Medicatia aparatului digestiv. Medicatia aparatului respirator.

EUPEPTICELE ŞI STIMULATOARELE SECREŢIILOR GASTROINTESTINALE

Eupepticele cresc pofta de mancare.

Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică. Se administrează inaintea meselor

principale cu 20-30 minute. Pot fi: uleiuri volatile din coaja de portocale, substante
aromatice reprezentate de condimente, ardei iute, hrean, muştar; acestea stimulează
secreţia gastro-intestinală printr-o acţiune iritantă. Alte aromatice au efect antispastic,
combat meteorismul -chimion, anason, etc.

SUBSTITUENTELE SECREŢIEI GASTRICE ŞI ENZIMELE

Medicamentele acidifiante se utilizează in caz de hipoaciditate.

Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături. Se suge cu
paiul pentru a nu ataca smalţul dentar.

Acidul citric se foloseşte in pediatrie, combate şi proliferarea microbilor.

Enzimele pancreatice se indică in dispepsii, pancreatite cronice, excese alimentare,

meteorism. Se administrează la mese sau la scurt timp după mesele principale.

ANTIULCEROASE

ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE

Se folosesc in caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi in tratamentul ulcerului

gastro-duodenal. Sunt baze slabe capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să scadă
aciditatea gastrică. Acţionează asupra acidului clorhidric secretat.

Pansamentele acţionează fizico-chimic prin tamponarea acidităţii. Adsorb acidul

clorhidric, formand un gel adeziv cu efect protector la nivelul mucoasei.

Bicarbonatul de sodiu are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi sistemic.
Sistemic produce alcalinizarea urinii. In doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă,
iar după administrare prelungită favorizează formarea calculilor renali.
Carbonatul de calciu se asociază cu alte antiacide, pentru a se evita dozele prea mari
care pot produce constipaţie.

Compuşii de magneziu – pot avea efect laxativ.

Compuşii de aluminiu: hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă. Aluminiul

trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală, intarziind golirea stomacului şi provocand
constipaţie.

Sărurile de bismut sunt pulberi grele, insolubile ce acoperă mucoasa cu un strat aderent,
favorizează epitelizarea.

Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Maalox.

ANTISECRETOARE

a. Substanţele parasimpatolitice determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric

cu 40-50%; de asemenea, diminuează tonusul şi peristaltismul gastric, cu intarzierea
golirii stomacului şi prelungirea efectului antiacidelor. Intarzierea golirii stomacului este
benefică in ulcerul duodenal, dar dăunătoare in ulcerul gastric. Ex. atropina

b. Blocante H2-histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice, care se

dau optim seara la culcare.

Cimetidina - se administreaza seara pentru prevenirea secreţiei gastrice nocturne.

Ranitidina se dă in doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare. Este mai bine
suportată decat cimetidina. Absorbţia ei este scăzută la asocierea cu antiacide.

Un compus cu potenţă mare este famotidina (Quamatel).

c. Inhibitorii pompei de protoni

Omeprazolul (Omez, Omeran) este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice acide.
Este indicat in tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux.

Tratamentul prelungit cu omeprazol poate determina rareori tumori carcinoide. Datorită

reducerii puternice a acidităţii gastrice favoriza dezvoltarea bacteriilor intragastric şi
apariţia candidozei gastrointestinale.

Mai produce greaţă, cefalee, confuzie, hepatită, fotosensibilizare, şoc anafilactic. Doza
este de 20 mg o dată pe zi.
Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru
eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori.

Alţi compuşi: pantoprazol (Controloc), lansoprazol (Lanzul).

CITOPROTECTOARE

Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa

ulceroasă, realizand un strat protector faţă de factorii agresivi; creşte secreţia de mucus şi
modifică şi compoziţia sa. Se administrează oral de 4 ori cate 1 g pe zi. Nu se asociază cu
antiacide, deoarece el devine activ numai in mediu acid. Poate produce constipaţie,

impiedică absorbţia digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei.

ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat in patogenia bolii ulceroase.
Secretă mai multe enzime, cum ar fi proteaza care reduce protecţia mucoasei faţă de
agresiunea secreţiei acide şi ureaza care metabolizează ureea la amoniac, care crează un
pH alcalin, ce intreţine continuu o secreţie gastrică acidă. Pentru eradicarea infecţiei este
necesară o polichimioterapie. Se pot folosi: metronidazol, tinidazol, tetraciclină,
amoxicilină, claritromicină, precum şi antisecretoare (ranitidină sau omeprazol).

ANTIVOMITIVELE

Aceste substanţe au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică in vărsături

incoercibile cu dereglări electrolitice.

Scopolamina are proprietăţi anticolinergice, fiind şi un sedative psihomotor. Este utilă in

voma provocată de răul de mişcare sub formă de plasture.

Antihistaminicele sunt utile impotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare, in

vărsăturile din sarcină, in voma produsă de medicamente. Se foloseşte frecvent
prometazina (Romergan), iar in vărsăturile incoercibile clorpromazina (Plegomazin).

Proclorperazina (Emetiral) se administrează oral, rectal sau in injecţii intramusculare,

fiind folosită şi la copii.
Metoclopramidul este activ in voma provocată prin iradiere,gastrită, ulcer, cancer
gastric sau intestinal; in doze mari este eficace in voma severă produsă de citostatice. Are
acţiune centrală antivomitivă şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi
creşterea peristaltismului intestinal.

Domperidon (Motilium) este un metabolit al metoclopramidului, cu efect antiemetic de

intensitate medie.

Piridoxina (Vitamina B6) ar avea eficacitate in vărsăturile provocate de sarcină şi boala

de iradiaţie.

LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE

Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul in apă al materiilor fecale. Laxativele
au un efect mai bland, de uşurare a defecaţiei,iar purgativele au un efect energic, cu
inmuierea materiilor fecale.

Se indică in: constipaţii acute, constipaţii cronice, in intoxicaţii acute, la incheierea unei
cure de tratament cu antihelmintice, la bolnavii cu hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale,
inaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv sau pentru pregătirea
examenului radiologic al tubului digestiv. Sunt contraindicate la bolnavii cu apendicită,
in ileus mecanic, in abdomen acut.

Se administrează cu precauţie la copiii mici (risc de deshidratare), gravid (pot stimula

motilitatea uterină), la batrani. Nu se administrează la sugari.

PURGATIVELE IRITANTE - stimulează peristaltismul. Sunt indicate mai ales cand

este necesară evacuarea rapidă a intestinului. Uleiul de ricin se administrează in doză de
15-30 g si produce efect in cca 1-3 ore.

Provoacă rareori colici intestinale. Substanţele active numai in colon işi produc efectul
după cca 8 ore.

Purgativele antrachinonice sunt reprezentate de cateva produse vegetale: frangula

(scoarţa de cruşin), senna. Se elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari.

Substanţe sintetice: fenolftaleina(Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat

(Dulcopic).
PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care seabsorb in mică măsură,
rămanand in intestin, unde reţin apa prin osmoză.

Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru

evacuarea rapidă a intestinului (inaintea examenului radiologic, intervenţii chirurgicale şi
in unele intoxicaţii.

Sulfatul de magneziu (sarea amară) se administrează in doză de 15 g, dizolvat in

multă apă. Trebuie evitat la copii mici.

Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă sintetică, care fermentează in acid acetic şi

lactic, indicată in tratamentul constipaţiei produse de opioide şi al encefalopatiei hepatice,
pentru scăderea amoniemiei.

Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb din tubul
digestiv, intrand in preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de electroliţi
pentru a nu tulbura echilibrul ionic.

LAXATIVELE DE VOLUM - cuprind fibre vegetale nedigerabile care cresc conţinutul

colonului, stimuland ca urmare peristaltismul.

Exemple: triticum (Diom Fibra) adică tăraţa de grau, o serie de alimente: painea
integrală, smochinele, curmalele.

LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin inmuierea scaunului şi prin

favorizarea progresiei conţinutului intestinal.

Uleiul de parafină administrat oral inmoaie scaunul

- CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi

declanşarea reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru
adulţi şi pentru copii).

MEDICAŢIA ANTISPASTICĂ

Se indică in spasme la nivelul tractului gastro-intestinal, biliar, in caz de inflamaţii,

litiază, tumori, inaintea explorărilor endoscopice. In funcţie de mecanismul de acţiune
există 2 grupe de antispastice: neurotrope (parasimpatolitice) şi musculotrope.
Antispasticele parasimpatolitice au eficacitate mare la nivelul tubului digestiv şi mai
slabă asupra căilor biliare. Reprezentanţi: atropina, se dă la adult şi copii peste 7 ani,
bromura de butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan)

Antispasticele musculotrope: papaverina este un alcaloid din Opiu, se foloseşte oral şi

injectabil (s.c. sau i.m.), poate produce somnolenţă, constipaţie, cefalee, transpiraţii. Are
şi acţiune vasodilatatoare. Se contraindică la şoferi. Drotaverina (No spa) are acţiune
antispastică de 2-5 ori mai mare comparativ cu papaverina. Acţiunile la nivel
cardiovascular sunt slabe. Administrarea i.v. se face in poziţie culcată, se dă cu prudenţă
in sarcină şi in timpul alăptării. Mebeverina se foloseşte in colonul iritabil.

Ex. Scobutil compus (conţine bromură de butilscopolaminiu şi metamizol - un

analgezic), Piafen (conţine metamizol, pitofenonă şi fenpipramidă- antispastice
musculotrope).

MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE INTESTINALĂ

Medicaţia simptomatică folosită in tratamentul diareelor acţionează

asupra elementelor neuromusculare, asupra mucoasei sau asupra

conţinutului intestinal.

MEDICAMENTE CARE MICŞOREAZĂ PERISTALTISMUL INTESTINAL

Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul.

Opioidele: Opiul are proprietăţi constipante prin morfină. Se folosesc: pulberea de opiu,
tinctura de opiu (20-25 de picături la nevoie). Se mai pot administra codeina, dionina.
Opioide cu acţiune periferică sunt: loperamida (Imodium) - aceasta se administrează in

doză de 2 mg după fiecare scaun nelegat, maximum 16 mg pe zi.

Nu produce dependenţă.

Racecadotrilul (Hidrasec) - reduce astfel hipersecreţia de apă şi electroliţi in lumenul

intestinal. Se poate administra şi la copii.
SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE
(ASTRINGENTE) - materiile tanante au origine vegetală, acţionează prin precipitarea
proteinelor extracelulare. Cel mai cunoscut este acidul tanic. Se mai pot folosi ceaiuri
medicinale, care conţin derivaţi de tanină - de exemplu de afine, plante care conţin
compuşi cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului, ştevia stanilor.

ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşi toxici din conţinutul intestinal

sau protejează mucoasa.

Cărbunele medicinal adsoarbe substanţe bazice, acide, toxine, gaze. In intoxicaţii se

utilizează ca antidot in doză de 10-15 g odată, după spălătură gastrică.

Diosmectita (Smecta) este un aluminosilicat natural, care creşte vascozitatea gelului

mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi are effect citoprotector, fiind folosită şi in
balonare, colon iritabil.

ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE - se administrează in bolile inflamatorii

intestinale: colită ulceroasă, boala Crohn.

Sulfasalazina sau salazosulfapiridina (Salazopyrin) se descompune in colon sub

acţiunea enzimelor bacteriene in acid 5-aminosalicilic, care se absoarbe foarte puţin şi

rămane in contact cu mucoasa colonului, fiind responsabil de efectul terapeutic şi
sulfapiridină (o sulfonamidă antibacteriană), care se absoarbe aproape complet. Se
administrează oral ca preparate enterosolubile, sau rectal sub formă de clisme şi
supozitoare.

PROPULSIVE ŞI REGLATOARE ALE MOTILITĂŢII GASTROINTESTINALE

Propulsivele sau prokineticele sunt medicamente care stimulează motilitatea

gastrointestinală, favorizand tranzitul normal. Se folosesc in sindromul de hipomotilitate
gastrică (apare postoperator, in anorexie nervoasă, neuropatie diabetică), manifestat prin
greaţă, vomă, reflux esofagian, durere retrosternală, pirozis, dispnee.

Un reglator al motilităţii gastrointestinale este trimebutinul (Debridat), care acţionează

ca stimulator in hipomotilitate şi relaxant, spasmolitic in hipermotilitate. Se indică in
sindromul colonului iritabil şi in tulburări digestive funcţionale.
COLAGOGELE

Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescand fluxul biliar. Efectele acestora se realizează
prin 2 mecanisme: efect coleretic, cand cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice;
efect colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare, bila este
evacuată din vezica biliară şi din coledoc, etc. Indicaţii: in stază biliară, diskinezii biliare;
in infecţii ale căilor biliare.

Acizii biliari şi săruri. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată. Colebilul
conţine bilă de bou şi se administrează in timpul meselor principale. Acidul dehidrocolic
(Fiobilin) provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă.

Droguri vegetale precum anghinarea, cicoare, păpădie se găsesc in preparate ca

Anghirol, Hepatobil, cu acţiune coleretică.

Se mai poate folosi uleiul de măsline.

MEDICAŢIA HEPATOPROTECTOARE

Hepatoprotectoarele sunt medicamente care contribuie la restabilirea funcţiilor hepatice

dereglate şi la creşterea rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi. Se indică in
steatoză, hepatite toxice, hepatită cronică.

Arginina intervine in sinteza unor proteine, a hemoglobinei, in metabolismul

amoniacului, diminuand concentraţia lui in sange. Se indică in hepatita cronică, ictere
severe, hiperamoniemie.

Acidul aspartic participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul. Se foloseşte in hepatita

cronică, hiperamoniemie. Se găseşte sub formă de fiole in asociere cu vitamina B6:
Aspatofort.

Metionina (Mecopar) are efect lipotrop (inhibă acumularea grăsimilor in ficat şi le

stimulează metabolizarea) şi stimulator al funcţiei antitoxice a ficatului.

Fosfolipidele (Essentiale forte) sunt o formă biologic activă a lipidelor, care intră in
structura membranelor celulare şi se pot folosi in hepatopatii cronice.

Silimarina este obţinută din planta Silybum marianum, stabilizează membrana

hepatocitului, avand efect antitoxic. Se foloseşte in hepatita cronică.
MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR

ANTITUSIVELE

Tusea este un reflex de apărare pentru indepărtarea unor substanţe din căile respiratorii.
Tusea uscată, neproductivă se datorează iritării receptorilor tusigeni din pleură sau
formaţiunilor tumorale.

Antitusivele cu acţiune centrală

Opioide: pulberea de Opiu, codeina şi dionina. Noscapina este un alcaloid din Opiu,
asemănătoare structural papaverinei, avand şi effect bronhodilatator. Compuşi sintetici:
clofedanol (Calmotusin) se găseşte sub formă de soluţie administrată in picături. La
copiii mici, unde opioidele sunt contraindicate se poate folosi Calmotusin, oxeladina
(Paxeladine) – care nu deprimă deloc centrul respirator, dextrometorfanul (Humex,
Tusin).

EXPECTORANTELE

Favorizează indepărtarea secreţiilor de pe mucoasa căilor respiratorii sau a unor produse

patologice de la acest nivel. Se indică in afecţiuni bronhopulmonare cu spută vascoasă,
bronşite acute, cronice, mucoviscidoză.

EXPECTORANTE CE ACŢIONEAZĂ PRIN STIMULAREA SECREŢIILOR

FLUIDE

Aceste substanţe işi produc efectul prin stimularea activităţii glandelor seroase din
mucoasa bronşică.

Droguri vegetale expectorante - acţionează reflex.

Rădăcina de Ipeca (Ipecacuanhae radix) conţine emetină, un alcaloid. Se foloseşte sub

formă de infuzie. La doze mai mari produce greaţă, vărsături.

Extractul de iedera (Prospan,Revigrip) pot fi utilizate atat la copii cat si la adulti

Uleiuri volatile se elimină in parte prin căile respiratorii, prin glande şi cu aerul expirat.
Au acţiune antiseptică, iar unele spasmolitică.

Cateva uleiuri vegetale stimulează mişcarea cililor, cum este uleiul de cimbrişor, folosit
sub formă de ceaiuri sau inhalaţii. Alte uleiuri volatile folosite inhalator: uleiul de mentă,
de eucalipt.

EXPECTORANTE MUCOLITICE

Aceste substanţe acţionează asupra secreţiei mucoase, desfăcand diferitele tipuri de

legături care determină agregarea macromoleculelor care formează mucusul, favorizand
fluidificarea secreţiilor şi uşurarea expectoraţiei.

Bromhexina acţionează atat sistemic cat şi prin inhalaţii. Este puţin toxic, bine tolerat,
putandu-se administra şi la copii.

Ambroxolul (Mucosolvan) este un metabolit al bromhexinei care lichefiază mucusul

bronşic vascos, favorizează expectoraţia, dar şi pătrunderea anumitor antibiotice in
secreţiile bronşice.

Acetilcisteina (ACC, Fluimucil) lizează mucusul, reduce vascozitatea sputei, fiind

indicată in infecţii respiratorii acute şi cronice, mucoviscidoză, pe cale orală, sub formă
de aerosoli şi instilaţii traheale.

Erdosteina (Erdomed) este un derivate asemănător acetilcisteinei, folosit in tratamentul

bronhopneumopatiei obstructive cronice, administrat oral şi sub formă de inhalaţii.

Carbocisteina (Humex expectorant) se poate administra şi la sugari.

SURFACTANTUL

Surfactantul constă dintr-un film tensioactiv, interpus intre aer şi stratul lichidian la
nivelul alveolelor pulmonare.

Se indică in profilaxia şitratamentului sindromului de detresă respiratorie la nou-născuţii

imaturi.

Principala reacţie adversă este creşterea riscului de hemoragie pulmonară.

MEDICAŢIA ANTIASTMATICĂ

Se foloseşte in tratamentul astmului bronşic şi in alte tipuri de bronhospasm: bronşite

spastice, bronhopneumopatie cronică obstructivă.

Astmul bronşic se caracterizează prin crize de dispnee paroxistică expiratorie, datorită

unui spam al musculaturii bronşice, a unui edem al mucoasei şi a unei hipersecreţii
bronşice (dopuri de mucus obstruează căile aeriene mici).

BRONHODILATATOARE

Simpatomimeticele bronhodilatatoare

Ele opresc sau evită criza astmatică.

Salbutamol (Ventolin) sub formă de aerosoli presurizaţi dozaţi, comprimate, soluţie

inhalatorie, este cel mai folosit in criza de astm bronşic.

Simpatomimetice alfa şi beta stimulatoare: adrenalina, folosită sub formă de injecţie

subcutanat in doză de 0,5 mg in criza de rău astmatic.

Efedrina are acţiune mai slabă, de durată lungă, fiind folosită ca medicaţie de fond,
pentru prevenirea crizelor.

Bronhodilatatoarele directe - teofilina este un alcaloid din frunzele de ceai (Thea

sinensis), inrudit cu cafeina. Se găseşte sub formă de preparat retard teofilina retard
(Teotard)- capsule care se administrează la 12 ore interval şi sub formă solubilă,
aminofilina (Miofilin). Aminofilina are efect bronhodilatator de intensitate moderată.
Stimulează respiraţia şi creşte forţa contractilă a miocardului. La nivelul musculaturii
striate (diafragm, muşchii respiratori ajutători) este crescută forţa de contracţie.

Potenţează efectul glucocorticoizilor. Se administrează oral, i.v. sau intrarectal.

Injectarea intravenoasă este necesară in criza astmatică care nu cedează la
simpatomimetice şi la bolnavii cu rău astmatic. Se injectează lent pentru a nu provoca
aritmii. Injectarea intravenoasă rapidă poate fi cauză de colaps, aritmii severe, chiar
moarte subită.

ANTIALERGICE ŞI ANTIINFLAMATOARE

Antialergice
Inhibitoarele degranulării mastocitare produc stabilizarea mastocitelor sensibilizate, cu
impiedicarea eliberării mediatorilor bronhoconstricţiei, inflamaţiei şi anafilaxiei. Se
folosesc in tratamentul de fond al astmului bronşic alergic.

Ketotifenul este un antihistaminic H1 şi inhibitor al degranulării mastocitare. Se dă oral,

mai ales la copii. Efectul apare după 2-3 luni de tratament. Efecte adverse: sedare,
somnolenţă, creştere in greutate.

Potenţează efectul deprimantelor sistemului nervos central.

Montelukastul (Singulair, Montelukast, Monkasta) se foloseşte in tratamentul de fond in

astmul cronic, profilaxia bronhospasmului indus de effort.

Glucocorticoizii în astmul bronşic. Avand in vedere că astmul bronşic este o boală

inflamatoare cronică, in tratamentul său un loc foarte important il ocupă
antiinflamatoarele, iar cel mai mare beneficiu al glucocorticoizilor il reprezintă mai ales
acţiunea lor antiinflamatoare.

Aceştia reprezintă medicaţia de primă linie pentru tratamentul de fond in toate formele de
astm bronşic.

Preparatele injectabile intravenos sunt indicate in crizele de astm severe, in starea de rău
astmatic. Cel mai folosit este hidrocortizonul hemisuccinat (100-500 mg injectate lent
la fiecare 2-8 ore). Se mai poate administra metilprednisolon sodiu succinat. Terapia
trebuie să fie de scurtă durată (2-3 zile) pentru a nu provoca reacţii adverse.

Pentru prevenirea ulceraţiilor peptice gastroduodenale se dau antiacide sau antisecretoare

gastrice.

Preparatele sistemice care se injectează intramuscular se folosesc ca alternativă la

terapia per os in tratatment de maximum 3 luni sau la corticodependenţi, insă riscul
deprimării corticosuprarenalei este mare.

Un exemplu este metilprednisolonul acetat suspensie injectat i.m. in doză de 40-80 mg

la 4 săptămani.

Glucocorticoizii orali se folosesc in astmul sever care nu răspunde la beta-stimulatoare şi

in astmul corticodependent. Se administrează pe perioade scurte pentru a preveni
hipocorticismul endogen.

Prednisonul se dă iniţial in doze mari de 30-40 mg/zi in priză unică matinală, iar după
ameliorarea simptomelor se reduce cu 5 mg la 5 zile pană la 15 mg pe zi, iar apoi cu 2,5
mg la 10 zile pană la doza eficientă minimă de 10 mg pe zi.