Personalitati de origine romana cu valoare universala

1. Elie Carafoli (n. 15 septembrie 1901, Veria, Grecia – d. 1983, București) a fost

un inginer  romn, constructor de a!ioane, membru a" #cademiei $omne din 19%8, considerat unu"
dintre pionierii domeniu"uiaerodinamicii. &'a nscut "a Veria (acedonia, Grecia) *ntr'o fami"ie
de aromni. &tudii"e "e'a *nceput "a Școa"a +omercia" din &a"onic și "e'a continuat, *n$omnia, "a
iceu" -nstirea ea"u-, apoi *n continuare "a Școa"a /o"itenic din București.

  /"ecat "a /aris, a audiat cursuri"e de mecanica f"uide"or  și ce"e deaerodinamic "a &orbona,
unde și'a "uat doctoratu" *n fiic'matematic.

  $e*ntors *n țar, +arafo"i a descis primu" curs de #eronautic "a  Școa"a /o"itenic din
București *n anu" 1928. # fost primu" pas *n *nfiin țarea acu"tții de #erona!e din București.

 4n perioada 1928 ' 1933, a funcționat ca inginer'șef a" &er!iciu"ui de studii și construc ții și director
a" ndustriei #eronautice $omne de "a Brașo!.

in punct de !edere teoretic, +arafo"i a abordat prob"ema mi șcrii genera"e *n 6uru" unui
contur. # efectuat cercetri asupra aripi"or monop"ane și asupra mișcri"or conice *n
regim supersonic.
 

7"ie +arafo"i a rea"iat concepția a!ioane"or de concepție autoton, cu nenumrate performanțe.

 #stfe", a proiectat mode"e"e #$ +V 11, #$'12, #$'13, #$'1%, #$'15, #$'1, #$'21, #$'
22, #$'23, #$'2%, produse "a #$.

  2. Aurel Persu (n. 2 decembrie 1890, București – d. 5 mai 19, București) a fost

uninginer  mecanic romn, constructoru" primu"ui automobi" cu profi" aerodinamica!ansat din "ume cu
roți"e integrate *n caroserie. # urmat Școa"a &uperioar :enic din  Ber"in'+ar"ottenburg, abso"!ind
&ecția ecanic *n 1913, ca șef de promoție. 4n 191% a fost meda"iat de inisteru" nstruc țiunii
/ub"ice din Germania pentru un studiu deosebit *n domeniu" comportriina!e"or  *n spațiu" cosmic. 
n!enția care "'a fcut ce"ebru a fost un ; Automobil de formă aerodinamică cu patru roț i montate
înăuntrul formei aerodinamice<. Bre!etu" a fost ob ținut *n Germania "a 19 septembrie 192%, cererea
de bre!etare fiind adresat "a 13 noiembrie 1922.

  #ure" /ersu a adus automobi"u" *n $omnia, parcurgnd cu e" peste 120.000 =m, cu o !ite
ma>im de circa 80 =m pe or. atorit "ipsei diferenția"u"ui putea "ua !ira6e foarte strnse cu 0 =m
pe or *n dep"in siguranț. /ersu a donat automobi"u", in stare de functionare, ueu"ui ?a ționa"
:enic ;imitrie eonida< in anu" 199. n preent, e" nu mai functioneaa, iar caroseria este
deteriorata. eși automobi"u" nu a fost rea"iat *n serie, uine"e  ord și Genera" otors au so"icitat
cumprarea bre!etu"ui, fr a garanta *ns și construirea acestuia. #cest fapt "'a determinat pe
in!entator s refue propunerea.

  3. Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 199, Benești,  6udețu" V"cea ' d. 2

octombrie 185, București) a fost un pedagog, in!entator , inginer  șimatematician romn, membru
a" #cademiei $omne. /etrace /oenaru, scpat ca prin minune de "a moarte @necesită citareA, p"ec "a
rugminți"e "ui :udor V"adimirescu s studiee "a Viena, iar apoi "a/aris, unde studia fi"o"ogia și
po"itenica, de!enind abso"!ent a" Șco"ii /o"itenice din /aris

  4n timpu" studii"or bre!etea primu" toc reer!or din "ume, mai *nti "a Viena, apoi "a /aris
(bre!et 3208, din 25 mai 182), cu tit"u" Condeiul portăreț fără sfârș it, alimentându-se însuș i cu
cerneală
 

  4.Victor Babeș (n. % iu"ie 185%, Viena ' d. 19 octombrie 192, București) a fost

un bacterio"og și morfopato"og romn, membru a" #cademiei $omnedin 1893. # fost fiu"
"ui Vincențiu Babeș.4n co"aborare cu Victor #ndr +orni", este autoru" primu"ui tratat
debacterio"ogie din "ume (Bacteriile și rolul lor în anatomia ș i histologia patologică a bolilor
infecț ioase) prin care a pus bae"e moderne a"e acestei știin țe. @1A

  e asemenea, este fondatoru" șco"ii romnești de microbio"ogie.

  5. Augustin Maior  (n. 22 august 1882, $egin ' d. 193, +"u6) a fost un fiician, pedagog și

in!entator romn. 4n "una noiembrie 1905 este anga6at prin concurs inginer "a &tația 7>perimenta" a
/oște"or din Budapesta unde, *n 190, a reușit s transmit simu"tan, pe o singur "inie te"efonic de
15 =m, 5 con!orbiri fr ca semna"e"e s interferee. undamente"e teoretice a"e te"efoniei mu"tip"e
au fost pub"icate *n 190  *n re!ista ;7"e=trotecnisce Ceitscrift< și apoi, *n  191%, *n "ucrarea ;:e
use of Dig'reEuencF #"ternating +urrents in :e"egrapF, :e"eponF and for /oer :ransmission<
pub"icat *n re!ista H:e 7"ectrician<.
 

 up primu" rboi mondia" și unirea :ransi"!aniei cu $omnia, #ugustin aior *și pune e>periența
sa "a dispoiția autoritți"or romne, de!enind director genera" a" /oște"or, :e"egrafe"or și
:e"efoane"or din :ransi"!ania și Banat. #proape simu"tan, *n iu"ie 1919, a fost numit profesor titu"ar
"a Ini!ersitatea din +"u6 și apoi director a" nstitutu"ui de iic :eoretic și :eno"ogic a" acu"tții
de Științe. 4n perioada 1929'19% a fost și decan a" facu"t ții. # predat studenți"or si cursuri
conținnd mu"te idei moderne, cum sunt ce"e de ;7"ectricitate și agnetism< sau de
; #custic și optic<, pe care "e'a și pub"icat *n di!erse ediții.

  6.Traian Vuia (n. 1 august 182, Bu6oru, comitatu" +araș'&e!erin, #ustro'Ingaria ' d. 3

septembrie 1950, București, $omnia) a fost un in!entator romn, pionier a" a!iației mondia"e. /e
data de 18 martie 190 e" a rea"iat primu" bor autopropu"sat (fr catapu"te sau a"te mi6"oace
e>terioare) cu un aparat mai greu dect aeru".

  :raian Vuia s'a nscut *n 182 *n satu" &urducu ic (parte a fostei comune Bujoru,
asti :raian Vuia, 6udețu" :imiș) din (fostu" comitat)+araș'&e!erin, fost *n  #ustro'Ingaria, *n preent
 *n $omnia. /rinții si au fost preotu" &imion /opescu și #na VuiaJ aceasta fiind cea de'a doua "ui
soție. # urmat cursuri"e primare "a Bu6or (ai  :raian Vuia) și get. 4ntre 188% și 1892, urmea "iceu"
"a ugo6. #ici petrece mu"t timp *n mi6"ocu" fami"iei "ui +orio"an Brediceanu, care'" !a sftui, a6uta și
 *ncura6a mai triu *n cariera sa.T raianVui a–av ionul cut rendeat er i
zareper oţ
i cupneur i
;c u
Vui
„ aI”ac
est
areuş
eşt
epr
imadec
olar
efăr
ăsăf
olos
eas
căni
ciunmi
j
locapăr
ător
,numai
cu
apar
ateafl
atel
abor
d(î
nfapt
,pr
imulav
iondi
nis
tor
ie)
.

  7.Duitru Bru!rescu "Tache# (n. 182, V"enii de unte ' d. 193,București) s'a remarcat

ca un pro"ific in!entator , pi"ot, pionier a" a!iațieimondia"e, apreciat și *ncura6at *n ini țiati!e"e sa"e de +.
. strati și &piru Daret.
 

/entru a'și putea rea"ia numeroase"e in!enții, a *nceput s ciop"easc *n "emn și s' și !nd
produse"e.# participat "a e>poiții"e genera"e a"e $omniei din anii 190% și 190, s'a fcut remarcat
și a obținut meda"ii de argint și de aur pentru un aerop"an origina", cu deco"are !ertica", primu" a!ion
de acest gen, pe care "'a și bre!etat sub nr. 02218, *n noiembrie 1909, "a  București.

Brumrescu a rea"iat și un sa"!ator de pe submarine scufundate, in!enție bre!etat *n ranța *n

septembrie 1911 ce era o cabin meta"ic cu pereți *na"ți, comp"et acoperit, fi>at pe puntea
superioar a submarinu"ui, care permitea sa"!area ecipa6u"ui *n cau" *n care un submarin eșua.

 #"te in!enții a"e "ui Brumrescu sunt repreentate de rea"iarea cup"a6u"ui automat "a !agoane"e
de ca"e ferat, o sanie'automobi" și o mașin de tiat stufu".

  $.Ștefan Proco%iu (n. 19 ianuarie 1890, Br"ad ' 22 august 192, ași) a fost un fiician,

profesor uni!ersitar și in!entator romn, membru titu"ar (din  1955) a" #cademiei $omne.@1A #
descoperit efectul Procopiu de depo"ariare a "uminii. # urmat cursuri"e șco"ii primare și a"e  iceu"ui
;G. $oșca +odreanu<(promoția 1908) din Br"ad. icențiat a" secției fiico–cimice a acu"tții de
Științe din ași (1912), dup care a urmat a"te studii uni!ersitare "a/aris.

  # fost membru titu"ar a" #cademiei de Științe din $omnia *ncepnd cu 20 decembrie 193 @2A.

  /entru acti!itatea sa a fost distins cu Krdinu" uncii, Krdinu" eritu" Științific și Krdinu" &teaua
$omniei

  7ste descoperitor a" magnetonu"ui Bor'/rocopiu (1919) (a"turi de Bor). 7ste descoperitor

a" 7fectu"ui /rocopiu. &a!antu" de !a"oare mondia" a *ncetat din !iaț *n a și "a  22 august 192,
"snd pub"icate 1 de "ucrri științifice.
 

  &. 'heorghe Marinescu (n. 28 februarie 183, București ' d. 15 mai 1938, București) a fost un

medic neuro"og romn, profesor "a acu"tatea de edicin din București, membru titu"ar
a" #cademiei $omne, fondatoru"Șco"ii $omnești de ?euro"ogie. 'heorghe Marinescu a scris
peste 1000 de pub"icatii, si a facut una din ce"e mai mari (esco%eriri din
domeniu" neurologiei o(erne. ?ume"e sau este "egat de trataentul %arali)iei genera"e.

  in testamentu" "ui arinescuL ;... /"ecnd *n "umea din care nimeni nu s'a *ntors !reodat, n'
aș !oi s supr pe nimeni, dar ade!ru" totu și trebuie spusL prea mu"t nedreptate este *n
b"agos"o!ita Țar $omneasc<.

  1*.Duitru V!sescu (n. 180, ași – d.  1909) a fost un inginer și in!entator romn. # construit
 *n 1880 un ino!ati! automobi" cu motor cu aburi, care i'a purtat nume"e.

  up terminarea studii"or "a /aris, dumitru Vsescu se *ntoarce *n țar, *n 190, aduc*nd cu e"
și automobi"u" cu abur, cu care a circu"at prin Bucure ști. a șina a fost e>pus "a Școa"a de /oduri și
Șose"e din +apita", unde . Vsescu a "ucrat ca profesor. &tins din !ia ț, *n urm cu un seco", "a 29
 

octombrie 1909, "a București, umitru Vsescu a "sat amintirea unui ingenios și pasionat
in!entator.

  11.Ale+an(ru ,. Ciurcu (n. 29 ianuarie 185%, Șercaia, +omitatu" graș ' d. 22

ianuarie 1922, București) a fost un in!entator și pub"icist romn, care a e>perimentat
principiu" motoru"ui cu reacție.

 #"e>andru +iurcu s'a nscut "a data de 29 ianuarie 185% *n Șercaia dincomitatu" graș (*n

actua"u" 6udeț Brașo!), tat" su fiind Neculai Ciurcu, participant "a $e!o"uția de "a 18%8 din
:ransi"!ania. #"e>andru +iurcu a urmat "iceu" "a Brașo!, "und baca"aureatu" *n anu" 182. # urmat
"a Ini!ersitatea din Viena studii de drept, *ntre anii 183 ' 18. 4n para"e", #"e>andru +iurcu a urmat
 *ns și cursuri tenice.

n!entatorii și'au bre!etat in!enția, obținnd bre!etu" france cu nr. 19001M12 octombrie 188
pentru #mbarcațiune cu reacție – otor cu reac ție. I"terior in!enția a fost bre!etat și *n Germania
(?r. 399%M188), $egatu" Init (?r. 8182M188), Be"gia (?r. 55M188), ta"ia (?r. 2183M188) și
&.I.#. (1888).

  12. Dragoir M. -uru)escu (n. 13 martie 185, București ' d. 31 mai 195%, București),

fiician, in!entator, profesor "a Ini!ersitatea din ași și "aIni!ersitatea din București, membru
corespondent a" #cademiei $omne, a fost fondatoru" *n!țmntu"ui e"ectrotenic din $omniaJ
co"aborator a" soți"or  arie și /ierre +urie.

  4n anu" 189% in!entea un io"ator a"ctuit pe baa unui amestec de su"f și parafin, fo"osit
 *n construcția e"ectroscoape"or numint die"ectrin și e"ectroscopu" care *i poart nume"e
e"ectroscopu" Durmuescu

  4n 1901 este *nființat &ocietatea de Știin țe din ași "a inițiati!a "ui Durmuescu. 4n ace"a și
an rea"iea e>perimente"e de comunicație prin radio a"e "ui Gug"ie"mo arconi, #"e>andr /opo!.
 

  4n anu" 193 se retrage din acti!itatea profesiona".

 4n 195, "a *mp"inirea a 100 de anii de "a naștere, I?7&+K propune omagierea mare"ui sa!ant
roman ragomir . Durmuescu.

  13. Constantin . strati (n.  septembrie 1850, $omanJ d. 1 ianuarie 1918,/aris) a fost un

academician romn, cimist, medic, membru titu"ar (1899) și președinte a" #cademiei $omne  *n
perioada 1913 ' 191. +onstantin . strati a de!enit doctor *n medicin de "a Bucure ști *n  18 și a
fost co"aborator a" "ui +aro" a!i"a, pe care *" sup"inea uneori "a cursu" de cimie medica". 4n 1885,
+onstantin . strati a obținut și doctoratu" *n cimie, "a  /aris, dup 3 ani de cercetri *ndrumate de
profesorii #do"pe NOrt și +ar"es riede".

&tudiind deri!ații a"ogenați ai benenu"ui, a descoperit o nou c"as de co"oranți, pe care i'a
numit franceine. /entru aceast in!enție i s'a acordat eda"ia de aur "a 7>poiția nterna ționa" de
"a /aris, *n 1889.@%A # io"at din p"ut o substanț nou, friede"ina.

  14. Eil /aco0iț!  (n. 15 noiembrie 188, ași – d. 1 noiembrie 19%, +"u6) a fost

un sa!ant, e>p"orator , speo"og și bio"og romn, considerat fondatoru"biospeo"ogiei (studiu" faunei din
subteran ' peșteri și pne freatice de ap). # fost a"es academician *n 1920 și a fost președinte
a" #cademiei $omne *n perioada 192 ' 1929.
 

  7mi" $aco!iț s'a nscut "a ași *n 188. :at" "ui, George $aco!iț, era magistrat și membru
fondator a" societții "iterare Punimea și se trgea dintr'o !ece fami"ie de boieri mo"do!eni, iar
mama, 7ufrosina &tamatopo", era o ta"entat pianist.

  4n 1920 a fost in!itat ca profesor "a acu"tatea de Știin țe a  Ini!ersitții din +"u6, unde a *nființat
primu" institut de biospeo"ogie din "ume.

  15. ,icolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Brașo! ' d. 13M2 iu"ie 191, Viena, #ustria) a fost

un cimist romn, care a dat nume"e tipu"ui de artor (bec), Arzător eclu. #
studiat ingineria și aritectura, iar apoi cimia. #cesta și'a continuat cariera de!enind profesor de
cimie genera" și cimie ana"itic "a Viena. # a!ut deasemenea o contribuție susbstanția" "a
de!o"tarea cimiei mondia"e. embru titu"ar (din 189) a" #cademiei $omne. 

?ico"ae :ec"u rmne unu" dintre primii cimiști romni care s'au fcut cunoscuți și sunt
recunoscuți "a ni!e" internaționa". 4n p"us, o mare parte din șco"i"e sau "icee"e cu profi"
de cimie din $omnia poart nume"e acestuia. Inu" dintre acestea este iceu" de cimie QQ?ico"ae
:ec"uQQ din +opșa ic, Pudețu" &ibiu.
 

  16. a)!r E(eleanu (n. 1 septembrie 182, București ' d.  apri"ie 19%1, București) a fost

un cimist romn, e!reu de origine, autor a" procesu"ui de rafinare se"ecti! a frac țiuni"or
de petro" pe baa so"ubi"itții specifice a di!erse"or c"ase de idrocarburi *n dio>id de su"f  "icid.
/rincipa"e"e direcții de cercetare au fost *n domenii"e deri!ați"or acidu"ui feni"metacri"ic si
feni"iobutiric, acii"or nesaturați din seria aromatic, acțiunii c"orurii de su"f asupra ani"inei, acțiunii
c"oratu"ui asupra o>iacii"or, sintetirii feni"iopropi"aminei (benedrinei), cimiei rafinrii și cimirii
petro"u"ui.

  4n anu" 188 obține tit"u" de doctor *n cimie cu cercetarea ; Asupra unor deri!aț i ai acizilor
fenilmetacrilici și fenilizobutirici <, *n cadru" creia descoper feni"iopropi"amina, cunoscut
 *n medicin sub nume"e de ;benedrin<, cu o important ac țiunestimu"atoare asupra sistemu"ui
ner!os. 7fectu" farmaco"ogic psiostimu"ant a" amfetaminei a fost descoperit mai triu *n anii 1920.

  1. 'eorge ('ogu) Constantinescu (n. % octombrie 1881, +raio!a ' d. 11

decembrie 195, +oniston, +umbria, area Britanie) a fost un ino!ator ,in!entator , om de
științ și inginer  romn.

 # fost responsabi" pentru crearea unui nou domeniu a" mecanicii, numit sonicitate, care descrie
transmiterea energiei prin !ibrații *n corpuri"e f"uide sau so"ide. # ap"icat noua teorie *n
numeroase in!ențiiL motoru" sonic, pompa sonic,ciocanu" sonic și a"te"e. /rintre a"te rea"iri a"e
sa"e se mai numr și un dispoiti! de tragere printre pa"e"e e"icei indiferent de tura ția acesteia și
 

primu" scimbtor de !itee automat. # participat acti! "a construc ția de a!ioane eng"ee, tipu"
Bristo", *n perioada ct a "ocuit *n #ng"ia.

  18. Gheorghe Botezatu  n.  iunie 1882,Gubernia Basarabia, mperiu" $us ' d. 1

februarie 19%0, Boston,assacusetts, &I#) a fost un inginer  și om de afaceri american, de origine
dintr'o fami"ie nobi" basarabean,@3A cunoscut ca in!entator a" unui mode" de e"icopter .

7"icopteru" cu patru e"ice in!entat de Boteat

  7ste cunoscut și pentru contribu ții"e sa"e de pionierat din domeniu" e"icoptere"or . George
Boteatu a rea"iat *n studii"e pe care "e'a fcut pri!ind trasee"e /mnt ' un ' /mnt, o mu" țime
de !ariante a traiectorii"or posibi"e de urmat. +u mu"t mai triu, aceste ca"cu"e au fost "uate *n
considerare cu ocaia /rogramu"ui #po""o (a" cror printe a fost sibianu" Derman Kbert), de
cercetare a spațiu"ui cosmic.

  18.Elena Văcărescu  (1864-1947)

  Fiică a diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eurosinei Fălcoianu! Elena Văcărescu s-a născut la
"ucureşti #n anul 1864. $ncep%nd cu anul 189& se sta'ileşte #n Frana! acolo unde a #ncepe să
scrie şi să pu'lice traduceri #n lim'a rance*ă din poe*iile lui Eminescu! +inulescu! "la,a!
op%rceanu! o,a dar şi lucrări proprii. $ncep%nd cu anul 19/& a deenit mem'ră a 0cademiei
om%ne. $ntre lucrările ei se distin, 23ants d0urore(2%ntecele *orilor) (1886)! 5%me sereine
(2u inima senină) (1896)! 5ueurs et Flammes (5icăriri și ăpăi) (19)! 5e ardin passion
(rădina dorului) (198)! 5a :ormeuse eille (Vis%nd cu oc3ii desc3iș i) (1914).
 

  19. Constantin Brâncuşi  (1876-19&7)

 ;ăscut #ntr-o amilie cu şase copii din <o'ia! or=! 2onstantin "r%ncuşi a urmat Școala de 0rte
şi +eserii #n 2raioa(1894-1898) ! #n anul 19/ enind la "ucureşti unde a a'soli >coala de
"elle-0rte. $şi a continua studiile la presti,ioasa şcoală pari*iană ?cole ;ationale @uprieure
des "eauA-0rts! unde a i admis #n anul 19&. 2ele mai importante lucrări! parte a patrimoniului
uniersal sunt @ărutul! Boarta @ărutului! Băsări măiestre! +u*a adormită! :omnişoara Bo,an*!
2oloana iinitului! +asa tăcerii.

  2*.'eorge Enescu   (1881-1955)

S-a născut la Liveni, în judeţul Botoşani. A studiat la onse!vato!ul din "iena

 înt!e anii1888-189#, continu$nd la onse!vato!ul din %a!is înt!e anii 1895-
1899. Ad&i!at de căt!e !e'ina lisaeta- a!&en S*lva, va + adesea invitat
să susţină conce!te la alatul %eleş din Sinaia. ele &ai i&o!tante
co&oiţii ale sale dateaă de la înceutul secolului , acu& +ind co&use
cele două /asodii /o&$ne (1901-190), Suita 2!. 1 ent!u o!c3est!ă (1904),
Si&onie (1905) şi 6ate c$ntece e ve!su!ile lui l7&ent a!ot(1908). nt!e
anii 191-1941 a co&us oe!a &onu&entală :edi, ca!e a avut !e&ie!a la
%a!is în anul 194;, ucu!$ndu-se de succes de la !i&a !e!eentaţie. A
&u!it la %a!is în anul 1955.
 

  <0;0; 0;:EE0

  C+@! an II

  DB0 1// 0