrafului corect.

Punctul de vedere nu este unul personal, ci trebuie rezumat pe baza textului. In prima etapa,
trebuie sa identificam paragraful unde apare obiectul cerintei, astfel:

“Tratatul de pace de la Paris (1856) a mai stabilit consultarea populaţiei celor două
principate în privinţa [...] organizării lor. Divanurile ad-hoc, alese în 1857, au cerut unirea
Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat numit România, condus de un prinţ aparţinând
unei dinastii europene şi beneficiind de autonomie şi neutralitate. [...]
Turcia, Austria şi Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul şi Londra,
interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor
spre independenţă, iar Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra românilor
din Imperiul austriac. Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) au hotărât ca principatele să
rămână entităţi politice separate, avându-şi fiecare domnul şi adunarea sa, dar să se numească
Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti [...].
Opoziţiei marilor puteri europene, românii din Principate le-au răspuns cu un act de mare
abilitate politică. Întrucât Convenţia de la Paris nu interzicea explicit alegerea aceleiaşi persoane
ca domn în ambele principate, unioniştii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al
Moldovei (5 ianuarie 1859), apoi şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859).”

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor

puteri faţă de formarea statului român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

Astfel, daca cerinta ne cere sa identificam “atitudinea marilor puteri fata de formarea statului
roman” trebuie sa gasim paragraful unde exista aceasta informatie. Acesta este paragraful 2.

2. Citirea si rezumarea paragrafului pe ciorna.

Dupa identificarea paragrafului, trebuie sa citim si sa rezumam ideile din acesta. Pentru acest
rezumat, punem si intrebari, dupa caz: Cine a semnat acordul? De ce sunt/nu sunt de acord?
Unde s-a semnat? Ce a prevazut evenimentul? Etc.. incat sa intelegem mai bine cele citite.

“Turcia, Austria şi Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul şi Londra,
interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor
spre independenţă, iar Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra românilor
din Imperiul austriac. Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) au hotărât ca principatele să
rămână entităţi politice separate, avându-şi fiecare domnul şi adunarea sa, dar să se numească
Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti”
  Turcia, Austria si Anglia nu erau de acord cu formarea unui stat unit al romanilor. De ce?
Pentru ca Instabul si Londra nu voiau indepdenta moldo-munteni, iar Viena se temea de
influenta Imperiului Otoman asupra romanilor din Imperiul austriac. Ele s-au reunit in
cadrul Conferintei de la Paris (si ce au decis?) unde au ca principatele sa se uneasca doar
cu numele.

3. Alegerea argumentelor din text.

Dupa ce am inteles textul, alegem din acesta doua argumente, pe baza carora sa ne construim un
punct de vedere, spre exemplu:

“Turcia, Austria şi Anglia erau împotriva constituirii unui stat român: Istanbulul şi Londra,
interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-muntenilor
spre independenţă, iar Viena se temea de atracţia pe care el avea să o exercite asupra românilor
din Imperiul austriac. Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) au hotărât ca principatele să
rămână entităţi politice separate, avându-şi fiecare domnul şi adunarea sa, dar să se numească
Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti”

4. Constitutirea punctului de vedere.

In sfarsit, pe baza pasilor precedenti, constitutim punctul nostru de vedere. Ca sa ne fie mai usor,
copiem introducerea acestuia din cerinta, deci, daca cerinta spune:
Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea marilor puteri
faţă de formarea statului român, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
Noi ne incepem punctul de vedere astfel:

Atitudinea marilor puterile fata de formarea statului roman era una negativa, aceastea urmarindu-
si propriile interese, nu doreau unirea politica a principatelor. In primul rand “Istanbulul şi
Londra, interesate în păstrarea integrităţii Imperiului otoman, îl considerau un pas al moldo-
muntenilor spre independenţă”. Mai mult “Reunite în Conferinţa de la Paris (1858) (Marile
puteri) au hotărât ca principatele să rămână entităţi politice separate”.
Pe baza acestui exemplu, construiti puncte de vedere pentru
urmatoarele:
1. „Principalele cauze ale înfrângerii armatei române în 1916 au fost subdezvoltarea
industrială a țării și lipsa de echipament adecvat pentru armată. [...] Armata română a fost
nevoită să se confrunte cu o concentrare de forțe inamice mult mai puternică decât cea așteptată,
ca urmare a eșecului ofensivei rusești în Galiția și inexistenței unui susținut atac aliat pe frontul
de la Salonic și pe cel italian. [...]
Regele Ferdinand I a dat o proclamaţie către trupele sale, la 5 aprilie 1917, promiţându-le
pământ şi drept de vot de îndată ce războiul avea să ia sfârșit. [...] La 6 mai, Brătianu a propus în
Camera Deputaților adoptarea unor noi legi, agrară și electorală. Proiectele pe care le-a introdus
Guvernul erau destinate să modifice articolele Constituției, care interziceau exproprierea
proprietății private, indiferent de motiv, cu excepția utilității publice (apărarea națională sau
drumuri și căi ferate) și care restrângeau dreptul la vot în asemenea măsură încât majoritatea
țărănimii era în fapt privată de acesta.
Noul proiect de reformă agrară lărgea noțiunea de utilitate publică, pentru a include
creșterea suprafețelor gospodăriilor țărănești, și a permis exproprierea pământurilor deținute de
Coroană, instituțiile publice și private, străini, moșierii absenți din țară și a două milioane de
hectare în plus aparținând moșierilor. În sfârșit, aceasta menționa că, în răstimp de șase luni de la
sfârșitul războiului, Legislativul va aproba o lege materializând aceste principii generale și
stabilind în detaliu mijloacele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. [...] La 14 iunie,
Camera Deputaților a adoptat proiectul guvernamental de revizuire a Constituției cu 130 de
voturi pentru și 14 contra, iar Senatul a urmat-o la 20 iunie, cu 79 de voturi pentru și 5 contra.‟

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele proiectului de

reformă agrară, susținându-l cu două informații selectate din sursă

a. Identificarea paragrafului. – copy si paste aici.

b. Rezumarea paragrafului – introduceti rezumatul incercand sa il realizati cu cuvintele voastre,

si punand unele intrebari.

c. Alegerea argumentelor – precizati cele doua argumente alese

d. Punctul de vedere – introduceri punctul de vedere complet.

2.: „Prin Tratatul de la Paris din 1856, care a pus capăt Războiului Crimeii, puterile [...] au
aşezat Moldova şi Ţara Românească sub protecţia lor colectivă [...] şi, în al doilea rând, au
recunoscut dreptul românilor înșiși de a avea un cuvânt de spus în legătură cu stabilirea formei
de guvernământ. Oferindu-li-se o astfel de ocazie, majoritatea românilor n-au mai lăsat nici un
dubiu în privinţa dorinţei lor de unire şi independenţă, iar puterile (Austria şi Imperiul Otoman,
fără tragere de inimă) au reacţionat prin promulgarea aşa-numitei Convenţii de la Paris în 1858.
Acest document, menit să servească drept lege fundamentală pentru Principate, a indicat modul
în care românii trebuiau să se guverneze de aici înainte. [...]
Convenţia de la Paris conţinea un motiv de dezamăgire majoră pentru români: nu spunea
niciun cuvânt despre Unirea Principatelor. [...] La începutul anului 1859, exercitându-şi dreptul
acordat de Convenţia de la Paris de a-şi alege propriii lor domnitori, aceştia au ales una şi aceeaşi
persoană în fiecare dintre cele două Principate. Plecându-se în faţa inevitabilului [...] puterile au
acceptat tacit faptul împlinit, iar Alexandru Ioan Cuza însuşi a desăvârşit unirea administrativă a
Principatelor în 1861. [...]
În timpul scurtei sale domnii (1859-1866), Cuza [...] a dat [...] instituţii politice şi
economice moderne. [...] Nerăbdător să promoveze reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat
o adunare recalcitrantă în mai 1864, când aceasta a respins reformele rurală şi electorală, care
formau esenţa programului său legislativ. La numai două săptămâni de la lovitura sa, Cuza a
supus unui referendum popular o constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul.”

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul domnitorului în

organizarea statului român modern, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

a. Identificarea paragrafului. – copy si paste aici.

b. Rezumarea paragrafului – introduceti rezumatul incercand sa il realizati cu cuvintele voastre,

si punand unele intrebari.

c. Alegerea argumentelor – precizati cele doua argumente alese

d. Punctul de vedere – introduceri punctul de vedere complet.

3. „[…] În vremea aceasta se pregătea să intre însă în Muntenia o mare armată turcă, în
frunte cu Soliman […], care avea poruncă strașnică de la sultan [...] să aducă Moldova din nou
sub ascultarea Porții. [Sultanul] Mahomed al II-lea avea într-adevăr motive puternice să se teamă
de acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că refuzase să mai plătească
tribut, dar prin campaniile sale repetate în Țara Românească arăta că vrea să scoată și această
țară din zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei
cucerise Chilia, această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. […] În august
1474 Soliman era la Sofia; după ce își strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare porni
înspre Dunăre. Abia la sfârșitul lui decembrie sau în primele zile ale lui ianuarie 1475 pătrunse în
Moldova. […]
După obiceiul cel vechi, Ştefan a poruncit să se facă pustiu în faţa duşmanului. Locuitorii
satelor de pe drumul pe care înainta Soliman şi-au părăsit locuinţele, ascunzând vite, grâne,
nutreţ, tot ce aveau. «Ce nu s-a putut ascunde, a trebuit să fie ars, fiecare şi-a ars propria casă»,
spune un izvor contemporan. […] Pe de altă parte, Ştefan a căutat un loc potrivit de luptă care să
nu permită desfăşurarea tuturor forţelor lui Soliman, mult superioare ca număr, şi în acelaşi timp
să favorizeze mişcările proprii. Un asemenea loc era în faţa oraşului Vaslui [...]. Terenul
mlăştinos, mărginit de păduri, corespundea de minune intenţiilor lui Ştefan. Aici s-a şi dat lupta.
În ziua de 10 ianuarie 1475, într-o marţi, se lăsase o negură deasă care favoriza în gradul cel mai
înalt atacul pentru cei care ştiau locurile şi, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători.
Profitând de acest fapt, Ştefan a început lupta. […] Ştefan s-a aruncat el însuşi în mijlocul
bătăliei de la Vaslui […] şi a determinat retragerea turcilor. […] Urmărirea a durat aproape patru
zile […], «pe un mare noroi». Unii dintre fugari «s-au înecat în apa Siretului», alţii în Dunăre; pe
mulţi i-a luat prizonieri.”

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cauzele expediției militare
organizate de otomani în Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

a. Identificarea paragrafului. – copy si paste aici.

b. Rezumarea paragrafului – introduceti rezumatul incercand sa il realizati cu cuvintele voastre,

si punand unele intrebari.

c. Alegerea argumentelor – precizati cele doua argumente alese

d. Punctul de vedere – introduceri punctul de vedere complet.

4. „Odată cu înființarea Republicii, puteau fi puse bazele statului totalitar. Primul pas era
înregimentarea României din punct de vedere militar în blocul sovietic. Acest lucru s-a înfăptuit
la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc între România și
Uniunea Sovietică și s-a bazat pe ideea unei apărări comune împotriva «Germaniei sau oricărei
alte puteri care ar putea fi asociată cu Germania, fie direct, fie în alt mod». Semnificația deplină a
acestui articol a fost explicată de către V. M. Molotov, ministrul de externe sovietic, care a spus
că tratatul era «deosebit de important acum, când instigatorii unui nou război din lagărul
imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor
democrate». Regimul se asigurase pe plan extern.
Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă, constituit
dintr-o elită de membri devotați. [...]. Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic
în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 [...].
Constituția prelua tiparele constituției sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare
Națională, avea o singură cameră [...]. Un Prezidiu, compus dintr-un președinte, un secretar şi 17
membri, acționa în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul
de des, în timp ce Consiliul de Miniștri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau,
desigur, supuse autorității Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât
de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii
au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii
democratice, stabilite prin Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul
Comunist şi consolidată de Securitate.”

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1948, susținându-l cu
două informații selectate din sursă.

a. Identificarea paragrafului. – copy si paste aici.

b. Rezumarea paragrafului – introduceti rezumatul incercand sa il realizati cu cuvintele voastre,

si punand unele intrebari.

c. Alegerea argumentelor – precizati cele doua argumente alese

d. Punctul de vedere – introduceri punctul de vedere complet.