Sunteți pe pagina 1din 223

VIOLA ARDONE

TRENUL COPIILOR

Traducere din limba italiană de Anca Irina Ionescu


Titlul original: I treni dei Bambini, 2019

METEOR PRESS, 2020

Versiune ebook: v1.0, aprilie 2020


Partea I
1946
1.
Ma ma îna inte și e u după e a . Ma ma me rge re pe de pe a le ile din
Ca rtie re le Spa niole ; la fie ca re pa s a l e i, doi pa și a i me i. Mă uit la
pa ntofii oa me nilor. Pa ntof în sta re bună : un punct; pa ntof gă urit:
pie rd un punct. Fă ră pa ntofi: ze ro puncte . Pa ntofi noi: pre miu cu
fe licită ri. Eu nu a m a vut nicioda tă niște pa ntofi a i me i. Îi port tot pe
a i a ltora și de a ce e a a m me re u ră ni la picioa re . Ma ma spune că
pă șe sc strâ mb. Nu e vina me a . Sunt pa ntofii a ltcuiva . Au forma
picioa re lor ca re i-a u folosit îna inte a me a . Au lua t obice iurile lor, a u
pa rcurs a lte stră zi, a u juca t a lte jocuri. Și câ nd a jung la mine , ce
știu e i de spre cum vre a u e u să pă șe sc și unde vre a u să me rg?
Tre buie să te obișnuie ști înce tul cu înce tul, da r între timp piciorul
cre ște , pa ntofii ră mâ n mici și o luă m de la ca pă t.
Ma ma me rge în fa ţă și e u mă ţin a proa pe de e a . Nu știu unde
me rge m, spune că e ste spre bine le me u. Da r e ste o pă că le a lă , ca
și cu pă duchii. „Este spre bine le tă u” și m-a m tre zit tuns chilug. Din
fe ricire , și pe prie te nul me u Tomma sino l-a u tuns chilug, tot spre
bine le lui. Prie te nii de pe stră duţa noa stră râ de a u de noi și zice a u
că sunte m ca două ca pe te de mort ie șite de la Cimitirul Fonta ne lle .
La înce put, Tomma sino nu e ra prie te nul me u. Îl vă zuse m oda tă
cum ște rpe lise un mă r de pe ta ra ba lui Ca pa ja nca , za rza va giul ca re
a re un că rucior în Pia ţa Me rca to, și a tunci m-a m gâ ndit că nu
pute a m fi prie te ni, pe ntru că ma ma Antonie a îmi e xplica se că om
fi noi să ra ci, da r hoţi nu. Altfe l de ve nim ce rșe tori. Da r Tomma sino
mă vă zuse și a fura t un mă r și pe ntru mine . Și pe ntru că e u nu
fura se m mă rul, ci îl primise m ca dou, l-a m mâ nca t, că ci nu ma i
pute a m de foa me . Din a ce l mome nt a m de ve nit prie te ni. Prie te ni
de la me re .
Ma ma me rge pe mijlocul drumului, fă ră să prive a scă de loc în
jos. Eu îmi tâ ră sc picioa re le și numă r puncte le , ca să -mi tre a că
spa ima . Numă r pe de ge te pâ nă la ze ce , a poi o ia u de la ca pă t.
Câ nd voi fa ce de ze ce ori câ te ze ce se va întâ mpla un lucru frumos,
a șa e jocul. Lucrul a ce la frumos nu mi s-a întâ mpla t pâ nă a cum,
poa te că a m numă ra t gre șit puncte le . Mie îmi pla c foa rte mult
cifre le . Da r lite re le nu: câ nd sunt singure le re cunosc, da r câ nd se
a me ste că și forme a ză cuvinte , le încurc. Ma ma spune că nu tre buie
să cre sc la fe l ca e a și de a ce e a m-a trimis la școa lă . M-a m dus
a colo, da r nu m-a m simţit bine . În primul râ nd, cole gii ţipa u și mă
întorce a m a ca să cu dure ri de ca p, ia r încă pe re a e ra mică și
mirose a a picioa re tra nspira te . Și a poi, tre buia să sta u tot timpul
ne mișca t și cuminte într-o ba ncă și să de se ne z be ţișoa re .
Profe soa ra a ve a bă rbia foa rte pronunţa tă și vorbe a cu prune în
gură , ia r câ nd cine va o de ra nja îi a rde a o pa lmă pe ste ca p. Eu în
cinci zile a m primit ze ce pa lme . Le -a m numă ra t pe de ge te ca pe
puncte le de la pa ntofi, da r nu a m câ știga t nimic. Așa că nu a m ma i
vrut să me rg la școa lă .
Ma ma nu a fost mulţumită , da r a spus că tre buie să învă ţ mă ca r
să munce sc și m-a trimis să strâ ng ha ine ve chi. La înce put a m fost
mulţumit: tre buia să hoină re sc toa tă ziua și să strâ ng zdre nţe ve chi
din ca să în ca să sa u să scotoce sc prin gunoi și să le duc la pia ţă , la
Ca pa ’e fie rro. {1} După câ te va zile mă întorce a m a ca să a tâ t de
obosit, încâ t re gre ta m sca toa lce le profe soa re i cu bă rbia foa rte
pronunţa tă .
Ma ma s-a oprit în fa ţa unui pa la t gri cu roz, cu fe re stre ma ri.
— Aici e ste , spuse e a .
Școa la a ce a sta mi se pă re a ma i frumoa să de câ t ce a la ltă ,
înă untru e ra liniște și nu mirose a a picioa re . Am urca t la e ta jul a l
doile a și ni s-a spus să a ște ptă m pe coridor, pe o ba ncă de le mn,
pâ nă câ nd o voce a striga t:
— Urmă torul.
Vă zâ nd că nu se mișcă nime ni, ma ma a înţe le s că urmă torul
sunte m noi și a șa a m intra t.
Pe ma ma me a o che a mă Antonie a Spe ra nza . Domnișoa ra ca re
ne a ște pta își note a ză nume le e i pe o foa ie și spune :
— Vouă v-a ră ma s numa i a sta .
Ia r e u mi-a m spus: „Asta e ste , a cum ma ma o să se ră suce a scă
pe că lcâ ie și o să ne întoa rce m a ca să .” Da r nu.
— Dumne a voa stră da ţi pa lme , doa mnă profe soa ră ? a m între ba t
e u și mi-a m a cope rit ca pul cu bra ţe le , pe ntru ma i multă sigura nţă .
Domnișoa ra râ de și mă ia de obra ji, cu de ge tul ma re și ce l
a ră tă tor, da r fă ră să mă strâ ngă .
— Lua ţi loc, spune , ia r noi ne a șe ză m în fa ţa e i.
Domnișoa ra nu se a mă nă de loc cu ce a la ltă , nu a re bă rbia foa rte
pronunţa tă , ci un surâ s frumos, dinţi a lbi și dre pţi și pă rul tă ia t
scurt; poa rtă pa nta loni, ca bă rba ţii. Stă m cuminţi. Ne spune că se
nume ște Ma dda le na Criscuolo și poa te ma ma își a minte ște de e a ,
pe ntru că lupta se ca să ne sca pe de sub a suprire a na ziștilor. Ma ma
o mă soa ră din ca p pâ nă în picioa re , da r se ve de câ t se poa te de
bine că nu a uzise nicioda tă de a ce a stă Ma dda le na Criscuolo.
Ma dda le na pove ste ște că sa lva se Podul de lla Sa nità , de oa re ce
ne mţii voia u să -l a runce în a e r cu dina mită , ia r la sfâ rșitul
ră zboiului i-a u da t o me da lie de bronz și o diplomă . Eu mă gâ nde sc
că e ra ma i bine da că i-a r fi da t niște pa ntofi noi, pe ntru că a re unul
bun și unul gă urit (ze ro puncte ). Spune că a m fă cut bine că a m ve nit
la e a , că multă lume se rușine a ză , da r e a și tova ră șe le e i a u fost
ne voite să me a rgă din ca să în ca să și să convingă ma me le că e ra
un lucru bun pe ntru e le și pe ntru copiii lor. Că li se trâ ntise ră multe
uși în fa ţă și fuse se ră de multe ori înjura te . Eu o cre d, pe ntru că mi
s-a întâ mpla t și mie , a tunci câ nd mă duce a m să ce r ha ine ve chi și
ure chile îmi a uze a u de stule cuvinte urâ te . Domnișoa ra spune că
multe pe rsoa ne cumse ca de a u a vut încre de re în e a , că ma ma me a ,
Antonie a , e ste o fe me ie cura joa să și că fiului e i îi fa ce , a stfe l, un
da r. Eu n-a m primit nicioda tă da ruri, în a fa ră de cutia ve che de
cusut, în ca re mi-a m pus toa te comorile me le .
Ma ma Antonie a a ște a ptă ca Ma dda le na să te rmine de vorbit,
pe ntru că nu-i pla ce să tră ncă ne a scă . Ma dda le na spune că tre buie
să li se de a copiilor o oportunita te . Eu a ș fi fost ma i mulţumit să -mi
de a pâ ine , za hă r și urdă . Am mâ nca t oda tă la o pe tre ce re a
a me rica nilor, unde mă stre cura se m împre ună cu Tomma sino
(pa ntofi ve chi: pie rd un punct).
Ma ma me a stă și ta ce , da r Ma dda le na continuă să vorbe a scă :
a u orga niza t tre nuri spe cia le ca re să -i ducă pe copii a colo. Atunci
ma ma ră spunde :
— Da r sunte ţi sigură ? Bă ia tul ă sta de a ici, a șa cum îl ve de ţi, e o
pe de a psă de la Dumne ze u!
Ma dda le na spune că vor fi ma i mulţi copii ca mine în tre n, nu
numa i e u. Așa da r, nu e ste o școa lă , înţe le g și e u în ce le din urmă ,
și zâ mbe sc. Ma ma Antonie tta nu zâ mbe ște .
— Da că a ș fi a vut de a le s nu a ș fi ve nit a ici, a sta e tot ce a m,
ve de ţi ce pute ţi fa ce .
Câ nd ple că m, ma ma me rge tot îna inte a me a , da r ma i înce t.
Tre ce m prin fa ţa pră vă lie i cu pizza , unde mă a gă ţ întotde a una de
ha ina e i și nu înce te z să mă va ie t pâ nă nu prime sc un pa cche ro {2} .
Ma ma se opre ște .
— Cu jumă ri și rico a {3} , îi spune ma ma tâ nă rului din spa te le
te jghe le i. Una singură .
De a stă da tă e u nu a m ce rut nimic și mă gâ nde sc că da că
ma ma , din ca pul e i, a vrut să -mi cumpe re pizza de dimine a ţă ,
tre buie să fie o pă că le a lă la mijloc.
Tâ nă rul împa che te a ză o pizza ma i ma re de câ t ca pul me u,
ga lbe nă ca soa re le . O ia u cu a mâ ndouă mâ inile , de te a mă ca nu
cumva să ca dă . E ca ldă și pa rfuma tă , re spir de a supra e i și
mire a sma îmi intră în na s și în gură . Ma ma se a ple a că și mă
prive ște fix.
— De ci a i a uzit și tu. Acum e ști ma re , o să împline ști opt a ni. Știi
ca re e ste situa ţia noa stră .
Îmi ște rge unsoa re a de pe fa ţă , cu dosul pa lme i.
— Dă -mi și mie să gust o bucă ţică , da r în loc de o bucă ţică își ia
o buca tă . Apoi se ridică și ne îndre ptă m spre ca să . Nu între b nimic
și porne sc. Ma ma me a îna inte și e u în urma e i.
2
De spre tre a ba cu Ma dda le na nu s-a ma i vorbit. Am cre zut că
poa te ma ma uita se sa u se ră zgâ ndise . Da r câ te va zile ma i tâ rziu a
ve nit la noi o mă icuţă , trimisă de pă rinte le Ge nna ro. Ma ma se uită
pe furiș din spa te le fe re stre i:
— Ce ma i vre a a cuma și popoa ia a sta ?
Sora ba te încă o da tă , a șa că ma ma la să la o pa rte cusă tura și
se duce să de schidă , da r o cra pă numa i puţin, câ t să -și poa tă
stre cura mă icuţa fa ţa îngă lbe nită . Că lugă riţa între a bă da că poa te
să intre , ma ma fa ce se mn din ca p că da , da r se ve de că nu pre a
a re che f. Că lugă riţa spune că ma ma me a e ste o bună cre ștină , că
Dumne ze u ve de totul și că fă pturile nu a pa rţin nici ma me lor, nici
ta ţilor, ci sunt copiii Domnului. Da r comuniștii vor să ple că m cu
tre nul ca să a junge m în Rusia , unde o să ne ta ie mâ inile și
picioa re le și n-o să ne ma i la se să ne întoa rce m a ca să . Ma ma nu
ră spunde . Se price pe foa rte bine câ nd e vorba să ta că . În ce le din
urmă , popoa ia se e ne rve a ză și ple a că . Și a tunci între b:
— Da r tu chia r vre i să mă trimiţi în Rusia ?
Ma ma ia din nou cusă tura și înce pe să vorbe a scă de una
singură :
— Rusia e Rusia … Eu nu știu ce sunt ă ia fa sciști, nici comuniști.
Nu știu nici mă ca r ce sunt pre oţii și e piscopii.
Ma ma vorbe ște puţin cu a lţii, da r singură vorbe ște ma i mult.
— Pâ nă a cum a m cunoscut numa i foa me și muncă … a ș vre a s-o
vă d și e u pe popoa ia a sta fă ră un bă rba t a lă turi și cu copil de
cre scut… e ușor să vorbe ști câ nd nu a i copii. Da r unde e ra e a câ nd
Luigi a l me u s-a îmbolnă vit?
Luigi e ra fra te le me u ma i ma re și, da că nu a r fi a vut ide e a
proa stă să fa că a stm bronșic câ nd e ra mic, a cum a r fi a vut cu tre i
a ni ma i mult de câ t mine . Așa , câ nd m-a m nă scut, e ra m de ja copil
singur la pă rinţi. Ma ma nu vorbe ște a proa pe nicioda tă de spre e l,
da r a re o fotogra fie pe comodă , cu ca nde lă în fa ţă . Toa te a ce ste a
mi le pove stise Za ndra gliona , ca re locuie ște jos, viza vi de mine , și
e ste o fe me ie de toa tă ispra va . Ma ma sufe rise a șa de ta re , că toţi
cre de a u că nu-și va ma i re ve ni. Da r după a ce e a m-a m nă scut e u și
a fost mulţumită . De și e u nu o mulţume sc la fe l ca e l. Că ci a ltfe l nu
m-a r trimite în Rusia .
Ple c de a ca să și mă duc jos la Za ndra gliona , ca re știe
întotde a una totul, ia r da că totuși nu știe ce va , îi pune pe a lţii să -i
pove ste a scă . Spune că nu e a de vă ra t că mă vor duce în Rusia , că o
cunoa ște pe Ma dda le na Criscuolo și pe ce le la lte ; vor numa i să
a jute , să ofe re o spe ra nţă . Da r ce să fa c e u cu spe ra nţa ? Spe ra nţa
o a m de ja în nume le de fa milie , pe ntru că a șa ne che a mă și pe
mine , și pe ma ma me a Antonie a . Altfe l, nume le me u e ste
Ame rigo. Ta ta mi-a da t a ce st nume . Nu l-a m cunoscut pe ta ta și
totde a una câ nd între b, ma ma ridică ochii spre ce r ca a tunci câ nd
vine ploa ia și nu a re ușit să strâ ngă la timp rufe le . Spune că e ste
un om ma re . A ple ca t în Ame rica să fa că a ve re .
— Și se ma i întoa rce ? a m între ba t e u.
— Ma i de vre me sa u ma i tâ rziu, a ră spuns e a .
Nu mi-a lă sa t nimic. Numa i nume le . E și a sta ce va .
De câ nd s-a a fla t de tre a ba cu tre nul, ne -a m pie rdut toţi liniște a
în ca rtie r. Fie ca re spune a ltce va : unul spune că poa te o să ne
vâ ndă și o să ne trimită la muncă în Ame rica , a ltul spune că
me rge m în Rusia și o să ne ba ge în cuptoa re , a ltul a a uzit că ple a că
numa i copiii bolna vi, ia r ce i să nă toși ră mâ n cu ma me le lor, a lţii nu
știu nimic și își vă d de tre a bă îna inte , ca și câ nd nu s-a r fi întâ mpla t
nimic. Nici e u nu știu nimic, de și în ca rtie r mi se spune Nobe l,
pe ntru că știu o mulţime de lucruri, cu toa te că nu a m ma i vrut să
me rg la școa lă . Învă ţ din me rs: me rg pe ici, pe colo, a scult ce se
pove ste ște , fa c ce e a ce fa c și a lţii. Nime ni nu se na ște învă ţa t.
Ma ma Antonie a nu vre a să me rg și să pove ste sc ce se întâ mplă
la noi în ca să . Ia r e u nu spun nimă nui că la noi sub pa t sunt
pa che te de ca fe a de la Ca pa ‘e fie rro. Și nu spun că după -a mia za
Ca pa ‘e fie rro vine la noi a ca să și se închide înă untru cu ma ma .
Poa te ne ve ste i lui îi spune că me rge la bilia rd. Pe mine mă trimite
a fa ră , spune că e l și e a a u de lucru. Atunci mă duc să strâ ng ha ine
ve chi. Zdre nţe , re sturi, ha ine uza te a le solda ţilor a me rica ni, lucruri
murda re și pline de purici. La înce put, câ nd ve ne a e l, nu voia m să
ple c: nu pute a m să cre d că , în ca sa me a , Ca pa ‘e fie rro ve ne a să
fa că pe stă pâ nul. Apoi ma ma mi-a spus că tre buie să -l re spe ct
pe ntru că a re prie te ni importa nţi și ne dă de mâ nca re . A spus că se
price pe la come rţ și de la e l a m numa i de învă ţa t, că poa te să mă
îndrume . Nu a m ră spuns, da r din ziua a ce e a , în fie ca re zi câ nd vine
e l, e u ple c. Lucrurile pe ca re le strâ ng le a duc a ca să , ma ma
tre buie să le cure ţe , să le câ rpe a scă , să le spe le , ia r după a ce e a i
le dă m lui Ca pa ‘e fie rro, ca re a re pră vă lie în Pia ţa Me rca to și
re ușe ște să le vâ ndă a ltora ma i să ra ci de câ t noi. Între timp mă uit
la pa ntofi și numă r puncte le pe de ge te , ia r câ nd o să fa c de ze ce
ori ze ce se va întâ mpla un lucru frumos: ta ta se va întoa rce boga t
din Ame rica și pe Ca pa ‘e fie rro a m să -l ţin a fa ră , de a stă da tă e u
pe e l.
Oda tă jocul chia r a funcţiona t. În fa ţa te a trului Sa n Ca rlo a m
vă zut un domn cu pa ntofi a tâ t de noi și de lustruiţi, că fă ce a u o sută
de puncte cu totul. Și într-a de vă r, câ nd m-a m întors a ca să , Ca pa ‘e
fie rro stă te a în fa ţa ușii. Ma ma o vă zuse pe ne va sta lui pe
Re ttifilo {4} cu o poșe tă nouă sub bra ţ. Ca pa ‘e fie rro a spus:
— Tre buie să înve ţi să a ște pţi. Aște a ptă și o să vină și vre me a
ta .
Ma ma a ră spuns:
— Da r a stă zi o să a ște pţi tu.
Și în ziua ce e a nu l-a lă sa t să intre în ca să .
Ca pa ‘e fie rro a ră ma s a fa ră , și-a a prins o ţiga ră și a ple ca t cu
mâ inile în buzuna r. Ia r e u m-a m a propia t de e l, numa i pe ntru
plă ce re a de a -l ve de a a mă râ t, și l-a m între ba t:
— Astă zi e să rbă toa re , Ca pa ‘e fie rro? Nu ma i lucra ţi?
Ia r e l s-a lă sa t pe vine în fa ţa me a , a tra s din ţiga ră și, câ nd a
a runca t a e rul a fa ră din gură , a scos rotocoa le de fum.
— Uite ce e ste , mi-a spus, fe me ile și vinul sunt la fe l. Ori le
domini, ori te domină . Da că te la și domina t, îţi pie rzi simţurile ,
de vii scla v, ia r e u a m fost întotde a una un om libe r și întotde a una
voi fi a șa . Ha ide , să me rge m la ta ve rnă , a stă zi îţi da u să be i vin
roșu. Astă zi Ca pa ‘e fie rro te fa ce bă rba t!
— Ce pă ca t! Ca pa ‘e fie rro, nu pot să me rg cu dumne a voa stră ,
a m tre a bă .
— Și, mă rog, ce tre a bă a i?
— Tre buie să me rg să strâ ng ha ine ve chi, ca de obice i.
Va lore a ză pa tru ba ni, da r ne da u de mâ nca re . Scuza ţi!
Și l-a m lă sa t singur, în timp ce rotocoa le le de fum dispă re a u în
a e r.
Lucrurile pe ca re le gă se sc le pun într-un coș primit de la ma ma .
Ia r coșul se îngre une a ză câ nd se umple , a șa că a m înce put să -l
port pe ca p, cum a m vă zut că fa c fe me ile din pia ţă . Da r după
a ce e a , poa rtă -l a stă zi, poa rtă -l mâ ine , mi-a că zut pă rul și a m ră ma s
cu cre ște tul gol. Și cre d că de -a sta m-a tuns ma ma chilug, nu din
ca uza pă duchilor! În timp ce umblu după ha ine ve chi, între b pe ici,
pe colo, de spre tre n. Unul spune una , a ltul spune a lta . Tomma sino
o ţine întruna că e l nu tre buie să ple ce , pe ntru că lor a ca să nu le
lipse ște nimic și ma ma lui, donna Armida , nu a a juns nicioda tă să
ce a ră de poma nă . Pa chiochia , {5} ca re e ste șe fa stră zii noa stre , zice
că pe vre me a re ge lui nu se întâ mpla u a se me ne a lucruri și ma me le
nu-și vinde a u nicioda tă copiii. Spune că nu ma i e xistă d em -ni-ta-te!
Și, de câ te ori spune a sta , își a ra tă gingiile ca fe nii, strâ nge din
puţinii dinţi ga lbe ni pe ca re îi a re și scuipă prin gă urile lă sa te de
ce i pe ca re nu-i ma i a re . Pa chiochia s-a nă scut urâ tă , e u a șa cre d,
și nu a a vut nicioda tă un soţ. Da r de spre lucrul a ce sta nu se poa te
vorbi, pe ntru că e ste punctul e i sla b. Și nici de spre fa ptul că nu a re
copii. A a vut câ ndva un sticle te , da r a fugit și a ce la . Da r nici de spre
sticle te nu se poa te vorbi cu Pa chiochia .
Și Za ndra gliona e ste domnișoa ră . Nu s-a știut nicioda tă motivul.
Unii spun că nu s-a hotă râ t pe cine să a le a gă dintre ce i ca re a u
ce rut-o și pâ nă la urmă a ră ma s singură , pe ntru că în re a lita te e ste
boga tă , da r nu vre a să -și împa rtă ba nii cu nime ni. Alţii spun că a
a vut un logodnic, ca re a murit, sa u spun că a a vut un logodnic, da r
a de scope rit că e ra de ja că să torit. Ia r e u spun că sunt toţi niște guri
re le .
Pa chiochia și Za ndra gliona s-a u pus de a cord o singură da tă :
câ nd a u ve nit ne mţii pe stra dă ca să ca ute ce va de mâ nca re și
a mâ ndouă a u pus gă ina ţ de porumbe i în pa ndișpa n, spunâ nd că
e ra u jumă ri de porc, o spe cia lita te tipică din bucă tă ria noa stră .
Ne mţii mâ nca u și spune a u „gut! gut!”, în timp ce Pa chiochia și
Za ndra gliona își dă de a u coa te și râ de a u pe înfunda te . Pe ne mţi nu
i-a m ma i vă zut, n-a u ma i ve nit nici mă ca r ca să se ră zbune .
Ma ma me a Antonie a nu m-a ma i vâ ndut nicioda tă pâ nă a cum.
Da r după a ce e a , la tre i zile după întâ mpla re a cu că lugă riţa de la
mă nă stire , m-a m întors a ca să și a m gă sit-o pe Ma dda le na
Criscuolo. Uite , mi-a m zis, a ve nit să mă cumpe re și pe mine
cine va ! În timp ce ma ma stă de vorbă cu e a , e u mă plimb prin
ca me ră ca un copil pe jumă ta te idiot și, da că mă între a bă ce va , nu
ră spund sa u mă bâ lbâ i inte nţiona t. Vre a u să pa r ha ndica pa t, ca să
nu mă poa tă cumpă ra . Pe ntru că cine e prostul ca re vre a să
cumpe re un copil bâ lbâ it și ha ndica pa t?
Ma dda le na spune că și e a a fost să ra că și încă ma i e ste , că
foa me a nu e ste o vină , ci o ne dre pta te . Că fe me ile tre buie să se
une a scă între e le pe ntru a îmbună tă ţi lucrurile . Da r Pa chiochia
spune că da că toa te fe me ile a r purta pă rul scurt și pa nta loni, ca
Ma dda le na a sta , a tunci înse a mnă că lume a s-a r întoa rce cu susul
în jos. Ia r e u spun: ia te uită cine vorbe ște , tocma i e a , ca re a re
mustă ţi! Ma dda le na nu a re mustă ţi. Are o gură roșie și dinţi a lbi.
Ma dda le na coboa ră voce a și îi spune ma me i că știe pove ste a e i
și câ t a sufe rit, că fe me ile tre buie să se a jute între e le și să fie
solida re . Ma ma Antonie a prive ște două minute într-un punct de
pe pe re te unde nu e ste nimic, ia r e u înţe le g că se gâ nde ște la
fra te le me u ma i ma re , Luigi. Îna inte a Ma dda le ne i a u ve nit la noi
a ca să și a lte doa mne , da r nu a ve a u pă rul scurt și pa nta loni. Era u
doa mne a de vă ra te , cu ha ine frumoa se , blonde și coa fa te . Câ nd
intra u pe stra dă , Za ndra gliona se strâ mba și spune a : „Au ve nit
doa mne le de ca rita te .” La înce put e ra m bucuroși, pe ntru că
a duce a u pa che te cu mâ nca re , da r tre pta t a m de scope rit că în
pa che te nu e ra u nici pa ste , nici ca rne , nici brâ nză . Era ore z. Me re u
ore z, numa i ore z. De câ te ori ve ne a u, ma ma ridica ochii spre ce r și
spune a : „Astă zi o să -i tra ge m ia ră și un râ s de toa tă frumuse ţe a ,
chia r că ne fa ce ţi să murim de râ s!”{6} Doa mne le de ca rita te la
înce put nu înţe le ge a u gluma , da r după a ce e a , câ nd a u vă zut că
nime ni nu ma i voia pa che te , a u spus că ore zul e ste produsul
na ţiona l, ia r e le fă ce a u „ca mpa nia ore zului”. Oa me nii a u înce put
să nu ma i de schidă a tunci câ nd bă te a u e le la ușă . Pa chiochia
spune a că nu știm ce înse a mnă re cunoștinţa , că nu me rită m nimic
și că nu ma i e xistă d em -ni-ta-te. În schimb, Za ndra gliona zice a că
ve ne a u ca să -și ba tă joc de noi cu ore zul lor și, de fie ca re da tă
câ nd cine va voia să ne dă ruia scă ce va de ca re nu ma i a ve a ne voie ,
spune a : „Uita ţi, a u ve nit cucoa ne le de ca rita te !”
Ma dda le na a promis că în tre n o să ne distră m, ia r fa miliile din
ce ntrul și din nordul Ita lie i ne vor tra ta ca pe copiii lor, ne vor da
de mâ nca re , ne vor îngriji, ne vor da ha ine și pa ntofi noi (două
puncte ). Ia r e u re nunţ în ce le din urmă să ma i fa c pe bâ lbâ itul
ha ndica pa t și spun:
— Ma mă , vinde -mă a ce ste i doa mne !
Ma dda le na de schide gura ma re și roșie și înce pe să râ dă , da r
ma ma îmi câ rpe ște un dos de pa lmă . Eu îmi pipă i obra zul ca re mă
a rde , nu știu da că de dure re sa u de rușine . Ma dda le na înce te a ză
să ma i râ dă și pune o mâ nă pe bra ţul ma me i. Ace a sta tre sa re ca și
câ nd a r fi a tins-o cu a pă clocotită . Ma me i me le nu-i pla ce să fie
a tinsă , nici mă ca r mâ ngâ ia tă . Apoi Ma dda le na spune , cu o voce
se rioa să , că nu vre a să mă cumpe re . Că Pa rtidul Comunist
orga nize a ză un lucru ne ma ivă zut pâ nă a tunci, ca re va ră mâ ne în
istorie , de ca re ne vom a minti pe ste a ni și a ni.
— Ca de întâ mpla re a cu pa ndișpa nul cu gă ina ţ de porumbe l?
între b e u.
Ma ma se uită urâ t la mine și mă gâ nde sc că va sosi o a ltă
sca toa lcă , da r mă între a bă :
— Da r tu ce vre i să fa ci?
Ia r e u ră spund că da că îmi da u pa ntofi noi, a mâ ndoi noi (pre miu
cu fe licită ri), sunt ga ta să mă duc și pe jos la comuniști, nu numa i
cu tre nul. Ma dda le na zâ mbe ște , ma ma dă din ca p, ce e a ce
înse a mnă :
— Bine .
3
Ma ma Antonie a se opre ște în fa ţa pa la tului comuniștilor de pe
via Me dina , unde a m fost da ta tre cută . Ma dda le na a spus că ma i
întâ i tre buie să ne înscrie m pe lista copiilor ca re vor ple ca cu
tre nul. La e ta jul întâ i, întâ lnim tre i tine ri și două domnișoa re .
Domnișoa re le , ime dia t cum ne vă d, ne duc într-o încă pe re unde e
un birou și un ste a g roșu în fa ţă . Ne invită să stă m jos și ne
între a bă o mulţime de lucruri. Una vorbe ște și ce a la ltă scrie pe o
foa ie de hâ rtie . La sfâ rșit, ce a ca re vorbe ște ia o ca ra me lă dintr-o
cutiuţă și mi-o dă . Ce a ca re scrie pune o foa ie de hâ rtie în fa ţa
ma me i, da r ma ma nu înţe le ge nimic. Atunci îi pune în mâ nă un
stilou și îi spune că tre buie să se mne ze . Da r ma ma nimic. De sfa c
ca ra me la , ia r pa rfumul e i de lă mâ ie îmi gâ dilă na sul. Nu mă nâ nc
ca ra me le în fie ca re zi.
Din încă pe re a de a lă turi se a ud strigă te le ce lor tre i tine ri.
Domnișoa re le schimbă în tă ce re o privire între e le , se ve de că sunt
obișnuite cu a sta , și nu fa c nimic. Ma ma Antonie a ră mâ ne cu
stiloul în mâ nă , cu mâ na re ze ma tă pe foa ia de hâ rtie din fa ţa e i.
Între b de ce se strigă a șa de ta re în ca me ra de a lă turi. Ce a ca re
ma i îna inte scria nu spune nimic. Ce a ca re vorbe a spune că nu se
ce a rtă , că discută între e i ce tre buie să se fa că pe ntru ca să fie
bine pe ntru toţi și că a ce a sta e ste politica . Atunci între b:
— Scuza ţi, da r nu sunte ţi de a cord între voi în a ce a stă privinţă ?
Domnișoa ra fa ce o fa ţă a cră , ca a tunci câ nd ie i în gură o a lună
și de scope ri că -i a ma ră , ia r după a ce e a spune că e xistă cure nte ,
se cţiuni… În a ce l mome nt, ce a ca re ma i îna inte scria îi tra ge un
ghiont, dâ ndu-i de înţe le s că vorbise pre a mult, a poi se întoa rce
spre ma ma și îi spune că , da că nu știe să -și scrie nume le , poa te să
fa că o cruce , că ci e le două sunt ma rtore . Ma ma Antonie a roșe ște
și fă ră să ridice ochii de pe foa ie fa ce un x , puţin ca m strâ mb. Ia r
e u, după ce a m a uzit tre a ba a sta de spre cure nte , înce p să mă ca m
te m, de oa re ce , a șa cum spune întotde a una Za ndra gliona , din
ca uza cure ntului ră ce ști și fa ci gutura i și mi s-a spus că , da că e ști
bolna v, nu te ma i la să să ple ci. Ia r a sta nu e dre pt: pe ntru că ce i
bolna vi tre buie să me a rgă ca să se vinde ce , nu-i a șa ? Este ușor să
vorbe ști de solida rita te cu ce i să nă toși, a șa cum a r spune
Pa chiochia , ca re , dincolo de mustă ţile și de gingiile e i ca fe nii, e ste
o fe me ie cumse ca de și din câ nd în câ nd îmi ma i dă câ te o liră .
Domnișoa re le scriu a poi ce va într-un re gistru și ne însoţe sc pâ nă
la ie șire . Câ nd tre ce m prin ce a la ltă încă pe re , ce i tre i bă rba ţi încă
se ma i ce a rtă de spre politică . Ce l uscă ţiv, cu pă r blond, re pe tă
me re u:
— Proble ma sudului și inte gra re a na ţiona lă .
Eu mă uit la ma ma să vă d da că a înţe le s, da r e a continuă să
me a rgă . Tâ nă rul blond se întoa rce a tunci spre mine , că ci tre c prin
dre ptul lui e xa ct în a ce l mome nt, și îmi spune : „Vorbe ște ! Spune și
tu!” Ia r e u a ș vre a să -i ră spund că nu price p nimic, că ma ma me a
Antonie tta m-a a dus a ici pe ntru bine le me u și că a ltfe l nu a ș fi ve nit
de loc. Ma ma mă tra ge de bra ţ și îmi șopte ște :
— Acum vre i să te ba gi și în lucrurile a ste a ? Ţine -ţi gura și ie și
a fa ră !
Și ple că m, în timp ce blondul ne urmă re ște cu privire a pâ nă la
ușă .
4
Vre me a re a a ve nit pe ne a ște pta te . Ma ma Antonie a nu mă ma i
trimite să a dun ha ine ve chi, pe ntru că a u înce put ploile și s-a fă cut
frig. Nu mi-a ma i cumpă ra t nici pizza na polita nă , da r mi-a fă cut
oda tă o pizza ge nove ză , ca re îmi pla ce la ne bunie . Nici că lugă riţa
de la mă nă stire nu a ma i ve nit, ia r pe stra dă oa me nii se e ne rve a ză
câ nd vorbe sc de spre tre nuri.
Da t fiind fa ptul că , fă ră ha ine le ve chi, ma ma și cu mine o
duce a m prost, e u și Tomma sino a m pornit o a fa ce re . La înce put,
nici n-a vrut să a udă . Îi e ra puţin ca m scâ rbă și se te me a că ma ma
lui o să a fle și o să -l trimită și pe e l cu tre nul, dre pt pe de a psă .
Atunci i-a m spus că , din mome nt ce Ca pa ‘e fie rro re ușe a să fa că
rost de ba ni din lucrurile gă site la gunoi, noi de ce n-a m re uși? Și
a șa a m intra t în a fa ce re a cu șobola nii. Înţe le ge re a e ra a șa : e u mă
duce a m să -i prind, ia r e l îi vopse a . Ne -a m insta la t o ta ra bă în
pia ţă , a colo unde e ra u vâ nză torii de pa pa ga li și sticle ţi. Noi e ra m
spe cia liza ţi în ha mste ri. Ide e a mi-a ve nit de la un ofiţe r a me rica n
ca re a ve a o cre scă torie de ha mste ri și îi vinde a unor doa mne
boga te , ca re a cum nu ma i e ra u chia r a tâ t de boga te . Ace ste a își
fă ce a u gule re din bla na ha mste rilor. Așa da r, prinde a m șobola nii,
a poi le tă ia m coa da și îi vopse a m, cu vopse a pe ntru pa ntofi, în a lb
și ca fe niu, ia r la fina l se mă na u oa re cum cu ha mste rii ofiţe rului
a me rica n. La înce put a fa ce rile a u me rs bine . Ave a m o clie nte lă
frumoa să , ia r e u și Tomma sino ne -a m fi îmbogă ţit pâ nă a cum da că
într-o zi urâ tă nu a r fi înce put să plouă .
— Ame rí, a spus Tomma sino în dimine a ţa a ce e a , da că fa ce m
rost de ba ni, nu ma i tre buie să me rgi la comuniști!
— Ce conte a ză , a m ră spuns e u, a colo va fi un fe l de va ca nţă .
— Da , va ca nţa lihniţilor de foa me ! Știi unde mă duce ma ma va ra
viitoa re ? Mă duce la Ischia …
Și chia r în a ce l mome nt ce rul s-a a cope rit de nori și a înce put o
ploa ie cum nu s-a ma i vă zut.
— Tomma sí, da ta viitoa re câ nd ma i a i de gâ nd să da i un tun ca
ă sta , pre gă te ște ma i întâ i umbre la .
Am fugit sub cornișa unui pa la t. Ta ra ba cu șobola nii vopsiţi a
ră ma s însă în ploa ie . Nu a m ma i a puca t să îi luă m de a colo, ia r
vopse a ua de pa ntofi a înce put să se scurgă și ha mste rii a u
re de ve nit șobola ni. Doa mne le din jurul cuștilor a u înce put să urle :
— Scâ rboșilor! Să vă ia na iba !
În a ce l mome nt nu ma i a ve a m scă pa re , că ci ve nise ră soţii
doa mne lor și voia u să ne ia la bă ta ie . Din fe ricire , a sosit și Ca pa
‘e fie rro, ca re ne -a a puca t pe a mâ ndoi de gule r și a ră bufnit:
— Arunca ţi ime dia t împuţiciunile a ste a . Și după a ce e a ne
socotim noi!
Mă gâ nde a m că mă a ște a ptă o ciomă ge a lă zdra vă nă , da r nu a
ma i spus nimic de spre a fa ce re a cu șobola nii. Apoi, într-o zi câ nd a
ve nit să lucre ze cu ma ma , m-a lua t de opa rte , a tra s în pie pt fumul
de ţiga ră și, îna inte să -l a runce a fa ră , a spus:
— Ide e a e ra bună , da r tre buia să a cope riţi ta ra ba !
Și a izbucnit în râ s, în timp ce rotocoa le le de fum se împră știa u
în a e r.
— Da că vre i să te a puci de come rţ, tre buie să vii cu mine la
pia ţă , te învă ţ e u…
Apoi mi-a pus o mâ nă pe obra z, ne înţe le gâ nd da că vre a să -mi
de a o pa lmă sa u să mă mâ ngâ ie , și a ple ca t.
Ma i că a ș fi vrut să mă duc la Ca pa ‘e fie rro ca să mă
pe rfe cţione z în a fa ce ri. Da r câ te va zile ma i tâ rziu l-a ridica t poliţia .
Cre d că din ca uza a fa ce rii cu ca fe a ua . Și a șa , oa me nii de pe stra dă
a u înce ta t să se ma i gâ nde a scă la pove ste a cu șobola nii vopsiţi,
pe ntru că a cum toţi vorbe a u doa r de spre Ca pa ‘e fie rro, ca re e ra la
închisoa re . Aș vre a să vă d cum ma i spune a cum că e ste un om
libe r!
Câ nd a a fla t de a sta , ma ma a scos toa te lucrurile de sub pa t și
câ te va zile la râ nd, de fie ca re da tă câ nd a uze a un zgomot la ușă , își
a scunde a fa ţa în mâ ini, pa rcă dorind să dispa ră . Da r zile le a u
tre cut, la noi nu a ve nit nime ni în control și oa me nii a u uita t de
a sta . Ve cinii vorbe sc întotde a una foa rte mult și după a ce e a uită
brusc, în a fa ră de ma ma me a , ca re vorbe ște puţin și nu uită
nicioda tă nimic.
Într-o dimine a ţă , câ nd nici e u nu mă ma i gâ nde a m la a sta , m-a
tre zit, câ nd încă soa re le nu ră să rise și a fa ră e ra întune ric, și-a pus
rochia ce a bună și s-a pie ptă na t în fa ţa oglinzii. Mi-a pre gă tit niște
ha ine ma i puţin ponosite și a spus:
— Ha ide , să nu întâ rzie m.
Și a m înţe le s.
Pornim, e a îna inte și e u în urma e i. Între timp a înce put să
plouă . Mă joc de -a să ritul printre bă ltoa ce , ma ma îmi a rde una
pe ste ce a fă , da r sunt de ja ud la picioa re și ma i a ve m încă mult de
me rs. Mă uit în jurul me u ca să înce p jocul cu pa ntofii și să strâ ng
puncte , da r în dimine a ţa a ce a sta nu a m che f, îmi vine să -mi pun și
e u mâ inile pe obra ji și să dispa r puţin. Împre ună cu noi me rg multe
a lte ma me cu copiii lor. Sunt chia r și ta ţi, da r se ve de foa rte bine că
nu pre a voia u să vină . Unul dintre e i a scris pe o foa ie de hâ rtie
toa te informa ţiile de spre fiul să u: la ce oră se tre ze ște , la ce oră se
duce la culca re , ce îi pla ce să mă nâ nce , ce nu-i pla ce , de câ te ori
pe să ptă mâ nă a re sca un, că tre buie să a ibă o mușa ma sub ce a rșa f
pe ntru că noa pte a bă ia tul fa ce în pa t. Cite ște lista în timp ce fiul lui
moa re de rușine în fa ţa tuturor, în ce le din urmă o împă ture ște în
pa tru și i-o pune într-un buzuna r cusut pe dină untrul că mă șii. Apoi
se ră zgâ nde ște , ma i ia o foa ie de hâ rtie și scrie mulţumiri
a nticipa te fa milie i ca re îl va gă zdui, spunâ nd că e i nu a u ne voie de
ce va , sla vă Domnului, da r fiul lor a insista t foa rte mult să me a rgă
și nu s-a u îndura t să -l re fuze .
În schimb, fe me ile pă șe sc fă ră să se rușine ze și tra g după e le
câ te unul, doi, tre i sa u chia r pa tru copii. Eu sunt copil singur la
pă rinţi, de oa re ce nu a m a juns la timp ca să -l cunosc pe fra te le me u
Luigi. Nu a m a juns la timp nici pe ntru ta tă l me u, m-a m nă scut pre a
tâ rziu pe ntru toa tă lume a . Ma i bine a șa , pe ntru că a stfe l ta ta nu
tre buie să se rușine ze că mă duce la tre n.
Ajunge m la un pa la t lung, lung. Ma ma Antonie a spune că e ste
Hote lul Să ra cilor.
— Cum a șa , spun e u, nu tre buie să a jung în nord, să a m o via ţă
frumoa să ? Și, în loc de a sta , a m a juns la Hote lul Să ra cilor: din ră u
în ma i ră u! Era ma i bine să ră mâ ne m pe stra da noa stră .
Ma ma spune că a m ve nit a ici pe ntru că , îna inte de a ne trimite
în nord, tre buie să ne e xa mine ze , să va dă da că sunte m să nă toși,
da că nu sunte m bolna vi, conta gioși…
— Și a poi, spune e a , tre buie să vă de a ha ine groa se , pa ltoa ne și
pa ntofi, că a colo nu e ca la noi. Acolo e ia rnă !
— Pa ntofi noi-nouţi? între b e u.
— Noi-nouţi sa u purta ţi, însă buni, spune e a .
— Două puncte ! strig e u și pe ntru o clipă uit de ple ca re și înce p
să ţopă i de jur-împre jur.
În fa ţa pa la tului lung s-a a duna t multă lume . Ma me le a u copii de
toa te vâ rste le : foa rte mici, mici, mijlocii și ma ri. Eu sunt dintre ce i
mijlocii. În fa ţa intră rii e ste o domnișoa ră , da r nu Ma dda le na . Și
niciuna dintre doa mne le cu ore zul. Zice că tre buie să ne a șe ză m în
râ nd, că tre buie să ne controle ze și că tre buie să ne coa să un
numă r, pe ntru a fi re cunoscuţi, în ca z contra r, a tunci câ nd ne vom
întoa rce , vom fi da ţi a ltor fa milii. Eu nu o a m de câ t pe ma ma me a
și nu vre a u să fiu schimba t cu a ltul, de a ce e a mă a gă ţ de poșe ta e i
și spun că nu-mi tre buie pa ntofi noi, nici mă ca r noi-nouţi, ia r da că
e după mine , a m pute a să ne întoa rce m a ca să . Însă ma ma nu mă
a ude sa u nu vre a să mă a udă . Eu simt o triste ţe în stoma c și mă
gâ nde sc că poa te e ra ma i bine da că a ș fi continua t să fa c pe
ha ndica pa tul bâ lbâ it, ca să nu ple c.
Întorc ca pul, pe ntru că nu vre a u să mă va dă plâ ngâ nd, da r ce va
mă fa ce să râ d: cu două râ nduri în spa te le me u e ste Tomma sino.
— Tomma sino, strig e u, a ște pţi va pora șul pe ntru Ischia ?
Da r e l mă prive ște cu o fa ţă a lbă ca va rul. E mort de frică . În
ce le din urmă , și ma ma lui a tre buit să ce a ră de poma nă !
Pa chiochia îmi spuse se că donna Armida fuse se câ ndva înstă rită ,
de stul de boga tă . Locuia într-un pa la t de pe Re ifilo și a ve a
se rvitori. Fă ce a rochii pe ntru ce le ma i distinse doa mne din ora ș și
cunoște a multă lume . Soţul e i, don Gioa cchino Sa porito, fuse se
chia r pe punctul de a -și cumpă ra un a utomobil. Da r, după cum
susţine a Za ndra gliona , donna Armida își croise drumul ă sta , ca să
mă e xprim cu re spe ct, lingâ nd picioa re le fa sciștilor. Apoi, câ nd
fa scismul a că zut, e a a re de ve nit vâ nză toa re a mbula ntă de
ve chituri. Soţul, ca re fuse se un ma re ma hă r, a fost a re sta t și
inte roga t. Toţi se a ște pta u să fie conda mna t și închis. Da r nu s-a
întâ mpla t nimic. Za ndra gliona a spus că s-a da t a mnistie . Că e la
fe l ca a tunci câ nd ma ma Antonie a a de scope rit că a m spa rt va sul
pe ntru ma ca roa ne , pe ca re i-l lă sa se buna e i ma mă Filume na ,
pa ce a fie cu e a și noi să fim să nă toși, și s-a ră stit la mine :
— Dispa ri din ochii me i sa u te omor în bă ta ie .
Ia r e u a m fugit la Za ndra gliona și m-a m fă cut ne vă zut două zile .
Soţul fa scist a l donne i Armida a fost e libe ra t, s-a întors a ca să și
nime ni nu i-a ma i spus nimic. Acum vâ nd ve chituri într-o fundă tură ,
pe o stra dă din a propie re .
Atunci câ nd donna Armida e ra croitore a să pe Re ifilo,
Tomma sino a ve a pa ntofi noi-nouţi (pre miu cu fe licită ri). Apoi, câ nd
ma ma lui a re de ve nit vâ nză toa re de ve chituri pe stra dă , a ră ma s cu
a ce ia și pa ntofi de a tunci, numa i că a cum e ra u ve chi și gă uriţi (un
punct).
Câ nd îl ve de pe Tomma sino în spa te le nostru, ma ma mă strâ nge
de mâ nă ca să -mi a ducă a minte de promisiune . O strâ ng și e u, da r
după a ce e a mă întorc spre prie te nul me u și îi fa c cu ochiul. De
câ te va ori, câ nd mă duce a m să a dun ha ine ve chi, Tomma sino a
ve nit și e l cu mine . Da r donna Armida nu e ra mulţumită , de oa re ce
spune a că bă ia tul e i tre buie să umble cu copii ca re sunt ma i buni
de câ t e l, nu cu ce i ca re a u proble me . Câ nd a a fla t ma ma , m-a pus
să -i promit că o să -l la s în pa ce pe Tomma sino, pe ntru că e ra fiul
unor bă dă ra ni îmbogă ţiţi și a poi să ră ciţi din nou, ca re ma i e ra u pe
de a supra și fa sciști, a șa cum spuse se Za ndra gliona . În ce le din
urmă le promise se ră m, e u ma me i me le și Tomma sino ma me i sa le .
Așa că ne ve de a m în fie ca re după -a mia ză , da r pe a scuns.
Continuă să vină și a lţi copii: unii pe jos, a lţii cu a utobuze le
ofe rite de socie ta te a de tra mva ie , a șa cum pove ste ște o doa mnă
de lâ ngă noi, a lţii chia r cu je e purile poliţie i. Câ nd le ve de a m a șa ,
fă ră solda ţi și pline de copii ca re ţine a u ste gule ţe colora te în mâ nă ,
mi se pă re a că sunt ca re le a le gorice de la să rbă toa re a Pie digro a .
O între b pe ma ma da că pot să mă urc și e u în je e p. Da r ma ma îmi
spune să sta u lâ ngă e a , să nu mă pie rd. Ia r da că vre a u ne a pă ra t să
mă pie rd, să a ște pt să -mi coa să ma i întâ i numă rul. În jurul nostru
e ste o mulţime de oa me ni. O domnișoa ră ne a linia ză în râ nd, da r
râ ndul se mișcă me re u, ca un ţipa r în mâ inile ne gustorului de
pe ște .
O fe tiţă blondă , ca re o chinuise pâ nă a tunci pe ma ma e i pe ntru
că voia să se urce în tre n, se ră zgâ ndise și plâ nge a pe ntru că nu
ma i voia să me a rgă . Un bă ie ţe l puţin ma i ma re de câ t mine , cu o
pă lă rie ma ro, ve nit numa i să -și însoţe a scă fra te le , spune că nu e
dre pt ca e l să ră mâ nă a ici în timp ce fra te le lui ple a că să se
distre ze și înce pe să plâ ngă și e l. Plâ nse te le nu ma i conte ne sc și
ma me le nu știu la ce sfâ nt să se ma i roa ge . În ce le din urmă , vine
una dintre domnișoa re le cu liste le , ște rge nume le fe tiţe i și scrie
nume le bă ia tului cu pă lă rie ma ro și toţi sunt mulţumiţi.
Ma i puţin ma ma fe tiţe i blonde , ca re o duce a ca să , spunâ ndu-i:
— Ne socotim noi a ca să .
La un mome nt da t se a ude o voce cunoscută : în fa ţa unui grup
de fe me i, ca re me rg în proce siune , pă șe ște Pa chiochia . Agită
bra ţe le prin a e r și strigă câ t o ţin ră runchii. Pe pie pt a re prins, cu
a ce de sigura nţă , un portre t a l re ge lui Umbe rto. Câ nd a m vă zut
prima da tă fotogra fia a ce a sta în subsolul e i, a m între ba t:
— Și tâ nă rul a ce sta cu mustă cioa ră cine e ste ? E logodnicul
dumita le ?
Pa chiochia a vrut să -mi tra gă una pe ntru că ofe nsa se m me moria
logodnicului e i mort în primul ră zboi, odihne a scă -se sufle tul lui în
pa ce , logodnic pe ca re e a nu-l tră da se nici mă ca r cu gâ ndul. Apoi
își fă cuse cruce de tre i ori, își să ruta se vâ rfurile de ge te lor și trimise
să rutul în ce r. Pa chiochia a spus că tâ nă rul cu mustă cioa ră e ra
ultimul nostru re ge , ca re însă își te rmina se tre a ba îna inte s-o
înce a pă , de oa re ce oa me nilor le ve nise ide e a să insta ure ze
re publica și încurca se ră bule tine le de vot ca să câ știge e i.
Pa chiochia a spus că e a e ste m o-nar-h is-tă. Și comuniștii
întorse se ră totul cu susul în jos și nu se ma i înţe le ge a nimic. După
pă re re a e i, și ta tă l me u fuse se un de rbe de u roșu și de a ce e a
fuse se ne voit să fugă tocma i în Ame rica ! Ia r e u mă gâ nde a m că a r
fi putut să fie a șa , fiindcă într-a de vă r și e u a ve a m pă rul roșu, însă
ma ma Antonie a e brune tă . Așa da r, ce l roșu tre buie să fi fost ta ta .
Și de a tunci, ori de câ te ori lume a îmi spune a roșca tul „a furisit” ca
să mă ne că je a scă , nu mă ma i e ne rva m.
Pa chiochia , cu portre tul prins în pie pt, conduce proce siune a
fe me ilor fă ră copii, ca re înce p să ţipe la fe me ile cu copii, a fla te
lâ ngă e le .
— Nu vă vinde ţi copiii! urlă e le . V-a u umplut ca pul cu vorbe , da r
a de vă rul e ste că o să -i trimită la muncă în Sibe ria , da că nu mor
îna inte de frig.
Copiii mici plâ ng și nu vor să ma i ple ce , ce i ma ri se
încă pă ţâ ne a ză și vor să me a rgă . Pa rcă e să rbă toa re a Sfâ ntului
Ge nna ro, da r fă ră mira cole . Cu câ t se ba te Pa chiochia ma i ta re în
pie pt, cu a tâ t îi dă ma i multe pa lme mustă ciosului. Da că a r fi fost
a ici Za ndra gliona , i-a r fi ră spuns de ja pe mă sură . Da r
Za ndra gliona încă nu se ve de . Pa chiochia continuă :
— Nu-i lă sa ţi să ple ce , n-o să vi-i ma i de a îna poi! Știţi că fa sciștii
a u pus e xplozivi de -a lungul șine lor ca să a runce tre nul în a e r?
Ţine ţi-vă copiii strâ ns lâ ngă voi, ca în timpul bomba rda me nte lor,
câ nd i-a ţi prote ja t numa i voi și Dumne ze u.
Din timpul bomba rda me nte lor îmi a minte sc de urle tul sire ne lor
și de ţipe te le oa me nilor. Ma ma mă lua în bra ţe și o rupe a la fugă .
Me rge a m în a dă posturi, ia r e a mă strâ nge a la pie pt tot timpul. În
timpul bomba rda me nte lor e ra m fe ricit.
Proce siune a fe me ilor fă ră copii tre ce prin mulţime a de ma me
a linia te în râ nd și totul se a me ste că din nou. Atunci în ușa pa la tului
lung a pa r a lte domnișoa re , ca re înce a rcă să liniște a scă situa ţia .
— Nu ple ca ţi! Nu le lua ţi copiilor voștri a ce a stă posibilita te !
Gâ ndiţi-vă că vine ia rna . Frigul, bolile , ca se le pline de igra sie …
Vin lâ ngă fie ca re copil și îi da u o ta ble tă înve lită în sta niol.
— Și noi sunte m ma me . Copiii voștri vor pe tre ce va ra la că ldură ,
vor mâ nca bine , vor fi îngrijiţi. Fa miliile din Bologna , din Mode na și
din Rimini îi a ște a ptă , ga ta să -i prime a scă în ca se le lor. O să se
întoa rcă ma i frumoși, ma i să nă toși, ma i gra și! Vor mâ nca în fie ca re
zi. Mic de jun, prâ nz și cină .
O domnișoa ră vine lâ ngă mine și îmi dă și mie o ta ble tă în
sta niol. Înă untru e ste o ta ble tă ca fe nie .
— Mă nâ ncă , bă ia tule , e ste ciocola tă ! spune e a .
Ia r e u, ca să fa c pe groza vul, spun:
— Da , da , a m a uzit de a sta !
— Donna Antonie a , și dumne a ta îţi vinzi copilul? spune
Pa chiochia chia r în a ce l mome nt, cu mâ na pe portre tul
mustă ciosului, ca re s-a boţit de tot de la a tâ te a pa lme . De la
dumne a ta nu mă a ște pta m la una ca a sta ! Duci lipsă de ce va ? Sa u
poa te pe ntru că l-a u să lta t pe Ca pa ‘e fie rro? Da că îmi spune a i, îţi
ofe re a m e u o ca fe a !
Ma ma Antonie a mă prive ște chiorâ ș, ca să -și de a se a ma da că
e u a m fost spionul ca re a divulga t tre a ba cu ca fe a ua .
— Donna Pa chiochia , ră spunde ma ma , e u în via ţa me a nu a m
ce rut nimic de la nime ni, ia r câ nd a m ce rut a m da t îna poi. Ia r da că
n-a m putut să da u îna poi, nici n-a m ce rut. Soţul me u a tre buit să
ple ce ca să -și înce rce norocul, ia r câ nd se va întoa rce … Știi bine
toa tă pove ste a . Nu tre buie să -ţi e xplic nimic.
— Ca re noroc, donna Antonie a ! Dă -mi voie , nu ma i e xistă d em -
ni-ta-te
Câ nd Pa chiochia roste ște cuvâ ntul „de m-ni-ta -te ”, închid ochii ca
să nu ma i vă d gingiile e i ca fe nii și scuipa tul ca re -i ie se printre
ca riile dintre dinţi. Da r a poi îi de schid, pe ntru că ma ma nu
ră spunde și ă sta e se mn ră u, nu-i stă în fire să nu ră spundă câ nd
cine va se ia de e a . Înșfa c ultima bucă ţică de ciocola tă din sta niol,
mototole sc hâ rtia și o pun în buzuna r, ca să mă joc după a ce a de -a
solda tul ca re tra ge dintr-un tun, cu un soldă ţe l pe ca re l-a m gă sit
ie ri pe Re ttifilo. În ce le din urmă , ră spund e u în locul e i:
— Donna Pa chiò, e u a m un ta tă pe unde va . Da r dumne a ta a i un
fiu?
Pa chiochia își duce o mâ nă la pie pt, să -l mâ ngâ ie pe să rma nul
mustă cios sifona t.
— Așa -i că nu? Ţi-a ră ma s numa i portre tul re ge lui Umbe rto?
Gingiile ca fe nii a le donne i Pa chiochia tre mură de furie .
— Ce pă ca t! Că i-a ș fi da t lui a ce a stă ultimă bucă ţică de
ciocola tă . O ve zi?
Și o ba g toa tă în gură .
5
— Doa mne lor, doa mne lor! Asculta ţi-mă : sunt Ma dda le na
Criscuolo, vin de la Pa llone o și de la Sa nta Lucia și a m lupta t în
Ce le Pa tru Zile . {7}
Ma me le ta c. Ma dda le na stă în picioa re pe că ruciorul unui
za rza va giu și vorbe ște într-o pâ lnie de me ta l, ca re îi îngroa șă
voce a .
— Câ nd a fost ne voie să -i a lungă m pe ne mţi, noi, fe me ile , ne -a m
fă cut da toria . Ma me , fiice , soţii, tine re și bă trâ ne : a m coborâ t în
stra dă și a m lupta t. Aţi fost a colo și a m fost și e u. Acum e ste o a ltă
bă tă lie , da r împotriva unor dușma ni ma i pe riculoși: foa me a și
să ră cia . Și da că voi ve ţi lupta , copiii voștri vor învinge .
Fe me ile se uită una la a lta .
— O să vi-i a duce m a ca să ma i gra și și ma i frumoși. Ia r voi ve ţi
scă pa de ne numă ra te le gre ută ţi pe ca re via ţa vi le -a da t pâ nă
a cum. Câ nd îi ve ţi îmbră ţișa din nou, ve ţi fi și voi ma i gra se și ma i
frumoa se . O să îi a duc îna poi chia r e u, a ve ţi cuvâ ntul me u de
onoa re , a șa cum e a de vă ra t că nume le me u e Ma dda le na
Criscuolo.
Fe me ile ta c, copiii la fe l. Ma dda le na se dă jos de pe că ruciorul
za rza va giului, me rge în mijlocul ma me lor, ca re -și ţin toa te copiii în
bra ţe , și înce pe să câ nte la pâ lnia de me ta l. Are o voce frumoa să ,
a proa pe ca ce le pe ca re le a ud câ nd mă duc și mă a șe z a fa ră ,
lâ ngă conse rva tor, ca s-o a ște pt pe Ca rolina , ca re ie se cu vioa ra în
mâ nă .
— De și sunte m fe me i, nu știm ce e ste frica , de dra gul copiilor
noștri, de dra gul copiilor noștri. De și sunte m fe me i, nu știm ce e ste
frica , de dra gul copiilor noștri ne a vâ ntă m în luptă …
Domnișoa re le me rg în spa te le Ma dda le ne i. Ma me le ta c. Apoi
una își fa ce cura j și înce pe să câ nte , ia r după a ce e a și a lte le .
Atunci Pa chiochia și fe me ile ca re o susţin ră spund, câ ntâ nd imnul
mona rhic: „Tră ia scă Re ge le ! Tră ia scă Re ge le ! Tră ia scă Re ge le ! Să
sune ve se l goa rna ! Tră ia scă Re ge le ! Tră ia scă Re ge le ! Tră ia scă
Re ge le ! Și câ ntul să ră sune …” Da r sunt puţine și câ ntă fa ls, a șa că
vocile ma me lor de vin ma i pute rnice , tot ma i pute rnice , pâ nă câ nd
nu se ma i a ud de câ t vocile lor și a le copiilor lor. Pe ntru prima oa ră
o a ud câ ntâ nd pe ma ma Antonie a . Pa chiochia ta ce , cu gura
închisă și gingiile a scunse . Apoi se a șa ză în frunte a proce siunii și
ple a că . Câ nd tre ce prin dre ptul me u spune :
— Foa me a e ste ma i pute rnică de câ t frica …
Apoi mulţime a o duce ma i de pa rte și nu ma i a ud ce spune .
Ma dda le na , tot cu pâ lnia de fie r în mâ nă , spune să ne luă m
ră ma s bun de la ma me și să intră m în pa la tul lung, pe ntru că
tre buie să ne spe le și să ne e xa mine ze . Cine e cuminte ma i
prime ște încă o ciocola tă . O strâ ng de mâ nă pe ma ma Antonie a
și, câ nd mă întorc cu fa ţa spre e a , vă d că ochii e i a u o culoa re
ciuda tă , la fe l ca uniforme le ne mţilor ca re ve ne a u să ca ute
mâ nca re pe stră duţe le noa stre . De sfa c la rg bra ţe le , a șa cum a m
vă zut că fa ce dirijorul de orche stră , câ nd m-a m stre cura t oda tă
împre ună cu Ca rolina în sa la unde fă ce a u re pe tiţii pe ntru conce rt,
și îmi lipe sc câ t pot de ta re fa ţa de pâ nte ce le e i. Ma ma e ste
surprinsă , pe ntru că nu a ve m obice iul să ne îmbră ţișă m. Da r a poi
îmi pune o mâ nă în pă r și o mișcă înce t, înce t, îna inte și îna poi.
Este ușoa ră și miroa se ca o pia tră de să pun topită în a pă . Dure a ză
puţin.
O domnișoa ră vine și mă între a bă cum mă che a mă . Eu ră spund
„Ame rigo Spe ra nza , la fe l ca pe ma ma me a Antonie a ”.
Domnișoa ra îmi prinde de că ma șă , cu un a c de sigura nţă , un
ca rtona ș cu nume le me u, pre nume le și un numă r. Îi dă și ma me i o
foa ie de hâ rtie a se mă nă toa re , ia r e a și-o stre coa ră la pie pt, a colo
unde pă stre a ză lucrurile importa nte . Câ ţiva bă nuţi, icoa na
bine fă că toa re a Sfâ ntului Anton, dușma nul dia volului, o ba tistă de
la buna e i ma mă , Filume na , odihne a scă -se în pa ce , ia r a cum și
numă rul me u. În fe lul a ce sta , după ce o să ple c, va a ve a totul la
înde mâ nă .
Toa te ma me le și toţi copiii și-a u primit nume re le , ia r Ma dda le na
ia pâ lnia de fie r și vorbe ște , întorcâ nd ca pul încoa ce și încolo, ca
să se fa că bine a uzită de toţi.
— Doa mne lor, doa mne lor, nu ple ca ţi, a ște pta ţi un mome nt.
Așe za ţi-vă fie ca re cu copilul în fa ţă , ca să fa ce m o fotogra fie .
Toa te ma me le se miră de a ce a stă ve ste , înce p să se miște din
nou, stricâ nd a stfe l râ ndul ca re să fă cuse cu a tâ ta trudă . Una își
ne te ze ște pă rul, a lta se ciupe ște de obra ji ca să pa ră ma i
să nă toa să , a lta își mușcă buze le ca să le fa că ma i roșii, a șa ca
fe me ile din vitrine le de pe Re ifilo. Ma ma Antonie a își linge
mâ na și mi-o tre ce a poi prin pă r, că ci, după ce fuse se m tuns chilug,
pă rul îmi cre scuse plin de vâ rte juri. Ma dda le na se a propie cu un
bile t în mâ nă .
— Ce scrie a ici, Ame rí? între a bă ma ma .
Mă uit la lite re , pe une le le știu, pe a lte le nu. Nu știu să le pun
la ola ltă , le confund, mie îmi pla c cifre le .
— Ce te -a m trimis să fa ci la școa lă , să încă lze ști sca unul?
Din fe ricire , Ma dda le na pune pâ lnia de me ta l la gură și îl cite ște
e a . Scrie că noi sunte m copiii din sud și că ce i din nord dore sc să
ne a jute , ia r a ce st lucru înse a mnă solida rita te . Aș fi vrut s-o între b
ce e ste a ce e a solida rita te , da r vine un bă ia t, cu o ja che tă și
pa nta loni gri ca m uza ţi, și ne spune să ne a șe ză m pe ntru a ne
fotogra fia . Ma ma Antonie a își pune mâ inile pe ume rii me i. Mă
întorc s-o prive sc, îmi pa re că vre a să zâ mbe a scă , da r în ultimul
mome nt se ră zgâ nde ște și, câ nd a pa ra tul fa ce „clic”, chipul e i
re de vine ce l obișnuit.
În sfâ rșit, intră m în pa la tul ce l lung. Toţi copiii, a cum ne însoţiţi
de ma me , pa r ma i mici, chia r și ce i ca re a fa ră se mă na u cu niște
gola ni. Domnișoa re le ne pun să a ște ptă m pe un coridor întune cos,
a linia ţi câ te tre i. Mă duc și mă a șe z lâ ngă Tomma sino, ca să -i da u
cura j, că ci îi tre mură ge nunchii ma i ră u ca a tunci câ nd ha mste rii s-
a u tra nsforma t în șobola ni din ca uza ploii. Ală turi de noi ma i e ste o
fe tiţă . O che a mă Ma riuccia , e sla bă și a re pă rul scurt. Este fiica
cizma rului de la Pizzofa lcone . O cunosc, pe ntru că a m fost oda tă cu
ma ma Antonie a la e l ca să -l între bă m da că mă pute a învă ţa
me se rie , de vre me ce tot a ve a m un fix cu pa ntofii. Pa ntofa rul s-a
uita t la noi și a poi a fă cut se mn cu de ge tul spre o ba ncă , unde
șe de a u a lţi pa tru copii de dive rse vâ rste , toţi ţinâ nd în mâ nă
pa ntofi, cuie și cioca ne . Era u copiii pe ca re buna lui soţie ,
odihne a scă -se în pa ce sufle tul e i, a vuse se cura jul să -i la se în grija
lui și să se ducă pe lume a ce a la ltă . Ma riuccia e ra singura fa tă , ia r
după ce va ma i cre ște puţin va de ve ni șe fa ca se i și a fra ţilor e i. Da r
de oca mda tă ta tă l îi ţine a pe toţi ca uce nici. Așa da r, nu e ra încă
șe fa .
Însă câ nd ve nise Ma dda le na să -i vorbe a scă de spre tre n,
cizma rul se hotă râ se s-o trimită în nord pe Ma riuccia , fiindcă
ce ila lţi e ra u bă ie ţi și pute a u să -l a jute la muncă , da r e a nu e ra în
sta re de oca mda tă nici mă ca r să încă lze a scă niște ma ca roa ne pe
foc, prin urma re nu e ra bună de nimic.
Câ nd ne -a m a linia t, e a s-a a lbit la fa ţă și ochii i-a u scă pă ra t.
— Nu vre a u! Nu vre a u! plâ nge a e a . O să -mi ta ie mâ inile și o să
mă ba ge în cuptor!
Da r a lţi copii voia u să ple ce ne a pă ra t.
— Eu a m conjunctivită , e u a m conjunctivită , striga fie ca re , ca și
câ nd boa la a r fi înse mna t un bile t la loto.
Și toţi ce i ca re îi a uze a u striga u și e i:
— Conjunctivită , a ve m conjunctivită , pe ntru că își închipuia u că
fă ră conjunctivită nu-i vor ma i lă sa să urce în tre n.
Eu, Tomma sino și Ma riuccia ne a șe ză m unul lâ ngă a ltul.
Ma riuccia a dulme că a e rul. Da r nu simţim miros de ca rne a rsă și
nici nu ve de m vre un fum. Înse a mnă că , ce l puţin de oca mda tă , nu
ne ba gă în cuptor. Este numa i un du-te -vino de domnișoa re ca re
vorbe sc cu un tâ nă r îna lt; a ce sta ţine în mâ nă un re gistru în ca re
note a ză me re u câ te ce va cu un cre ion. Ma dda le na îl nume ște
tova ră șul Ma urizio. Ia r e l îi spune tova ră șă , ca și cum a r fi doi copii
ce me rg împre ună la școa lă . Ma urizio o ia câ nd îna inte , câ nd
îna poi, îi a scultă pe toţi și le ră spunde tuturor la între bă ri. Câ nd
a junge lâ ngă noi, se opre ște și ne prive ște :
— Și pe voi cum vă che a mă ?
Noi nu ră spunde m nimic, de rușine .
— Ei, cu voi vorbe sc, nu a ve ţi limbă , v-a u tă ia t-o?
— Încă nu, spune Tomma sino, mort de spa imă .
— Da r de ce , tre buie să ni le ta ie ? între a bă Ma riuccia . Înse a mnă
că a ve a dre pta te Pa chiochia !
Tova ră șul Ma urizio izbucne ște în râ s, a poi ne mâ ngâ ie pe cre ște t
pe fie ca re dintre noi.
— Ia să le vă d, puișorilor!
Noi tre i ne privim unul pe a ltul, a poi scoa te m limbile .
— Poa te că a m să vi le scurte z puţin, pe ntru că sunt ca m lungi,
după pă re re a me a …
Ma riuccia își tra ge limba înă untru și își pune mâ inile încrucișa te
pe ste gură .
— Da r re gula me ntul nu ne dă voie …
Tova ră șul Ma urizio ră sfoie ște pa ginile re gistrului pe ca re îl ţine
în mâ nă .
— Uita ţi, ve de ţi? Scrie a ici, știţi să citiţi? Nu? Pă ca t că nu vă
pute ţi citi singuri a sta . Comite tul pe ntru sa lva re a copiilor, a rticolul
o sută tre i: e ste inte rzis să se ta ie limbile copiilor…
Și râ de din nou. Apoi dă foa ia și ne a ra tă că e a lbă .
— Tova ră șului Ma urizio îi pla ce să glume a scă ! spune
Tomma sino și îi vine inima la loc.
— Bra vo, a i dre pta te ! spune tova ră șul Ma urizio. Și îmi ma i pla ce
ce va … Sta ţi cuminţi cinci minute …
Înce pe să de se ne ze cu cre ionul pe o foa ie a lbă . Ne prive ște ,
a poi continuă să de se ne ze , se opre ște din nou, ne ma i studia ză o
da tă și ia r de se ne a ză . Într-un fina l rupe pa gina și o întoa rce spre
noi ca s-o ve de m. Noi ră mâ ne m cu gura că sca tă de uimire : sunt
fe ţe le noa stre , ide ntice ! Apoi îi dă foa ia lui Tomma sino, ca re o
pune în buzuna r.
Din fundul coridorului vin două domnișoa re , cu șorţuri și
mă nuși, ca re ne spun să ne scoa te m ha ine le . Ia r nouă ne vine să
plâ nge m. Lui Tomma sino pe ntru că îi e ste frică să nu ră mâ nă fă ră
pa ntofii ă ia ve chi și rupţi, Ma riuccie i pe ntru îi e ste rușine să se
de zbra ce de fa ţă cu a tâ ta lume și mie pe ntru că a m un ciora p bun
și unul câ rpit. Așa că mă duc la una din domnișoa re și îi spun că
nu pot să mă de zbra c, pe ntru că mi-e frig, și prie te nilor me i la fe l.
Din fe ricire , vine Ma dda le na .
— Acum o să jucă m un joc frumos, da ? spune e a . Un joc cum n-
a ţi ma i juca t nicioda tă , da r tre buie să vă scoa te ţi ha ine le . O să vă
dă m a lte le , noi și că lduroa se .
— Și pa ntofi? între b e u.
— Pa ntofi noi pe ntru toţi! spune Ma dda le na și își a șa ză pă rul
după ure che .
Ne de zbră că m înce t, a poi Ma dda le na ne duce într-o încă pe re
unde niște ţe vi a runcă a pă din ta va n. E ca un fe l de ploa ie , da r
ca ldă . Mă a șe z sub o ţe a vă și toa te pică turile îmi ca d pe spa te . Ţin
ochii închiși de te a mă să nu mă îne c, ia r Ma dda le na vine cu un
bure te și mă umple de spumă a lbă și pa rfuma tă . Mă spa lă și pe
ca p, pe bra ţe , pe picioa re , pe tă lpi. Să punul a lune că pe tot corpul,
ca o mâ ngâ ie re . Ma ma nu mă mâ ngâ ie nicioda tă . Apoi de schid
ochii și Tomma sino, a lă turi de mine , mă strope ște cu a pă , în timp
ce Ma riuccia ba te din picioa re într-o bă ltoa că ce nușie .
Ma dda le na îi să pune ște și îi clă te ște și pe e i, ia r la sfâ rșit ne
înve le ște pe fie ca re într-un ce a rșa f a lb și a spru și ne a șa ză pe o
ba ncă de le mn, a lă turi de a lţi copii de ja cura ţi. După a ce e a vine o
tova ră șă comunistă , cu un coș plin cu chifle , și ne împa rte fie că ruia
câ te una . Spune că sunt de la doctorul ca re tre buie să ne
e xa mine ze . Eu nu a m vă zut nicioda tă un doctor și nici nu vre a u să
vă d, da r de oca mda tă mă nâ nc chifla , închid ochii și mirosul de
să pun îmi pă trunde a dâ nc în nă ri.
6
Pe roa ne le gă rii Ga riba ldi sunt pline de moloz și multe tre nuri a u
fost distruse de bomba rda me nte . La fe l ca solda ţii pe ca re îi
vă zuse m oda tă la pa ra dă cu ste a gurile în mâ nă ; niciunul nu e ra
între g, le lipse a fie un bra ţ, fie un picior, fie un ochi. Tre nurile
a va ria te mi se pă re a u niște ve te ra ni de ră zboi, ră niţi, da r încă nu
morţi.
Ia r ce le ca re a u ră ma s între gi sunt foa rte lungi. Li se ve de numa i
înce putul, sfâ rșitul nu. Ma dda le na a spus că ma me le noa stre vor
ve ni să ne zică la re ve de re îna inte de ple ca re , da r e u cre d că nu
vor ma i ști cine sunte m câ nd ne vor ve de a . Doa r pe ntru că a ve m
nume re le prinse pe pa ltoa ne ne vor re cunoa ște , a ltfe l vor cre de că
sunte m de ja copii din nord, ia r câ nd tre nul se va pune în mișca re
nu ne vor ma i zice nici mă ca r „Sfâ nta Fe cioa ră să te a ibă în pa ză !”.
Tuturor bă ie ţilor le -a fost tă ia t pă rul, li s-a u da t pa nta loni și
șose te groa se , ma iouri, că mă și și ha ine groa se . Mie pă rul mi l-a u
lă sa t a șa cum e ra , că ci fuse se m de ja tuns chilug. Fe tiţe lor le -a u
fă cut codiţe , cu funde roșii și ve rzi, le -a u da t rochiţe sa u fustiţe ,
pe ste ca re și-a u pus un pa lton. Și a poi pa ntofii. Fie ca re a primit o
pe re che de pa ntofi. Câ nd mi-a ve nit și mie râ ndul, numă rul me u se
te rmina se .
Așa că mi-a u da t o pe re che de pa ntofi noi-nouţi, lucioși, cu
șire turi, da r cu un numă r ma i mic.
— Cum sunt? Îţi vin bine ?
Am fă cut câ ţiva pa și îna inte și-na poi și mă strâ nge a u.
— Bine , bine ! Îmi vin bine , a m spus e u de te a mă să nu mi-i ia ,
a șa că i-a m pă stra t.
Ne -a u a linia t pe pe ron și ne -a u da t instrucţiuni: să nu fa ce m
murdă rie , să nu ţipă m, să nu de schide m fe re stre le , să nu a le rgă m,
să nu ne a scunde m, să nu fură m lucruri din tre n, să nu schimbă m
pa ntofii sa u pa nta lonii între noi, să nu ne de sfa ce m codiţe le . După
a ce e a , pe ntru că ni se fă cuse foa me din nou, ne -a u da t două fe lii
de brâ nză . Da r ciocola tă nu ne -a u ma i da t. Tre nul nu se ve de a încă
și toţi e ra m curioși. Eu, ca să fa c pe groza vul, a m spus că și ta tă l
me u lua se tre nul a tunci câ nd ple ca se în Ame rica . Ia r da că a r fi
a ște pta t să mă na sc, a m fi putut ple ca împre ună . Ma riuccia a zis că
pâ nă în Ame rica nu se me rge cu tre nul, ci cu va porul. Ia r e u i-a m
spus: „Ce știi tu de spre Ame rica , a fost ta tă l tă u a colo?” Ia r e a a
ră spuns: „Prostule , toa tă lume a știe că Ame rica e ste dincolo de
oce a n.” Ma riuccia e ste ma i ma re de câ t mine și se spune că învă ţa
bine la școa lă îna inte ca ma ma e i să a ibă proa sta ide e de a muri și
de a îi lă sa , pe e a și pe fra ţii e i, în grija ta tă lui cizma r. Da că
Za ndra gliona a r fi fost a ici, a ș fi putut s-o între b da că Ame rica e ra
într-a de vă r dincolo de oce a n. Da r e a nu e ste a ici, și nu e ste nici
ma ma Antonie a , ca re în mod sigur nu știe pe ntru că nu e tre a ba
e i să știe . Aici e ste numa i comunistul blond, ce l ca re se ce rta cu
tova ră șii lui la pa la tul de pe via Me dina . El o a jută pe Ma dda le na
să ne nume re pe noi, copiii, și se pa re că , a tunci câ nd e ste lâ ngă
e a , nu ma i e ste a șa de supă ra t. Poa te că în ce le din urmă i-a
re zolva t Ma dda le na proble ma a ce e a cu sudul ca re îl ne mulţume a
a șa de ta re .
De de pa rte , tre nul a ra tă e xa ct a șa cum a m vă zut e u unul la
ma ga zinul de jucă rii de pe Re ifilo. Pe mă sură ce se a propie , se
fa ce tot ma i ma re și a poi de vine uria ș. Tomma sino, de frică , se
a scunde în spa te le me u. Nu-și dă se a ma că și mie mi-e frică .
Domnișoa re le ne ve rifică nume re le de pe pa ltoa ne și ne cite sc
nume le dintr-o listă . „Ame rigo Spe ra nza ”, spune una dintre
domnișoa re câ nd îmi vine râ ndul. Urc tre i tre pte de fie r și a jung în
tre n. Este ume d și miroa se a a e r stă tut, ca în subsolul de la
Pa chiochia . De a fa ră , tre nul pa re ma re , însă înă untru e ste
incomod și strâ mt. Pa rcă sunt niște dula puri puse unul lâ ngă a ltul,
ca re se de schid și se închid, cu un mâ ne r de fie r. Acum, că a m
a juns a ici, îmi da u se a ma că totul a me rs a șa de re pe de , încâ t,
chia r da că a ș vre a , nu mă ma i pot întoa rce . Mă gâ nde sc la ma ma ,
ca re proba bil s-a întors de ja în subsolul nostru, și simt triste ţe a în
stoma c, în spa te le me u urcă Ma riuccia și Tomma sino. Se ve de pe
fa ţa lor că și e i se gâ nde sc „cine Dumne ze u ne -a pus să fa ce m
a sta ?”. Domnișoa re le continuă să ne strige pe nume și tre nul se
umple tre pta t. Ne ridică m, ne a șe ză m, fugim îna inte și îna poi,
unuia îi e ste foa me , a ltuia i se fa ce se te . La un mome nt da t,
tova ră șul Ma urizio, ce l ca re voia să ne ta ie limbile , da r ca re ne -a
fă cut portre tul, intră în compa rtime ntul nostru și zice :
— Sta ţi cuminţi, a șe za ţi-vă , drumul e lung.
Da r noi continuă m cu nă zbâ tiile noa stre , a șa că tova ră șul
Ma urizio nu ma i râ de , cre d că s-a e ne rva t și e l, și a cum nu îi ma i
pa să de nimic, nici de tre n, nici de pa ntofi, nici de pa ltoa ne . Nu
sunte m re cunoscă tori pe ntru ce a m primit. Nu me rită m nimic, a re
dre pta te Pa chiochia . Mă a șe z pe ba nca de le mn, îmi lipe sc fa ţa de
pe re te le murda r a l va gonului și mă ustură ochii, din ca uza
mirosului stă tut, din ca uza bă ncii de le mn, din ca uza ge a mului
murda r și din ca uză că mă gâ nde sc la ma ma .
Apoi mă strigă Tomma sino și Ma riuccia :
— Ame rigo, Ame rí! Vino re pe de , ha i a ici!
Mă duc spre ge a m. Îmi fa c loc printre ca pe te le a ltor copii, toţi cu
bra ţe le întinse a fa ră ca să a tingă mâ inile ma me lor lor. Tomma sino
se dă puţin într-o pa rte și a șa re ușe sc și e u s-o vă d pe ma ma . Pa re
ma i mică între ce le la lte . Este de ja de pa rte , de și tre nul încă nu s-a
pus în mișca re . Lâ ngă e a stă Za ndra gliona , ca re a ve nit să -mi
spună la re ve de re , de și în dimine a ţa a ce a sta tre buia să se ducă la
pa ra sta sul de 30 de zile a l une i rude .
Ma ma îmi dă pe ge a m un mă r. Mic, roșu, rotund. Un mă r
a nnurca {8} . Îl pun în buzuna rul pa nta lonilor. Mă gâ nde sc că n-o să -l
mă nâ nc, a tâ t e de frumos. Pa rcă e o inimă roșie , ca ce a pe ca re
a m vă zut-o în ca pe la principe lui di Sa ngro, unde m-a m stre cura t
oda tă pe furiș, împre ună cu Tomma sino. Za ndra gliona îmi spuse se
că a colo e ra u sche le te ca re a ve a u sâ nge , inimă și toa te ce le la lte .
El nu voia să vină , îi e ra te a mă că o să -l prindă morţii. Da r
Pa chiochia spune întotde a una că tre buie să ne fie frică de ce i vii,
nu de ce i morţi. Așa că a m a prins o lumâ na re câ nd a m intra t în
ca pe la întune coa să și ne -a m tre zit fa ţă -n fa ţă cu niște sta tui ca re
pă re a u fă cute din ca rne , nu din pia tră . Era un Iisus Hristos din
ma rmură , a dormit, a cope rit cu un ce a rșa f, ca re pă re a că se
tre ze ște dintr-o clipă în a lta , a tâ t de ușor îi pă re a a cope ră mâ ntul de
pia tră . Me rge a m printre sta tui, inima îmi bă te a foa rte ta re și, într-
un fina l, le -a m vă zut. Ce le două sche le te stă te a u în picioa re , ca și
câ nd a bia ie șise ră din înve lișul lor de ca rne . Ca pul de mort ne te d
și lucios, surâ sul fă ră dinţi, oa se le a scunse într-un hă ţiș de ve ne
roșii și ne gre . Ia r în mijloc inima , rotundă și roșie , ca un mă r
a nnurca . Mi-a că zut lumâ na re a din mâ nă și a m ră ma s pe întune ric.
Ne învâ rte a m pe loc și striga m după a jutor, da r nu ră spunde a
nime ni. În ce le din urmă , nu ma i știu cum, Tomma sino a gă sit
ie șire a . Avuse se dre pta te Pa chiochia : ce i vii te spe rie , da r nici cu
morţii nu-i de glumit. Câ nd a m a juns a fa ră , se fă cuse întune ric, da r
întune ricul nopţii e ra un fle a c în compa ra ţie cu be zna din ca pe lă .
Ma i vise z și a stă zi sche le te le principe lui di Sa ngro.
Mă uit pe fe re a stră , la ma ma . Își înfă șoa ră șa lul, în tă ce re . La
tă ce re se price pe foa rte bine . Apoi tre nul urlă ta re , ma i ta re de câ t
profe soa ra cu bă rbia pronunţa tă câ nd a de scope rit gâ nda cul mort
pe ca re îl a scunse se m sub a be ce da r. Atunci ma me le înce p să se
a gite , să miște bra ţe le îna inte și îna poi, ia r e u cre d că a stfe l își ia u
ră ma s bun. Da r nu.
Toţi copiii din tre n, chia r și Ma riuccia și Tomma sino, își scot
pa ltoa ne le și le a runcă pe fe re a stră ma me lor.
— Ce fa ce ţi? între b e u. În Ita lia de Sus o să muriţi de frig.
Da r Tomma sino ră spunde :
— Așa a fost înţe le ge re a : copiii ca re me rg cu tre nul la să
pa ltoa ne le fra ţilor ca re ră mâ n a ca să , pe ntru că în Ita lia de Sus
ia rna e frig, da r nici a ici nu e ste ca ld.
— Și noi? între b.
— Nouă o să ne de a comuniștii a lte le , pe ntru că sunt boga ţi și
pot să -și pe rmită , spune Ma riuccia și îi a runcă pa ltonul cizma rului,
ca re îl dă ime dia t unuia din fra ţii orfa ni ma i mici.
Eu nu știu ce tre buie să fa c. Fra te lui me u ma i ma re i-a r fi fost de
folos da că tră ia , da r a cum nu e ca zul. Apoi mă gâ nde sc că ma ma
poa te să -și fa că din e l o ja che tă ma i groa să pe ntru e a . Așa că îmi
scot pa ltonul și i-l a runc. Da r mă rul îl pă stre z. Ma ma Antonie a
prinde pa ltonul din zbor și se uită la mine . Mi se pa re că zâ mbe ște .
Din compa rtime nte le de a lă turi se a ud strigă te le domnișoa re lor.
Ră mâ n cu fa ţa lipită de ge a m ca să înţe le g ce se întâ mplă . Șe ful de
ga ră se a gită întruna și nu știe ce să fa că : să bloche ze ple ca re a
tre nului, ca să a dune pa ltoa ne le , sa u să ne de a jos pe toţi din
ca uza a ce ste i situa ţii… Tova ră șul Ma urizio se duce să discute cu e l
și, în ce le din urmă , hotă ră sc să a ta șe ze un va gon pe ntru încă lzire a
tre nului, ca să cre a scă te mpe ra tura .
Și a stfe l, în strigă te le domnișoa re lor, cu ma me le ţinâ nd strâ ns
pa ltoa ne le sub bra ţ și în râ se te le noa stre , a le copiilor din tre n,
șe ful de ga ră ridică pa le ta , ia r tre nul se pune în sfâ rșit în mișca re .
Ma i întâ i înce t, a poi din ce în ce ma i re pe de . Ma ma me a Antonie tta
ră mâ ne într-un colţ a l gă rii și se fa ce din ce în ma i mică , ia r în
bra ţe ţine strâ ns pa ltonul me u. La fe l cum mă ţine a pe mine în
timpul bomba rda me nte lor.
7
— Ia r a cum, da că a m a runca t pa ltoa ne le , cum ne vor ma i
re cunoa ște ? între a bă Ma riuccia îngrijora tă .
— După fe ţe , nu? ră spunde Tomma sino.
— Da , da r comuniștii nu știu cine sunt e u și cine e ști tu. Noi
sunte m la fe l pe ntru e i, ca ne grii a me rica ni pe ntru noi. Sunte m toţi
muritori de foa me , cu ce sunte m dife riţi unul fa tă de ce lă la lt?
— Eu cre d că a u fă cut a sta inte nţiona t, spune un copil cu pă rul
blond și cu tre i dinţi lipsă . Ei le -a u spus ma me lor noa stre să ne ia
pa ltoa ne le îna poi, ia r câ nd o să a junge m în Rusia n-o să ne ma i
poa tă gă si.
— Și o să murim de frig, spune a ltul de lâ ngă e l, scund și
ne gricios.
Ma riuccia mă prive ște cu ochii plini de la crimi, înce rcâ nd să
înţe le a gă da că e ste a de vă ra t.
— Da r știţi că în Rusia copiii se mă nâ ncă la micul de jun?
continuă blondul știrb, ia r Ma riuccia înce pe să tre mure .
— Atunci pe tine o să te trimită îna poi, spun e u, că e ști numa i
pie le și os… Și a poi, cine v-a spus că me rge m în Rusia ? Eu a m a uzit
că me rge m în nord.
Ma riuccia pa re ma i liniștită , da r copilul cu pă rul ca pa ie le
continuă :
— Au spus Ita lia de Sus ca să le convingă pe ma me le noa stre .
Da r a de vă rul e ste că ne duc în Sibe ria și o să ne pună în ca se
fă cute din ghe a ţă , cu pa turi de ghe a ţă , cu ma să de ghe a ţă , cu diva n
de ghe a ţă …
Ma riuccia înce pe să plâ ngă și la crimile îi curg pe rochiţa ce a
nouă .
— Foa rte bine , spun e u, a sta înse a mnă că o să ne fa ce m o
gra tta te lla {9} groza vă , cu ghe a ţă . Tu ce gust pre fe ri, Ma riú, lă mâ ie
sa u ca fe a ?
În compa rtime nt intră tova ră șul Ma urizio, împre ună cu un tâ nă r
îna lt și sla b, cu oche la ri. Toţi copiii îl ta chine a ză : oche la ristul,
a ra ga z cu pa tru ochi, guguma nul sa u tă ntă lă ul!
— Liniște , copii! Nu știu da că știţi sa u nu, strigă tova ră șul
Ma urizio, da r pe ntru fa ptul că a ţi a juns în tre n tre buie să -i
mulţumiţi a ce stui domn!
— Ăsta ? Și cine e ste ? între a bă bă ia tul scund și ne gricios.
— Mă nume sc Ga e ta no Ma cchia roli și profe sia me a e ste să mă
ocup de că rţi, spune guguma nul, cu o frumoa să voce de ita lia n.
Noi stă m tă cuţi, a cum chia r că pa rcă ne -a u tă ia t limba .
— Am orga niza t împre ună cu a lţi tova ră și a ce a stă iniţia tivă
frumoa să pe ntru voi…
— Da ’ de ce ? Ce a ve ţi de câ știga t? Nu sunte ţi nici ta ta , nici
ma ma noa stră , spune bă ie ţe lul scund și ne gricios, singurul ca re nu
se la să îmbuna t.
— Câ nd e ste ne voie sunte m cu toţii și ta tă , și ma mă . Și de a ce e a
vă duce m la pe rsoa ne ca re vor a ve a grijă de voi și vă vor tra ta ca
pe copiii lor, spre bine le vostru.
— Și o să ne tundă chilug? între b e u în șoa ptă .
Oche la ristul nu a ude și ridică a mbe le mâ ini în a e r ca să -și ia
ră ma s bun.
— Că lă torie plă cută , copii, fiţi cuminţi și pe tre ce re frumoa să !
După ce ple a că slă bă nogul îna lt, nime ni nu suflă un cuvâ nt.
Tova ră șul Ma urizio se a șa ză în mijlocul nostru și de schide
re gistrul pe ca re îl ţine în mâ nă .
— Avâ nd în ve de re că a ţi vrut „să vă dă ruiţi” pa ltoa ne le
ma me lor și pe pa ltoa ne e ra u scrise nume le și pre nume le voa stre –
și ne prive ște pe râ nd, pe fie ca re , în ochi – a cum tre buie să vă
ide ntifică m din nou. Aici sunt liste le cu toţi copiii, va gon cu va gon.
Și ne ce re nume le și pre nume le noa stre , da r și nume le ma me lor
și a l ta ţilor. Ră spunde m pe râ nd și a poi ne pune din nou pe
mâ ne că o foa ie de hâ rtie cu un numă r. Câ nd vine râ ndul blondului
știrb, tova ră șul Ma urizio tre buie să -l între be de tre i ori cum îl
che a mă , da r e l nimic. Se pre fa ce surdo-mut. Ma urizio înce a rcă să -l
che me în toa te fe lurile , ca să va dă da că re a cţione a ză : Pa squa le ,
Giuse ppe , Antonio, da r nimic, a șa că în ce le din urmă se
e ne rve a ză și ple a că în compa rtime ntul urmă tor.
— De ce a i fă cut pe surdo-mutul? între a bă Tomma sino. L-a i
fă cut să -și pia rdă ră bda re a , să rma nul de e l.
Blondul zâ mbe ște ră ută cios.
— Tre buie să fiu fra ie r să -i spun cum mă che a mă ! și fa ce ge stul
a ce la vulga r cu bra ţul îndoit.
— Da r cum o să fii re cunoscut? între a bă Ma riuccia . Nu ţi-e
te a mă că nu te vor a duce îna poi la ma ma ta ?
— Ma ma me a ? ră spunde blondul. Ma ma mi-a spus că noi,
contra ba ndiștii, nu tre buie să spune m nimă nui, ma i a le s
poliţiștilor, ca re e ste nume le nostru, a l pă rinţilor noștri și unde
stă m.
Blondul ia o a titudine de om supe rior. Ră mâ ne m toţi tă cuţi, chia r
și blondul, ca re timp de o se cundă se te me că , de oa re ce fă cuse pe
groza vul, câ nd ne vom întoa rce nu vor ma i ști cui să -l de a îna poi.
După câ tva timp intră o domnișoa ră pe ca re nu o ma i vă zuse m. Se
a șa ză și e a cu o listă în mâ nă și re înce pe m. Câ nd îmi vine râ ndul,
mă între a bă cum mă che a mă .
— Ame rigo Spe ra nza .
— Câ ţi a ni a i?
— Șa pte împliniţi.
— Cum se nume sc pă rinţii tă i?
— Spe ra nza Antonie tta .
— Și ta ta ? Și ta tă l tă u cum se nume ște , ce me se rie a re ?
— Nu știu, ră spund e u stâ nje nit.
— Nu știi ce me se rie a re ta tă l tă u?
— Nu știu da că a m sa u nu ta tă . Unii spun că da , a lţii că nu.
Ma ma Antonie tta spune că a ple ca t, Pa chiochia spune că a fugit…
— O să scrie m dispă rut, da ?
— Se poa te lă sa ne comple ta t și câ nd se întoa rce comple tă m?
între b e u.
Domnișoa ra nu ră spunde , ridică stiloul și tre ce la râ ndul de
de de subt.
— Urmă torul, spune .
8
Drumul e lung. Nu se ma i a ud strigă te le , plâ nse te le și râ se te le
de la ple ca re . Aud numa i zgomotul tre nului ca re ţă că ne monoton și
simt mirosul a ce la de stă tut și de ve chi, la fe l ca în ca pe la cu
sche le te le vii. Prive sc a fa ră pe fe re a stră , mă gâ nde sc la locul me u
din pa tul ma me i, la ca fe a ua lui Ca pa ‘e fie rro a scunsă sub pa t. Mă
gâ nde sc la stră zile pe ca re me rge a m în fie ca re zi ca să strâ ng ha ine
ve chi, fie soa re , fie ploa ie . Mă gâ nde sc la Pa chiochia , ca re la ora
a sta doa rme în subsolul e i, cu poza re ge lui mustă cios pe pe re te .
Mă gâ nde sc la Za ndra gliona și mi se pa re că simt mirosul omle te i
e i cu ce a pă . Mă gâ nde sc la stră duţe le unde a m locuit, ma i înguste
și ma i scurte de câ t tre nul a ce sta . Mă gâ nde sc la ta tă l me u, ca re a
ple ca t în Ame rica , mă gâ nde sc la fra te le me u ma i ma re , Luigi, ca re
a ple ca t din ca uza a stmului bronșic și m-a lă sa t singur în tre n.
Din câ nd în câ nd, ca pul îmi ca de pe spa te , ochii mi se închid, ia r
gâ ndurile se a me ste că . În jurul me u, a proa pe toţi dorm.. Prive sc în
continua re pe ge a m. Vă d luna ca re plute ște de a supra câ mpurilor,
ca și câ nd a r juca le a pșa cu tre nul. Mă ghe muie sc pe locul me u,
îmi cuprind picioa re le cu bra ţe le . La crimi ca lde și lipicioa se îmi
a lune că pe obra ji, îmi intră în gură , sunt să ra te și îmi strică gustul
de ciocola tă . Tomma sino doa rme fe ricit, în fa ţa me a . Tocma i e l
ca re se te me și de umbra lui! Ia r e u, ca re m-a m bă ga t în ca na le să
prind șobola ni, spe r ca tre nul să se opre a scă chia r a cum și să ne
trimită pe toţi îna poi. Nu vre a u să a ud de câ t voce a ma me i, ca re să -
mi spună : „Ame rí, ha i, tre ci a ca să !”
Chia r câ nd mă prinde somnul, se a ude un zgomot ca re îmi
zbâ rle ște pă rul, un zgomot ce pa re fă cut de niște ghe a re ca re zgâ rie
fundul une i oa le . Tre nul se opre ște brusc și că de m toţi îna inte ,
unul pe ste a ltul. Mă tre ze sc cu fa ţa pe jos; Ma riuccia , ca re dorme a ,
înce pe să plâ ngă de te a mă să nu-și fi rupt rochiţa ce a nouă .
— Cine i-a da t pe rmis de conduce re ă stuia ? între a bă blondul.
— Ce s-a întâ mpla t? Am a juns? între a bă Tomma sino pe
jumă ta te a dormit.
— Imposibil, ră spunde ne griciosul ce l scund, ma ma mi-a spus că
tre buie să me rge m o noa pte între a gă și să a junge m a bia mâ ine .
Luminile se sting și ră mâ ne m pe întune ric. Se a ude un strigă t de
de pa rte , poa te că a u lua t pe cine va la bă ta ie . Apoi se la să o liniște
înde lunga tă , pâ nă câ nd în sfâ rșit se a ude o voce , poa te a
blondului, poa te a a ltuia , ca re profită de întune ric și ne fa ce să
murim de frică .
— O să ve de ţi că a cum o să ne a runce a fa ră din tre n și o să ne
la se în be znă .
— După pă re re a me a , tre nul s-a strica t, spun e u ca să -i fa c cura j
Ma riuccie i, da r și mie . Mă gâ nde sc că poa te fa sciștii a u pus
e xplozivi pe șine , ca să a runce tre nul în a e r, a șa cum spune a
Pa chiochia . Ma riuccia nu se liniște ște și înce pe din nou să plâ ngă .
— Sa u o să murim de foa me și de frig, spune a ltă voce din
întune ric.
Îmi a stup ure chile cu mâ inile , închid ochii și a ște pt e xplozia , da r
nimic. Poa te că Ma dda le na s-a gâ ndit să de za morse ze e xplozivul,
a re me da lia de bronz tocma i pe ntru a sta : a sa lva t Podul de lla
Sa nità . Mi se pa re că simt pe întune ric dire ct pe gâ t de ge te le
sche le te lor principe lui di Sa ngro, re ci și a scuţite . De schid ochii și
îmi e libe re z ure chile . Ușa compa rtime ntului se de schide , nime ni
nu vorbe ște , nime ni nu re spiră , stă m toţi ne mișca ţi.
— Cine a tra s se mna lul de a la rmă ? și în a ce l mome nt se a prinde
lumina . Ma dda le na e ste se rioa să și, din ca uza supă ră rii, frunte a i
s-a împă rţit în două .
— Tre nul nu e ste jucă rie , spune e a și se uită la blond.
Ace sta înţe le ge și fa ce o mutră ofe nsa tă . După pă re re a me a , îi
pa re ră u că nu și-a spus nume le , pe ntru că a cum se vor le ga de e l
pe ntru orice . Și a șa îi tre buie .
— Nu l-a m tra s noi! se a pă ră Tomma sino și în fe lul a ce sta îl
a bsolvă de vină și pe contra ba ndistul fă ră dinţi.
— Noi dorme a m cu toţii, a da ugă Ma riuccia , ca re nu ma i plâ nge ,
pe ntru că rochiţa nu s-a rupt.
— Ce a fost a fost, spune Ma dda le na , tre buie să vă ţine ţi mâ inile
la locul lor și să nu a tinge ţi nimic, a ltfe l o să pe tre ce ţi ziua de
mâ ine la poliţie .
— Da r ca re e ste mâ ne rul ca re opre ște tre nul, a ce la roșu?
între a bă blondul, fă câ nd o mutră de șme che r.
— Ar tre bui să fiu fra ie ră să -ţi spun! ră spunde Ma dda le na .
Bă ia tul înţe le ge și ta ce .
— În orice ca z, de a cum îna inte ră mâ n a ici să supra ve ghe z, ca să
e vită m a lte opriri ne progra ma te !
Ma dda le na se a șa ză într-un colţ și puţin după a ce e a înce pe să
zâ mbe a scă . Nu poa te să ste a mult timp supă ra tă , poa te că de a sta
i-a u da t o me da lie .
9
Toţi dorm, numa i e u nu. Nu-mi pla ce liniște a . Pe stra da me a e
întotde a una a mia ză , chia r și noa pte a : via ţa nu se opre ște nicio
clipă , chia r da că a fost ră zboi. Prive sc pe ge a m și vă d numa i
câ mpii. Ca mioa ne milita re ră sturna te , ca bine de a vion distruse ,
pa la te pe jumă ta te dă râ ma te . Bucă ţi de obie cte sfă râ ma te pe ste
tot. Simt triste ţe a în stoma c. Ca a tunci câ nd ma ma Antonie a îmi
câ nta un câ nte c de le a gă n ca re spune a „Na ni, na ni, cui să da u
copilul ă sta …” și mie îmi tre ce a somnul, pe ntru că dă de a copilul
ma i întâ i omului ne gru ca re îl ţine a la e l un a n între g, a poi omul
ne gru nu-l ma i voia și îl lua a ltcine va , ca re la râ ndul lui îl dă de a
a ltcuiva și tot a șa , pâ nă nu se ma i înţe le ge a ce se întâ mplă cu e l.
Din câ nd în câ nd, tre nul se opre ște și urcă a lţi copii și a tunci
înce p din nou ţipe te le , plâ nse te le și râ se te le . Apoi din nou se fa ce
liniște și ră mâ ne numa i zgomotul tre nului și triste ţe a din stoma c.
Câ nd e ra m a bă tut, mă duce a m întotde a una la Za ndra gliona .
Îna inte de a ple ca , mi-a m pus comorile în cutia ve che de cusut pe
ca re mi-o dă duse ma ma Antonie a și le -a m a scuns sub o da lă din
pa rdose a la de la e a din ca să . Pa chiochia spune că a colo își ţine
Za ndra gliona ba nii. Da r e u cre d că a sta e ste numa i invidie .
Tomma sino a a dormit din nou. Da r a cum doa rme a gita t,
de schide ochii din cinci în cinci minute , dă din picioa re , spune ce va
ce nu se înţe le ge și a poi închide ochii din nou. Vise a ză . Ta ra ba cu
fructe a lui Ca pa ja nca , cuptoa re le comuniștilor, sca toa lce le ma me i
lui câ nd s-a dus a ca să după ispra va cu șobola nii, cine știe . Oricum,
fe rice de e l că doa rme . Ma i bine să dormi și să vise zi urâ t de câ t să
fii tre a z și să a i coșma ruri. Za ndra gliona spune că a tunci câ nd
somnul nu vine tre buie să -l ca uţi. Mă ridic de pe ba ncă și ie s a fa ră .
Mă plimb pe coridor, îna inte și îna poi, și mă uit pe furiș în ce le la lte
compa rtime nte . Atâ te a chipuri de copii. Toţi dorm liniștiţi, ca la e i
a ca să . Mă gâ nde sc la ma ma Antonie a . Se a ra în pa t îmi pune a m
picioa re le re ci pe coa psa e i. Și ime dia t o a uze a m: „Ia pe ște le ă sta
re ce de pe mine !”, da r după a ce e a îmi lua picioa re le și mi le
încă lze a , fre câ ndu-le în mâ ini. Și a dorme a m cu de ge te le de la
picioa re între de ge te le mâ inii e i.
Mă plimb din nou pe coridor ca să mă întorc la locul me u. Nu
intru: pe coridor e ste o stra pontină , mă a șe z a colo și îmi lipe sc
frunte a de ge a m. Afa ră e întune ric, nu se ve de nimic. Cine știe
unde sunte m, câ t sunte m de de pa rte de ca să și câ t ma i e ste pâ nă
a junge m, nici mă ca r nu știu unde . Ge a mul e re ce și ume d și fa ţa
mi se ume ze ște . Ma i bine , pe ntru că , da că îmi vine să plâ ng,
nime ni nu-și va da se a ma . Da r Ma dda le na își dă se a ma , vine lâ ngă
mine și mă mâ ngâ ie . Poa te nici la e a nu a vrut să vină somnul.
— De ce plâ ngi? între a bă . Ţi-e dor de ma ma ?
Îmi a scund la crimile , da r pă stre z mâ ngâ ie rile .
— Nu, nu, de loc, nu plâ ng după ma ma , spun e u. Pa ntofii. Mă
strâ ng pa ntofii.
— Și a tunci de ce nu-i scoţi a cum? Noa pte a îţi e ma i comod fă ră
e i. Drumul e lung.
— Mulţume sc, domnișoa ră , da r mi-e te a mă că mi-i fură și a tunci
va tre bui să me rg din nou cu picioa re le goa le sa u cu pa ntofii
a ltcuiva . Ia r e u nu ma i vre a u să me rg nicioda tă cu pa ntofii a ltcuiva .
10
Din întune ric se ive ște o lumină ca re ne a rde ochii. Tre nul a
ie șit din tune l și o lună ma re lumine a ză toa tă întinde re a a lbă .
Șose a ua , copa cii, munţii, ca se le . De sus ca d firimituri, ma i ma ri și
ma i mici.
— Ză pa dă ! izbucne sc e u. Ză pa dă ! Ză pa dă ! strig ma i ta re , da r nu
se tre ze ște nime ni din compa rtime ntul me u. Nici mă ca r bă ia tul cu
pă r blond, ca re spuse se că o să a junge m în ca se de ghe a ţă . Aș
vre a să -l vă d a cum, e l cu Rusia lui! Îmi lipe sc din nou ca pul de
ge a m și urmă re sc firimiturile de pâ ine ca re coboa ră înce t, înce t. Și
a stfe l, ochii se închid în ce le din urmă .

— Urdă … urdă …
Ma riuccia vine să mă tre ze a scă strigâ nd:
— Ame rigo! Scoa lă -te , e plin de urdă pe ste tot. Pe jos, pe copa ci,
pe munţi! Plouă cu urdă !
Noa pte a s-a înche ia t și pe fe re a stră pă trunde puţin soa re .
— Ma riú, ce tot spui a colo, ca re urdă ? E ză pa dă .
— Ză pa dă ?
— Adică a pă înghe ţa tă …
— Ca ce a pe ca re don Mimi o vinde cu că ruciorul?
— Ca m a șa ce va , da r fă ră cire șe a ma re în cupă .
Mi se închid ochii de somn. În tre n s-a fă cut frig. Toţi copiii
prive sc a fa ră cu re spira ţia tă ia tă și cu gura că sca tă .
— Nu a ţi ma i vă zut ză pa dă pâ nă a cum? între a bă Ma dda le na .
Ma riuccia fa ce se mn din ca p că nu, foa rte rușina tă că încurca se
ză pa da cu urda . Un timp nu ma i vorbim, pa rcă ză pa da a ște rnuse
liniște a și a supra noa stră .
— Domnișoa ră , între a bă a poi blondul știrb, câ nd o să a junge m o
să ne de a ce va de mâ nca re ? Mor de foa me , ma i ră u ca a ca să …
Ma dda le na surâ de . Ace sta e ste modul e i de a ră spunde la
între bă ri. Întâ i zâ mbe ște și după a ce e a vorbe ște .
— Tova ră șii din Ita lia de Nord a u pre gă tit o să rbă toa re ma re , cu
ste gule ţe , cu muzică și cu multă mâ nca re .
— Atunci sunt bucuroși că me rge m la e i? între b e u.
— Nu i-a u obliga t să ne prime a scă ? între a bă Ma riuccia .
Ma dda le na spune că nu, că sunt chia r foa rte bucuroși.
— Sunt bucuroși că me rge m să le mâ ncă m mâ nca re a lor?
între a bă blondul, că ruia nu-i vine să cre a dă . Da ’ de ce ?
— Din so-li-da -ri-ta -te , ră spunse Ma dda le na .
— Asta e ste ca de m-ni-ta -te a ? între b e u, fă câ nd o mutră ca
Pa chiochia , da r fă ră să scuip printre dinţi.
Ma dda le na ne spune că solida rita te a e ste ca un fe l de de mnita te
a unor oa me ni fa tă de a lţi oa me ni. Da că e u a m a stă zi două bucă ţi
de sa la m, îţi da u ţie una , ia r mâ ine , da că tu a i două bucă ţi de
ca șca va l, îmi da i mie una .
Eu cre d că a sta e o fa ptă bună . Da r mă gâ nde sc că da că ce i din
Ita lia de Sus a u doi câ rna ţi și îmi da u mie unul, cum să le da u e u
mâ ine o buca tă de ca șca va l, câ nd e u pâ nă ie ri nu a ve a m nici
mă ca r pa ntofi?
— Eu a m gusta t oda tă o fe lie de sa la m, spune Tomma sino și se
linge pe buze numa i câ nd își a duce a minte . Mi-a da t-o un câ rnă ţa r
din Foria …
— A vrut să ţi-o de a a șa , din se nin? între a bă Ma riuccia și îi dă
un ghiont lui Tomma sino, fă câ nd cu mâ na un se mn că o ște rpe lise .
Tomma sino chicote ște și e u schimb subie ctul, știu e u ce -i poa te
pie le a . Din fe ricire , Ma dda le na nu a ude , pe ntru că ce ila lţi copii
înce p să ţipe din nou. Îmi fa c și e u loc la ge a m și vă d toa tă pla ja
a cope rită de ză pa dă . La înce put nici nu o re cunosc, a tâ t e ste de
dife rită : ne te dă , ne mișca tă și ce nușie , ca bla na une i pisici.
— Nu a ţi vă zut nici ma re a ? între a bă Ma dda le na . Pe a sta tre buie
ne a pă ra t s-o ve de ţi!
— Ma ma Antonie a spune că ma re a nu e ste bună la nimic, ne
fa ce să ne îmbolnă vim de hole ră și ne slă be ște plă mâ nii.
— Așa e ste , domnișoa ră ? între a bă Ma riuccia , ca re e ste
întotde a una bă nuitoa re .
— În ma re poţi să te sca lzi, spune Ma dda le na , să înoţi, să fa ci
scufundă ri, să te joci…
— Și comuniștii din Ita lia de Sus o să ne pună și pe noi să fa ce m
scufundă ri? între a bă Ma riuccia .
— Sigur că da ! Da r nu a cum. Acum e frig. Câ nd vine va ra .
— Eu nu știu să înot, mă rturise ște Tomma sino.
— Cum a șa ? îl zgâ ndă re sc. Pă i nu zice a i că te duci în va ca nţă la
Ischia ? Ai uita t?
Tomma sino încrucișe a ză bra ţe le și se întoa rce în pa rte a
ce a la ltă .
— Da că ne duc la ma re înse a mnă că vor să ne îne ce , spune
blondul, da r după pă re re a me a nici e l nu cre de a sta , spune a șa
numa i ca s-o fa că pe Ma riuccia să plâ ngă .
— Aste a sunt numa i bâ rfe ră ută cioa se , le -o re te a ză scurt
Ma dda le na , nu tre buie să le lua ţi în se a mă …
— Da r, scuza ţi domnișoa ră , dumne a voa stră a ve ţi copii? insistă
blondul.
Pe ntru prima da tă de câ nd o cunosc, Ma dda le na se întriste a ză .
— Ce copii? sa r e u în a pă ra re a e i. Este încă domnișoa ră !
— Da r da că a ţi fi a vut, i-a ţi fi trimis cu tre nul? între a bă blondul.
— Nu a i înţe le s nimic! ră spund. Cu tre nul me rge m numa i noi,
copiii ne că jiţi, nu ce i ca re a u de toa te , că ci a ltfe l ce fe l de
solida rita te a r ma i fi a sta ?
Ma dda le na dă din ca p că da , da r nu zice nimic.
— Da r spune ţi-ne a de vă rul, între a bă Ma riuccia cu o mutră
ră ută cioa să , tâ nă rul blond, din ga ră , ca re vă a juta să numă ra ţi
copiii… e iubitul dumne a voa stră ?
— Ce iubit? mă ba g e u din nou ca s-o scot pe Ma dda le na din
încurcă tură . Este și e l comunist, l-a m vă zut la se cţie , chia r îna inte
de ple ca re …
— Ei, și ce -i cu a sta ? Da că e comunist nu poa te fi și îndră gostit?
insistă Ma riuccia .
— Da r câ nd să se îndră goste a scă ? riposte z e u. Are de re zolva t
proble ma sudului, nu ma i a re timp să se gâ nde a scă și la iubire …
— Iubire a e de ma i multe fe luri, inte rvine Ma dda le na . De
e xe mplu, să sta i a ici, în mijlocul a tâ tor dia voli împie liţa ţi, nu e
iubire ? Și ma me le voa stre ca re v-a u urca t în tre n ca să me rge ţi
de pa rte , la Bologna , la Rimini, la Mode na … nu e ste și a ce a sta
iubire ?
— De ce ? Cine te trimite de pa rte te iube ște ?
— Ame rí, une ori te iube ște ma i mult ce l ca re te la să să ple ci
de câ t ce l ca re te ţine pe loc.
Eu tre a ba a sta nu o înţe le g, da r nu ma i zic nimic. Ma dda le na
spune că tre buie să va dă ce fa c ce ila lţi copii și ple a că . Eu,
Tomma sino și Ma riuccia înce pe m să jucă m pia tră -hâ rtie -foa rfe că ,
pe ntru ca timpul să ne tre a că ma i ușor. Și a poi, într-un tâ rziu, tre nul
înce tine ște și după a ce e a opre ște . Domnișoa re le spun că tre buie
să a ște ptă m liniștiţi și cuminţi. O să ne vină râ ndul să coborâ m, ia r
după ce vom fi jos nu tre buie să ne înde pă rtă m, pe ntru că ne
pie rde m și a tunci cum să ma i dă m dova dă de solida rita te da că
fie ca re me rge unde îl ta ie ca pul?
Câ nd a junge m în ga ră , ne întâ mpină o orche stră cu o pa nca rtă
a lbă pe ca re scrie „Bine a ţi ve nit, copii din Sud!”, după cum ne
cite ște una dintre domnișoa re . Sta u a ici ca să ne a ște pte pe noi.
Pa rcă e să rbă toa re a Ma donne i de ll’Arco, fă ră copii îmbră ca ţi în
a lb ca re se a runcă pe jos și strigă : „La Ma ronna de ll’Arco!”
Orche stra câ ntă un câ nte c pe ca re îl știu toa te domnișoa re le ,
pe ntru că strigă me re u: „Be lla cia o, cia o, cia o!”{10} Câ nd se te rmină
câ nte cul, toţi își ridică pumnul spre ce rul ce nușiu, a cope rit de nori
lungi și înguști. Ma riuccia și Tomma sino cre d că oa me nii își ridică
pumnii pe ntru că se a me ninţă unul pe a ltul. Atunci e u le e xplic că
a ce sta e ste sa lutul comunist, a șa cum îmi spuse se Za ndra gliona ,
ca re e ste dife rit fa ţă de ce l fa scist, pe ca re mi-l a ră ta se Pa chiochia .
Și într-a de vă r, câ nd se întâ lne a u pe stra dă , Za ndra gliona și
Pa chiochia fă ce a u fie ca re sa lutul e i, de pa rcă juca u pia tră -hâ rtie -
foa rfe că .
Sta u în râ nd cu Ma riuccia , Tomma sino stă ma i în spa te , de mâ nă
cu a lt copil ma i ma re . Tre ce m prin mijlocul unor oa me ni ca re a gită
ste a guri tricolore : unii ne zâ mbe sc, a lţii ne a pla udă , a lţii ne sa lută .
Poa te cre d că a m învins unde va , că a m ve nit în Ita lia de Sus să le
fa ce m noi o fa voa re lor, nu e i nouă . Niște domni cu pă lă rie și cu
mustă ţi, ca re ţin în mâ nă ste a guri roșii cu un ce rcule ţ ga lbe n în
ce ntru, câ ntă un câ nte c pe ca re nu-l știu și din câ nd în câ nd spun:
„in-te r-na -ţio-na a a -la ”.
Apoi înce p să câ nte și fe me ile – sunt soţiile mustă cioșilor cu
pă lă rie , ca re a u a dus ste a gurile roșii cu ce rcule ţ ga lbe n. Da r pe
ă sta îl știu. Este câ nte cul cu ca re Ma dda le na a învins-o pa
Pa chiochia . Ace la de spre fe me ile ca re nu a u frică , de și sunt fe me i
sa u poa te tocma i de a ia , nu ma i știu bine . Acum vocile sună foa rte
ta re și mulţi a u ochii plini de la crimi în timp ce câ ntă . Nu înţe le g
bine toa te cuvinte le , da r cu sigura nţă e ste vorba de spre ma me și
copii, pe ntru că , la un mome nt da t, domnișoa re le din tre n și
comuniste le din Ita lia de Sus se uită la noi și zâ mbe sc, ca și câ nd
a m fi fost cu toţii copiii lor.
Ne duc într-o încă pe re plină de ste a guri tricolore și roșii. În
mijloc e ste o ma să lungă cu toa te bună tă ţile : brâ nză , ja mbon,
sa la m, pâ ine , pa ste … Ne pre gă tim să ne a runcă m pe mâ nca re , da r
una dintre domnișoa re ne opre ște :
— Copii, e ste de stul pe ntru toţi, nu vă re pe ziţi! Fie ca re va primi o
fa rfurie și ta câ muri, un șe rve t și un pa ha r cu a pă . Da că a ţi a juns
a ici, nu ve ţi sufe ri de foa me .
Tomma sino îmi dă un ghiont și spune :
— Cine zice a că a ici comuniștii îi mă nâ ncă pe copii? Aici, da că
nu a u grijă , îi mâ ncă m noi pe e i!
Ne bă gă m cu toţii na sul în fa rfurie și nu se ma i a ude nici musca .
Eu, Ma riuccia și Tomma sino ne a șe ză m unul lâ ngă a ltul. Ne -a u da t
o fe lie de ja mbon plină de pe te a lbe , o brâ nză a lbă moa le
înmuia tă , una ta re ca pia tra și una ca re miroa se a picioa re . Ne
privim ne hotă râ ţi și niciunul nu înce pe să mă nâ nce , de și ne sa r
ochii din ca p de foa me . Din fe ricire , Ma dda le na se a propie de noi.
— Ei, ce e ste , nu vă ma i e ste foa me ?
— Domnișoa ră , nu cumva ă știa din nord ne -a u da t nouă
mâ nca re a lor ve che ? Aici ja mbonul a re pe te a lbe și brâ nza a re
muce ga i, spune Ma riuccia .
— Cu sigura nţă vor să ne otră ve a scă , a da ugă copilul cu pă r
blond și tre i dinţi lipsă .
— Pă i e u, da că voia m să mă îmbolnă ve sc de hole ră , cu re spe ct
vorbind, nu pute a m să mă nâ nc midii la noi, în port? zice
Tomma sino.
Ma dda le na ia o fe lie de ja mbon cu pe te și o ba gă în gură . Apoi
spune că tre buie să ne obișnuim cu a ce ste spe cia lită ţi noi:
morta de lla , pa rme za n, gorgonzola …
Îmi fa c cura j și gust o bucă ţică de ja mbon cu pe te . După mutra
pe ca re o fa c, Tomma sino și Ma riuccia înţe le g că e bun, gustă și e i
și nu se ma i opre sc. Mâ ncă m tot, chia r și brâ nza moa le și pe ce a
cu muce ga i ve rde , ia r la sfâ rșit pe ce a ta re , ca re pișcă la limbă .
— Moza re lla nu a u? se informe a ză Tomma sino.
— Moza re lla o să mă nâ nci la Mondra gone , îi spune Ma dda le na .
Apoi vine o domnișoa ră comunistă cu un că rucior plin de cupe
cu o spumă a lbă .
— Urdă , urdă ! strigă ime dia t Ma riuccia .
— Ză pa dă , ză pa dă ! e xcla mă Tomma sino.
Ia u lingura și îmi vâ r în gură o buca tă de spumă a lbă . Este foa rte
re ce și a re gust de la pte și de za hă r.
— E urdă cu za hă r! insistă Ma riuccia .
— Sunt cioburi de ghe a ţă cu la pte ! spune Tomma sino.
Ma riuccia mă nâ ncă înce t de tot și la sfâ rșit ma i la să puţin în
cupă .
— Ce e ste , nu ţi-a plă cut înghe ţa ta ? între a bă Ma dda le na .
— Nu pre a … spune Ma riuccia , da r toţi ne dă m se a ma că e o
minciună .
— Atunci pe a sta pe ca re a i lă sa t-o i-o dă m lui Tomma sino și lui
Ame rigo…
— Nu! strigă Ma riuccia și îi da u la crimile . Voia m să pă stre z puţin
pe ntru fra ţii me i, pe ntru câ nd mă întorc a ca să . Voia m s-o a scund în
buzuna rul de la rochie .
— Da r înghe ţa ta nu se poa te pă stra , se tope ște ! spune
Ma dda le na .
— Și da că se tope ște , e u cum fa c solida rita te ?
Atunci Ma dda le na scoa te din poșe tă câ te va ca ra me le :
— Ţine , a ce ste a sunt ma i bune pe ntru solida rita te . Le poţi
pă stra pe ntru fra ţii tă i.
Ma riuccia ia ca ra me le le , ca și câ nd a r fi fost brilia nte , și le pune
în buzuna r. Apoi mă nâ ncă și ultima linguriţă de înghe ţa tă .
11
Domnișoa re le comuniste ne a șa ză în râ nd, pe bă nci lungi, de
le mn. Tre c cu un re gistru ma re , ne gru, în mâ nă , cite sc nume re le pe
ca re le a ve m pe că ma șă , ne între a bă cum ne che a mă și scriu a poi
nume le și pre nume le de a supra .
— Annichia rico Ma ria ? se întoa rce una dintre domnișoa re spre
Ma riuccia și a ce a sta fa ce se mn din ca p că da . Îi pune o insignă
roșie în pie pt, a poi se întoa rce spre Tomma sino:
— Sa porito Tomma so?
— Pre ze nt, spune e l și se ridică în picioa re . Domnișoa ra îi le a gă
șire tul la un pa ntof, îi dă și lui o insignă și ple a că .
— Eu sunt Spe ra nza , strig e u.
Domnișoa ra se întoa rce , ca ută nume le me u în re gistru și scrie
ce va .
— Și insigna ? între b e u, în timp ce domnișoa ra se înde pă rte a ză .
— Le -a m te rmina t, da r o să vină a ltă tova ră șă , n-a i grijă !
Aște pt, a ște pt, da r nu ma i vine nime ni și înce p să fiu îngrijora t.
În a ce l mome nt intră fa miliile din Ita lia de Nord. Câ nd o e ne rve z,
ma ma Antonie tta îmi spune întotde a una că nu poţi să -ţi a le gi copiii.
Da r a ici e ste a ltfe l. Unii a u ve nit împre ună cu copiii lor, a lţii sunt
singuri, bă rba ţi sa u fe me i. Pe re chile de soţi și soţii fă ră copii pa r
ma i e moţiona te , poa te pe ntru că li se pa re că a u ve nit să ia cu e i
un fiu a de vă ra t.
Oa me nii din Ita lia de Sus sunt ma i îna lţi și ma i la ţi de câ t noi, a u
fe ţe le a lbe și roz, cre d că sunt a șa pe ntru că a u mâ nca t pre a mult
ja mbon cu pe te . Poa te că , în timp, a m să de vin și e u a șa și, câ nd o
să mă trimită îna poi a ca să , ma ma Antonie a va spune , cu
sigura nţă :
— Buruia na re a nu pie re !
Pe ntru că nu-i stă în fire să fa că un complime nt.
Domnișoa ra cu re gistrul ne gru se întoa rce , însoţită de o pe re che
de pă rinţi, și se opre ște în fa ţa une i fe tiţe ca re se a flă cu tre i locuri
îna inte a me a . La mine nu vine încă nime ni. Poa te pe ntru că sunt
tuns chilug. Pe re che a din nord o ia pe fe tiţa blondă de mâ nă și
ple a că împre ună . Apoi domnișoa ra se a propie de o doa mnă
durdulie , cu pă rul roșu. Se învâ rt, se tot învâ rt și se opre sc în fa ţa a
două fe tiţe cu codiţe ca sta nii, ca re sta u în râ ndul din fa ţa me a .
Pe ntru că se a mă nă , mă gâ nde sc că sunt surori și, într-a de vă r,
doa mna ce a roșca tă le ia pe a mâ ndouă , ţinâ ndu-le de mâ nă , una
într-o pa rte , a lta în ce a la ltă .
Mă înghe sui în Ma riuccia și în Tomma sino.
— Să ne pre fa ce m că sunte m fra ţi, a șa o să ne ia pe toţi tre i
împre ună , spun e u.
— Ame rí, ă știa din nord nu sunt orbi. După minte a ta , cre zi că nu
vă d că tu e ști roșca t, e u brune t și Ma riuccia a re pă rul scurt și
ga lbe n ca pa iul? Cum să fim fra ţi, poţi să -mi spui?
Tomma sino a re dre pta te , nu ma i înţe le g nimic. Ce ila lţi copii
ple a că cu noii lor pă rinţi și noi stă m tot a ici.
Nime ni nu ne pla ce : ne griciosul, roșca tul a furisit și fe tiţa che a lă .
Pe mă sură ce se gole ște , încă pe re a de vine tot ma i ma re și se
fa ce tot ma i frig. Orice zgomot, chia r și ce l ma i mic, ră sună ca un
tune t. Mă mișc pe ba ncă și se a ude un zgomot ca de împușcă tură .
Aș vre a să dispa r de rușine . Eu, Ma riuccia și Tomma sino nu ma i
a ve m cura jul să rostim niciun cuvâ nt. Așa că ne fa ce m se mne :
Tomma sino, din de ge tul a ră tă tor și de ge tul ma re , fa ce un pistol,
a poi mișcă mâ na spre dre a pta și spre stâ nga :
— Pe ntru noi nu ma i sunt locuri.
Ma riuccia ridică și la să în jos mâ na strâ nsă în pumn:
— Da r de ce a m ve nit pâ nă a ici?
Ridic din ume ri și de sfa c bra ţe le .
— De unde să știu e u?
Atunci Tomma sino ridică din sprâ nce ne și a ra tă spre mine :
— Pă i tu e ști Nobe l, nu-i a șa ?
Da , da , e ra m Nobe l pe stra da noa stră , a ș fi vrut să -i spun, da r
nu e xistă ge sturi pe ntru a sta , a șa că tra g a e r pe na s și îl da u a fa ră
pe gură , a șa cum fă ce a Ca pa ’e fie rro cu fumul de ţiga ră .
Ma dda le na ne prive ște de de pa rte și înce pe și e a să fa că
limba jul ge sturilor. Împinge a e rul cu mâ na de schisă :
— Aște pta ţi, a ște pta ţi, vă vine și vouă râ ndul!
Eu mă gâ nde sc de ja la fa ţa ma me i Antonie a câ nd o să mă
trimită îna poi din ca uză că nu m-a lua t nime ni. „Ai a juns de pomină
pâ nă și în Ita lia de Sus!” a șa o să spună .
Pe ntru că nu-i stă în fire să mă console ze .
Într-un fina l, se a propie o pe re che de pă rinţi, însoţită de una
dintre domnișoa re . Se opre sc; e a poa rtă o bă smă luţă le ga tă pe
ca p, da r de de subt se ve de că a re pă rul ne gru, ca ma ma . Nu e ste
nici îna ltă , nici gra să și a re pie le a închisă la culoa re . Ne prive ște
pe toţi tre i. Îndre pt spa te le și îmi ne te ze sc pă rul de pe ca p.
Doa mna a re pa ltonul de sche ia t și pe de de subt se ve de o rochie cu
flori roșii.
— Ma ma a re o ve stă la fe l ca a dumne a voa stră , da r o poa rtă
numa i în zile le de să rbă toa re , înce rc e u s-o lingușe sc.
Nu înţe le ge și întoa rce ca pul spre domnișoa ră , a șa cum fă ce a
gă ina pe ca re a a vut-o câ ndva Pa chiochia .
— Ve sta … re pe t e u, da r nu ma i sunt la fe l de sigur ca ma i
îna inte .
Domnișoa ra o ia de bra ţ, îi spune ce va în șoa ptă și o duce la un
a lt grup de copii.
Tomma sino și Ma riuccia se uită la mine , da r nu a m cura j să -mi
ridic ochii de la șire turile me le ma ro. Îna inte să ple c cre zuse m că ,
a cum, cu pa ntofii noi, pute a m să me rg oriunde a ș fi vrut. Da r
pa ntofii mă strâ ng și e u ră mâ n a ici. Nu mă vre a nime ni.
Ma dda le na ne prive ște de la ca pă tul ce lă la lt a l să lii, a poi se
a propie de două doa mne și a ra tă spre noi. Ele se duc prin
încă pe re să vorbe a scă câ nd cu unul, câ nd cu a ltul. Și, în sfâ rșit,
vine o pe re che , soţ și soţie , tine ri, tine ri și un domn cu musta ţă de
culoa re a să rii și pipe rului. Ce i doi soţi îi zâ mbe sc Ma riuccie i. Soţia
tâ nă ră , foa rte tâ nă ră , cu pă r blond, întinde o mâ nă , o mâ ngâ ie pe
ca p și pe fa ţă i se cite ște mila , ca și câ nd soa rta tristă a fe te i a r fi
fost din vina e i. Se uită la soţul e i și se a ple a că în fa ţa Ma riuccie i:
— Vre i să vii la noi a ca să ?
Ma riuccia nu știe ce să spună . Eu îi da u un ghiont, pe ntru că
da că nu vorbe ște , oa me nii o să cre a dă că e surdă , nu numa i
che a lă , și n-o va ma i lua nime ni. Atunci fa ce se mn din ca p că da .
— Cum te che a mă ? între a bă soţia , punâ ndu-i mâ na pe ume ri.
— Ma ria , spune Ma riuccia , ca să pa ră ma i ita lia nă și își a scunde
mâ inile la spa te .
— Ma ria , ce nume frumos! Uite , Ma ria , a sta e pe ntru tine !
Și îi pune în fa ţă o cutie de a luminiu în ca re sunt biscuiţi,
ca ra me le și o bră ţa ră de mă rge le .
Ma riuccia stă cu mâ inile la spa te și nu vorbe ște . Doa mna e
stâ nje nită .
— Nu-ţi pla c ca ra me le le , Ma ria ? Ia -le , sunt pe ntru tine …
Ma riuccia își fa ce cura j și spune :
— Nu pot, doa mnă . Mi-a u spus că , da că scot mâ inile , mi le ta ie
și a tunci cum a m să -l a jut pe ta tă l me u ca re e cizma r?
Doa mna și soţul e i schimbă o privire . Apoi îi ia mâ inile
Ma riuccie i, încrucișa te la spa te , și le strâ nge în mâ inile e i.
— Nu tre buie să -ţi fie frică , fiica me a , mâ nuţe le ta le frumoa se
sunt în sigura nţă .
Ma riuccia , cum a ude cuvinte le „fiica me a ”, întinde mâ inile și ia
cutia .
— Mulţume sc, spune e a . Da r de ce îmi fa ce ţi a ce ste ca douri,
doa mnă , e ziua me a ?
Ce i doi se miră și ridică din sprâ nce ne , e u cre d că nu a u înţe le s.
Din fe ricire , vine Ma dda le na și le e xplică fa ptul că Ma riuccia e ste
obișnuită să prime a scă da ruri numa i câ nd e ziua e i onoma stică .
Ma riuccia , foa rte stâ nje nită , își pune din nou mâ na în mâ na
tine re i doa mne , de te a mă ca a ce a sta să nu se ră zgâ nde a scă și să o
la se a colo. Da r doa mna nu s-a ră zgâ ndit. Dimpotrivă , i s-a înmuia t
inima de tot!
— Am să -ţi fa c o mulţime de ca douri, a i să ve zi! Am să te fa c să
uiţi câ nd ca de ziua ta onoma stică , fiica me a !
Eu n-a m înţe le s cum vine tre a ba a sta cu ziua onoma stică și nici
Ma riuccia , ca re , pe ntru ma i multă sigura nţă , ră mâ ne a gă ţa tă de
mâ na dră guţe i doa mne . Eu cre d că își a minte ște de buna e i ma mă ,
odihne a scă -se sufle tul e i în pa ce . Cine știe ? Ce rt e că pe re che a de
pă rinţi își ia ră ma s bun și ple a că împre ună cu Ma riuccia . Eu și
Tomma sino ră mâ ne m singuri în sa la ma re .
Domnul cu musta ţă sa re și pipe r, ca re ve nise împre ună cu
pe re che a de pă rinţi, se a propie de Tomma sino și întinde mâ na
spre e l:
— Eu sunt Libe ro, mă bucur să te cunosc! spune e l, ca și câ nd a r
vre a să -l ne că je a scă .
— Și e u sunt libe r… ră spunde Tomma sino. Întinde mâ na și o
strâ nge pe a domnului.
Mustă ciosul nu înţe le ge , da r continuă .
— Tâ nă rul a ce sta frumușe l și bronza t vre a să me a rgă cu mine ?
— Ma i e ste mult de me rs?
— Nu, a m ma șina chia r a fa ră . O jumă ta te de oră ce l mult.
— Ma șina ? Adică sunte ţi șofe r?
— Nici vorbă ! Bă ia tului îi pla ce să glume a scă , a m înţe le s
ime dia t. Are umor, n-a m ce spune ! Vino cu mine , ne a ște a ptă Gina ,
cu mâ nca re a a burindă pe ma să .
Tomma sino, câ nd a ude cuvinte le „mâ nca re , „ma să ” și
„a burind”, nu se ma i gâ nde ște la nimic și porne ște ca din pușcă .
— La re ve de re , Ame rí, noroc!
— Pe curâ nd, Tomma sino, me rgi cu bine …
12
Acum a ple ca t și Tomma sino și a m ră ma s singur pe ba nca de
le mn, cu pa ntofii ca re mă strâ ng și cu triste ţe a din stoma c.
Îmi a pă s de ge te le pe ochi ca să opre sc la crimile . Pâ nă a cum a m
fost în tre n, împre ună cu toţi copiii, unii râ de a u, a lţii plâ nge a u, a lţii
a le rga u, mă simţe a m pute rnic, la fe l ca ta tă l me u a me rica n. Câ nd
Ma riuccia și Tomma sino mure a u de frică , e u fă ce a m pe vite a zul,
vorbe a m, glume a m. Era m încă Nobe l. Da r a cum mă simţe a m ca în
ziua a ce e a câ nd mâ nca m un covrig cu se minţe la Me rge llina : dintr-
oda tă a m simţit o dure re în gură și m-a m tre zit cu un dinte în mâ nă .
Am a le rga t la ma ma Antonie a , da r e a e ra înă untru cu Ca pa ’e
fie rro și nu mă pute a sa lva , a șa că a tunci a m fugit la Za ndra gliona ,
ca re m-a pus să sta u jos, a pre gă tit a pă cu lă mâ ie , ca re
de zinfe cte a ză totul, și mi-a e xplica t că la un mome nt da t dinţii ca d
unul după a ltul, ca și câ nd i-a i scuipa , da r după a ce e a cre sc la loc
a lţii noi.
Ia r a cum mă simt ca un dinte că zut. În locul me u, a colo unde
stă te a m ma i îna inte , a ră ma s un loc gol și dinte le nou încă nu se
ve de .
O ca ut din priviri pe doa mna cu rochia cu flori roșii, poa te că
între timp s-a ră zgâ ndit și se întoa rce să mă ia . Poa te că voia să
va dă ma i întâ i toţi copiii și după a ce e a să a le a gă . Așa cum spune
întotde a una Za ndra gliona câ nd me rge m să cumpă ră m fructe :
— Să nu te opre ști nicioda tă la prima ta ra bă !
Și fă ce a m turul între gii pie ţe din ca rtie r ca să ve de m cine a ve a
ma rfa ce a ma i proa spă tă . Za ndra gliona se a propia de coșul cu
pe pe ni, prive a , mirose a , a poi împinge a cu de ge tul ma re și ce l
a ră tă tor de a supra codiţe i ca să știe da că e ste copt. Poa te că a șa se
proce de a ză și cu copiii. Vor să ne înce rce ma i întâ i, ca să -și de a
se a ma da că sunte m buni sa u nu pe dină untru.
Doa mna îmbră ca tă în rochia cu flori roșii și soţul e i a u fă cut
turul să lii împre ună cu domnișoa ra cu re gistrul ne gru, pa rcă a r
că uta pe cine va . Mă a șe z din nou dre pt pe ba ncă , da r de a stă da tă
nu ma i roste sc niciun cuvinţe l, nici mă ca r nu re spir. O prive sc ma i
bine : nu se a mă nă cu ma ma . Așa mi s-a pă rut la înce put, pe ntru că
nici e a nu zâ mbe ște . Mi se pa re că se îndre a ptă spre ie șire , poa te
că s-a ră zgâ ndit, nu a u gă sit fructul ce l bun. Da r nu, domnișoa ra cu
re gistrul ne gru îi duce într-o colţ din fundul să lii, la blondul știrb.
Nu mi-a m da t se a ma că e ra și e l a ici. Cre de a m că ră mă se se m
singur. Vă d de de pa rte că domnișoa ra se a propie ca să cite a scă
numă rul pe ca re îl a re blondul fixa t pe că ma șă . El nici mă ca r n-o
prive ște în fa ţă . Se uită fix la unghiile lui, ca re a u de ve nit ne gre ,
a șa cum e ra u îna inte să fa ce m duș. Soţul doa mne i brune te îi spune
ce va și e l nu ră spunde . Mișcă numa i din ca p în sus și în jos, pa rcă
le -a r fa ce lor un ha tâ r, a poi se ridică și, îna inte să -i urme ze spre
ie șire , se întoa rce spre mine și râ de cu o mutră ră ută cioa să , ca și
câ nd a r spune : „M-a u lua t, chia r da că nu le -a m spus cum mă
che a mă , și pe tine nu.”
Au fă cut o tre a bă foa rte bună ! Da că a r fi fost a ici Za ndra gliona ,
l-a r fi lua t pe frumosul ă sta … Ade vă rul e ste însă că e l a re dre pta te .
Numa i e u a m ma i ră ma s.
În ce lă la lt ca pă t a l să lii, Ma dda le na vorbe ște cu o doa mnă cu
fustă gri, bluză a lbă și pa lton. Tre buie să fie ce a ca re îi trimite
îna poi pe copii, pe ntru că a re la pie pt insigna cu ste a gul
comuniștilor și o fa ţă foa rte , foa rte se rioa să . Are pă rul bond, da r
nu ca Za ndra gliona , un ga lbe n ce va ma i de lica t. Ma dda le na o
a tinge pe spa te și vorbe ște înce t. Doa mna a scultă și nu se
clinte ște , nu se întoa rce nici mă ca r câ nd Ma dda le na fa ce se mn
spre mine . Apoi la să ca pul în jos de ma i multe ori, ca și câ nd a r
spune : „Da , da , bine , o să -l ia u e u.” Se a propie a mâ ndouă . Eu îmi
a ra nje z ha ina și mă ridic în picioa re .
— Nume le me u e De rna , spune e a .
— Ame rigo Spe ra nza , spun e u și întind mâ na , a șa cum a m vă zut
că a fă cut Tomma sino cu mustă ciosul cu musta ţa sa re și pipe r. Îmi
strâ nge mâ na , da r nu pre a ta re .
Doa mna nu a re che f de vorbă , se ve de că se gră be ște să mă
ducă a ca să . Ma dda le na mă să rută pe frunte și își ia ră ma s bun:
— La re ve de re , Ame rí, te la s pe mâ ini bune .
— Ha i să me rge m, bă ie te , e tâ rziu. Să nu cumva să pie rde m
cursa , spune doa mna , a poi mă ia de bra ţ și mă tra ge îna inte .
Ie șim în gra bă , e u și e a , ca doi hoţi ca re fug ca să nu fie prinși
de pa znici. Me rge m unul lâ ngă a ltul, pă șind în a ce la și timp, nici
re pe de , nici înce t și a junge m în a fa ra gă rii, într-o pia ţă ma re pa va tă
cu că ră mizi roșii și cu mulţi copa ci.
— Unde sunte m a ici? între b e u comple t ză pă cit.
— Asta e ste Bologna . E un ora ș frumos. Da r noi tre buie să
me rge m a ca să .
— Mă duce ţi a ca să , doa mnă ?
— Bine înţe le s, bă ie te .
— Da r nu luă m tre nul?
— Me rge m cu a utobuzul.
— Atunci să me rge m, spun.

În sta ţie înce p să tre mur.


— Ţi-e frig, spune fe me ia .
Simt frisoa ne în tot corpul, da r nu știu da că le a m din ca uza
frigului sa u din ca uza fricii. Doa mna își de sche ie pa ltonul, îl
de sfa ce și mă înve le ște cu e l.
— Cu frigul și ume ze a la a sta vă trimit fă ră pa lton, Dumne ze ule …
Nu spun nimic de spre pa ltoa ne le a runca te pe fe re a stră , de spre
ma me le ca re le pune a u pe ce ila lţi copii. Mă gâ nde sc ce fa ţă o să
fa că ma ma câ nd o să va dă că mă întorc a ca să pre cum re sturile de
la pia ţă și îmi ba g mâ inile în buzuna re le de la ha ină . Abia a cum
îmi a duc a minte că a colo e ste mă rul pe ca re mi-l dă duse la
ple ca re . Îl scot, da r nu re ușe sc să -l mă nâ nc pe ntru că mi s-a strâ ns
stoma cul.
— Unul între g și unul re dus, îi spune doa mna vâ nză torului de
bile te a tunci câ nd a utobuzul sose ște în sta ţie . Pa ntofii noi mă
strâ ng, pa rcă îi a m în picioa re de un a n între g, nu de o zi. Autobuzul
ple a că , s-a fă cut întune ric, ia r ochii mi se închid de obose a lă .
Îna inte să a dorm, îmi scot pe furiș pa ntofii și îi ba g sub sca un.
Acum la ce îmi se rve sc? De sculţ e ra m îna inte de ple ca re , de sculţ
mă întorc.
Partea a II-a
13
Câ nd de schid ochii e întune ric. Întind picioa re le ca să a ting
ga mba ma me i și ca ut firice lul de lumină ca re pă trunde întotde a una
dimine a ţa prin obloa ne le închise , da r nimic: mă a șe z în mijlocul
pa tului gol și în întune ricul ne gru nu se ve de nici mă ca r un lică r de
lumină . Mă ridic în picioa re , pa rdose a la e re ce ca ghe a ţa , ca ut ușa
cu bra ţe le întinse îna inte . Mă love sc de colţul une i mobile , mă a șe z
pe jos și mă fre c pe ge nunchi ca să a lung dure re a .
— Ma mă , ma mă , înce p să strig.
Nu ră spunde nime ni, e ste o a ltfe l de liniște de câ t ce a de pe
stra da me a .
— Ma ma , roste sc din nou, cu voce joa să de a stă da tă .
Întune ricul mă înconjoa ră din toa te pă rţile și nu sunt sigur da că
sunt tre a z sa u vise z. Inima îmi ba te ta re , nu-mi ma i a minte sc nimic.
Era m în a utobuz cu doa mna blondă ca re tre buia să mă ducă a ca să ,
proba bil că a dormise m și m-a m tre zit în pa tul a ce sta ne cunoscut.
De a fa ră se a ude un zgomot. Ușa se de schide și intră puţină
lumină . Nu e ma ma Antonie tta , e doa mna a ce e a .
— Ai visa t urâ t?
Fă ră fusta gri și bluza a lbă pa re ma i puţin comunistă .
— Nu știu. Nu-mi a duc a minte .
— Vre i un pa ha r cu a pă ? Mă duc la bucă tă rie …
Nu ră spund, doa mna își încrucișe a ză bra ţe le pe pie pt, își strâ nge
spa te le de frig și se înde pă rte a ză .
— Doa mnă , o strig, m-a ţi a dus în Rusia ?
Doa mna de sfa ce bra ţe le și spune cu o voce ră gușită :
— În Rusia , să rma nul de tine ! Da r ce v-a u spus a colo? Un
a de vă ra t coșma r, sunt pove ști ca re te fa c să nu ma i închizi un ochi,
nu a lta !
Mă gâ nde sc că a m supă ra t-o, chia r da că pe întune ric nu pot să -i
vă d fa ţa . Doa mna se a propie de mine , îmi a tinge obra zul cu mâ na ,
a re o mâ nă ca m re ce .
— Ești la Mode na , nici vorbă de Rusia , între oa me ni ca re te
iube sc, a i gă sit un că min, a i încre de re …
Ace a sta nu e ste ca sa me a și ma ma spune că nu tre buie să a i
încre de re în nime ni.
— Mă duc să -ţi a duc a pă , spune e a .
— Doa mnă … șopte sc e u, în timp ce e a e ste ga ta să dispa ră în
întune ric.
— Spune , bă ie te , da r tre buie să -mi spui De rna , ţi-a m zis…
— Nu ple ca ţi, mi-e frică …
— La s ușa de schisă , a șa o să intre lumină . Și dispa re .
Ră mâ n din nou singur și în ca me ră e ste a tâ t de întune ric, încâ t
fie că ţin ochii închiși, fie că îi ţin de schiși e a ce la și lucru. După
puţin timp, se întoa rce cu a pa . E re ce ca ghe a ţa și be a u cu
înghiţituri mici, înce t, înce t.
— Be a liniștit, fiule , nu a m otră vit fâ ntâ nile , nu cumva v-a u
pove stit și a șa ce va ? spune e a cu o voce irita tă .
— Nu, nu, vă rog, ră spund re pe de ca să nu se supe re , scuza ţi, e
vina ma me i me le ca re spune întotde a una : be a înce t, să nu te îne ci!
Doa mna pa re ne mulţumită , poa te se gâ nde ște că m-a m
strâ mba t.
— Îmi pa re ră u, bă ie te , spune e a cu o voce ma i blâ ndă , da r nu
a i nime rit pre a bine cu mine . Nu pre a mă price p la copii. Nu a m
copii, ve rișoa ra me a , Rosa , se price pe foa rte bine . Are tre i copii.
— Nu vă ne că jiţi, doa mnă , nu-i nimic. Ma ma a a vut doi, da r
oricum nici e a nu se price pe la copii…
— A, a șa da r a i un fra te ?
— Nu, doa mnă , sunt singur la pă rinţi.
Doa mna nu ma i spune nimic, poa te pe ntru că e ste încă supă ra tă
de tre a ba cu a pa otră vită .
— Mâ ine dimine a ţă îţi fa c cunoștinţă cu copiii Rose i, pe ntru că
pe ste tot copiii tre buie să ste a cu a lţi copii, nu cu „doa mne le ”, cum
spui tu.
Mi se fa ce rușine că nu a m re ușit încă să -i spun pe nume .
— O să -ţi pla că , sunt ma i mult sa u ma i puţin de vâ rsta ta . Da r tu
câ ţi a ni a i? Nici nu te -a m între ba t… Ve zi ce primire frumoa să ţi-a m
fă cut?
Doa mna își ce re e a scuze de la mine ! Câ nd e u a r tre bui să -i ce r
scuze că sunt a ici, în ca sa e i, în pa tul e i, că o tre ze sc în toiul nopţii.
— Împline sc opt luna viitoa re , a m ră spuns. Și nu mi-e frică de
întune ric: oda tă a m ră ma s închis în ca pe lă împre ună cu niște
sche le te vii!
— Ești un bă ia t cura jos, fe rice de tine . Nu te te mi de nimic.
— Totuși, e ste ce va .
— Că te duc în Rusia ?
— Nu, doa mnă . Nu a m cre zut nicioda tă tre a ba cu Rusia …
— Eu a m fost de -a de vă ra te le a în Rusia , cu tova ră șii de la pa rtid.
— Eu nu a m ple ca t nicioda tă nică ie ri cu prie te nii me i. Este prima
da tă . Și de a sta mi-e frică .
— E fire sc: toa te a ce ste lucruri noi…
— Nu, doa mnă , da r nu sunt obișnuit să dorm singur. La mine
a ca să e ste un singur pa t: pe ntru mine , pe ntru ma ma și pe ntru
ca fe a ua lui Ca pa ‘e fie rro, îna inte să -l ia poliţia , da r să nu spune ţi
nimă nui, să nu a udă ma ma , că e se cre tul nostru.
Doa mna se a șa ză a lă turi de mine . Pa rfumul e i e ste dife rit de ce l
a l ma me i. Este ma i dulce .
— Am să -ţi spun și e u un se cre t. Câ nd mi-a zis prima rul să ia u
un copil, a m re fuza t. Îmi e ra te a mă .
— Vă e ste te a mă de copii?
— Îmi e ste te a mă că nu știu cum să -i mâ ngâ i. Mă price p la
politică , la muncă , știu și ce va la tină . Da r la copii nu mă price p,
spune doa mna și prive ște fix la un punct din pe re te , a șa cum fa ce
ma ma câ nd vorbe ște une ori singură .
— Am de ve nit ca m ursuză cu a nii.
— Da r m-a ţi lua t pe mine .
— Am ve nit la ga ră ca să da u o mâ nă de a jutor și să ve rific da că
totul me rge bine . Apoi tova ră șa Criscuolo mi-a spus că e ra o
proble mă cu pe re che a la ca re fuse se și re pa rtiza t. Soţia , ca re e ra
însă rcina tă , nă scuse pre ma tur și nu a putut să vină nime ni să te ia .
— De a sta a m ră ma s singur!
— Câ nd te -a m vă zut pe ba nca a ce a , singur singure l, cu pă rul
roșu și cu o mulţime de pistrui pe fa ţă , a m de cis să te ia u cu mine .
Nu știu da că a m fă cut bine . Poa te a i fi pre fe ra t o fa milie
a de vă ra tă ?
— Nu știu. Pâ nă a cum a m a vut-o numa i pe ma ma .
Mă mâ ngâ ie pe mâ nă , a re de ge te le re ci și puţin cră pa te , nu
zâ mbe ște a proa pe nicioda tă , da r a vrut să mă ia a ca să la e a .
— Eu cre de a m că a m ră ma s ultimul pe ntru că nu mă voia
nime ni.
— Nici vorbă , dra gule , totul e ra foa rte bine orga niza t. Am muncit
să ptă mâ ni între gi ca să pla să m fie ca re copil într-o ca să .
— Așa da r, nu ne -a u a le s după cum le -a m plă cut?
— Nici vorbă de a șa ce va , nu sunte m la pia ţa de fructe !
Ia r mie mi se fa ce rușine pe ntru că e xa ct la a sta mă gâ ndise m.
— Ia r a cum tre buie să dormi, pe ntru că e u mâ ine a m de lucru.
Ma i sta u puţin cu tine a ici. Uite , a șa e bine ?
Doa mna se întinde , nu știu da că stă bine , da r îi fa c loc pe pe rnă .
Pă rul e i îmi a tinge fa ţa , e moa le ca va ta .
— Să -ţi câ nt un câ nte ce l de le a gă n?
Pe mine câ nte ce le de le a gă n mă întriste a ză , mă fa c să mi se
strâ ngă stoma cul, da r nu-i spun e i nimic, ca să nu se e ne rve ze din
nou.
— Da , spun e u cu ochi închiși și un picior lipit de piciorul e i,
spe râ nd să nu fie câ nte cul cu omul ne gru, ca re ţine un a n între g un
copil, pe ntru că nu sunt sigur că n-o să -mi vină să plâ ng și a tunci
mâ ine mă urcă din nou în tre n și mă trimite a ca să . Doa mna se
gâ nde ște puţin, a poi înce pe să câ nte câ nte cul pe ca re l-a m a uzit
câ nd sosise m în ga ră , în ca re spun me re u „cia o, cia o, cia o”.
Câ nd te rmină , ră mâ n tă cut o clipă , a poi între b:
— Doa mnă , vă supă ră tă lpile re ci pe picioa re ?
— Câ tuși de puţin, bă ie te , câ tuși de puţin.
Și, în sfâ rșit, somnul se întoa rce înce t, înce t.
14
„— Ame rí, Ame rigo, tre ze ște -te , se întoa rce fra te le tă u, Luigi. Ha i
re pe de , dă -te jos din pa t, ă sta e locul lui. Ia r e u, cu ochii închiși,
spun:
— Și e u? Eu unde sta u?
— Tu? zice ma ma Anonie tta . Tu a cum sta i a colo, la doa mna …”
De schid ochii și e ste dimine a ţă . De la fe re a stra din fa ţa pa tului
se vă d câ mpurile ca fe nii și trunchiurile copa cilor, de ve niţi niște
sche le te din ca uza frigului și a vâ nd a cum doa r pa tru frunze usca te .
Nu ma i sunt a lte ca se , nu tre ce nime ni, nu se a ude nicio voce .
Doa mna e ste în bucă tă rie , în fundul coridorului. O obse rv din
spa te : fa ce de mâ nca re și a scultă ra dioul. Am vă zut a pa ra te de
ra dio numa i în ca se le doa mne lor ca re îmi dă de a u câ te oda tă ha ine
ve chi. Pe ma să vă d o ca nă cu la pte , pâ ine , un va s cu ma rme la dă
roz, unt, o buca tă ma re de brâ nză frumoa să . Cine știe da că
Tomma sino a a vut pa rte de toa te a ste a în ca sa mustă ciosului! Și
a poi obse rv cuţitul, furculiţa , linguriţa , ce știle și fa rfurioa re le , toa te
la fe l, de a ce e a și culoa re .
Doa mna s-a îmbră ca t din nou cu bluza a lbă și cu fusta gri. Încă
nu m-a vă zut, a ș vre a s-o strig, da r mi-e je nă .
Nu se a mă nă de loc cu fe me ia de a zi-noa pte . De la ra dio se a ude
voce a unui domn ca re vorbe ște re pe de . Spune : copii, ospita lita te ,
tre n, boli, Pa rtidul Comunist, sud, mize rie . Adică vorbe sc de spre
mine . Doa mna nu ma i ta ie pâ ine și a scultă , a runcă a fa ră tot a e rul
din plă mâ ni, a șa cum fă ce a Ca pa ‘e fie rro, da r fă ră rotocoa le de
fum, a poi re înce pe să ta ie pâ ine a . O clipă ma i tâ rziu se întoa rce și
se a ra tă surprinsă :
— Ah, e ști a ici?
— Am intra t chia r a cum.
— Am pre gă tit câ te ce va , nu știu da că îţi pla ce .
— Mie îmi pla ce orice , ră spund.
Mâ ncă m împre ună , fă ră să vorbim. Se ve de că doa mna vorbe ște
numa i noa pte a , ziua nu. Da r sunt obișnuit, ma ma Antonie a nu a re
obice iul să sporovă ia scă , ma i a le s de dimine a ţă .
Câ nd te rmin, doa mna spune că tre buie să se ducă la lucru, de
a ce e a mă va duce a ca să la ve rișoa ra e i, Rosa , ce a ca re a re copii,
ia r ma i tâ rziu, după ce te rmină , o să vină să mă ia . Eu sunt de
a cord, da r triste ţe a îmi re vine în stoma c. Ma ma Antonie a m-a da t
Ma dda le ne i, Ma dda le na m-a trimis la doa mna De rna , De rna mă
trimite a ca să la ve rișoa ra e i, Rosa , ia r Rosa a sta cine știe unde mă
va ma i trimite . Ca în câ nte cul de le a gă n cu omul ne gru.
Mă întorc, împre ună cu doa mna , în ca me ra în ca re a m dormit.
De la fe re a stră nu se ma i vă d nici ce rul, nici câ mpiile , nici copa cii.
Înce rc să cură ţ ge a mul cu mâ na , da r nimic. Nu ge a mul e murda r, ci
a e rul; a fa ră e ste un fum ca re a cope ră totul. Mă a șe z pe ma rgine a
pa tului.
— Vre i să te a jut să te îmbra ci? între a bă doa mna .
Nu ma i vă d ha ine le cu ca re a m ve nit. Pe ma sa de scris e ste însă
mă rul pe ca re îl a ve a m în buzuna r, mă rul de la ma ma Antonie tta .
— Mă îmbra c singur, mulţume sc, îi ră spund.
Doa mna scoa te ha ine le dintr-un dula p de le mn: pulove re de
lâ nă , pa nta loni, că mă și. Fuse se ră a le fiului ce l ma i ma re a l Rose i
și a cum e ra u a le me le .
— Mie mi se pa r noi, a m spus.
Pe ma sa de scris ma i sunt două ca ie te și un cre ion. Spune că
tre buie să me rg la școa lă .
— Ia ră și? Am fost de ja o da tă ! mă plâ ng e u.
— Tre buie să me rgi din nou, în fie ca re zi, că doa r nu știi totul!
— Este a de vă ra t, nime ni nu se na ște învă ţa t, ră spund.
Și pe ntru prima da tă râ de m împre ună .
Mă prive sc în oglindă , îmbră ca t cu ha ine le noi, și vă d pe cine va
ca re se a mă nă cu mine , da r nu sunt e u. Doa mna îmi pune pa ltonul
și șa pca , a poi zice :
— Sta i puţin, și se duce în ca me ra ce a la ltă . Câ nd se întoa rce ţine
în mâ nă o insignă roșie cu ce rcule ţ ga lbe n și cu un cioca n, la fe l ca
ce a pe ca re o a re e a . Se a șa ză lâ ngă mine și îmi prinde insigna pe
pa lton. Este a ce la și se mn pe ca re l-a m vă zut pe ste a gurile
comuniștilor de la pa la tul din via Me dina . Așa da r, înse a mnă că
a cum m-a u fă cut comunist și pe mine . Proba bil că tâ nă rul blond a
re zolva t totuși proble ma sudului, îmi vine mie în minte .
— Sunte m ga ta ?
— Da , doa mnă , a dică , vre a u să spun… De rna .
Ia r e a fa ce o fa ţă ca a tunci câ nd câ știgi la tombolă lozul ce l
ma re .
Și pornim a șa , ţinâ ndu-ne de mâ nă . Nu pă șe ște la fe l de re pe de
ca ma ma Antonie a . Nu mă la să în urmă . Sa u poa te că me rg e u
ma i re pe de , de te a mă să nu ră mâ n singur în a e rul ce nușiu.
15
— Aici se fume a ză foa rte mult! Nici nu se ma i ve de stra da !
— Nu e fum, e ce a ţă , spune doa mna . Ţi-e frică ?
— Nu. Îmi pla ce că ma i întâ i lucrurile sunt a scunse și după
a ce e a a pa r, la fe l ca o surpriză .
— Ace a sta e ste ca sa ve rișoa re i me le Rosa . Câ nd e vre me
frumoa să se ve de și de la fe re a stra ta , da r câ nd e ce a ţă dispa re .
— Mi-a r plă ce a și mie să dispa r câ te oda tă , da r la noi, în sud, nu
a ve m ce a ţă .
De rna sună la sone rie , a lă turi e ste o plă cuţă .
— Ce scrie a colo? între b.
— Be nve nuti, ră spunde De rna .
— Au scris a șa pe ntru noi? {11}
— Nu, a șa se nume ște cumna tul me u, spune De rna , și îi vine să
râ dă un pic.
Un bă ia t cu pă r ca sta niu, ca re îi a junge pâ nă la ume ri, vine să
ne de schidă . Are ochii a lba ștri și o strungă re a ţă între dinţii din fa ţă .
O îmbră ţișe a ză pe De rna și îi dă o să ruta re , fa ce la fe l și cu mine .
— Tu e ști bă ia tul ca re a ve nit cu tre nul? Eu n-a m me rs nicioda tă
cu tre nul. Cum e ste ?
— Strâ mt, ră spund.
— Ja che ta a sta e a me a , a m purta t-o a nul tre cut, spune a lt copil
ca re vine în fugă din fundul coridorului. E la fe l de îna lt ca mine și
a re ochii ne gri.
— A me a , a ta … ce înse a mnă a sta ? Este a cui a re ne voie de e a ,
îl ce a rtă un domn sla b, cu mustă ţi roșca te și ochi a lba ștri. Rosa , nu
cumva cre ști un mic fa scist?
— N-a m ce spune , frumos îl primiţi pe să rma nul bă ia t ca re a
tre cut de ja prin a tâ te a , spune soţia .
Are un copil mic în bra ţe și îmi fa ce se mn să o urme z în ca me ra
de zi.
— Nici mă ca r nu ne -a m pre ze nta t: e u sunt Roșa , ve rișoa ra
De rne i, de ște ptul cu musta ţă e soţul me u, Alcide , ia r a ce știa sunt
bă ie ţii noștri: Rivo, ca re a re ze ce a ni, Luzio, ca re me rge pe șa pte ,
și Na rio, ca re încă nu a împlinit un a n.
Nu înţe le g nume le copiilor și tre buie să mi le re pe te de tre i ori.
La noi, oa me nii se nume sc Giuse ppe , Sa lva tore , Mimmo,
Annunzia ta sa u Linuccia . Apoi sunt și pore cle le : Za ndra gliona ,
Pa chiochia , Ca pa ja nca , Na so ‘e ca ne … Nume le a de vă ra te nu le
ma i știe nime ni. De e xe mplu, da că m-a r între ba pe mine cine va
ca re sunt nume le și pre nume le lui Ca pa ‘e fie rro, n-a ș ști să
ră spund.
Aici, în Ita lia de Sus, e a ltfe l. Ta tă l spune că nume le a ce ste a le -a
inve nta t chia r e l și nu sunt tre cute printre sfinţii din ca le nda r,
pe ntru că e l nu cre de în sfinţi. Da r în ca le nda r, da . În Dumne ze u,
nu. Spune că a șa , câ nd îi che a mă pe toţi împre ună , forme a ză
cuvâ ntul: Rivo-Luzio-Na rio!{12} Spunâ nd a ce a sta , se uită la mine și
a ște a ptă . Înţe le g că va gă si ce va și pe ntru mine . Apoi înce pe să
râ dă și să -i tre mure musta ţa . Pe stra da me a , niciunul dintre
cunoscuţii me i nu a re musta ţă , în a fa ră de Pa chiochia , da r e a e
fe me ie , a șa da r nu se pune . Atunci înce p și e u să râ d ca să -i fa c
plă ce re , da r mă pre fa c, pe ntru că nu a m înţe le s gluma .
De rna își ia ră ma s bun și ple a că la lucru. Spune că ma i tâ rziu o
să vină să mă ia a ca să . Și soţul Rose i ple a că . Este a ște pta t într-o
ca să importa ntă , cu oa me ni înstă riţi, cu copii ca re me rg la
conse rva tor, e l tre buind să le a corde ze pia nul.
— Și e u me rge a m la conse rva tor câ nd e ra m a ca să .
Alcide mă prive ște cu musta ţa lui foa rte se rioa să .
— Și la ce instrume nt câ nţi?
Îmi simt obra jii fie rbinţi și roșii.
— Nu câ nt la niciun instrume nt, don Alcide . Me rge a m la
conse rva tor, da r stă te a m a fa ră , ca să a scult muzica de a colo.
Aște pta m o prie te nă ca re câ nta la vioa ră , se nume ște Ca rolina ,
spune că a m ure che muzica lă .
Don Alcide își mâ ngâ ie musta ţa .
— Da r cunoști note le ?
— Da .
— Toa te șa pte ?
— Da , ră spund și i le spun. M-a învă ţa t Ca rolina .
Pa re mulţumit și promite că o să mă ducă oda tă la ma ga zinul de
pia ne .
— Și a m să pot a tinge cla pe le ? între b.
— Fiii me i nu sunt pa siona ţi de muzică , zice don Alcide . Bine că
a i ve nit tu, nu-i a șa , Rosa ?
Luzio se strâ mbă , ca și câ nd a r vre a să spună : „Ăsta a bia a ve nit
și fa ce pe de ște ptul.”
— Apoi, da că o să fii un bun uce nic, o să fii și plă tit pe ntru a sta .
— Eu prime sc de ja ba ni de un a n, spune Rivo și își a ra tă
strungă re a ţa dintre dinţii a lbi. Pe ntru că lucre z la gra jd.
— Și puţi a ca ca de va că , îl ta chine a ză fra te le ma i mic.
— Aici, noi toţi muncim, fie ca re tre buie să -și fa că tre a ba lui, mă
lă mure ște ta tă l.
— Don Alcide , e u me rge a m să a dun ha ine ve chi împre ună cu
prie te nul me u Tomma sino, da r îmi pla ce ma i mult să lucre z cu
pia ne le . Nu te ma i murdă re ști a șa ta re .
Don Alcide îmi mâ ngâ ie pă rul roșca t, a poi îmi dă mâ na :
— Atunci ne -a m înţe le s, mi-a m gă sit uce nic. Da r… tre buie să
înce te zi să -mi ma i spui „don”, că nu sunt popă !
Luzio râ de obra znic.
— Cum vre ţi! zic e u. Da r cum să vă spun?
— Poţi să -mi spui „ta ti”, ră spunde e l se c.
Luzio nu ma i râ de , și nici e u.
16
— Cia o, ta ti, ne ve de m dise a ră .
Rivo îl însoţe ște pe Alcide pâ nă la ușă și îi dă o să ruta re . Luzio
scoa te o bilă din buzuna r și înce pe să se joa ce cu e a , rostogolind-o
pe coridor. Eu îl sa lut ridicâ nd mâ na și ta c. Nu re ușe sc să -i spun
„ta ti”. Mi se pa re că e gre șit. {13} Pe stra da me a e ra un domn gra s și
îna lt și, ori de câ te ori îl întâ lne a m, Tomma sino și cu mine ne lua m
după e l și striga m: gogoșică , gogoa șă , gogoșoa ie ! Da r don Alcide
nu e ste gogoa șă , a tunci cum să -i spun „ta ti”? Și a poi, e l nu e ste
ta tă l me u.
Rosa tre buie să me a rgă pe câ mp ca să strâ ngă ve rde ţuri, Rivo ia
gă le a ta ca să de a a pă la va ci. Spune că a u o gră dină și câ te va
a nima le , că a u puţine gă ini, da r fa c multe ouă , că înva ţă să mulgă
va ca , da r pe ntru a sta e ne voie de de lica te ţe . Rivo știe o mulţime de
lucruri și vre a să mi le e xplice și mie pe toa te de oda tă . Apa ,
bă liga rul, la pte le pe ca re îl da u va cile , brâ nza ca re se fa ce cu
la pte le de la va ci. Anima le le nu sunt numa i a le lor, le a u împre ună
cu a lte fa milii și lucre a ză toţi. Mă nâ ncă puţin din ce e a ce obţin și
vâ nd puţin și la pia ţă . Voia m să -i spun că și e u fuse se m cu
Tomma sino la pia ţă , în che stiune a cu șobola nii, da r Rivo nu mă
a scultă , înce pe să vorbe a scă din nou, își pune ha ina și cizme le ca
să me a rgă a fa ră , să munce a scă la a nima le . Mă între a bă da că
vre a u să me rg cu e l la câ mp, să vă d a nima le le . Nu spun nici da ,
nici nu. Ave a dre pta te Pa chiochia , mă gâ nde sc, ne -a u a dus a ici, în
nord, ca să ne pună la muncă .
— Rivo, i-a i împuia t ca pul cu prostii, la să -l puţin în pa ce , tre buie
să se obișnuia scă ma i întâ i cu locurile , a bia a sosit! Ve zi, Ame rigo,
bă ia tul ă sta e ca a rgintul viu.
— Ce a re ?
— E ca a rgintul viu: a dică nu poa te sta locului nicio clipă .
— Aha , a m înţe le s. Ma ma me a spune că e u sunt pe de a psa lui
Dumne ze u.
Rivo izbucne ște în râ s și e u la fe l. Luzio nici mă ca r nu zâ mbe ște ,
continuă să se joa ce cu bila lui. Rosa își pune niște încă lţă ri pline
de noroi și de schide ușa . Îna inte să ple ce , spune :
— Luzio, da că se tre ze ște fra te le tă u, să vii să mă che mi.
Ie se a fa ră , a poi vine îna poi:
— Și dă -i o bilă și noului nostru prie te n, a șa o să vă juca ţi
împre ună .
Câ nd ră mâ ne m singuri, Luzio ba gă bila în buzuna r și ple a că la
tre burile lui. Înce rc să -l ca ut, da r nu-l gă se sc. Fie s-a a scuns, fie a
de ve nit invizibil, de și în ca să nu e ste ce a ţă . Încă pe rile sunt îna lte și
pe ta va nul bucă tă rie i sunt grinzi de le mn, ia r de e le sunt a tâ rna te
sa la muri și ja mboa ne între gi, ca la bă ca nul de pe via Foria .
Ace a sta e ste încă pe re a ce a ma i ca ldă din ca să , pe ntru că a u
a prins focul în că min, a șa că Rosa a lă sa t a ici le a gă nul cu copilul
a dormit. Dintr-un punct înde pă rta t a l ca se i se a ude bila ca re se
rostogole ște pe pa rdose a lă , o da tă , de două ori, de tre i ori… Înce p
să numă r pe de ge te și câ nd voi a junge la ze ce se va întâ mpla ce va
frumos, se va întoa rce fra te le lui, ce l ca re vorbe ște mult și o să mă
ducă să vă d a nima le le . Da r timpul tre ce , focul din că min se fa ce tot
ma i mic, a poi se stinge și nu ma i a ud zgomotul bile i. Mă lipe sc de
fe re a stră ca să vă d da că se întoa rce cine va , da r e ste încă ce a tă .
— Luzio, înce rc să strig, da r nu mă a ude sa u nu vre a să
ră spundă .
Într-un colţ a l bucă tă rie i e ste o sca ră , pe jumă ta te a scunsă în
spa te le bufe tului. O scot de a colo și o re a ze m de pe re te . Nu m-a m
urca t nicioda tă pe o sca ră . Pa chiochia spune că îţi me rge prost
da că tre ci pe sub sca ră . Pun ma i întâ i un picior, să vă d da că nu
ca de , a poi pe ce lă la lt, și cu câ t a jung ma i sus, cu a tâ t mă simt ma i
ma re și ma i pute rnic, uitâ nd că m-a u lă sa t singur. Ajung pâ nă în
vâ rf, pe ntru că vre a u să a ting ta va nul, și câ nd întind de ge te le simt
le mnul ca ld și ume d a l grinzilor. Sa la murile a tâ rna te a colo îmi
mâ ngâ ie fa ţa , pa rfumul lor îmi intră în na s și îmi la să gura a pă .
Ace sta e ste ja mbonul a ce la roșu cu pe te pe ca re ni l-a u da t în ga ră .
Cine a ma i vă zut a se me ne a bună tă ţi? Zgâ rii un pic coa ja cu unghia
pâ nă câ nd a jung la ca rne a moa le . Ba g de ge tul, îl tra g a poi a fa ră și
mi-l ba g în gură . Îl înfig din nou și ma i ia u puţină ca rne . Câ nd ga ura
e ste pre a a dâ ncă să ma i sa p în e a , fa c a lta , a poi a lta .
— Hoţule ! a ud un strigă t în spa te le me u. Ai ve nit să ne furi
lucrurile !
Mă întorc brusc, îmi pie rd e chilibrul și ca d de pe sca ră . Zborul
e ste scurt, da r a te rize z pe spa te . Copilul din le a gă n se tre ze ște și
înce pe să plâ ngă . Luzio se uită la mine , a poi ridică privirile ca să
va dă gă urile din morta de lla . După a ce e a se uită din nou la mine .
Mă a tinge înce t cu vâ rful pa ntofului, a șa cum fa ci une i inse cte ca să
ve zi da că ma i tră ie ște . Nu mă mișc, spun numa i „a u!” și e l fuge .
Na rio continuă să plâ ngă și mi-e te a mă să nu cre a dă Rosa că i-a m
fă cut e u ce va .
— Luzio, strig e u, întins încă pe jos. Eu nici mă ca r nu a m vrut să
vin. Ma ma m-a trimis, spre bine le me u, a m fă cut chia r și pe
bâ lbâ itul, da r în ce le din urmă a m ple ca t…
Nu ră spunde . Aud din nou bila ca re se rostogole ște pe jos.
Zgomotul e ste a proa pe , înse a mnă că e în ca me ra de a lă turi.
— Am vrut doa r să gust. Și a poi, ţie ce -ţi pa să , tu a i de toa te :
a nima le în gra jd, sa la muri a tâ rna te de ta va n, ta tă cu mustă ţi,
pulove re de lâ nă în dula puri, fra ţi. Ba chia r și fotogra fii în ca să !
Niciun ră spuns. Mă ridic în șe zut pe pa rdose a lă , spa te le mă
doa re , da r nu foa rte ră u. Mă a propii de le a gă n, îl cla tin, a șa cum
a m vă zut că fă ce a o rudă a Za ndra glione i, ca re a ve a un copil la fe l
de mic, și Na rio înce pe să se liniște a scă , nu ma i plâ nge și
a doa rme din nou. Zgomotul bile i se a ude tot ma i a proa pe și în ce le
din urmă o vă d intrâ nd pe ușa de la bucă tă rie , întâ i bila , a poi
Luzio.
— Cine e domnul ă sta che l din fotogra fie , na șul tă u de bote z?
— Ace sta e ste tova ră șul Le nin, spune Luzio, fă ră să mă
prive a scă în ochi.
— E prie te n cu ta tă l vostru? între b.
— E prie te nul tuturor. Ta ta spune că e l ne -a învă ţa t ce e ste
comunismul.
— Nime ni nu se na ște învă ţa t, conchid e u.
Apoi tă ce m din nou a mâ ndoi. Focul s-a tra nsforma t în jă ra tic și a
înce put să fie ca m frig. Luzio se duce la șe mine u, ia o buca tă de
le mn dintr-un cos și o a runcă înă untru. Puţin ma i tâ rziu, fla că ra se
re a prinde , ma i pute rnică de câ t îna inte . La noi nu e xistă șe mine uri,
da r a ve m o sobiţă cu jă ra tic, însă nu e ste la fe l de frumoa să ,
pe ntru că sobiţa e ste întotde a una închisă . Și mi-a r plă ce a să știu
cum se fa ce focul.
— Am o prie te nă , se nume ște Pa chiochia , a re și e a o fotogra fie
în ca să , da r nu e ste logodnicul e i ră posa t, odihne a scă -se sufle tul
lui în pa ce , e ste re ge le mustă cios, l-a a dus și la proce siune a de la
ga ră , ca să nu ne la se să ple că m cu tre nul… și poa te că a ve a
dre pta te .
Luzio dă să ple ce din nou.
— Numa i să nu ră mâ n a ici pe ntru totde a una ! strig e u.
Luzio se opre ște .
— Au spus că numa i pe timpul ie rnii.
— Asta înse a mnă că după a ce e a o să te duci tu la pră vă lie cu
don Alcide , pe mine o să mă trimită îna poi la mine a ca să și totul va
fi la fe l ca îna inte , sla vă Domnului.
Întind mâ na cum a m vă zut că fa c oa me nii ma ri câ nd înche ie o
a fa ce re . Luzio n-o strâ nge , împinge cu un picior bila spre mine ,
pune sca ra la locul e i în spa te le bufe tului și se duce în a ltă
ca me ră . Bila ră mâ ne pe jos. Nu înţe le g da că a lă sa t-o inte nţiona t
sa u a uita t-o. Mi-o pun în buzuna rul de la pa nta loni și ră mâ n să
prive sc fla că ra ca re da nse a ză în șe mine u.
17
Pe ntru că nu se întoa rce nime ni, ie s a fa ră și mă duc spre câ mp.
Rivo mă ve de , a le a rgă în întâ mpina re a me a și mă ia de mâ nă . Mă
gâ nde sc la ga ura din morta de lla și mi se fa ce rușine , da r îl urme z
în gra jd.
— Va ca e blâ ndă , spune Re vo, însă ta urul, câ nd a re zile le lui, e
ma i bine să sta i de pa rte de e l.
Îl prive sc pe ta ur în fa ţă și înţe le g că a re un ca ra cte r urâ t, ca m
a șa ca ma ma Antonie tta , ca re e ste frumoa să și dră gă la șă , da r câ nd
o a pucă , e ma i bine să nu fii prin pre a jmă .
Nu a m ma i vă zut a nima le a tâ t de ma ri. De fa pt, nici mici, în
a fa ră de Ciccio-forma ggio. Și îi pove ste sc lui Rivo, ca să va dă că
a ve a m și e u ce va îna inte să vin a ici. Ace sta e ra mota nul stră zii,
ma re și ce nușiu, stă te a jos în subsol la Za ndra gliona , ia r e a îi
dă de a întotde a una o buca tă de pâ ine ve che și o fa rfurioa ră cu
la pte . Ma ma Antonie a , câ nd îl ve de a , îi spune a tâ lha r și hoţoma n
și îl a lunga cu lovituri de picior. Nu-i pla c pisicile . Eu și Tomma sino
a m de cis că sunte m prote ctorii mota nului și a m vrut să -l dre să m.
Oda tă vă zuse m pe Re ttifilo un bă trâ n ca re a ve a o ma imuţă dre sa tă .
Bă trâ nul spune a „sta i jos!” și ma imuţa se a șe za . Bă trâ nul spune a
„ridică -te !” și ma imuţa se ridica . Bă trâ nul spune a „da nse a ză !” și
ma imuţa da nsa . Oa me nii a pla uda u și pune a u câ ţiva ba ni în pă lă ria
lui. Bă trâ nul cu ma imuţa înca sa o mulţime de ba ni, ma i a le s pe la
ca se le ce lor boga ţi. Apoi te rmina spe cta colul, lua ma imuţa și
ple ca . În ziua urmă toa re îl gă se a m la a lt colţ de stra dă . Ia r e u și
Tomma sino îl că uta m pe ste tot. În primul râ nd pe ntru că nu ma i
vă zuse m nicioda tă o ma imuţă vie , ia r în a l doile a râ nd ca să
învă ţă m și noi trucurile bă trâ nului. Da r într-o zi a ple ca t și nu i-a m
ma i vă zut, nici pe e l, nici pe ma imuţă . Și a șa ne -a m gâ ndit să -l
dre să m pe Ciccio-forma ggio, ca să ne îmbogă ţim și noi. Numa i că
Ciccio-forma ggio nu voia să înve ţe nimic, ci fă ce a doa r ce voia e l.
Ma ma Antonie a nu se înșe la . Însă e ra mota nul nostru. Noi îl
mâ ngâ ia m, e l se fre ca de picioa re le noa stre , ia r câ nd ne ve de a
a pă râ nd la ca pă tul stră zii ne ie șe a în întâ mpina re , dâ nd din coa dă .
Da r după a ce e a Ciccio-forma ggio a dispă rut. L-a m că uta t pe
fie ca re stra dă – nimic. Am cre zut că ple ca se cu bă trâ nul cu
ma imuţa , ca să -i fie și lui bine . Da r Pa chiochia mi-a spus că
oa me nii mâ nca u și pisici câ nd e ra foa me te . Însă e u n-a m cre zut-o
nicioda tă . Ade vă rul e ste că Ciccio-forma ggio se fă cuse ma re și gra s
cu la pte le primit de la Za ndra gliona . Așa că cine știe ce i-a u fă cut!
Rivo nici nu mă la să să te rmin și spune că mota nul se va
întoa rce ma i de vre me sa u ma i tâ rziu, că a șa sunt a nima le le , une ori
dispa r, da r e le ţin minte întotde a una drumul îna poi spre ca să .
— Mie îmi pla c ma i mult câ inii, spune Rivo. Ţie ?
— Mota nul, pe ntru că e ca mine : și e u a m să mă întorc a ca să .
Rivo se a propie de va că .
— Vino, e blâ ndă , spune Rivo și o mâ ngâ ie între coa rne . Va ca
nici mă ca r nu dă din coa dă , ia r e u mă gâ nde sc că pe a sta e
imposibil s-o dre se zi. Apoi Rivo se întoa rce spre mine :
— Mâ ngâ ie -o!
Întind bra ţul și o a ting cu vâ rful de ge te lor. Bla na e i nu e moa le
ca ce a a lui Ciccio-forma ggio și, de a proa pe , re spira ţia a nima lului
miroa se ma i ră u de câ t a Pa chiochie i. Înce rc din nou cu toa tă
mâ na . Va ca a re ochii stră lucitori și gura lă sa tă în jos, ca ma ma în
ziua câ nd a m ple ca t de la pa la tul comuniștilor și a vrut să -mi
cumpe re pizza .
18
Nu vre a u să port o rochie de fe tiţe , și nici fundă , pe ntru că mi-e
rușine . Da r De rna pa re mulţumită , a șa că nu spun nimic. Pa rcă mă
pre gă te ște de să rbă toa re , câ nd, de fa pt, mă a ște a ptă sca toa lce ,
miros de tra nspira ţie și be ţișoa re ce tre buie de se na te pe ca ie t.
— Da r e u știu de ja cifre le , înce rc să spun. Știu să numă r pe
de ge te de pe ste ze ce ori cifra ze ce !
— Tre buie să înve ţi lite re le , a ritme tica , ge ogra fia .
— Nu-mi pla c lite re le , ma ma nu le -a știut nicioda tă , la ce -o să -mi
a jute ?
— Ca să nu te la și pă că lit de ce i ca re le știu. Ha i să me rge m!
Mă ia de mâ nă și ie șim a fa ră . În dimine a ţa a ce a sta nu e ste
ce a ţă și în ca sa de viza vi îi vă d pe Rivo și pe Luzio, și e i tot cu
că mă și ne gre ca re se vă d pe sub ha ină și cu o ge a ntă pe umă r, la
fe l ca a me a . Rivo a le a rgă în întâ mpina re a me a , îmi spune că va ca
e gra vidă și că în curâ nd va na ște un viţe l. Luzio ră mâ ne în urmă și
love ște cu piciorul într-o pia tră ca re se rostogole ște de -a lungul
stră zii.
— Da r e ste loc în școa la a sta nouă pe ntru mine ?
— În cla sa me a sunt bă nci libe re , spune Luzio, privind me re u în
jos.
— Am vorbit ie ri cu dire ctorul, spune De rna . O să fii în a ce e a și
cla să cu Luzio, pe ntru că e a de vă ra t că a i un a n ma i mult, da r a i
ră ma s puţin în urmă . Tre buie să fii bucuros, în fe lul a ce sta ră mâ i
în fa milie , chia r și câ nd e ști la școa lă .
Luzio ma i love ște încă o da tă cu piciorul în pia tră și a le a rgă
după e a s-o a jungă din urmă . De rna își ia ră ma s bun de la noi
pe ntru că tre buie să me a rgă la o șe dinţă de sindica t.
— La re ve de re bă ie ţi, să fiţi cuminţi!
Tre ce pe pa rte a ce a la ltă , a poi se opre ște și mă strigă :
— Ame rigo, sta i! Ce proa stă sunt, a m uita t gusta re a .
Îmi vine în minte mă rul de la ma ma , ca re e ste și a cum tot pe
ma sa de scris. De rna a le a rgă după mine și scoa te din poșe tă un
pa che ţe l ca re miroa se a ta rtă cu lă mâ ie . Îl pun în ge a ntă și porne sc
ma i de pa rte cu Rivo.
— Tre buie să -i gă sim un nume , spune Rivo. Tu cum a i vre a să -l
che me ?
Eu mă gâ nde sc la Luigi, fra te le me u ma i ma re cu a stm bronșic,
da r nu îndră zne sc să spun, pe ntru că Luzio se întoa rce și strigă :
— E râ ndul me u, nume le viţe lului îl a le g e u de a stă da tă . Unul
de fie ca re . Ace sta e viţe lul me u.
Rivo îl a junge din urmă , îi fură pia tra și o a zvâ rle cu piciorul
de pa rte , pâ nă în poa rta școlii. Înce rc să fug și e u, da r șorţul mi se
încurcă printre picioa re , a șa că ră mâ n ultimul.
În școa la a ce a sta , profe soa ra e ste un bă rba t și se nume ște
domnul Fe rra ri. Este tâ nă r, nu a re mustă ţi și vorbe ște râ râ it. Le
spune ce lorla lţi că sunt unul dintre copiii din tre n și că tre buie să
mă prime a scă între e i și să mă fa că să mă simt ca a ca să . La mine
a ca să nu a ve a m nimic, îmi spun e u. Așa da r e ma i bine să mă
prime a scă ca la e i a ca să .
Luzio se a șa ză în primul râ nd, lâ ngă un bă ia t durduliu, cu pă r
blond ondula t, ia r singurul loc libe r ră ma s e ste în fundul cla se i,
unde sta u copiii ma i îna lţi. Mă a șe z a colo și a ște pt să tre a că
timpul, da r timpul tre ce foa rte înce t. Domnul Fe rra ri spune :
— Lua ţi ca ie te le cu pă tră ţe le , și toţi le ia u.
Apoi spune :
— Lua ţi ca ie te le cu linii, și e i se supun.
În a ce a stă cla să nu e ste ne voie de pa lme , toţi sunt de ja dre sa ţi,
ca ma imuţa bă trâ nului de pe via Foria . La un mome nt da t se a ude
un clopoţe l, ia r e u îmi spun în gâ nd: „mulţume sc, Sfâ ntă Ma donna ,
s-a te rmina t”; îmi pun ha ina pe mine și mă îndre pt spre ușă .
Ce ila lţi izbucne sc în râ s, e u nu înţe le g și mă întorc la locul me u.
Domnul Fe rra ri spune că a cum e ste pa uză și pute m să mâ ncă m
gusta re a . Copiii se ridică și sta u de vorbă între e i, în grupuri. Îmi
a minte sc de pa che ţe lul cu ta rta cu lă mâ ie , sta u singur în ultima
ba ncă și mă nâ nc înce t, înce t, ca să tre a că timpul. La școa la cu
sca toa lce le nu e ra pa uză și nici ta rtă cu lă mâ ie , ia r câ nd suna
clopoţe lul înse mna un singur lucru: că bă tă ile înce ta se ră .
Apoi domnul Fe rra ri spune că re cre a ţia s-a te rmina t și copiii se
a șa ză în bă nci.
— Acum vom re pe ta ta bla înmulţirii cu doi. Be nve nuti, vino la
ta blă !
Luzio se ridică , ia o buca tă de cre tă , scrie nume re le și a poi
ră mâ ne cu gura că sca tă la ta blă .
— Be nve nuti, du-te la locul tă u, spune profe sorul puţin irita t, da r
fă ră să -l love a scă .
— Cine știe să spună câ t fa c doi ori șa pte ?
Nu ră spunde nime ni. Atunci Luzio propune :
— Domnule , între ba ţi-l pe Spe ra nza .
— Spe ra nza e ste nou, spune profe sorul, a bia a ve nit, îl lă să m să
se obișnuia scă .
— Domnule , da r tre buie să -l fa ce m să se simtă ca a ca să !
Unii râ d, a lţii se întorc să mă va dă .
Profe sorul e ste ne hotă râ t, îmi zâ mbe ște , se ve de că e ste un om
ca re nu a da t nicioda tă pa lme .
— Spe ra nza , tu știi câ t fa c doi ori șa pte ?
Simt toţi ochii pironiţi pe mine și voce a îmi tre mură în încă pe re :
— Fa c pa ispre ze ce , dom’ profe sor!
Luzio mă prive ște cu a ce e a și mutră pe ca re o fă cuse câ nd mă
gă sise cu de ge te le în morta de lla , ca și câ nd a ș fi fura t ce va .
Domnul Fe rra ri e ste foa rte mira t, da r și mulţumit.
— Bra vo, Spe ra nza , a i învă ţa t de ja ta bla înmulţirii cu doi la tine
a ca să ?
— Nu, dom’ profe sor, a ca să la mine numă ra m șose te le , ca re
sunt întotde a una câ te două .
Câ nd sună clopoţe lul de fina l și tre buie să ple că m, profe sorul
spune să ne ţine m de mâ nă , pâ nă la ie șire . Eu ră mâ n singur în
fundul cla se i. Apoi unul dintre bă ie ţii ca re stă te a u în prima ba ncă
s-a a propia t de mine și m-a lua t de mâ nă .
— Mă che a mă Ulia no, spune e l. Eu fa c „da , da ” din ca p și ta c,
pe ntru că la ta bla înmulţirii cu doi mă de scurc, da r limbile stră ine
nu sunt spe cia lita te a me a .
19
Sa la murile sunt tot a tâ rna te în bucă tă rie , da r morta de lla cu
se mne le de ge te lor me le pe e a a dispă rut. Pâ nă a cum nime ni nu a
spus nimic. Da că e ra ma ma Antonie a m-a r fi urmă rit cu fă că le ţul
prin tot ca rtie rul. Aici nu se a plică pe de pse , da r e ste ma i ră u,
pe ntru că nu știi nicioda tă cum se va te rmina . În noa pte a a ce a sta
a m visa t că poliţia bă te a la ușă ; ve nise să ne ridice pe mine și pe
Ca pa ‘e fie rro și să ne închidă : pe e l pe ntru ca fe a , ia r pe mine
pe ntru morta de lla ; nicio de ose bire , ve zi? Ia r e u spune a m în somn
„nu, nu, nu sunt la fe l ca tine ”. Însă câ nd m-a m tre zit nu ma i e ra m
chia r a șa de convins.
Mă întorc de la școa lă și îl a ud pe don Alcide ca re strigă :
— Ne ssun dorma ! Ne ssun doooooooooorma a a a a a !{14}
Câ ntă a de se a a rii cunoscute din ope re , da r de da ta a ce a sta cre d
că a re ce va cu mine . Înce rc să tre c ne obse rva t, da r mă obse rvă și-
mi spune :
— Unde te duci? Nu a i nimic să -mi spui?
Ba g mâ na în buzuna r și da u pe ste bila lui Luzio. O învâ rt între
de ge te și nu ră spund.
— Am a fla t ce va de spre tine , da r vre a u să -mi spui tu.
— Don Alcide , da că mă rturise sc, nu-mi fa ce ţi nimic?
— Eu? Și ce a r tre bui să -ţi fa c?
— Și nici nu che ma ţi poliţia ?
— Nime ni nu a fost nicioda tă a re sta t pe ntru un re zulta t bun la
școa lă .
Scot mâ inile din buzuna r și re spir ușura t.
— Ah, a ţi vorbit cu domnul Fe rra ri?
— Mi-a spus că e ști ta re la cifre și că te de scurci și cu lite re le .
— Îmi pla c ma i mult cifre le , pe ntru că nu se te rmină nicioda tă .
— Poa te de a sta te pa sione a ză muzica . Pe ntru a câ nta la un
instrume nt, tre buie să fii bun la numă ra t.
Câ nd vorbe ște don Alcide , nu știu nicioda tă da că glume ște sa u
da că e ste se rios. Se a propie de bufe t, ia o buca tă de morta de lla și
ta ie două fe lii.
— De ci nu sunte ţi supă ra t pe mine ?
— Ba da , puţin. Pe ntru că îmi vorbe ști tot cu „dumne a voa stră ” și
nu a i înce put să -mi spui „ta ti”.
Ta ie și două fe lii de pâ ine , pune o fe lie de morta de lla între e le
și înfă șoa ră fe liile într-un șe rve t.
— Un sa ndviș pe ntru tine , unul pe ntru mine . Ha i să me rge m!
Ate lie rul miroa se a le mn și a cle i. Pe ste tot sunt instrume nte
muzica le , une le între gi, a lte le în bucă ţi, a ște ptâ nd să fie a sa mbla te .
— Eu ce tre buie să fa c? între b.
— Sta i jos și prive ște , ră spunde don Alcide și înce pe să lucre ze .
Ta ie , îmbină , pile ște și între timp îmi e xplică . Eu a scult, obse rv, ia r
timpul tre ce re pe de , nu ca la școa lă . În timp ce lucre a ză , Alcide
vorbe ște puţin. Spune că tre buie să se conce ntre ze . Ciupe ște o
coa rdă , a pa să o cla pă și îmi a ra tă dife re nţa dintre sune te .
— Auzi? mă între a bă .
Scoa te din buzuna rul ve ste i un instrume nt ca o furcă de me ta l cu
două picioa re lungi, o love ște de pia n, o re a ze mă de e l și a tunci se
a ude sune tul sire ne i va poa re lor ca re vin de de pa rte , de foa rte
de pa rte .
— La instrume ntul ă sta știu să câ nt și e u, e ușor.
— Se nume ște dia pa zon, scoa te o singură notă și se rve ște la
a corda re a tuturor instrume nte lor. Înce a rcă și tu.
Abia pun dia pa zonul pe pia n și simt un tre mura t ca re îmi tre ce
prin bra ţ și a junge pâ nă în gâ t, a șa cum a m simţit oda tă câ nd a m
vrut să a prind la mpa de pe comoda ma me i și m-a cure nta t. Ma ma
a spus:
— Așa îţi tre buie , da că o spă rge a i îţi a ră ta m e u!
Da r a ce sta e ste un fior plă cut, de fe ricire !
Sose ște mome ntul gustă rii și îmi da u se a ma că nici mă ca r nu-mi
e ste foa me . Ne a șe ză m la o mă suţă și mâ ncă m, fa ţă în fa ţă , ca doi
bă rba ţi în toa tă fire a . Spune că nu a învă ţa t me se ria a sta de la ta tă l
lui, ci de unul singur. Ta tă l lui e ra ţă ra n, lui îi pla ce pă mâ ntul, însă
îi pla ce ma i mult muzica , a re și ure che muzica lă . Eu nu știu ce
me se rie a re ta tă l me u, da r de cid că vre a u să fa c și e u muzică
a tunci câ nd voi fi ma re .
Oa me ni, chia r și din ora șe le ve cine , îi a duc instrume nte pe ntru a
fi re pa ra te . El se a șa ză la ma sa de lucru și înce t, înce t le fa ce ca
noi. E frumos să sta i în a te lie rul lui don Alcide . Mi se pa re că sunt
și e u un instrume nt de za corda t, ia r e l mă re pa ră și a poi mă trimite
îna poi de unde a m ve nit.
— Uite , îmi a ra tă , a ce a sta e ste o chita ră , a ce sta e trombon,
a ce sta fla ut, a ce sta cla rine t, a ce a sta trompe tă . Pe ca re vre i să -l
înce rci?
— Vioa ră e ste ? între b e u, de oa re ce Ca rolina , prie te na me a ca re
me rge la conse rva tor, câ ntă la vioa ră .
— Vioa ra e complica tă , spune e l. Sta i a ici, mă a șa ză pe un sca un
în fa ţa pia nului, mă pune să a pă s cla pe le și a ce ste a scot ce le șa pte
note pe ca re le cunosc e u. Înce rc încă o da tă și încă o da tă : înce p
să combin note le , a șa cum fa c cu nume re le , și sune te le de vin
infinite . Îmi ima gine z că sunt profe sor de muzică , a șa ca ce i pe ca re
i-a m vă zut la te a tru, câ nd m-a m stre cura t, împre ună cu Ca rolina , la
re pe tiţii. Don Alcide mă a pla udă , mă ridic și fa c o ple că ciune și
chia r în a ce l mome nt intră o doa mnă cu ha ină de bla nă .
— Bună ziua , doa mnă Rina ldi.
— Bună ziua , domnule Be nve nuti, a stă zi te a jută fiul dumita le ?
Se a mă nă foa rte bine cu dumne a ta .
Alcide și cu mine schimbă m o privire stâ nje niţi, pe ntru că e
a de vă ra t că a mâ ndoi a ve m pă rul roșu.
— Ve zi că tre buie să -mi spui „ta ti”? Chia r și doa mna Rina ldi
cre de a sta și, în timp ce porne ște prin a te lie r, a da ugă :
— Nu e fiul me u, va sta un timp la noi. Da r pe ntru mine și pe ntru
Rosa e ste ca unul din bă ie ţii me i.
Ră mâ n singur cu doa mna Rina ldi.
— Rosa a re rude la Sa ssuolo, da că nu mă înșe l. Ai ve nit de
a colo?
— Nu, a m ve nit cu tre nul. Cu tre nul copiilor.
Alcide se întoa rce cu vioa ra și o pune pe ma sa de lucru. Mă
gâ nde sc la Ca rolina și la vâ rfurile de ge te lor e i, întă rite din ca uza
corzilor.
— Le -a m schimba t pe toa te , doa mnă Rina ldi, e xplică don Alcide .
Doa mna își pune oche la rii, întoa rce vioa ra pe toa te pă rţile ,
a tinge corzile , le ciupe ște ca să va dă da că s-a lucra t bine sa u de
mâ ntuia lă . În ce le din urmă se convinge și îi mulţume ște lui Alcide .
Apoi își coboa ră oche la rii pe vâ rful na sului și se uită la mine . Mă
studia ză , la fe l cum fă cuse și cu instrume ntul, ca să va dă da că sunt
de mâ ntuia lă .
— I-a u a dus tocma i a ici, să rma nii copii, spune doa mna , a tâ te a
ore cu tre nul, a tâ t de incomod. Ia r după a ce e a , câ nd se te rmină
va ca nţa a sta frumoa să , tre buie să se întoa rcă la mize ria lor. Nu e ra
ma i bine să le de a ba nii fa miliilor lor, în loc să -i a ducă pâ nă a ici?
Alcide îmi pune mâ inile pe ume ri. Doa mna a re o fa ţă tristă și
îmi dă o mone dă . Alcide mă strâ nge ta re și nu spune nimic.
— La urma urme lor, spune doa mna Rina ldi, ma i bine a șa de câ t
nimic, nu? Ce l puţin a i oca zia să înve ţi o me se rie . Ce ţi-a r plă ce a
să fa ci câ nd ve i fi ma re ? Să re pa ri și tu instrume nte ca a ce ste a ?
Mâ inile lui Alcide mă a pa să ta re pe ume ri, ca și câ nd a r vre a să
mă înfunde în pa rdose a lă , și mă gâ nde sc că mâ inile a ce le a , a tâ t
de ușoa re câ nd re pa ră instrume nte le , pot fi a tâ t de gre le a tunci
câ nd vor să mă ţină pe loc, ca să nu ple c de a colo.
Între timp, doa mna a lua t vioa ra și se pre gă te ște să ple ce .
— Nu, spun e u, câ nd o să fiu ma re nu vre a u să re pa r
instrume nte .
Alcide nu mișcă niciun de ge t, da r se la să în jos într-o pa rte ,
privindu-mă ca și câ nd a r fi pe ntru prima oa ră .
— A, nu? se miră doa mna . Și ce vre i să fa ci?
— Eu vre a u să câ nt și oa me nii o să -mi de a ba ni, ca să vină să
mă a sculte .
Îi da u mone da îna poi, doa mna nu spune nimic și ple a că . Ia r e u
mă simt din nou Nobe l, a șa ca pe stra da me a .
20
Rosa fa ce o pră jitură cu cre mă ga lbe nă și o pizza ţă ră ne a scă de
ca să , cu brâ nză și sa la m. Spune că a șa fa ce și pe ntru ce ila lţi copii.
— Da r tu cum pe tre ci, de obice i, ziua ta ?
Anul tre cut a vuse se m fe bră . Doctorul a tre buit să vină a ca să . A
fost și Za ndra gliona . Ma ma Antonie a se a lbise la fa ţă , da r nu
plâ nge a . Ma ma Antonie a nu plâ nge nicioda tă . Se uita se la poza
fra te lui me u ma i ma re , Luigi, de pe e ta je ră , și închise se ochii.
Doctorul a fă cut o mutră de pa rcă își pă stra se ultima îmbucă tură
de pa ste cu sos ge nove z și brusc de scope rise că i-o mâ nca se
a ltcine va .
— Are ne voie de me dica me nte , spuse se e l
Ma ma a ște pta se să ple ce doctorul, a poi își duse se mâ na la
pie pt, a colo unde ţine a icoa na fă că toa re de minuni a Sfâ ntului
Antonio, dușma nul de monilor, și scose se un te a nc de ba ncnote
a scunse a colo.
— Anul tre cut a m primit un ca dou frumos, spun.
Rosa zâ mbe ște .
— Și a nul a ce sta pe tre ci cu noi. Ce ţi-a i dori să prime ști?
— Orice , numa i să nu fie ce a fost a nul tre cut.
Rosa te rmină de fă cut pizza ţă ră ne a scă , întinde de a supra un
stra t de cocă a lbă și o unge cu de ge te le cu puţin ule i. La ra dio
înce pe o muzică ve se lă , Rosa da nse a ză prin bucă tă rie , la fe l ca
ba le rina pe ca re o vă zuse m oda tă la pe tre ce re a a me rica nilor.
— Câ nd vine De rna o pune m la cuptor, ca s-o mâ ncă m ca ldă ,
spune e a . Acum a jută -mă să pun ma sa , a stă zi e ști ca va le rul me u.
Mă ia de mâ nă și înce pe m să da nsă m a mâ ndoi în mijlocul
bucă tă rie i. Na rio ne prive ște de pe sca unul lui îna lt și ba te din
pa lme , da r gre șe ște me re u ritmul. Rosa fa ce pirue te și e u o ca lc pe
picioa re . Rosa râ de , ia r e u roșe sc.
— Câ nd e ra m tâ nă ră , me rge a m cu Alcide la da ns, a cum da nse z
numa i în bucă tă rie .
Eu nu e ra m obișnuit să da nse z cu ma ma de loc, nici mă ca r în
bucă tă rie .
Câ nd se întoa rce , De rna spune că a re o surpriză pe ntru mine .
Sunt curios să a flu ce e ste , da r e a mă potole ște :
— Toa te lucrurile la vre me a lor.
Rosa ia pizza ţă ră ne a scă și ie se în curte . Cuptorul e ste în spa te le
gra jdului, nu-l vă zuse m nicioda tă de schis. Mă uit înă untru și e ste
uria ș. Îmi vine în minte fotogra fia pe ca re o a ră ta se Pa chiochia
ma me lor, ca să nu ne la se să ple că m. Mi se înmoa ie picioa re le și
mă pră bușe sc în gra jd. Rosa a le a rgă la mine și mă gă se ște a scuns
lâ ngă va ca ce urme a ză să fe te . Nu a m cura j s-o prive sc.
— Ce e ste ? Ești e moţiona t că e ziua ta ?
Întorc ca pul în a ltă pa rte fă ră să ridic ochii din pă mâ nt.
— Ce s-a întâ mpla t? Mie poţi să -mi spui. Ţi-a u fă cut ce va ră u la
școa lă ?
Re spira ţia va cii îmi încă lze ște gâ tul și nu pot vorbi.
— Au râ s ia r de tine ?
Asta se întâ mpla se în prime le zile . Be nito Va nde lli, un bă ia t din
ultimul râ nd, îmi spune a tot timpul „Na poli”, ia r câ nd mă a propia m
de e l se ţine a de na s, ca și câ nd i-a r fi mirosit a pe ște împuţit.
Ulia no, bă ia tul din prima ba ncă , se a șe za se de multe ori lâ ngă
mine și îmi spuse se că nu tre buie să -l ba g în se a mă pe ntru că și de
Be nito își bă tuse ră joc la înce putul a nului și de a ce e a se înră ise .
După -a mia ză , în timp ce lustruia m un pia n pe ca re tre buia să -l
pre dă m, Alcide îmi spuse se că nu e xistă copii ră i. Există doa r
pre jude că ţi. Este la fe l ca a tunci câ nd cre zi ce va îna inte să te
gâ nde ști ma i bine la a ce l ce va . Pe ntru că ţi-a bă ga t cine va în ca p
tre a ba a sta și nu-ţi ma i ie se . Spuse se că e ste un fe l de ignora nţă și
că toţi, chia r și cole gii me i de scoa lă , tre buie să fim a te nţi și să nu
ma i cre de m în pre jude că ţi.
A doua zi, câ nd Be nito mi-a spus „Na poli”, Ulia no a ve nit și i-a
spus:
— Să ta ci din gură , că tu a i nume de fa scist!
Be nito nu a ră spuns și a ple ca t să se a șe ze în ultima ba ncă . Ia r
e u m-a m gâ ndit că nu e ra vina lui da că pă rinţii îi puse se ră un
nume gre șit și că e ste a de vă ra t că pâ nă și oa me nii buni a u
pre jude că ţi. La fe l ca mine , câ nd a m vă zut cuptorul uria ș a l Rose i;
de și se purta se ră bine cu mine pâ nă a cum, a m cre zut ce spuse se
Pa chiochia de spre comuniști: că îi ba gă pe copii în cuptor, îi coc și
a poi îi mă nâ ncă . De a ce a mă a scunse se m în spa te le va cii ca re
urma să fe te și îmi murdă rise m și pa ntofii cu ba le gă de va că ,
tocma i a stă zi câ nd e ra ziua me a de na ște re .

— Ia rtă -mă , Rosa , spun e u, și ie s din a scunză toa re . E din ca uza


e moţie i. Ade vă rul e ste că nu mi-a m se rba t nicioda tă ziua și nu a m
primit niciun ca dou, în a fa ră de cutia ve che de cusut pe ca re mi-a
da t-o ma ma Antonie tta . Nu sunt obișnuit să fiu fe ricit.
Rosa mă îmbră ţișe a ză . Mâ inile e i miros a fa ină și a drojdie . Simt
că ldura re spira ţie i va cii din spa te le me u, da r și că ldura Rose i ca re
mă strâ nge la pie pt. Și pă rul e i e ste moa le ca va ta , da r e ste închis
la culoa re , la fe l ca ochii. Nu știu de ce , da r dintr-oda tă nu ma i pot
să a scund și mă rturise sc:
— Eu a m fura t morta de lla .
Rosa mă mâ ngâ ie pe frunte , îmi tre ce de ge te le pe ste ochi ca să -
mi cule a gă la crimile .
— La noi în ca să nu e xistă hoţi.
Mă ia de mâ nă și mă duce înă untru.
21
Vine a poi și Alcide , împre ună cu Rivo și Luzio. Câ ntă ve se l cu
voce a lui pute rnică :
— Libia mo, libia mo ne i lie ti ca liciii…{15}
Are un pa che t înve lit în hâ rtie colora tă și cu o fundă de a supra .
— La mulţi a ni, bă ie te , încă o sută de zile de na ște re ca a ce a sta
să a i! spune Alcide și toţi a pla udă , ma i puţin Luzio. Eu ră mâ n
ne mișca t ca un stâ lp, e i strigă toţi:
— De schide -l, de schide -l!
Da r nu vre a u să rup hâ rtia . Înă untru e ste cu sigura nţă pușca de
le mn pe ca re a m vă zut-o în vitrina ma ga zinului cu jucă rii. Rup
sfoa ra , de sfa c pa che tul înce t, înce t și ră mâ n cu gura că sca tă : o
vioa ră ! O vioa ră a de vă ra tă !
— Am fă cut-o chia r e u, cu mâ inile me le , spe cia l pe ntru tine , e ste
mă rime a 2/4, spune Alcide , a m lucra t în fie ca re se a ră la e a , după
ple ca re a doa mne i Rina ldi.
— Da r e u nu știu să câ nt!
— Am un clie nt ca re e ste profe sor de muzică , se nume ște
Se ra fini. El o să te înve ţe , spune Alcide . Cum spui tu? Nime ni nu se
na ște învă ţa t! Și înce pe să râ dă pe sub mustă ţi.
Rivo se a propie și e l, mi-o ia din mâ nă și înce pe să piște
a rcușul, producâ nd niște scrâ șne te îngrozitoa re .
— Asta nu e jucă rie , îl ce a rtă Alcide . Tre buie s-o tra te zi cu grijă .
Ţine -o tot timpul la tine , Ame rigo, e vioa ra ta .
Și într-a de vă r, în cutie e ste o e tiche tă de pâ nză cu nume le me u:
Ame rigo Spe ra nza . Ră mâ n cu ochii pironiţi la e a . Nu a m a vut
nicioda tă un lucru numa i a l me u.
— Eu a m primit de ziua me a o bicicle tă , spune Luzio, privind pe
fe re a stră . Nu la s pe nime ni să pună mâ na pe e a . E a me a .
Îmi plimb de ge te le pe le mnul lucios a l viorii, mâ ngâ i corzile
întinse și a poi fire le de mă ta se a le a rcușului.
— Ești mulţumit, fiule ?
Sunt a tâ t de fe ricit că nici nu re ușe sc să scot o vorbă .
— Da , ta ti, spun în ce le din urmă .
Alcide de sfa ce la rg bra ţe le și mă strâ nge la pie pt. Miroa se a
loţiune după ra s și puţin a cle i pe ntru le mn.
— Câ nd mâ ncă m tortul? între a bă Rivo, tră gâ ndu-l de bra ţ pe
Alcide .
— Lui Ame rigo nu-i pla ce tortul, îi pla ce numa i morta de lla …
trâ nte ște Luzio și ridică privirile spre ta va n. Rosa se uită urâ t la e l
și Luzio ta ce .
— Îna inte însă a ve m o surpriză pe ntru tine , spune De rna și
scoa te din poșe tă un plic ga lbe n.
— Înse a mnă că nu m-a uita t!
De câ nd sunt a ici îi scrise se m de ma i multe ori, da r nu mi-a
ră spuns nicioda tă . De rna de schide plicul, se a șa ză în fotoliu și din
gura e i ie s cuvinte le ma me i me le .
Dintr-oda tă mi se pa re că sunt din nou pe stră duţa noa stră . Nu
știu da că a sta îmi pla ce sa u nu.
Ma ma spune că a ruga t-o pe Ma dda le na Criscuolo s-o a jute : îi
citise scrisorile de la mine și tot e a a scris-o pe a ce a sta . Spune că
nu mi-a ră spuns ime dia t pe ntru că a vuse se tre a bă . Ada ugă a poi că
stra da noa stră e ste me re u la fe l. Ia rna fuse se frig, ia r e u sunt din
fe ricire în Ita lia de Sus unde a m că ldură , sunt îmbră ca t și îngrijit.
Spune că Za ndra gliona îmi trimite sa lută ri și cutia cu comorile
me le e ste în sigura nţă a colo unde a m pus-o, că Pa chiochia nu a
între ba t-o nicioda tă de mine , da r se ve de că moa re de ciudă ,
de oa re ce ma me le ca re și-a u trimis copiii pove ste sc numa i lucruri
bune de spre e i și, tre pta t, se fa c și e le comuniste în se mn de
re cunoștinţă . Spune că și Ca pa ‘e fie rro s-a întors și e libe r, da torită
unor prie te ni, da r că nu ma i lucre a ză cu e a și că nu ma i a re nici
ta ra ba cu ha ine ve chi din pia ţă .
De rna și cu mine îi scrise se m, între bâ nd-o da că poa te să vină de
Cră ciun a ici, da r e a a ră spuns că nu vine . Că de oca mda tă nici nu
poa te fi vorba de a sta . Spune că lunile a ce ste a vor tre ce re pe de și
că voi fi în curâ nd a ca să din nou, să mă încurc printre picioa re le e i,
ca de obice i. Spune că a cum opt a ni, chia r în a ce ste zile , mă
nă ște a m e u și spe ră că scrisoa re a va sosi la timp de ziua me a . Era
o zi re ce , scria , înce puse să simtă dure rile na ște rii și trimise se
după moa șă . Da r câ nd ve nise moa șa , e u e ra m de ja nă scut,
a ște pta se m nu ne ră bda re să ie s la lumină . Nu-mi pove stise
nicioda tă lucrul ă sta și mi se pă re a ciuda t că ma ma Antonie a
vorbe ște ma i mult în scrisori de câ t a tunci câ nd e ste a lă turi de
mine .
La sfâ rșitul te xtului, după sa lută rile de la Ma dda le na , a pa re o
mâ zgă litură . Este nume le e i, a l ma me i me le Antonie a . Spune că
Ma dda le na o înva ţă să -și scrie nume le , în fe lul a ce sta poa te să -l
pună în locul crucii. Mi-o ima gine z a șe za tă la ma sa din bucă tă rie ,
cu cre ionul în mâ na ca re îi tra nspiră și mormă ie , invocâ nd me re u
nume le Ma donne i de ll’Arco, și sunt fe ricit că pe foa ia de hâ rtie
e ste un lucru fă cut de e a , cu mâ inile e i, pe ntru mine . Ca vioa ra de
la Alcide .
O între b pe De rna da că pute m să ră spunde m ime dia t, a ltfe l a m
să uit lucrurile pe ca re vre a u să i le spun. De rna se duce să ia
hâ rtia de scrisori și stiloul și se a șa ză la ma să . Eu spun și e a scrie ,
a șa cum fa ce la școa lă domnul Fe rra ri cu noi.
Îi spun că ziua me a e ste chia r a stă zi și că mi-a fă cut ce l ma i
frumos ca dou cu scrisoa re a e i. Nu-i pove ste sc de spre vioa ră , ca să
nu se înfurie . Spun că Rosa mi-a pre gă tit o mulţime de lucruri bune ,
da r că re gina pa ste lor cu sos ge nove z tot e a ră mâ ne . Îi spun că în
Ita lia de Sus mă cunosc toţi: za rza va giul, ca re a ici se nume ște
vâ nză tor de fructe , câ rnă ţa rul, ca re a ici se nume ște me ze la r,
vâ nză torul de a ţă , ca re pe ntru e i e ste ne gustor de me rce rie . Și sunt
me se rii de la noi ca re a ici nu e xistă , de pildă sa ca giu sa u vâ nză tor
de ciorbă de burtă . Câ nd a m între ba t-o pe De rna unde se vâ nd ‘o
pe re și ’o mus {16} ca re mie îmi pla c a șa de mult, nici n-a înţe le s. M-
a pus să re pe t ce a m zis, ia r e u a m re pe ta t. De ge a ba , e ra inutil.
„Ope rè mus”, spune a e a , cre zâ nd că poa te e ra un cuvâ nt la tin.
Atunci a m între ba t ce e ste la tina , ia r e a a spus că e ste o limbă
ve che . Ia r e u a m zis: „Se poa te , pe ntru că ‘o pe re și ’o mus e ste un
fe l foa rte ve chi de mâ nca re , ca re înse a mnă să mă nâ nci picioa re și
râ turi de porc.” Atunci a înţe le s și a m me rs la mă ce lă rie . Și a poi
a m de scope rit că și ciorba de burtă e xistă a ici. Da r râ turile și
picioa re le de porc nu le mă nâ ncă oa me nii, sunt numa i pe ntru
a nima le . Și a șa , a m te rmina t scrisoa re a . Îmi scriu nume le
de de subt, puţin ma i într-o pa rte , ca să nu-l de forme z, și De rna
a da ugă a poi sa lută ri de la e a .
Spe r să -i a jungă îna inte de Noa pte a de Ajun. Anul tre cut
fuse se ră m numa i noi doi, da r la mie zul nopţii ie șise ră m în stra dă
să ne fa ce m ură ri. Ve nise și Ca pa ‘e fie rro cu soţia , ca re își
strâ nge a sub bra ţ poșe ta ce a nouă și se uita la ma ma de pa rcă i-a r
fi fura t ce va .
Aici Cră ciunul e ste a ltfe l: nu se fa ce ie sle a , ci se împodobe ște
un bra d cu lumâ nă ri și cu be ţișoa re colora te a tâ rna te de ra muri, ca
sa la murile din ta va nul bucă tă rie i. Spun că tre buie să vină Moș
Cră ciun și să ne pună da ruri sub copa c. La mine a ca să , domnul
a ce sta nu s-a pre ze nta t nicioda tă , poa te pe ntru că nu a gă sit un
bra d. Rivo spune că nu e ste posibil, că me rge la toţi copiii, a re o
ba rbă a lbă și o ha ină roșie , ia r a tunci m-a m gâ ndit că me rge numa i
la copiii de comuniști. Nouă , singurul ca re ne ma i a duce a ce va din
câ nd în câ nd e ra Ca pa ‘e fie rro, ca re însă nu a re ba rbă , nici a lbă ,
nici ne a gră , și nici ha ine roșii. Ca pa ‘e fie rro a re pă rul șa te n și
ochii a lba ștri și oricum nu i-a ș pute a spune „ta ti”{17} , nici chia r de
Cră ciun.
De rna împă ture ște foa ia de hâ rtie și o pune în plic. Da r e u spun
că vre a u să -i trimit un ca dou, pe ntru ca ma ma Antonie a să poa tă
să -l de schidă sub copa c. Mă gâ nde sc că a r pute a folosi lă mâ iul din
fa ţa subsolului Za ndra glione i. De rna spune că pot să -i fa c un
de se n și să îl trimit împre ună cu scrisoa re a . Da r e u nu a m de se na t
nicioda tă .
— E ușor, spune e a , te a jut e u.
Mă pune să sta u în ge nunchi, îmi ia mâ na în mâ na e i și înce pe m
să de se nă m cu cre ionul. De se nă m fe ţe le , na surile , ochii, a poi
pă rul, ha ine le . Rivo se duce să a ducă cutia cu cre ioa ne colora te ,
spune că a șa o să fie ma i frumos, și coloră m cu roșu, cu ga lbe n, cu
a lba stru. Pă rul moa le ca va ta a l De rne i mă gâ dilă pe gâ t, în timp
ce mâ inile noa stre se plimbă pe hâ rtie . În fina l, pe hâ rtie a pa re
de se na tă ma ma me a Antonie a , cu rochia e i ce a bună , cu florice le
mici. Am de se na t-o a ca să la Za ndra gliona , în noa pte a de Cră ciun,
împre ună cu Ma dda le na Criscuolo și cu Ca pa ‘e fie rro, da r fă ră
soţie . În subsolul Za ndra glione i i-a m de se na t și pe mota nul Ciccio-
forma ggio, ca re poa te că s-a întors de ja și mă a ște a ptă , și pe
ma imuţa dre sa tă , a șa că totul se a mă nă cu pe ște ra din Be tle e m.
Ce l puţin pe hâ rtie , ma ma Antonie a va a ve a o compa nie bună
în noa pte a de Cră ciun.
22
Ulia no nu a ve nit la școa lă pe ntru că a re fe bră . Îl între b pe
profe sor da că nu cumva a re a stm bronșic, ca fra te le me u Luigi, da r
spune că nu: a re ore ion. Ma i bine , îmi spun e u, a ltfe l ră mâ ne a m
din nou singur. Luzio stă tot în ba nca întâ i și lâ ngă mine s-a a șe za t
Be nito. Acum ne înţe le ge m bine : nu mă ma i ne că je ște , ia r e u îl la s
să copie ze la ma te ma tică .
Domnul Fe rra ri nu vine , toţi vorbe sc în grupule ţe , e u și Be nito
ră mâ ne m la locurile noa stre , fie ca re cu a le lui. Câ nd intră domnul
în cla să , ne ridică m în picioa re .
— Spe ra nza , Be nve nuti, ve niţi a ici.
E pe ntru prima da tă câ nd e u și Luzio ne privim în ochi de la
e pisodul cu morta de lla .
— Spe ra nza , a ve nit o fa tă din a ce la și ora ș cu tine și domnul
dire ctor vre a să -i orga niză m o primire frumoa să , ca să se simtă ca
a ca să .
Mă uit la Be nito, cole gul me u de ba ncă , și spe r că nu-i vor fa ce și
fe te i noi a ce e a și primire pe ca re mi-o fă cuse ră mie .
În fa ţa ușii dire ctorului, împre ună cu profe soa ra de la a cince a
e ste și Rivo. Îmi spune că fa ta ce a nouă va fi la e l în cla să , pe ntru
că e ste de a ce e a și vâ rstă cu e l și me rse se la școa lă îna inte să vină
a ici.
— Intra ţi! ne invită dire ctorul.
Și intră m. Este un domn îna lt și che l, ca ce l din fotogra fia de la
Alcide și Rosa . Îl între b în șoa ptă pe profe sorul nostru da că nu
cumva pe dire ctor îl che a mă Le nin, ca ce l ca re îi înva ţă pe
comuniști. Profe sorul se uită la e l ca și câ nd l-a r fi vă zut pe ntru
prima da tă și înce pe să râ dă . Dire ctorul se ridică în picioa re ,
ocole ște biroul și ne pre zintă fa ta ce a nouă . Se nume ște Rossa na și
e ste fiica unui tova ră ș importa nt. Tre buia să me a rgă la fa milia
Ma nzi, da r doa mna se îmbolnă vise de pne umonie , a șa că , pâ nă nu
se re fa ce , va sta cu un pre ot și cu me na je ra a ce stuia , domnișoa ra
Adinolfi.
Rossa na e ste ma i îna ltă ca mine , a re ochii ve rzi, cozi ne gre și o
fa ţă supă ra tă . Poa te pe ntru că în loc de fa milie a nime rit la pre ot și
la domnișoa ra Adinolfi.
— El e ste Ame rigo, spune profe sorul și mă împinge puţin ma i în
fa ţă . Este a ici la noi de câ te va luni și s-a a da pta t bine . Ia r a ce știa
sunt noii lui fra ţi.
Rivo zâ mbe ște și își a ra tă strungă re a ţă . Luzio se strâ mbă câ nd
a ude cuvâ ntul „fra ţi”, a poi se uită ma i bine la fa tă și roșe ște
pute rnic. Da r fa ta nici mă ca r nu se uită la noi, nu spune nici
„mulţume sc”, nici „la re ve de re ”.
Câ nd ne întoa rce m a ca să , Luzio nu me rge singur ca de obice i, ci
pă șe ște a lă turi de fra te le lui și îi pune o mulţime de între bă ri
de spre fa ta cu cozi.
— Profe soa ra me a a spus că se nume ște Rossa na și vine la cină
la mă tușa De rna dise a ră , ră spunde Rivo. O să fie și prima rul,
pe ntru că vre a să -l cunoa scă pe Ame rigo.
— Și pe noi nu? Nu e dre pt! zice Luzio.
— Noi sunte m nă scuţi a ici, nu a m ve nit de nică ie ri!
— Și ce da că ? Pe ntru că sunte m nă scuţi a ici nu vre a să ne
cunoa scă ?
Rivo e ste încurca t, a poi zâ mbe ște , își a ra tă strungă re a ţă și
spune :
— Poa te că pute m să me rge m și noi la De rna și a șa o să ne
cunoa scă prima rul și pe noi.
— Sigur că da ! zice Luzio cu o mutră șme che ră . Că doa r nu
pute m să -l lă să m singur pe a ce st…
Domnișoa ra Adinolfi vine cu Rossa na , da r ple a că re pe de , pe ntru
că tre buie să pre gă te a scă cina pe ntru pre ot. Fa ta se a șa ză la ma sa
din bucă tă rie și prive ște în pode a . Are o rochiţă roșie tivită cu
ca tife a ne a gră , a lta de câ t ce a pe ca re o a ve a de dimine a ţă . Eu
a le rg în ca me ra me a , a prind și stâ ng de tre i ori lumina . Ace sta e ste
se mna lul pe ca re m-a învă ţa t Rivo să -l fa c. Câ nd mă întorc în
bucă tă rie , fa ta stă în a ce e a și poziţie ca ma i îna inte , ne clintită
pre cum o sta tuie .
— Vre ţi să vă juca ţi puţin îna inte de ma să ? între a bă De rna .
Fa ta nu ră spunde , poa te de frică să nu-i ta ie cine va limba , a șa
cum cre de a Ma riuccia îna inte să -și gă se a scă noua ma mă blondă .
Cine va ba te la ușă , De rna se duce să de schidă și ră mâ ne m singuri.
— Uite , Pa chiochia ne -a pove stit numa i prostii, spun e u și îi a ră t
limba , da r fa ta nu înţe le ge , cre de că vre a u să -mi ba t joc de e a și
scoa te limba la mine .
— Vino, Alfe o, spune De rna , copiii sunt în bucă tă rie .
Prima rul a re două pa che te colora te , unul pe ntru mine și unul
pe ntru Rossa na .
— Am ve nit să vă ure z bun ve nit din pa rte a între gului ora ș,
spune prima rul, și ne dă ca dourile .
Fa ta ră mâ ne ne mișca tă , nu e ste inte re sa tă de ca dou. Eu îl ia u
pe a l me u, da r nu-l de schid, pe ntru că vre a u să -i a ște pt pe Rivo și
pe Luzio, ca re sose sc un minut ma i tâ rziu.
Eu și Rivo înce pe m să ne jucă m cu tre nule ţul pe ca re l-a a dus
prima rul Alfe o, ia r Luzio se a șa ză a lă turi de Rossa na și ră mâ ne și
e l ne mișca t. Poa te că i-a da t și lui boa la a sta .
Câ nd se pun pe ma să torte llini, înce pe m să mâ ncă m cu toţii, ma i
puţin fa ta .
Prima rul a re o fa ţă simpa tică .
— Nu știa m că e ști și o bucă tă re a să e xce le ntă , îi spune e l
De rne i.
— Torte llini ă știa i-a fă cut ma ma me a , de zvă luie Luzio ca să -și
de a importa nţă .
— Și De rna știe să gă te a scă , inte rvin e u, și știe să lucre ze și la
sindica t.
— În schimb, e u nu știu să fa c nimic și de a ce e a m-a u pus să fa c
pe prima rul! glume ște prima rul și zâ mbe ște .
— Să nu-l cre de ţi, copii, Alfe o a fost pa rtiza n vite a z, l-a u bă ga t la
închisoa re , ba l-a u trimis chia r și în e xil!
— Da r ce înse a mnă e xil?
— Înse a mnă că m-a u trimis de pa rte de ca să mult timp, de pa rte
de ţa ra me a , de pa rte de tot ce îmi e ra dra g și nu m-a u lă sa t să mă
întorc.
— N-a i înţe le s? În e xil, ca pe mine și pe tine .
Era voce a Rossa ne i, pe ca re pâ nă a tunci nu o a uzise nime ni.
— Voi nu sunte ţi în e xil, ră spunde prima rul Alfe o, sunte ţi între
prie te ni ca re vor să vă a jute , între tova ră și, ma i mult de câ t prie te ni,
pe ntru că prie te nia e ste o che stiune pe rsona lă între două pe rsoa ne
și se poa te te rmina . Da r tova ră șii luptă împre ună , de oa re ce cre d în
a ce le a și lucruri.
— Ta tă l me u e ste tova ră șul vostru, e u nu sunt. Nu a m ne voie de
poma na voa stră , n-o vre a u!
De rna pune lingura jos și fa ce fa ţa a ce e a pe ca re o a re câ nd se
întoa rce tâ rziu de la sindica t și șe dinţa nu a me rs bine . Prima rul îi
fa ce un se mn cu mâ na și ră spunde e l:
— Se ve de că încă nu a i gusta t din a ce ști torte llini: sunt de bun
ve nit, nu de poma nă . Și zâ mbe ște din nou. Nu-i a șa ? mă între a bă
a poi pe mine .
Fa c se mn din ca p că da , da r ce e a ce a spus Rossa na mi-a
încurca t toa te gâ ndurile : mi se pa re că în se a ra a ce a sta torte llini
nu sunt la fe l de buni ca de obice i, ci a u puţin gust de poma nă și
mi-e te a mă că n-a m să -mi ma i pot a lunga a ce st gust din gură .
— Primire a de bun ve nit a r fi tre buit să mi-o fa că a ca să la mine
pă rinţii me i, nu niște stră ini.
Rossa na vorbe ște ca un om ma re , ca re e ste în sta re să spună tot
ce gâ nde ște . Ia r a cum, câ nd a ud a ce ste lucruri de la e a , mi se pa re
că le cre d și e u. De rna ia fa rfuriile de pe ma să și ne dă voie să ne
ridică m. Eu și Rivo ne jucă m din nou cu tre nule ţul și, în timp ce
De rna strâ nge ma sa , prima rul Alfe o de sfa ce pa che tul pe ca re îl
a duse se pe ntru Rossa na : înă untru e ste un că ţe l de pluș cu ochi
ma ri și puţin triști. Prima rul ba gă mâ na în spa te le lui și că ţe lul
înce pe să fa că tot fe lul de figuri. Ţopă ie , fa ce tumbe , dă din coa dă
și, în ce le din urmă , se culcă la picioa re le Rossa ne i. Fa ta ridică
mâ na , a poi o la să în jos și o pune pe ca pul că ţe lului. Nu spune
nimic, da r pe obra zul stâ ng i se pre linge înce t o la crimă . Luzio, ca re
pâ nă a tunci stă tuse cuminte și tă cut, își scoa te ba tista din buzuna r
și o pune în mâ na Rossa ne i. Ace a sta o ia și la crima dispa re .
23
Câ te va zile ma i tâ rziu, în timp ce fă ce a m socote li, a m vă zut pe
ușa de schisă cum profe soa ra lui Rivo a le a rgă dire ct spre biroul
dire ctorului Le nin. Vorbe ște cu voce ta re și pa rcă îi vine să plâ ngă .
— A ce rut voie să me a rgă la toa le tă și, după ce a u tre cut câ te va
minute , a m ruga t-o pe cole ga e i de ba ncă să me a rgă să va dă da că
nu cumva a pă ţit ce va . Nu-i a șa , Gine tta ?
Fa ta ca re a urma t-o pe profe soa ră pâ nă la dire ctor fa ce se mn
din ca pul e i cu pă r blond, boga t, că da . Din na s îi curge un pâ râ ia ș
de muci ca re se a me ste că cu la crimile . Apoi dire ctorul,
profe soa re le și fe me ile de se rviciu înce p s-o ca ute : în cla se , în
se cre ta ria t, în dula p, în bibliote că , da r nimic. Rossa na nu e ste
nică ie ri.
— Este posibil să n-o fi vă zut nime ni câ nd a ie șit din școa lă ?
strigă dire ctorul Le nin, roșu la fa ţă și cu ochi ca de dia vol, e xa ct ca
ce l din poza de la Rosa . Porta rul spune că poa te a profita t de
mome ntul câ nd se duse se și e l la toa le tă .
— Tre buie să -i a nunţă m pe pă rinţi, e de pă re re domnul Fe rra ri.
Dire ctorul se uită în jur ca și câ nd a r fi fost pie rdut.
— Nu, spune e l înce t, nu fa ce m che stiune a publică , îmi a sum
ră spunde re a . Ora șul e ste mic și o fa tă ca re me rge pe jos unde
poa te să a jungă ? O să ve de ţi că o vom gă si. Să a ște ptă m pâ nă
dise a ră și da că nu o gă sim…
În drum spre ca să nu se vorbe a de spre nimic a ltce va de câ t
de spre fa ta ca re fugise . Domnul Fe rra ri ne spuse se să nu ne fa ce m
griji, că oa me nii ma ri vor re zolva proble ma .
— Oa me nii ma ri de cid întotde a una totul, spune Luzio, în timp ce
me rge m spre ca să , ce vre m noi nu conte a ză . Nici tu nu voia i să vii
a ici. Te -a u forţa t.
Nu pre a știu da că ma ma m-a forţa t, da r nu spun nimic. Pă șe sc în
tă ce re și mă gâ nde sc la Rossa na , la fa ţa pe ca re o a ve a în se a ra
câ nd ve nise la noi, cu colţurile gurii lă sa te în jos și cu ochii
împie triţi. Rivo se duce să de a a pă la a nima le și mă ia u după e l.
Va ca ge sta ntă e ste tristă , mi se pa re bolna vă . Și e a a re gura lă sa tă
în jos, da r nu fuge . Stă pe loc.
— De rna , între b e u îna inte de culca re , a fa ră e frig?
De rna înţe le ge ime dia t, mă a pucă de mâ ini și mi le strâ nge ta re .
— Poa te că pâ nă a cum a u gă sit-o de ja . Alfe o e ste încă pă ţâ na t,
nu se la să cu una cu două . A fost pa rtiza n în munţi, cum să nu
gă se a scă e l o fe tiţă cu codiţe !
La să un pa ha r cu a pă pe noptie ră , a șa cum fa ce în fie ca re
se a ră , stinge lumina și e u închid ochii. Da r nu pot a dormi. E pre a
mult zgomot și a m pre a multe gâ nduri în ca p: gura Rossa ne i cu
colţurile lă sa te în jos, că ţe lușul de pluș, prima rul pa rtiza n,
cuvinte le domnului Fe rra ri, sa la murile a tâ rna te de ta va n, că lă toria
cu tre nul copiilor, a utobuzul unde a m a dormit de sculţ. Și în ce le din
urmă re a lize z că Luzio a vuse se dre pta te : ce i ma ri nu înţe le g nimic
din proble me le copiilor. Aprind și sting luminile de tre i ori. Nimic.
Ma i înce rc de tre i ori și a poi din nou. Mă întorc în pa t și a proa pe că
a dorm. Da r din întune ric vine se mna lul: unu, doi, tre i. Mă îmbra c,
îmi pun pa ntofii, ha ina groa să , că ciula , ia u o buca tă ma re de
pa rme za n din bufe t și, fă ră să fa c zgomot, ie s din ca să , tra ve rse z
stra da și a ște pt în întune ric. E liniște . Numa i va ca ge sta ntă ge me
din gâ nd în câ nd. Frigul ie se din pă mâ nt și îmi intră în pa ntofi. Aș
vre a să mă întorc îna poi în ca să , la că ldură , da r vă d o lumină ca re
se a propie . E Luzio, ca re ţine în mâ nă o la nte rnă .
— Nu l-a m tre zit pe Rivo, pe ntru că a stfe l a r fi tre zit-o pe ma ma ,
e xplică e l.
— Cre d că știu unde s-a dus Rossa na , îi spun. Știi drumul pâ nă
la sta ţia de a utobuz?
— Ha i să me rge m, ră spunde Luzio. Pă șim unul lâ ngă a ltul și nu
vorbim. Pe stră zi nu e ste nime ni, da r e l le cunoa ște bine și nu-i
e ste frică . Mie da , un pic. Scot mâ na din buzuna r și o ca ut pe a lui.
Luzio mi-o strâ nge înce t, de tre i ori, ca în se mna lul nostru se cre t.
Ajunge m la sta ţia de a utobuz, după ce a m me rs o jumă ta te de oră ,
poa te chia r ma i mult. Ultimul a utobuz pe ntru Bologna e ste ga ta de
ple ca re , a re motorul pornit, ia r fa rurile lumine a ză ca sa de bile te .
Ale rgă m și privim în a utobuz. Înă untru sunt tre i bă rba ţi și o fe me ie .
Rossa na nu e ste a colo. Am gre șit, îmi spun, a m ve nit a ici de ge a ba .
E tâ rziu și ce rul e ne gru ca smoa la .
— Ne întoa rce m a ca să ? între a bă Luzio.
E frig, intră m în sa la de a ște pta re ca să ne încă lzim puţin, ne
a șe ză m pe o ba ncă și, în sfâ rșit, o ve de m. Stă a șe za tă într-un colţ și
prive ște în jos, se rioa să ca de obice i. Îi fa c se mn să nu vorbe a scă
și mă a propii înce t. Câ nd mă ve de , Rossa na se ridică brusc, ca și
câ nd a r vre a să fugă .
Da r a poi se opre ște , nu știe încotro să se ducă . Scot din
buzuna rul pa ltonului buca ta de pa rme za n și i-o da u. O ia fă ră să
spună nimic și o mă nâ ncă din două înghiţituri. N-a mâ nca t nimic de
dimine a ţă .
— Știu că la înce put e gre u, spun, te înţe le g…
— Nu poţi să înţe le gi nimic, riposte a ză e a cu voce de fe me ie în
toa tă fire a . Eu nu sunt ca voi. Nu sunt ca niciunul dintre voi.
Nu înţe le g: ce înse a mnă a sta ? Luzio s-a a șe za t pe ba nca din fa ţă
și a ște a ptă . Rossa na înce a rcă să -și a ra nje ze cozile ca re s-a u
de sfă cut.
— La noi în ca să nu a m dus nicioda tă lipsă de nimic. Știi unde
locuie sc e u? Da că îţi spun o să te umfle râ sul. Este una dintre ce le
ma i frumoa se stră zi din ora ș. M-a obliga t ta ta , ca să le de a
e xe mplu ce lorla lţi, a șa a spus. Da r numa i ca să fa că figură
frumoa să . Ma ma l-a implora t, da r e l nimic. Și de ce tocma i e u, ca re
sunt ce a ma i mică ? Nu e dre pt! Nu e dre pt!
Plâ nge cu sughiţuri. O coa dă i s-a de sfă cut și funda a că zut pe
jos. Șe ful sta ţie i ne ve de și se a propie de noi.
— Unde sunt pă rinţii voștri, copii?
— De pa rte , spune Rossa na , continuâ nd să plâ ngă . Foa rte
de pa rte .
Eu și Luzio îi e xplică m situa ţia , ia r e l spune :
— Îi te le fone z ime dia t prima rului Cora ssori.
După puţin timp a ce sta sose ște în pe rsoa nă . Este liniștit ca
a tunci, la cină , și zâ mbe ște :
— Ce se a ră norocoa să : tre i copii cura joși dintr-o singură
lovitură . Da r tu a i fă cut o ma re gre șe a lă , spune prima rul
întorcâ ndu-se spre Rossa na , nu tre buia să fugi a șa , fă ră să guști
mă ca r din a ce i torte llini fă cuţi de Rosa ! Ca să nu ma i vorbe sc de
sa la m…
Mă uit cu coa da ochiului la Luzio, da r a ce sta nu spune nimic,
poa te nici nu ne a scultă . Se a ple a că să ia de jos funda roșie ca re îi
că zuse Rossa ne i și o ba gă în buzuna r.
Câ nd ba te m la ușă nu ră spunde nime ni și toa te luminile sunt
stinse . Apoi dinspre gra jd se a ude un ge a mă t înfricoșă tor. Ale rgă m
înă untru și o gă sim pe Rosa ca re a re mâ inile pline de sâ nge .
Rossa na urlă și fuge a fa ră . Eu mă a scund în spa te le prima rului, ia r
Luzio fuge spre ma ma lui. O clipă ma i tâ rziu se a ude a lt ţipă t, da r
e ste ma i sla b, ca un scâ nce t de copil. Rosa ne fa ce se mn să ne
a propie m, chia r și Rossa na se întoa rce îna poi ca să va dă . Va ca
e ste toa tă tra nspira tă și a re o fa ţă de pa rcă a r fi vă zut moa rte a cu
ochii. Viţe lul a bia nă scut a re încă ple oa pe le lipite și plâ nge de
foa me . Rossa na se a propie cu mâ inile tre murâ nd. Da r ime dia t ce îl
ve de , zâ mbe ște și îl mâ ngâ ie pe cre ște t.
— Mă nâ ncă , micuţule , mă mica ta e a ici, lâ ngă tine .
Viţe lul simte mirosul va cii, se lipe ște de e a și înce pe să sugă
înce t, înce t. Din fundul gra jdului vine și Rivo, ca re se duse se să
a ducă fâ n.
— Și pe ntru că umbla ţi noa pte a fă ră mine , a m să a le g e u nume le
viţe lului, spune e l zâ mbind.
— Nu, a sta nu se pune , e râ ndul me u și tre buie să hotă ră sc e u,
se re voltă Luzio.
— Așa e ste , inte rvine Rosa , e râ ndul lui Luzio, chia r da că va
tre bui să -mi e xplice ce fa ce la ora a sta împre ună cu prima rul.
Luzio se uită la viţe l, a poi la mine , a poi din nou la viţe l.
— Am hotă râ t, spune e l. Vre a u să -l che me Ame rigo.
Ră mâ n cu gura că sca tă și pe mome nt nici nu-mi vine să cre d.
Între timp, viţe lul a te rmina t de supt, s-a ghe muit sub ma ma lui și a
a dormit. Are picioa re le subţiri ca niște be ţișoa re , pă rul foa rte scurt
și e ste a șa de sla b, că a tunci câ nd re spiră poţi să -i nume ri
coa ste le . Și îl che a mă ca pe mine !
Câ nd ne întoa rce m cu toţii în bucă tă rie , Rosa vre a să știe de ce
a m ple ca t singuri pe întune ric.
— S-a u dus să ca ute un lucru ca re s-a pie rdut, spune prima rul
Alfe o, privind-o pe Rossa na . A fost o a cţiune e roică , Rosa , nu
tre buie să -i ce rţi, chia r me rită o me da lie .
Îmi și ima gine z ce fa ţă va fa ce ma ma câ nd va ve de a că mă întorc
cu o me da lie , ca Ma dda le na Criscuolo.
A doua zi, dire ctorul Le nin trimite să ne che me , pe mine și pe
Luzio, și ne pune o me da lie în pie pt și o coca rdă tricoloră . Cole gii
de cla să vor să știe motivul, ia r noi le pove stim toa tă întâ mpla re a ,
fă câ nd-o să pa ră ma i importa ntă de câ t e ra . Rossa na vine să -și ia
ră ma s bun în pa uză , cozile e i sunt din nou în ordine , a re o rochie
ble u frumoa să și o vă d pe ntru prima oa ră zâ mbind în timp ce ne
spune ca ta tă l e i o să vină s-o ia și o ducă a ca să . Luzio scoa te din
buzuna rul de la pa nta loni funda roșie pe ca re fa ta o pie rduse în
se a ra na ște rii viţe lului și i-o dă .
— Pă stre a z-o tu, spune Rossa na . Ca a mintire . Luzio strâ nge
pumnul și funda dispa re sub de ge te le lui.
Domnul Fe rra ri ne spune să ne întoa rce m la locurile noa stre și,
pe ntru că Be nito a fă cut și e l ore ion, toţi vor să se a șe ze lâ ngă
mine , pe locul ră ma s libe r.
— Acolo sta u e u, spune Luzio, sunt fra te le lui. Și vine să se a șe ze
în ultima ba ncă .
24
A înce put va ca nţa și nu a m ma i vă zut-o pe Rossa na . Pe întâ i
ia nua rie a m me rs să a scultă m orche stra în sa la ma re a comune i și
prima rul ne -a pove stit că ta tă l e i ve nise și o lua se a ca să cu câ te va
zile îna inte de Cră ciun. Rossa na a ve a dre pta te : e a nu e ste ca mine .
A lă sa t o fe licita re pe ntru noi tre i, da r Luzio nu a vrut s-o cite a scă .
Cu a tâ t ma i ră u pe ntru e a , mi-a m spus, pe ntru că pie rde
să rbă toa re a Be fa na {18} , pe ca re a orga niza t-o De rna pe ntru
pa rtiza ni.
Pia ţa ma re , cu clopotniţa foa rte îna ltă , e ste plină de lumini și de
orna me nte , tova ră șe le s-a u îmbră ca t în Be fa ne , a u na sul lung și
pa ntofii rupţi. Rivo și Luzio râ d. Eu nu, pe ntru că și e u a m a vut
pa ntofi rupţi: te dor picioa re le și nu e nimic de râ s. Noi toţi, copiii
din Ita lia de Sus și din Ita lia de Jos, primim câ te o pungă de
ca ra me le și o ma rione tă de le mn. Alcide și Rosa be a u vin roșu și
da nse a ză , Rivo și Luzio se joa că cu cole gii de școa lă . Na rio stă în
că rucior și, pe ntru că a mâ nca t, doa rme în ciuda muzicii și gă lă gie i
din jur. Câ nd înce p concursurile , noi tre i ne nime rim în a ce e a și
e chipă și, la fina l, câ știgă m o coca rdă și tre i portoca le . Pâ nă a cum
e u nu câ știga se m nicioda tă nimic, nici mă ca r la tombola pe ca re o
orga niza Pa chiochia în ultima zi a a nului, pe ntru că ma ma nu a ve a
ba ni de bile t.
Apoi vine mome ntul corului: câ nd ne a linie m, a lă turi de mine
nime re ște un bă ia t cu pă rul ne gru, ne gru, pie ptă na t pe spa te și da t
cu bria ntină . Pe mome nt nu ne re cunoa ște m.
— Ame rí, tu e ști? Pa rcă a i fi un a ctor de cine ma !
— Fugi de a ici, Tomma sí! Câ t sa la m a i mâ nca t? Ai fă cut o burtă
ca Pa chiochia !
În pa rte a ce a la ltă a pie ţe i, îi vă d pe pă rinţii ca re îl lua se ră ,
domnul cu mustă ţi și soţia a ce stuia , o fe me ie cu bra ţe musculoa se
și pie ptul ma re . Sunt și ce ila lţi doi fii a i lor, și e i cu mustă cioa ră ,
ca re se a mă nă cu ta tă l lor. Ta tă l din Ita lia de Sus îl sa lută pe
Tomma sino cu mâ na , ia r în timp ce câ ntă m mi se pa re că a cum și
e l se a mă nă puţin cu mustă ciosul.
În cor, Luzio stă cu două râ nduri în fa ţa me a și se întoa rce tot
timpul într-o pa rte și în a lta , din curiozita te . De obice i, e l e ste ce l
ca re îi cunoa ște pe toţi și e u nu. Da r a cum e ste inve rs: îl re vă d și
pe bă ia tul scund și foa rte ne gricios, pe blondul fă ră dinţi, ca re între
timp i-a u cre scut, și pe mulţi a lţii ca re ple ca se ră împre ună cu mine .
Numa i că a cum toţi sunt frumoși și e le ga nţi și nu se ma i cunoa ște
ca re sunt copii din sud și ca re sunt din nord. Eu și Tomma sino ne
spune m că tre buie să fie și Ma riuccia pe a ici și înce pe m să că ută m
o fa tă sla bă și blondă , cu pă rul tuns ca un pui de gă ină , da r nu o
gă sim. Ne a șe ză m pe o ba ncă lâ ngă sa ndvișuri, luă m un suc de
portoca le de la o Be fa na pa rtiza nă și ne uită m la ce ila lţi copii ca re
se joa că și a le a rgă . Vine și Luzio, ia r Tomma sino îi pove ste ște
de spre a fa ce re a noa stră cu șobola nii vopsiţi și, din fe ricire , chia r în
a ce l mome nt o vă d pe Ma riuccia . Ce i doi pă rinţi ca re o lua se ră în
prima zi o ţin de mâ nă . Pă rul îi cre scuse , e ra boga t și frumos, ca
ce l a l doa mne lor din filme . Are fa ţa rotundă , poa rtă o rochie roșie ,
obra jii de a ce e a și culoa re , o cure a împle tită din flori și a re
a ce le a și flori și pe ca p. Ma riuccia s-a fă cut frumoa să !
Tomma sino și cu mine ră mâ ne m muţi de uimire . Niciunul dintre
noi nu a re cura j s-o strige , da r e a , ime dia t ce ne ve de , vine la noi și
ne îmbră ţișe a ză , ta re , ta re . E numa i o îmbră ţișa re , da r îmi fa ce o
impre sie ciuda tă . Și lui Tomma sino la fe l, se ve de .
— Ei, ce ma i fa ce ţi?
Ră mâ n încre me nit.
— Ma mă , ta tă , a ce știa sunt ve chii me i prie te ni, îi spune
Ma riuccia doa mne i blonde și soţului e i, ia r e u înţe le g că Ma riuccia
nu va ma i ple ca îna poi cu noi, pe ntru că și-a gă sit o fa milie .
Eu însă vre a u să mă întorc la ma ma Antonie a , da r nu îna inte
de a te rmina lucrurile pe ca re le ma i a m de fă cut a ici. Tre buie să
construie sc un a dă post în spa te le gra jdului, împre ună cu Rivo și
Luzio. Tre buie să dre se z viţe lul. Tre buie să învă ţ bine de la
ma e strul Se ra fim să câ nt la vioa ră . La înce put chia r mă gâ nde a m
că nu e pe ntru mine . Mă dure a u de ge te le și în loc de muzică
ie șe a u numa i miorlă ituri de mota ni ca re se înca ie ră noa pte a . De la
fe re a stra pră vă lie i lui Alcide prive a m ce ila lţi copii ca re se juca u cu
bulgă ri de ză pa dă , în timp ce e u stă te a m ore în șir să re pe t
împre ună cu ma e strul: „doooo”. Pâ nă câ nd într-o se a ră , câ nd mă
să tura se m de e xe rsa t, vioa ra a înce ta t să ma i miorlă ie și a m a uzit
în sfâ rșit muzică . Nu-mi ve ne a să cre d că e u, cu mâ inile me le ,
câ nta m a ce a muzică .
În plus, îna inte să ple c, tre buie s-o a jut pe De rna să orga nize ze
comunismul, că ci numa i e i singură îi e ste gre u să fa că a sta . Toa tă
ziua munce ște , ia r se a ra , câ nd vine să mă ia de la Rosa , ne
întoa rce m împre ună . Stă puţin în pa t cu mine , vorbim de spre ce a
fost pe ste zi, îmi cite ște o pove ste dintr-o ca rte plină de a nima le ,
re le și bune : vulpe a , lupul, broa sca , corbul. La fie ca re două -tre i
pa gini e ste o ilustra ţie colora tă . Une ori De rna pune de ge tul sub un
cuvâ nt.
— Acum cite ște tu, îmi spune De rna .
Sa u da că sunte m foa rte , foa rte obosiţi, îmi câ ntă un câ nte c ca să
a dorm. Și cum a m înţe le s că nu știe câ nte ce de le a gă n, îmi câ ntă
a lte câ nte ce pe ca re le știe e a , ca a ce la cu „band iera rossa la
trionferà”{19} , ia r la sfâ rșit e u strig, „tră ia scă De rna , Rosa și li-be r-ta -
te a !”{20}
Câ nd a tre buit să orga nize ze Be fa na pe ntru pa rtiza ni, stă te a m
se a ra la ma sa din bucă tă rie și De rna îmi ce re a sfa turi: cum să
împodobe a scă ciora pii, ce jucă rii să pună , ce câ nte ce să câ nte
orche stra . Da r după ultima șe dinţă privind orga niza re a să rbă torii,
câ nd a ve nit să mă ia de la Rosa , De rna e ra încrunta tă . Eu,
împre ună cu Rivo și Luzio, construia m că suţe din cuburile de le mn
pe ca re ni le -a fă cut Alcide . De obice i, ma i stă te a puţin de vorbă și
be a un pa ha r de vin roșu. Da r în se a ra a ce e a nici nu și-a scos
pa ltonul și m-a lua t ime dia t a ca să . De rna e ra tă cută . M-a m gâ ndit
că e ra vina me a , că o sfă tuise m gre șit, ia r a cum e ra supă ra tă pe
mine . Da r câ nd și-a scos pa ltonul a m vă zut că a ve a obra jii roșii, ca
și câ nd a r fi sta t pre a mult la soa re sa u pre a mult în frig. Apoi ne -
a m a șe za t la ma să și a înce put dintr-oda tă să plâ ngă . Nu o
vă zuse m nicioda tă plâ ngâ nd, a șa că a m înce put și e u să plâ ng. Și
stă te a m a șa , ca doi proști, la ma sa din bucă tă rie , și plâ nge a m
de a supra pa ste lor. Nu voia să vorbe a scă , spune a că nu e nimic. Și
a m ple ca t la culca re , da r fă ră să ma i a ud pove ști cu a nima le sa u
câ nte ce .
A doua zi, sâ mbă ta , în timp ce e u și Luzio ne juca m de -a v-a ţi
a scunse le a , a m a uzit-o pe De rna că vorbe a cu Rosa . Spune a că e ra
un tova ră ș, o pe rsoa nă importa ntă , ca re ve nise la șe dinţă . Nu
a vuse se nimic de spus de spre orga niza re a pe tre ce rii, pe ntru că și
e a , și ce ila lţi pre gă tise ră totul foa rte bine . Apoi pe rsoa na
importa ntă a vrut să vorbe a scă numa i cu e a singură . De rna i-a
e xplica t ce fă ce a la sindica t și în ca mpa nia e le ctora lă . Ia r omul îi
e xplica se că a r fi fost ma i bine să se gâ nde a scă numa i la
pe tre ce rile pe ntru copii și la a cţiunile de bine fa ce re pe ntru ce i
ne voia și. M-a m a scuns în bucă tă rie , între sobă și că ma ră , ca să
a ud ma i bine . De rna îi spuse se pe rsoa ne i importa nte că și fe me ile
lupta se ră împre ună cu pa rtiza nii, tră se se ră cu pistolul și primise ră
chia r și me da lii. Mi-a m a mintit de me da lia primită de Ma dda le na
Criscuolo și de Podul de lla Sa nità , ca re nu să rise în a e r da torită e i.
Atunci omul o între ba se da că voia și e a me da lie . Ia r De rna
ră spunse se că multor fe me i a r tre bui să li se de a me da lie ca să
ră mâ nă în pa rtid. Și în a ce l mome nt îi tră se se o pa lmă , foa rte ta re .
Da r nu plâ nse se , îi spune a Rose i. Eu, în a scunză toa re a me a , a m
ră ma s fă ră gra i. Ma ma Antonie a nu a r fi îndura t a sta , i-a r fi da t
două sca toa lce îna poi. Da r De rna înce puse să câ nte , a șa ca
Ma dda le na , în ziua a ce e a , la ga ră : „De și sunte m fe me i, nu știm ce
e ste frica …” Și pe ntru că e ra unul dintre câ nte ce le de le a gă n pe
ca re mi le câ nta se a ra îna inte să a dorm, a m ie șit din a scunză toa re ,
ca să câ nt împre ună cu e le . Însă câ nd m-a u vă zut ie șind de după
sobă , De rna și Rosa și-a u dus mâ na la pie pt de spa imă , a u scos un
ţipă t și a u înce ta t să ma i câ nte . Nu le -a m ma i a uzit vorbind de spre
pe rsoa na importa ntă .

Be fa ne le pa rtiza ne ne a linia ză , ne le a gă pe râ nd la ochi, cu o


ba tistă . Cu un bă ţ lung tre buie să lovim o oa lă de lut a tâ rna tă de un
stâ lp. Cine re ușe ște mă nâ ncă dulciurile dină untru.
— Asta e ste pigna a , ne e xplică Luzio. Acolo la voi, jos, a ţi juca t
vre oda tă ?
— Jumi-juma , ră spunde Tomma sino.
— Cum a dică ? între a bă Luzio.
— Cu bâ ta a m lovit de multe ori, da r nu o oa lă cu dulciuri.
Câ nd îmi vine râ ndul, a puc bă ţul cu a mâ ndouă mâ inile , De rna
mă le a gă la ochi. În timp ce mă pre gă te sc să love sc, îmi a minte sc
de prima zi, a tunci câ nd ră mă se se m ultimul în sa lă pâ nă a a pă rut
e a . În mome ntul a ce la mi se pă ruse ma re și pute rnică , da r a cum
pa rcă se micșora se . Este a de vă ra t că știe multe lucruri, chia r și
puţină la tină , da r în proble me le vie ţii e ste ma i ne știutoa re de câ t un
copil. Și da că nu a ș fi e u cu e a , cine a r a pă ra -o?
Și a șa , îmi ima gine z că oa la e ste scă fâ rlia pe rsona jului importa nt
și love sc cu toa tă pute re a , oa la se spa rge cu un zgomot de sticlă
sfă râ ma tă , toţi copiii strigă de bucurie și pe ste fa ţa me a se re va rsă
o ploa ie de ca ra me le .
25
Cră ciunul a tre cut, a tre cut și Be fa na . Mă rul pe ca re mi-l dă duse
ma ma la ple ca re a ră ma s tot timpul pe biroul me u. Vre a u să -l
pă stre z ca a mintire , da r cu fie ca re zi ce tre ce se usucă tot ma i mult
și nu ma i pot să -l mă nâ nc.
— Rosa , între b e u într-o zi câ nd mă întorc de la școa lă , câ nd
tre buie să ple c de a ici îna poi, a ca să ?
Rosa la să fa sole a pe ca re o cură ţa și ră mâ ne un mome nt tă cută ,
pe gâ nduri.
— De ce între bi? Nu te simţi bine a ici, la noi? Ţi-e dor de ma ma ?
— Nu, a dică da , puţin… zic e u.
Da r mi-e te a mă că pâ nă la urmă n-o să -mi ma i fie dor de ma ma .
Rosa îmi dă câ te va pă stă i să le cură ţ.
— Ve zi câ te boa be de fa sole sunt în fie ca re pă sta ie ? Ce mult loc
pe ntru a tâ t de multe fructe . La fe l ca în inima ta .
De schide o pă sta ie și mi-o a ra tă .
— Numă ră , spune Rosa .
Pun de ge tul pe fie ca re boa bă .
— Șa pte , ră spund.
— Ve zi?
Mă a tinge pe na s cu o pă sta ie goa lă , ca să mă gâ dile .
— Aici sunte m toţi: e u și Alcide , De rna , copiii și chia r ma ma ta .
Poţi să ne ţii pe toţi la ola ltă .
Îmi pla ce s-o a jut, să de schid coa ja a spră și ume dă cu de ge tul și
să scot una după a lta boa be le a lbe . Îmi pla ce și zgomotul pe ca re îl
fa c boa be le de fa sole câ nd sunt puse în va sul de ce ra mică și îmi
pla ce să vă d gră ma da de pă stă i ca re se a dună într-un colţ a l
me se i.
Roșa întoa rce ca pul spre fe re a stră și spune :
— Ai să ple ci câ nd câ mpul va de ve ni ga lbe n și spice le de grâ ul
ma ri.
Ia r e u întorc re pe de ca pul ca să vă d în ce sta re e ste câ mpul, da r
nimic: a e rul e re ce și pă mâ ntul ce nușiu.
O să ptă mâ nă ma i tâ rziu se fa ce vre me frumoa să și, câ nd se
întoa rce de la lucru, De rna mă a nunţă :
— Mâ ine me rge m cu toţii la Bologna , cu a utobuzul.
Mă a propii de fe re a stră , da r nu vă d spice de grâ u ma ri.
— De ja mă trimiţi a ca să ? Da r nu a m te rmina t încă a dă postul…
— Și câ nd câ ntă la vioa ră tre buie să -mi a stup ure chile ! ţipă
Luzio.
Aș vre a să spun că nu e a de vă ra t, pe ntru că ma e strul Se ra fini
spune că învă ţ bine și sunt foa rte sâ rguincios, da r mă gâ nde sc că a
spus a șa ca să nu ple c a ca să . Însă De rna ne liniște ște , spunâ ndu-
ne că încă nu e mome ntul; tre buie să me rge m la Bologna pe ntru că
a re o surpriză .
În ziua urmă toa re coborâ m din a utobuz, toţi îmbră ca ţi frumos, și
me rge m spre pa la tul unde ne încre dinţa se ră noilor fa milii. La
intra re , sunt ia ră și me se pre gă tite și o orche stră ca re câ ntă . Eu mă
ţin a proa pe de De rna , de te a mă să nu mă ia , pe ntru că totul
se a mă nă cu ziua a ce e a , pa rcă e o că lă torie în tre cut.
Câ nd muzicie nii înce p să câ nte , De rna se urcă pe sce na de le mn
și ră mâ n din nou singur. Aș vre a să -i spun să coboa re și să nu
înce a pă să câ nte pe ntru că e a – nu i-a m spus nicioda tă – câ ntă
puţin fa ls. Din fe ricire , tre buie numa i să vorbe a scă . Spune că a ve m
un oa spe te importa nt, o fe me ie inte lige ntă , ca re gâ nde ște fă ră
pre jude că ţi și ca re a fost invita tă să va dă pe rsona l cum se simt
copiii din tre n. Că fă cuse o că lă torie lungă și obositoa re ca să le
ducă ve ști ma me lor din ora șul e i. Orche stra e xe cută un ră pă it de
tobe și pe sce nă urcă o doa mnă scundă și înde sa tă , cu pă rul fă cut
coc și cu pa nglică tricoloră la pie pt.
Nu-mi pot cre de ochilor. În mulţime , în râ ndul întâ i, îl re cunosc
pe Tomma sino, lâ ngă tă ticul lui mustă cios, și îmi croie sc drum
pâ nă la e l, a ve rtizâ ndu-l:
— Ha i să fugim! Pa chiochia ne -a gă sit!
Da r Tomma sino nu mă a ude , că ci Pa chiochia ia microfonul și
înce pe să ră cne a scă în e l. Spune că e ste fe ricită că a fost invita tă ,
că la înce put a vuse se a numite îndoie li în le gă tură cu tre nurile , da r
a cum, câ nd e ste a ici și ne ve de pe toţi gra și și bine îmbră ca ţi, se
simte și e a puţin comunistă , de și ră mâ ne mona rhistă , din
de vota me nt. Apoi zâ mbe ște , cu gura e i lipsită de dinţi, și se a ud
a pla uze . Pa chiochia la să puţin ca pul în jos și fa ce o ple că ciune ,
pre cum o câ ntă re a ţă la să rbă toa re a de la Pie digrotta . {21}
Între timp, De rna a coborâ t a lă turi de mine și Tomma sino.
— Da r cum de ne -a gă sit? o între b e u.
— Am che ma t-o noi, ca să -i fa ce m pe toţi să înţe le a gă că a ve ţi
mâ inile și picioa re le între gi și că nu v-a trimis nime ni în Rusia .
— De ci n-o să ne ia îna poi? între b e u ca să fiu sigur. Tomma sino
îmi dă un ghiont și își tre ce de ge tul pe ste buze .
— Bine a fă cut Pa chiochia că a ve nit! râ de Tomma sino. Aici, în
nord, musta ţa e ste la modă .
Pa chiochia fa ce turul să lii, prima rul o pune să guste
spe cia lită ţile bucă tă rie i de a ici. Pa chiochia mă nâ ncă , be a și
continuă să vorbe a scă . Vă d că se a propie de fie ca re copil ca să
a fle în ce ca rtie r locuie ște , cine e ma ma , cine e ta tă l, cum se simte ,
da că me rge la școa lă e tc. Toţi ră spund a ce la și lucru, și a nume că
în prime le zile a u simţit puţină nosta lgie , da r după a ce e a , tre pta t-
tre pta t, s-a u obișnuit și se simt ma i bine de câ t a ca să la e i. Eu și
Tomma sino me rge m și o tra ge m de ha ină .
— Donna Pa chiochia , donna Pa chiochia !
Nu ne re cunoa ște ime dia t. Apoi înţe le ge și ne a ra tă gingiile .
— Donna Pa chiochia , a ţi vă zut? Aici e xistă de m-ni- ta -te !
Pa chiochia înce a rcă să mă îmbră ţișe ze .
— Frumosul me u, ce ma re a i cre scut! Ma ma Antonie a nici n-o
să te re cunoa scă câ nd o să te întorci a ca să . Vino încoa ce , dă -mi un
pupic.
Și simt buze le e i pă roa se pe fa ţă . Tomma sino re ușe ște să sca pe .
Atunci o între b de ma ma , de Za ndra gliona și de ce i de pe stra dă .
Fă cuse a tâ ta tă mbă lă u ca să nu ne la se să ple că m, ia r a cum, cine
știe , câ nd o să mă întorc a ca să , în locul re ge lui mustă cios de pe
pe re te le din dormitorul e i o să gă se sc fotogra fia lui Le nin.
Câ nd se te rmină pe tre ce re a , ne fa c fotogra fii.
— Zâ mbiţi! spune fotogra ful.
Da r Pa chiochia nu e ste mulţumită .
— Sta ţi puţin!
Se întoa rce spre noi și ne spune să ridică m în sus a mbe le mâ ini.
— În fe lul a ce sta gurile re le n-o să ma i poa tă spune că vi le -a u
tă ia t!
Câ nd vă d fotogra fia e xpusă în școa la noa stră , sunte m cu toţii
a șa : cu dinţii la ve de re și cu mâ inile întinse în sus.
26
De rna îmi promise se că vom me rge în prima zi cu a de vă ra t
însorită . Ia r ziua a ce e a e ste chia r a stă zi. Ne -a m tre zit tâ rziu, pe ntru
că e duminică . Am de schis ochii, prin obloa ne pă trunde a o lumină
a lbă ca re fă ce a dungi pe ce a rșa f. M-a m a propia t de fe re a stră ,
câ mpurile sunt ga lbe ne și spice le de grâ u cre sc, da r încă nu sunt
ma ri.
O gă se sc pe De rna în bucă tă rie , de ja pre gă tită , cu o rochie
de schisă la culoa re , pe ca re nu o ma i vă zuse m pâ nă a tunci. Poa rtă
întotde a una bluză a lbă și fustă gri, chia r și duminica . La înce put o
pune a pe ce a ne a gră , da r după a ce e a a spus că doliul se
te rmina se și tre buie să me a rgă îna inte . Eu îl vă zuse m pe e l numa i
într-o fotogra fie , pe ca re De rna o ţine a scunsă în poșe tă . O poa rtă
întotde a una la e a și nu o a ra tă nimă nui. Ie ri mi-a a ră ta t-o. A spus
că e ra un om cura jos. Un tova ră ș a de vă ra t. A spus că murise într-o
a cţiune împotriva fa sciștilor. Apoi a închis poșe ta și nu a ma i spus
nimic. Da r a stă zi a da t jos ha ine le ne gre și și-a pus rochia de
culoa re de schisă .
Tâ nă rul din fotogra fie e ste sla b și a re o fa ţă ve se lă . Rosa mi-a
spus că se mă n cu e l. Da r că e l a ve a ochii a lba ștri. De rna îl
cunoscuse la o șe dinţă a pa rtidului. Ţine a un discurs pe sce nă , ia r
Rosa și Alcide șe de a u a lă turi de ce ila lţi și a sculta u. La un mome nt
da t, a u intra t niște tine ri ca re a u ră ma s în picioa re , lâ ngă fe re a stră .
De rna s-a întors spre e i și l-a vă zut. A ră ma s o clipă fă ră gra i, a poi
ime dia t și-a re ve nit și a continua t discursul.
Bă ia tul e ra îndră gostit de e a și voia s-o ia de ne va stă la sfâ rșitul
ră zboiului. Da r e ra ma i mic de câ t e a cu câ ţiva a ni. Și ce i de la
pa rtid nu voia u. Rosa spune că tova ră șii sunt une ori ma i ră i de câ t
cume tre le de la ţa ră . Ei vorbe sc tuturor de spre libe rta te , da r nu vor
de loc s-o a corde . Ma i a le s fe me ilor. De rna sufe re a din ca uza a sta .
Câ nd s-a întâ mpla t ne norocire a , s-a îmbră ca t în ha ine ne gre și
nu a ma i vorbit cu nime ni. A înce put să munce a scă din gre u și nu a
ma i zâ mbit.
— Ia r după a ce e a a i ve nit tu, a spus Rosa . Și m-a pișca t de
obra z, a șa cum fa ce și cu bă ie ţii e i.
De rna își a șa ză rochia pe șolduri. Pa rcă e o fe tiţă , și-a da t chia r
și cu puţin ruj.
— Astă zi me rge m cu toţii la ma re , a nunţă e a și pune într-un coș
sa ndvișuri cu brâ nză și cu ja mbon și o sticlă cu a pă . Mi-a pre gă tit
chia r și o că ma șă a lbă cu mâ ne ci scurte , o pe re che de pa nta loni
a lba ștri și pa ntofi cu gă ure le , toa te noi. Nu ma i numă r puncte le
pe ntru pa ntofi, de oa re ce a ici, în Ita lia de Sus, toţi a u pa ntofi noi
sa u puţin purta ţi, a șa da r nu e ste un ră sfă ţ. Și a poi, chia r da că a jung
pâ nă la o sută , nu știu ce să ma i ce r, că ci a ici nu-mi lipse ște nimic.
Așa că îmi vine să a le rg. Ale rg prin bucă tă rie , în jurul me se i, de
tre i ori, de pa tru ori și la sfâ rșit ca d pe ste De rna și o strâ ng ta re .
De rna se împie dică , își pie rde e chilibrul și ne rostogolim pe diva n,
da r încă nu-i da u drumul, îmi a scund fa ţa în pâ nte cul e i și îi miros
pa rfumul. Nici De rna nu îmi dă drumul, ră mâ ne m îmbră ţișa ţi pe
diva n, râ de m ca doi proști îmbră ca ţi în ha ine de primă va ră .
Câ nd Alcide , Rivo și Luzio ba t la ușă , De rna ia coșul și,
împre ună cu Rosa , ca re ţine în bra ţe be be lușul, pornim spre
a utobuzul ca re ne va duce la ma re . Pe drum câ ntă m toţi împre ună :
tră ia scă De rna și Rosa și li-be r-ta -te a !
Pe pla jă , soa re le e pute rnic și a e rul e ca ld. Ma re a e ca lmă și
ne te dă , pa rcă e picta tă . Ma i sunt și a lţi copii, mulţi a u fost în tre n
cu mine . Tomma sino, ime dia t ce mă ve de , a runcă cu bulgă ri de
nisip în mine .
Da r Ma riuccia nu e ste a ici. Tomma sino spune că pă rinţii e i ce i
noi vor s-o ţină pe ntru totde a una .
— Și ta tă l e i cizma r? între b e u.
Tomma sino își sufle că pa nta lonii și își scoa te șose te le . Ridică
ochii spre ce r și spune că ta tă l e i o să fie fe ricit da că îi ia u fa ta de
pe ca p. Mă uit la De rna , la Rosa și la Alcide . Poa te că și e i vor dori
să mă ţină de tot la e i.
— Ta tă l me u de a ici spune că pot să mă întorc la e i oricâ nd
dore sc, ușa îmi va fi me re u de schisă , zice Tomma sino. O să vină
să pe tre a că va ca nţa de va ră jos, la noi. O să se gâ nde a scă la mine
și după voi ple ca și o să mă a jute .
Îmi scot pa nta lonii și ră mâ n în costumul de ba ie pe ca re mi l-a
dă ruit De rna , ce l cu dungi a lbe și a lba stre . Tomma sino izbucne ște
în râ s:
— Da r ce fa ci? Sta i în izme ne , de fa ţă cu toa tă lume a ?
— Este un costum de ba ie .
— Pă i nu spune a i tu că ma re a nu e bună la nimic?
— Vre i să ve zi?
O ia u la fugă pe pla jă și intru în a pă . Nisipul de sub picioa re
e ste moa le și re ce , da r nu mă opre sc, me rg îna inte pâ nă câ nd a pa
îmi a junge la ge nunchi. E re ce ca ghe a ţa , da r nu vre a u să -i da u
sa tisfa cţie lui Tomma sino. Vre a u să -i de monstre z că sunt la fe l ca
ce i din Ita lia de Sus.
De rna înoa tă foa rte bine , încă de câ nd e ra mică . Îmi e xplica se
cum tre buie să fa c și sunt sigur că a m să re ușe sc. Tomma sino mă
strigă de pe pla jă :
— Ame rí, unde te duci?
Mă ră suce sc, da r nu mă întorc, o vă d pe De rna cum vorbe ște cu
niște doa mne , sub umbre lă .
— De rna , uite -te la mine , îi strig.
Abia se întoa rce spre mine și mă scufund. Apa îmi a cope ră fa ţa .
Da u re pe de din mâ ini și din picioa re , a șa cum a spus e a , și scot
ca pul a fa ră . Da r simt ime dia t gustul să ra t ca re îmi umple gura și
na sul și nu ma i pot să re spir. Mă duc din nou la fund și nu re ușe sc
să ma i ţin ochii de schiși.
Nu cre de a m că a pa de ma re e ste a șa . Pa re ușoa ră , da r câ nd îţi
tre ce pe ste ca p de vine foa rte gre a și te împinge la fund. În timp ce
mă la s tra s de a pă , îmi a minte sc de cuvinte le De rne i și da u din
mâ ini și din picioa re . Da r a cum nu ma i a m pute re . Re ușe sc să ma i
scot o da tă ca pul a fa ră și îi vă d pe Tomma sino cum plâ nge , cu
pă rul lui ciufulit, a șa cum îl a ve a îna inte să folose a scă bria ntină
tă ticului din nord, și pe De rna a le rgâ nd pe nisip cu rochia e i
a lba stră , ca re i se încurcă între picioa re . Nu-i vă d fa ţa , pe ntru că
nu ma i re ușe sc să ie s la supra fa ţă și a pa îmi intră în ochi, da r sunt
sigur că e ste la fe l ca a tunci, după șe dinţa cu pe rsoa na importa ntă .
Nu ma i pot să fa c nimic, mă duc la fund. Strâ ng din ochi și simt
sa re a ca re îmi a rde gâ tul, nu ma i re spir.
Apoi cine va mă strâ nge de înche ie turi. Sunt mâ inile De rne i. Mă
a pucă , nu mă la să , se luptă cu a pa . Ca pul îmi de vine ce va ma i
ușor, pe rde a ua de întune ric de pe ochi se risipe ște puţin, ia r
bra ţe le De rne i, ma i pute rnice de câ t forţa mă rii, mă re a duc la
supra fa ţă . Apoi nu ma i vă d nimic. Chipul ma me i me le Antonie a ,
râ sul Za ndra glione i și din nou nimic.
De schid ochii, De rna mă a pa să pe pie pt și la fie ca re a pă sa re
ie se din mine a pă să ra tă , pe gură și pe na s. Apoi Rosa mă
încă lze ște cu prosopul pe ca re îl a duse se ca să stă m pe e l întinși la
soa re , ia r Alcide îmi tre ce pe sub na s o sticlă cu oţe t. Îi vă d pe Rivo
și pe Luzio, ca re se a propie fă ră să spună nimic, în timp ce
Tomma sino plâ nge și nu se poa te liniști.
De rna a re pă rul ud și rujul de pe buze s-a dus. Ochii i-a u de ve nit
ce nușii ca ma re a .
— Nu mă pă ră si, o rog e u și o strâ ng ta re .
— Nu te pă ră se sc, spune De rna . Voi fi cu tine întotde a una .
Și din nou, în a ce e a și zi, ne tre zim îmbră ţișa ţi, de da ta a ce a sta
fă ră să râ de m.
27
Câ mpurile sunt ga lbe ne , spice le de grâ u sunt ma ri, da r nu e
soa re în dimine a ţa a ce a sta , o ce a ţă subţire a scunde stra da și
pa rcă nu ma i a junge m nicioda tă .
Rosa mi-a da t un să cule ţ cu sa ndvișuri și, în va liză , a pus
torte llini și borca ne cu ma rme la dă de pie rsici, de prune și de
ca ise , toa te fă cute de e a . Îna inte să ple că m, a m me rs la cuptor și
a m a juta t-o să scoa tă pizza e i de ca să cu sa la m și brâ nză . A înve lit-
o ma i întâ i într-o hâ rtie ce ra tă și a poi a pus-o într-o buca tă de
pâ nză cu dungi a lba stre și ga lbe ne .
— Asta e pe ntru tine , a spus Rosa .
Apoi a lua t pâ ine a și a dus-o în ca să . O vor mâ nca la prâ nz, fă ră
mine .
Rivo și Luzio mă a ște pta u în spa te le gra jdului ca să ne scrie m
nume le în fa ţa a dă postului de le mn. Fie ca re și l-a scris pe a l lui.
Apoi Rivo a lua t brice a gul și a scris cu lite re ma ri: BENVENUTI.
— Ace a sta e ste ca sa noa stră , a spus Rivo.
Mi s-a pă rut ciuda t să -mi vă d nume le a lă turi de nume le lor de
fa milie , da r e ra m fe ricit.
Alcide a ve nit să mă che me :
— Ha i, fiule , că pie rde m a utobuzul.
Rivo și Luzio a u ve nit să -și ia ră ma s bun.
— Aște pta ţi-mă a ici, le -a m spus și a m a le rga t la De rna . Câ nd m-
a m întors a m întins mâ na și i-a m spus lui Luzio:
— Asta e a ta .
Era bila pe ca re o lua se m în prima zi.
— Ţine -o tu, a ră spuns Luzio. Sunt sigur că o să mi-o da i îna poi
câ nd te întorci, că doa r nu e ști hoţ.
Apoi a zâ mbit și s-a ște rs la ochi cu mâ ne ca ha ine i.
În a utobuz, Alcide ta ce și De rna la fe l. După întâ mpla re a de la
ma re , a re nunţa t la rochia de culoa re de schisă ; ba chia r și la
surâ s. Pe ntru ple ca re a de a stă zi s-a îmbră ca t din nou cu bluză a lbă
și fustă gri. Și la fe l de gri e ste totul a fa ră , pe fe re a stră , în ce a ţă nu
se vă d de câ t câ ţiva copa ci lâ ngă ca se le de culoa re ma i închisă . Pe
ge a m se pre ling pică turi de ploa ie , la înce put ma i ra re , a poi din ce
în ce ma i de se .
— În sfâ rșit, puţină ploa ie după că ldura din ultime le zile ,
come nte a ză Alcide .
Vorbe ște pe ntru prima da tă de câ nd a m ple ca t.
— Ploa ia e ste ne ce sa ră pe ntru ve ge ta ţie . Une ori, lucrurile pa r
re le , da r sunt bune . Așa e , De rna ? Ame rigo a l nostru se întoa rce
a ca să ca să -și îmbră ţișe ze ma ma . Tre buie să fim fe riciţi pe ntru e l!
De rna nu ră spunde . Nu vre a u s-o vă d tristă . Îmi scot pa ntofii, la
fe l cum a m fă cut la ve nire , și îi spun la ure che :
— Câ ntă m câ nte cul a ce la cu fe me ile ?
De rna zâ mbe ște silit și înce pe să câ nte . Câ nte cul sună bine . Ma i
întâ i în șoa ptă , a poi, câ nd coborâ m din a utobuz, tot ma i ta re :
— „De și sunte m fe me i, nu știm ce e ste frica , de dra gul copiilor
noștri, de dra gul copiilor noștri…”
Și de fie ca re da tă câ nd roste ște cuvâ ntul „copiii” mă strâ nge de
mâ nă , ca a tunci câ nd m-a scos din ma re . Alcide și cu mine ne luă m
după e a : toţi tre i câ ntă m câ t ne ţine gura , pe stra dă , în ga ră ; e u
între e i, ţinâ ndu-i de mâ nă , câ ntă m fă ră se ne oprim pâ nă a junge m
la tre n.

Tre nul e ste plin de copii, da r sunt ma i puţini de câ t la ve nire .


Unii a u ră ma s cu noii pă rinţi, a șa ca Ma riuccia , a lţii s-a u întors
de ja ma i îna inte , ca Rossa na , pe ntru că nu a u putut suporta
nosta lgia sa u furia . În mulţime , îl vă d pe Tomma sino, ca re a re
pă rul da t cu bria ntină . Ta tă l lui a re mustă ţile ma i lungi și sunt
ră sucite în sus. Ma ma lui, fe me ia a ce e a cu pie ptul ma re , i-a da t lui
Tomma sino o sa coșă plină de mâ nca re , a șa cum a fă cut și Rosa cu
mine . Alcide intră în compa rtime nt și a șa ză ba ga je le , în timp ce
De rna , a fla tă pe pe ron, mă ţine de mâ nă , pe fe re a stră . Nu ne
spune m nimic. Continuă m să câ ntă m câ nte cul pâ nă câ nd tre nul
ple a că și de ge te le De rne i îmi a lune că din mâ nă . De rna se fa ce tot
ma i mică și bluza e i de vine un punctule ţ a lb.
Și ră mâ n singur, în mijlocul ce lorla lţi.

— Ce e ste , între a bă Tomma sino, le simţi de ja lipsa ?


Nu ră spund, mă întorc în pa rte a ce a la ltă și mă pre fa c că vre a u
să dorm.
— E fire sc, spune Tomma sino, a cum sunte m împă rţiţi în două .
Nu a m che f de vorbă . Tomma sino își de sfa ce ha ina și îmi a ra tă
o brode rie fă cută de ma ma din nord: spune că i-a cusut ba ni în
că ptușe a lă , pe ntru a se pute a întoa rce îna poi, în nord, a tunci câ nd
va dori.
— Noa pte bună , Tomma sí.
— Noa pte bună , Ame rí.
Ve rific da că vioa ra e ste tot a colo unde a pus-o Alcide , pe e ta je ra
de de a supra . Re pe t în minte e xe rciţiile pe ca re mi le -a a ră ta t
ma e strul Se ra fini, în fe lul a ce sta le voi pute a re pe ta câ nd mă
întorc, ia r Ca rolina o să mă înve ţe și a lte le . Poa te că ma ma o să
vre a să mă trimită și pe mine la conse rva tor câ nd o să va dă ce
cuminte sunt, și a șa , câ nd mă întorc la Mode na , Alcide îl va invita
la pră vă lie pe ma e strul Se ra fini ca să mă a udă câ ntâ nd. Da r pâ nă
a tunci viţe lul me u, Ame rigo, o să cre a scă , o să fie un mic tă ura ș,
ia r e u a m să -l a jut pe Rivo să de a a pă la a nima le ; Na rio o să știe
de ja să me a rgă și să vorbe a scă și o să me rge m toţi împre ună în
a dă post să scrie m și nume le lui lâ ngă a le noa stre .
Apoi îmi pipă i ma rgine a ja che te i și vă d că a colo nu e ste nimic,
nicio cusă tură se cre tă . De rna nu mi-a pus ba ni pe ntru că lă torie . Și
poa te că pe ste câ te va să ptă mâ ni viţe lul nici n-o să -și ma i
a minte a scă de mine . Și nici e i. Se a ra , în jurul me se i din bucă tă rie ,
o să vorbe a scă de spre a lte lucruri. Vor ve ni a lţi copii, va ca va fă ta
din nou și vor a le ge nume le a ltui copil ca să -l de a urmă torului viţe l.
Și nu ma i a m nimic din tot ce e a ce a ve a m: tortul de ziua me a ,
nota ze ce pe ca re domnul Fe rra ri mi-a da t-o la ma te ma tică ,
se mna le le luminoa se de la fe re a stră , mirosul pia nului, gustul de
pâ ine coa ptă , bluze le a lbe a le De rne i. Ia u vioa ra de pe e ta je ră ,
de schid cutia , îmi tre c de ge te le pe corzi și cite sc nume le de pe
că ptușe a lă : Ame rigo Spe ra nza . Mă gâ nde sc la Ca rolina și cum va fi
câ nd îi voi a ră ta vioa ra , ia r cu a ce st gâ nd, triste ţe a din stoma c se
ma i ușure a ză un pic și mă înde pă rte z tre pta t de via ţa de a cum,
a propiindu-mă de ce a dina inte ; chipurile De rne i, Rose i și a l lui
Alcide se tra nsformă în ce le a le ma me i Antonie a , Pa chiochie i și
Za ndra glione i.
Tomma sino a re dre pta te . Acum sunte m împă rţiţi în două .
Partea a III-a
28
Tre nul intră în ga ră , mă lipe sc de ge a m și o ca ut pe ma ma
Antonie a , da r nu o vă d. Mirosul mulţimii îmi inundă na sul, pa rcă
e ce l din gra jdul Rose i, da r fă ră va ci.
Ime dia t ce coborâ m din tre n, Tomma sino a le a rgă spre fa milia
lui. Pâ nă ie ri ve de a m cum îl îmbră ţișe a ză mustă ciosul și ma ma „de
Sus”, a cum nici mă ca r nu-și ma i ia ră ma s bun de la mine și dispa re
în mulţime , ţinâ ndu-se de mâ nă cu fra ţii lui a de vă ra ţi și cu donna
Armida , ma ma lui „de Jos”. Atunci mă gâ nde sc că și pe ntru mine ,
ime dia t ce o voi re ve de a pe ma ma Antonie a , tot ce e a ce mi se
întâ mpla se în a ce ste luni va dispă re a într-o clipă . Și îmi vine să mă
urc în tre n și să mă întorc ime dia t.
Apoi, din spa te le unui domn gra s, ce ţine a două va lize ma ro, o
ză re sc pe ma ma . Are rochia ce a bună , cu florice le , și pă rul lă sa t pe
spa te . Nu mă ve de , da r e u o vă d. Prive ște în jurul e i, cu ochii plini
de te a mă , ca a tunci câ nd îmi pove ste a de spre bomba rda me ntul în
ca re își pie rduse via ţa bunica me a , Filome na .
Ale rg câ t mă ţin picioa re le și o îmbră ţișe z de la spa te , îmi vâ r
na sul în ha ine le e i și o îmbră ţișe z pe ste șolduri. Da r ma ma
Antonie a proba bil cre de că sunt vre un hoţ și mă pocne ște cu cotul
în ca p. Se întoa rce și urlă :
— Vre i să mă omori!
Se a ple a că , mă mâ ngâ ie pe ca p, pe bra ţe , pe picioa re , pa rcă a r
vre a să ve rifice da că toa te sunt la locul lor. Ochii noștri sunt la
a ce e a și înă lţime . Își a propie mâ na de obra zul me u, ca și câ nd a r
vre a să mă mâ ngâ ie , da r îmi a ra nje a ză gule rul de la că ma șă . În
ce le din urmă se ridică , mă mă soa ră din ochi și spune :
— Te -a i lungit. Buruia na cre ște …
Pe tot drumul spre ca să vorbe sc numa i e u. Ma ma pă șe ște în
tă ce re și nu-mi pune între bă ri.
— Câ nd s-a nă scut viţe lul i-a u pus nume le me u, pove ste sc e u ca
să -mi da u importa nţă .
— Asta e , spune ma ma , ca și cum nu ne a junge a un a nima l,
a cum a ve m două cu a ce la și nume . Și îmi dă o pa lmă pe ste ca p, da r
ușor. Înce rc să înţe le g da că zâ mbe ște . Mi se pa re că da .
Continui să -i pove ste sc de spre ca să , de spre mâ nca re , de spre
școa lă , da r nu mă a scultă . Ca a tunci câ nd vise zi ce va și dimine a ţa
pove ste ști ce a i visa t, da r a sta nu inte re se a ză pe nime ni. Da r ce
spun e u nu e un vis. Am va liza plină de lucrurile pe ca re mi le -a u
dă ruit: vioa ra de la Alcide în cutia e i, ha ine și pa ntofi noi. Toa te
sunt a de vă ra te .
Ajunge m pe stra da noa stră . Este foa rte ca ld și toa te fe re stre le
sunt de schise . Ma ma de schide ușa și pune va liza jos. Eu ră mâ n cu
vioa ra în mâ nă , nu știu unde s-o pun. Nu a m ca me ra me a , nici
mă ca r un pa t a l me u. Mă uit sub pa tul ma me i, a colo unde e ra
îna inte ca fe a ua lui Ca pa ’e fie rro, da r a cum nu ma i e ste nimic.
Ma ma spune :
— Ca pa ’e fie rro a ple ca t.
— L-a u lua t poliţiștii din nou?
— A ple ca t cu ne va sta și cu copiii, s-a u muta t la Afra gola . De
a cum îna inte , tu și cu mine tre buie să ne de scurcă m singuri.
Pune pe ma să un pa ha r cu la pte și pâ ine a de ie ri.
— Vre i să mă nâ nci ce va ? Ţi-o fi foa me după a tâ ta drum, spune
ma ma .
Asta mâ nca m în fie ca re zi, îna inte să ple c, da r a cum mi se pa re
ce va a ra nja t. Toa tă via ţa s-a re strâ ns din nou. De schid va liza și
scot borcă na șe le cu ma rme la dă , brâ nza moa le și condime nta tă ,
ja mbonul și morta de lla , pizza cu sa la m în ște rga rul cu dungi
a lba stre și ga lbe ne , ca re ma i pă stre a ză încă mirosul din bucă tă ria
Rose i, pa ste le proa spe te pe ca re le fă cuse ie ri dimine a ţă ; e u o
a juta se m să spa rgă ouă le și să fa că , din fa ină a lbă , a lua tul în ca re
îmi intra u mâ inile pâ nă la coa te . Mi se pa re că tre cuse de a tunci
un a n, nu o zi.
Le a șe z pe toa te în râ nd, ca pe ntru o să rbă toa re , a bia înca p pe
ma sa noa stră . Ma ma le pipă ie și le miroa se pe toa te , a șa cum fa ce
la pia ţă , ca să va dă da că sunt proa spe te .
— Ca să ve zi, a cum copiii a duc de mâ nca re ma me lor.
Înmoi în la pte pâ ine a usca tă de la ma ma , a poi pun pe de a supra
puţină ma rme la dă de la Rosa .
— Gustă , e fă cută din fructe le cule se din pomii lor.
Fa ce se mn cu ca pul că nu.
— Mă nâ ncă tu, mie nu mi-e foa me .
Și scoa te ha ine le , că rţile și ca ie te le de scoa lă , cre ionul și stiloul.
— Era i și ma i îna inte Nobe l. Da r a colo te -a u fă cut și profe sor de
vioa ră , și a ra tă spre vioa ră .
De schid cutia și îmi vine în nă ri mirosul de le mn și de cle i din
a te lie rul lui Alcide .
— A fă cut-o ta ti a l me u „de Sus”. Pe că ptușe a lă scrie nume le
me u, ve zi?
— Nu știu să cite sc, spune ma ma .
— Vre i să a uzi cum câ nt?
Ma ma prive ște în jur.
— Ascultă -mă bine , tu a i un singur ta tă ca re a ple ca t să fa că
a ve re . Câ nd o să se întoa rcă plin de bogă ţii o să da i tu da ruri
a ltora și nu va ma i tre bui să primim poma nă de la nime ni.
Îmi ia vioa ra din mâ nă și o prive ște ca pe un a nima l ciuda t, ca re
a r pute a s-o muște dintr-o clipă în a lta .
— Da r pâ nă a tunci tre buie să ne de scurcă m noi singuri. Am
vorbit din nou cu cizma rul, o să te ia la pră vă lie . Ma i întâ i o să
înve ţi me se ria , a poi, cu timpul, câ nd o să înce pi să te price pi, o să -
ţi de a și ce va ba ni…
Mă gâ nde sc că nu via ţa pe ca re o tră ise m în nord e ra un vis, ci
a ce st mome nt, de a cum, ia r da că de schid ochii a m să mă tre ze sc și
a m să fiu din nou a ca să la De rna , unde lumina de se ne a ză dungi pe
ce a rșa f, pe ntru că a ce e a e ste re a lita te a .
— Domnul Fe rra ri a spus că sunt bun la ma te ma tică …
— Și profe sorul ă sta a l tă u îţi spune și că va trimite ba ni ca să a i
din ce să tră ie ști? strigă ma ma la mine . I-a i e xplica t că ma ma ta nu
a re de gâ nd să fure , că a ici sunt oa me ni cinstiţi?
Me rge prin ca me ră și ia toa te lucrurile pe ca re le -a m a dus.
Ha ine le , ca ie te le , mâ nca re a . Nu re ușe sc nici mă ca r să vă d unde le
pune .
— Aste a nu-ţi se rve sc a cum la nimic, spune ma ma .
Vioa ra , cutia cu nume le me u de pe că ptușe a lă dispa r sub pa t.
Nu spun nimic, ba g mâ inile în buzuna r și rostogole sc între de ge te
bila de la Luzio. E tot ce mi-a ră ma s.
29
— Donna Antonie tta , bună ziua !
Ușa se de schide și intră Za ndra gliona cu zâ mbe tul e i la rg.
— Pot să -l ia u puţin la mine pe mitite lul ă sta ? Vre a u să vă d da că
își ma i a minte ște cum se fa ce tocă niţa de ce a pă .
— Că bine spune ţi, câ t a fost ple ca t a uita t și de ma ică -sa . Nu
mi-a zâ mbit nici mă ca r o da tă de câ nd a pus piciorul a ici, înă untru.
Acum îl inte re se a ză numa i vioa ra , a dună rile și scă de rile .
— Ce tot spune ţi, donna Antonie a ? Aste a sunt mo uri de copil,
o să -i tre a că . Cum poa te cine va să -și uite ma ma ? se miră
Za ndra gliona și îmi fa ce cu ochiul. Ia vino tu la mine să -ţi
împrospă te z puţin me moria cu a pă și pra f de copt.
În subsolul e i, totul e la fe l.
— Cutia me a cu comori e la locul e i? și a ră t spre da la din
pa rdose a lă unde o îngropa se m.
— Nu s-a a tins nime ni de e a , ră spunde Za ndra gliona , în timp ce
va rsă pulbe re a în a pă ca să de vină e fe rve sce ntă .
Stă m un timp tă cuţi. Nu e ră u.
— Ma ma nu mă ma i iube ște , spun e u într-un tâ rziu. Ma i întâ i m-a
trimis în nord, ia r a cum se le a gă de mine . Vre a u să mă întorc a colo
unde oa me nii mă pre ţuie sc și mă mâ ngâ ie .
— Uite ce e ste , spune Za ndra gliona în timp ce ta ie ce a pa . Ma ma
ta nu le -a a vut nicioda tă pe a ste a cu mâ ngâ ie rile și n-o să te
mâ ngâ ie nicioda tă . A a vut grijă de tine a tâ ţia a ni. Da r a cum e ști
ma re , tre buie s-o a juţi tu pe e a . Via ţa ne -a lua t multe lucruri
tuturor. Ei i-a lua t un fiu și mie pe Te re sine lla .
Auzise m de spre pove ste a a sta pe stra dă , da r pâ nă a cum e a nu-
mi spuse se nimic nicioda tă .
— Da r cum s-a întâ mpla t? a m între ba t.
— Ave a șa ispre ze ce a ni, e ra fiica surorii me le , ca re ma i a ve a
a lţi pa tru copii. De a ce e a Te re sa a ve nit să ste a la mine . Am
cre scut-o ca pe fiica me a . Era frumoa să Te re sa me a și e ra și
de ște a ptă . După a rmistiţiu, s-a dus la pa rtiza ni și s-a îndră gostit de
unul dintre e i. Me rge a pe ste tot și duce a informa ţii, ia r în timpul
une i ope ra ţiuni a lua t un pistol de la un solda t ge rma n mort. Mort
cum e ra , nu pă re a ge rma n. Da r nici mort nu pă re a . Pă re a doa r
blond și mira t. Nu a spus nimă nui că a re pistol, pe ntru că bă rba ţii i
l-a r fi lua t. Numa i e u știa m de pistol. În ziua a ta cului de la
Ma sse ria Pa glia rone , din 27 se pte mbrie 1943, Te re sine lla ple ca se
de a ca să dimine a ţa de vre me . Câ nd mi-a m da t se a ma , a m înce put
s-o ca ut prin tot ora șul și, în ce le din urmă , a m a fla t că pe de a lurile
de la Vome ro e ra u ba rica de . Câ nd a m a juns a colo, mirose a a a rs
de la pra ful de pușcă . O că uta m pe Te re sine lla , da r nu ve de a m
nimic din ca uza fumului. Apoi, dintr-o da tă , a m ridica t privire a și
a m vă zut-o, cu pistolul în mâ nă ; tră ge a , împre ună cu bă rba ţii, dintr-
o a scunză toa re . La fie ca re ra fa lă i se zguduia tot trupul, da r nu se
opre a . Am striga t: „Coboa ră ! Dă -te jos de a colo!” Te re sa m-a privit
și a zâ mbit, da r nu a coborâ t. A ră ma s în mijlocul bă rba ţilor, tră ge a
și tre mura . Apoi a ve nit ultima ra fa lă , ce a ma i pute rnică .
Te re sine lla nu ma i tre mura , nu ma i mișca . Două zile ma i tâ rziu,
ne mţii a u ple ca t. Ora șul fuse se e libe ra t. Da r Te re sa nu a ma i a fla t
a sta nicioda tă .
Ce a pa de pe tocă tor s-a tra nsforma t în bucă ţe le mici, mici și
ochii Za ndra glione i sunt plini de la crimi. Ia fa ţa de ma să ve rde și
șe rve te le . Nu se ma i a ude de câ t zgomotul fa rfuriilor, a l ta câ murilor
și a l pa ha re lor.
Câ nd mă întorc a ca să și de schid ușa , ma ma Antonie a , ca re
a dormise , se tre ze ște brusc.
— Ah, tu e ra i! Vino încoa ce , vino și culcă -te puţin lâ ngă mine …
Mă întind pe pa t. Este ora tre i după -a mia ză . Ma ma e ste în
că ma șă de noa pte . Are ochii obosiţi, da r e ste tot frumoa să , de fa pt,
ma i frumoa să ca îna inte . Pă rul ne gru e ste lung și lucios, gura e ste
tot roșie , da r nu folose ște ruj, pe ntru că nu a a vut nicioda tă . Mă
gâ nde sc la De rna și la pă rul e i blond, moa le ca va ta .
Ma ma își pune ca pul pe pe rnă . Apoi își întinde mâ na și mi-o
tre ce prin pă r. Mă culc lâ ngă e a și simt din nou mirosul e i. Și îmi
a minte sc că îmi fuse se dor de e l. Adorm și o vise z pe De rna . Ziua
pe tre cută la ma re , nisipul ca re se lipe ște de picioa re și a pa ca re la
înce put pa re ușoa ră și dintr-oda tă de vine gre a și mă tra ge
de de subt. Prive sc pla ja , da r toţi a u ple ca t: Alcide , Rivo, Luzio,
Tomma sino. A ră ma s numa i De rna . Mă duc la fund, ia r e a îmi fa ce
se mn cu mâ na . „Ajutor, mă îne c, vino să mă scoţi!” Mă prive ște cu
pă rul blond, ciufulit. Nu-mi da u se a ma da că zâ mbe ște sa u plâ nge .
Da r în ce le din urmă se întoa rce și ple a că și e a .
Mă tre ze sc tra nspira t tot. Ma ma Antonie tta încă ma i doa rme .
30
Nu ma i me rge m împre ună , ma ma Antonie a îna inte și e u în
urma e i. Acum me rg singur. Une ori împre ună cu Tomma sino.
Via ţa a re ve nit la norma l, de și nimic nu ma i e ste ca îna inte de
tre n. Va ra e pe sfâ rșite , da r e ste încă de stul de ca ld. Dimine a ţa
me rg la pră vă lia cizma rului, ta tă l Ma riuccie i, învă ţ să folose sc
cle iul și cuișoa re le , niște cuie mici, mici de tot cu ca re se prinde
pinge a ua și ca re îmi la să se mne pe de ge te . Bă tă turile de la vioa ră
nu se ma i vă d. Fra ţii Ma riuccie i se uită chiorâ ș la mine : e puţin de
lucru și e u le fur locul. De la Ma riuccia sose ște din câ nd în câ nd
câ te o scrisoa re plină de cuvinte lungi și strâ mbe . Ta tă l cizma r nu
știe să cite a scă . La înce put, nici nu le de schide a , a poi m-a pus pe
mine să i le cite sc. Mie îmi fa ce plă ce re , pe ntru că vre a u să știu ce
ma i fa ce Ma riuccia și să -mi a minte sc de ce e a ce fă ce a m și e u.
Da r de fie ca re da tă câ nd ma i de schide a m o scrisoa re , voce a
Ma riuccie i e ra tot ma i înde pă rta tă . Scria pe ntru că tre buia să scrie ,
da r a cum nu-i ma i pă sa de noi. Simţe a m triste ţe a în stoma c, a șa că
în ce le din urmă a m re nunţa t să ma i cite sc scrisorile e i, a m spus că
mă dor ochii și poa te că e ra și puţin a de vă ra t.
Ma ma Antonie a s-a a puca t din nou de cusut și fa ce re pa ra ţii
mă runte pe ntru doa mne le de pe via Roma și de pe Re ifilo. Câ nd
a re de lucru, mă duc la Za ndra gliona . Da r și a colo e ste ca ld.
Atunci mă duc și îl che m pe Tomma sino, hoină rim prin ora ș,
că ută m umbre pe stră zi, ne întoa rce m la ca pe la principe lui di
Sa ngro, ne stre cură m printre ta ra be le din pia ţă , tre ce m prin fa ţa
conse rva torului.
Aici a m cunoscut-o pe Ca rolina , într-o zi câ nd mă a șe za se m pe
tre pte ca să a scult muzica . Da r a ve nit un pa znic și m-a a lunga t.
Cre de a că vre a u să ște rpe le sc vre un instrume nt ca să -l vâ nd
a me rica nilor. Spune a că dispă ruse ră un fla ut și un cla rine t. Mie îmi
ve ne a să plâ ng de rușine .
— Eu nu sunt hoţ, a m striga t.
Și chia r în a ce l mome nt e a ie șe a pe ușa a ia ma re și, fă ră să mă
cunoa scă , i-a spus pa znicului că e ra m vă rul e i și că o a ște pta m pe
e a . Pa znicul a ple ca t, privindu-mă urâ t, și a spus că , oricum, nu
pute a m să sta u a colo, a fa ră .
Ca rolina a zâ mbit și m-a între ba t:
— Ce fa ci a ici? Chia r furi instrume nte ?
— Nici vorbă ! Ascult muzica și o re fa c în ca pul me u.
A înce put să mă ducă în sa la ma re de conce rte , unde cunoște a
un ușie r, rudă cu e a , ca re o lă sa să intre la re pe tiţii și une ori chia r
și la spe cta cole . Ne a scunde a m în loja nr. 1 și, în timp ce
muzicie nii își a corda u instrume nte le , simţe a m pa rfumul e i de
viole te . Apoi se fă ce a liniște și întune ric, dirijorul fă ce a în a e r două
ce rcuri cu bra ţe le , ca și câ nd a r fi vrut să mâ ngâ ie orche stra . Și
după a ce e a fie ca re câ nta singur, da r muzica se nă ște a de la toţi
de oda tă .

De câ nd mă întorse se m a ca să , mă duse se m de câ te va ori în


pia ţa din fa ţa conse rva torului, la ora obișnuită , da r e a nu ie șise
nicioda tă .
Într-o zi a m între ba t o cole gă de a e i, pe ca re o cunoște a m, ia r
a ce a sta mi-a spus de spre Ca rolina că nu ma i vine la conse rva tor,
de oa re ce ta tă l e i ră mă se se șome r și, prin urma re e a , împre ună cu
fra ţii e i, e ra u ne voiţi să munce a scă a tunci câ nd scă pa u de la
școa lă . Am între ba t-o da că știe unde locuie ște fa milia Ca roline i.
Cre de a că pe Foria , da r nu e ra sigură . Și a șa , într-o după -a mia ză în
ca re soa re le ne a rde a cre ște te le , mă plimba m împre ună cu
Tomma sino pe via Foria . Da r de ge a ba , nu a m gă sit-o. Ne -a m întors
a ca să , a m tre cut pe la Pa chiochia , a m vă zut că fotogra fia cu re ge le
mustă cios nu ma i e ra a colo, da r nici a tova ră șului Le nin, și ne -a m
a mintit de ziua câ nd o re vă zuse ră m pe e stra da de le mn, înfă șura tă
cu tricolorul. Și, pe ne știute , ne -a m îndre pta t spre ga ră , pe stra da
Re ifilo. Une ori tă ce a m, a lte ori ne pove ste a m unul a ltuia ce
fă cuse m în Ita lia de Sus.
Ajunse se ră m pre cum Trombe a , idiotul din ră zboi ca re stă te a în
Pia ţa Ca rità . Ace sta fuse se ră nit la ca p de o schijă de gre na dă și
după a ce e a , câ nd se întorse se a ca să , înce puse să spună în fie ca re
zi lă sa tă de Dumne ze u a ce le a și pove ști, da r nime ni nu ma i voia să
le a sculte . „Ajunge ”, spune a u oa me nii, „a m pie rdut ră zboiul, ia r tu
vre i a cum să ne pie rde m și pa ce a ?” Pe ntru mine și Tomma sino
e ra a ce la și lucru, numa i că pe ntru noi ră zboiul înce pe a a cum. La
înce put ne între ba u unde a m sta t, ce limbă vorbe sc ce i din nord, ce
mă nâ ncă , da că e frig. Da r cu timpul, câ nd ne ve de a u, râ de a u de
noi: uite , ia r a u ve nit „nordiștii”. Așa că , în timp ce me rge a m spre
ga ră , ne pove ste a m a mintirile numa i între noi.
Am învă ţa t pe dina fa ră me rsul tre nurilor și pe roa ne le . De
fie ca re da tă câ nd ple a că tre nul pe ntru Bologna mă uit la ce i ca re
urcă în va goa ne , cu va lize pline și cu fe ţe puţin obosite , și îmi
a minte sc de pa ltoa ne le a runca te pe fe re a stră , de mă rul din
buzuna rul de la pa nta loni și de ma ma Antonie a , ca re se fă ce a tot
ma i mică pe pe ron. Mă gâ nde sc cum stă te a m în compa rtime nt: e u,
Tomma sino, Ma riuccia , blondul știrb, piticul ne gricios, ce i ca re se
te me a u că o să a jungă în Rusia , ce i ca re nici nu știa u ce ca ută
a colo, în tre n.
— Da r ţie , ta tă l tă u ce l mustă cios îţi scrie ? îl între b pe
Tomma sino, spe râ nd că va spune nu. Eu nu a m primit nicio
scrisoa re . De rna spuse se că îmi va scrie una pe să ptă mâ nă . Da r
tre cuse ră pe ste tre i luni și nimic.
— Me re u, spune Tomma sino mulţumit. Ne trimite și pa che te . Ne
trimite ule i, vin, sa la m. Lucrurile pe ca re le fa c e i. Și fotogra fiile lor.
Tu încă n-a i primit nimic?
Ridic din ume ri și nu ră spund.
— Ma ma se duce din două în două să ptă mâ ni să ia scrisorile și
pa che te le de la Ma dda le na de a ca să , nu lipse ște nicioda tă …
— Tomma sí, ha i să ne urcă m și noi în tre n, chia r a cum. În ă sta
ca re ple a că . Ajunge m la Bologna , a poi luă m a utobuzul pe ntru
Mode na și o să fie la fe l ca îna inte .
Tomma sino nu înţe le ge da că vorbe sc se rios sa u mă pre fa c.
— Ha i să me rge m, da … spune și e l. Ce re m două lire de la
Pa chiochia ca să ne luă m o jumă ta te de me rde ne a .
Se întoa rce și porne ște spre ie șire a gă rii. Eu ma i ră mâ n puţin să
prive sc tre nul, pâ nă câ nd a ud fluie rul.
31
Me rg de unul singur pe Re ifilo. Mă uit la pa ntofi. Sunt toţi ve chi,
gă uriţi sa u câ rpiţi. De câ nd lucre z la pră vă lia cizma rului, mă uit în
fie ca re zi la pa ntofii oa me nilor. Ce i cu vâ rful julit, ce i cu tocul ros,
ce i cu șire turile rupte , ce i ca re a u lua t forma picioa re lor ca re îi
poa rtă . Fie ca re pe re che de pa ntofi un să rma n ne voia ș, fie ca re
ga ură un obsta col, fie ca re cră pă tură o că ză tură . Nu ma i e un joc.
Pa ntofii me i mă strâ ng. Câ nd îi cumpă ra se don Alcide e ra u noi
și îmi ve ne a u bine , da r a cum mă strâ ng la că lcâ i. Pa ntofii sunt încă
buni, da r piciorul me u a cre scut și nu ma i sunt buni. În mijlocul
stră zii a u monta t luminile pe ntru să rbă toa re a de la Pie digro a . Un
grup de bă ie ţi, cu tobe și ta mburine , vine dire ct spre mine , câ ntâ nd
câ nte ce le ca re vor pa rticipa la concursul de a nul a ce sta . Pe pa rte a
ce a la ltă a trotua rului, cinci sa u șa se fe te îmbră ca te în ţă ră ncuţe
înce p să câ nte după e i. Bă ie ţii trimit să ruturi, fe te le râ d și se întorc
cu spa te le , pre fă câ ndu-se că nu vă d nimic. Pe ste tot sunt ta ra be cu
covrige i fra ge zi și cu lupin. {22} Copii îmbră ca ţi cu ha ine frumoa se
me rg între pă rinţii lor și îna inte a ză înce t pe Re ifilo, unde e ste tot
ma i multă lume , ca în dimine a ţa a ce e a câ nd ma ma Antonie a m-a
dus la ga ră . Mulţime a mă împinge într-o pa rte și-n a lta , sunt ca un
a nima l nă ră va ș.
Acolo „Sus”, la De rna și la Rosa , nu e ra nicioda tă a tâ t de multă
lume pe stra dă . Nu ma i sunt obișnuit, a cum sunt impre siona t. Mulţi
a u fe ţe le vopsite sa u poa rtă mă ști. Ale rg pâ nă la inte rse cţia cu via
Me zzoca nnone și a jung în Pia ţa Sa n Dome nico Ma ggiore , de pa rte
de îmbulze a lă .
Și tot me rgâ nd a șa , fă ră să -mi da u se a ma , mă tre ze sc în fa ţa
conse rva torului. Vioa ra me a e ste tot sub pa t, da r nu a m ma i pus de
mult mâ na pe e a . Exe rsa tul la vioa ră îi produce dure ri de ca p
ma me i Antonie tta .
Pe fe re stre le conse rva torului, de schise din ca uza că ldurii, se
a ude muzică . Ae rul nu se mișcă și nu pot re spira . Mă a șe z pe scă ri
și închid ochii. Aud cum mă strigă cine va de de pa rte :
— Ame rigo, Ame rigo! Tu e ști?
Ca rolina tra ve rse a ză stra da în fugă și simt ime dia t pa rfumul e i
de viole te . Nu ma i a re cutia cu vioa ra .
— Nu a i ma i ve nit să mă a ște pţi după le cţii. Cre de a m că …
Mă prive ște ca pe o fa ntomă ve nită de pe lume a ce a la ltă și
poa te că chia r a șa și e ste .
— Am fost unde va de pa rte , spun.
A cre scut și e a , a cum e ste a proa pe o domnișoa ră ma re .
— Într-un loc frumos?
— M-a u învă ţa t să câ nt la vioa ră . Pute a m să a le g orice
instrume nt la ca re să învă ţ, da r e u… m-a m gâ ndit la tine .
Întoa rce ca pul în a ltă pa rte . Poa te nu ma i vre a să fie prie te nă cu
mine , mă gâ nde sc. Da r nu, e ste doa r tristă .
— Vioa ra me a e ste a cum la a ma ne t. Ta ta nu ma i a re de lucru și
sunte m pa tru fra ţi. Tre buie să muncim toţi. Da că e ra m în locul tă u,
ră mâ ne a m a colo.
— Poţi să câ nţi cu vioa ra me a , da r îmi da i și mie le cţii. Ce spui?
Simt ma i întâ i pa rfumul și după a ce e a să ruta re a pe obra z.
Ne îndre ptă m spre ca sa me a . A înce put să sufle puţin vâ ntul și
din câ nd în câ nd simt ia ră și mirosul de viole te și o furnică tură în
stoma c.
— Ai ma i fost la te a tru? re ușe sc să între b.
— De câ te va ori, da r nu ma i e la fe l de frumos. M-a m gâ ndit că
n-o să te ma i întorci.
Pe via Tole do e ste ma i multă lume ca îna inte . Toţi me rg spre
Pia ţa Ple biscitului ca să va dă bise rica plină de lumini și ca re le
a le gorice ga ta de pa ra dă . Pa chiochia mi-a spus că multe a u fost
distruse de ploa ie , ia r a cum a u ma i ră ma s doa r pa tru, unul dintre
e le , ca re se nume ște Nord-Sud, fiind construit de Comite tul pe ntru
sa lva re a copiilor muncitorilor din Ilva , pe ntru a să rbă tori că lă toria
noa stră cu tre nurile .
Este a șa de multă lume , încâ t via Roma pa re ma i îngustă de câ t
stră duţa noa stră . O ia u de mâ nă pe Ca rolina , de te a mă să nu o
pie rd, și înce p să stră ba t stră zile ca rtie rului. Câ nd a junge m în fa ţa
subsolului nostru, îmi e ste puţin rușine să o invit înă untru. De schid
ușa și nu o vă d pe ma ma înă untru. Ca rolina intră în urma me a ,
prive ște în jur și nu spune nimic. Nu știu cum e ste a ca să la e a . Aș
vre a să -i spun că la De rna a ve a m ca me ra me a , numa i pe ntru
mine , și de la fe re a stră pute a m ve de a câ mpurile . Da r nu spun
nimic și mă a ple c sub pa t. Mă întind pe pa rdose a lă și, după a tâ ta
că ldură , simt un fior re ce ca re îmi stră ba te tot corpul. Întind
a mâ ndouă mâ inile . Nimic. Ie s de sub pa t, a prind lumina și prive sc
din nou. Vioa ra me a nu ma i e ste , nu ma i e ste nimic a colo.
— Poa te că ma ma i-a schimba t locul, spun e u încurca t. Ca să nu
se strice .
Mă pre fa c că înce p să ca ut prin ca me ră . Apoi mă a șe z din nou
jos, lâ ngă pa t.
— S-a fă cut tâ rziu, spune Ca rolina , tre buie să ple c. O să mi-o
a ră ţi a ltă da tă .
Mă gâ nde sc la mome ntul câ nd a m a vut în mâ nă pa che tul de
hâ rtie colora tă , câ nd a m de schis cutia și mi-a ve nit în na s mirosul
de le mn și cle i. Nu e ra ca ce l de la cizma rul Pizzofa lcone . Ate lie rul
cu pia ne și ce l cu pa ntofi nu sunt la fe l. Și a poi mă gâ nde sc la
mome ntul câ nd De rna a scos scrisoa re a de la ma ma me a
Antonie a , pe ca re o a ște pta se m a tâ ta timp și pe ca re o scrise se
Ma dda le na , și la cuvinte le lui Tomma sino, la scrisorile și la
pa che te le pe ca re le prime a e l de două ori pe lună . Îmi ște rg
la crimile și fug a fa ră , în stra dă .
32
Ma dda le na locuie ște în Pa llone o, la Sa nta Lucia . În mijlocul
stră zii sunt cinci-șa se copii ca re se fugă re sc unul pe a ltul. Era m și
e u ca e i îna inte să ple c cu tre nul.
— Știi ca re e ste ca sa une i a nume doa mne Ma dda le na ?
Îl între b pe ce l ma i ma re dintre copii.
— Cine , comunista ?
Se a propie de mine și mă prive ște ră ută cios. Nu mă mișc și, nu
înţe le g cum, mă tre ze sc dintr-oda tă cu e l pe ste mine . Altul, mic și
cu o pa tă roșie pe fa ţă , se urcă în spa te le me u. Ce l ma re mă tra ge
de că ma șă și mă împinge a tâ t de ta re , încâ t mă trâ nte ște jos.
Înce rc să mă ridic, da r e i sunt cinci și mă bloche a ză .
— Ești și tu unul dintre copiii ă ia din tre n? între a bă ce l ma re . În
fie ca re zi vine câ te unul. Ia u scrisori de la e a și se întorc a ca să cu
pa che te de mâ nca re . Au gă sit gă ina de a ur!
— Da r noi sunte m de a ici! spune ce l mic, cu pa tă pe obra z.
Ce l ma re îi a runcă o privire , ia r ce l mic ta ce .
— Asta e stra da noa stră . Cine tre ce pe a ici tre buie să ne de a
nouă tot ce prime sc. E va la bil și pe ntru tine , spune ce l ma re , și mă
love ște încă o da tă , chia r câ nd înce rca m să mă ridic.
— Ai price put, da sa u nu?
— Mie nu mi-a u trimis nimic, ră spund e u, ce e a ce e ste a de vă ra t.
— O să ve de m noi câ nd o să ie și, mă a me ninţă ce l ma re și îmi
fa ce se mn că pot să mă ridic. Du-te , du-te la comunistă , noi
a ște ptă m a ici.
Urc sca ra și ba t la ușa pe ca re vă d că scrie Criscuolo. Pa șii
Ma dda le ne i se a propie și chipul e i a pa re în spa te le ușii. Intru
re pe de , spe ria t, ca nu cumva ce i de jos să mă fi urmă rit.
Ma dda le na nu spune nimic, mă prive ște și zâ mbe ște .
— Sunt Ame rigo, spun.
— Ce l ca re a ră ma s ultimul. Știu, spune Ma dda le na . Sta i jos.
Mă a șe z pe un fotoliu, ca re a re cotie re le uza te . Oa re cine m-a
pus să vin a ici? Ma dda le na nici mă ca r nu-și a minte ște de mine și,
câ nd o să cobor, ce i din stra dă o să mă ia la bă ta ie . Ma dda le na se
duce în ca me ra ce a la ltă și se întoa rce cu un te a nc de scrisori.
Scrisorile sunt încă în plicuri, cu timbre le de a supra .
— Uite -le . Sunt toa te .
O prive sc fă ră să înţe le g.
— Te a ște pt de tre i luni. Ai a vut de lucru?
— M-a ţi a ște pta t pe mine ? De ce ?
Nu ma i înţe le g nimic.
— Mă ca r un ră spuns, a șa … de bun-simţ. Oa me nii a ce știa a u
a vut grijă de tine , te -a u tra ta t ca pe propriul lor fiu și continuă să -ţi
scrie și a cum. Ma ma ta mi-a spus că tu o să vii să ie i scrisorile , da r
a u tre cut și să rbă torile și nu a ve nit nime ni.
Îmi dă te a ncul de scrisori. Sunt a colo toa te cuvinte le De rne i, a le
Rose i, a le fra ţilor „de Sus”, a le lui Alcide . Îmi ră sună în minte
vocile lor, le vă d fe ţe le , le simt mirosurile , toa te , toa te . Mă ridic
brusc și scrisorile ca d pe jos.
— Ţi-a u trimis și pa che te cu mâ nca re , da r nu a ve nit nime ni să
le ia și a tunci le -a m împă rţit la ce i ca re a ve a u ne voie . Era pă ca t de
e le !
Nu spun nimic, mă a șe z pe pode a , ia u unul din plicurile ce a ve a
scris nume le De rne i pe e l, cu lite re mici și lungi, a șa cum le scria
e a , și îl strâ ng a tâ t de ta re , încâ t se rupe într-o pa rte . Apoi mă ridic
și pun toa te scrisorile în buzuna r. Ma dda le na se a propie și
înce a rcă să mă mâ ngâ ie , da r e u mă fe re sc, pe ntru că nu ma i sunt
copilul ca re ple ca se cu tre nul în dimine a ţa a ce e a de noie mbrie .
— Nu ţi-a spus, înţe le ge în sfâ rșit Ma dda le na .
Da că ma i ră mâ n a ici, înce p să plâ ng și nu vre a u să plâ ng.
— Ei, nu-i nimic, totul va fi bine , spune Ma dda le na . Ha i să luă m
o buca tă de hâ rtie și să ră spunde m, da ?
— Ma ma me a e re a , spun e u și fug a fa ră .
La s scrisorile a colo. Nu ma i vre a u să le cite sc. Nu a m ce să
ră spund. Poa te că e ma i bine a șa , ma i bine să mă uite și e u să uit
de e i și de viţe lul Ame rigo; n-a u de câ t să -i schimbe nume le . A fă cut
bine ma ma . Ce ma i a m e u în comun cu e i? Pia nul, vioa ra , gra jdul,
Be fa na să rbă toa re a pa rtiza nilor, pa ste le proa spe te cu fa ină și ou,
dire ctorul Le nin, se mna le le de la fe re a stră , profe sorul Fe rra ri,
cre ionul roșu și cre ionul a lba stru, pa ltonul, insigna roșie de pe
pa lton, lite re le din spa ţiul mic și ce le din spa ţiul ma re , din ca ie tul
linia t. Toa te a ce ste lucruri din hâ rtiile cu timbre de a supra nu ma i
e xistă .
Câ nd cobor din ca să le a ră t mâ inile ce lor de jos.
— Nu a m nimic, ve de ţi, le spun ce lor cinci-șa se copii ca re mă
a ște pta u. Mă întorc e xa ct cum a m ve nit. Fă ră nimic. Sunt la fe l ca
voi, sunt ma i ră u de câ t voi.
33
Aca să , ma ma a fă cut pa ste cu mă sline ne gre și ca pe re , ca re îmi
plă ce a u foa rte mult îna inte să ple c. Mă a runc pe pa t.
— Ce e ste ? Nu ţi-e foa me ?
Nu-i spun nimic de spre scrisori. Nu sunt supă ra t pe e a , da r mi-a
tre cut po a de mâ nca re , chia r da că nu a m mâ nca t nimic de
dimine a ţă . Se a șa ză pe pa t, lâ ngă mine , a șa cum fă ce a De rna în
fie ca re se a ră .
— Nu te simţi bine ? mă între a bă ma ma și îmi pune mâ na pe
frunte .
— Nu a i fe bră , da r e ști ca m pa lid. Și se uită la fotogra fia fra te lui
me u ma i ma re , Luigi, de pe e ta je ră .
— Ești ta re slă buţ.
Se duce și se a șa ză la ma să .
— Uite , a ici e mâ nca re a , vino.
— Unde e vioa ra me a ? între b, fă ră să mă mișc de pe pa t.
Nu ră spunde . Apoi, după un timp, spune :
— Vino, că se ră ce ște .
Nu mă clinte sc.
— Vre a u să știu unde e ste vioa ra me a ! Voce a îmi tre mură .
— Cu vioa ra nu poţi să mă nâ nci. Vioa ra e ste pe ntru ce i ca re a u
de ja mâ nca re .
— Era a me a , unde e ste ? De a stă da tă strig.
— Este a colo unde tre buie să fie , ră spunde e a cu o voce ca lmă ,
de și e u a m urla t. Apoi se ridică de la ma să , tra ve rse a ză încă pe re a
și se a șa ză din nou lâ ngă mine .
— Cu ba nii de pe vioa ră a m cumpă ra t mâ nca re , pa ntofi noi
pe ntru tine , pe ntru că picioa re le îţi cre sc ca buruie nile , și a m pus și
ce va de opa rte , pe ntru orice e ve ntua lita te . Sunte m la mila Ce lui de
Sus, spune ma ma , și prive ște din nou spre ima gine a copilului cu
pă rul ne gru, ne gru ca a l e i. Apoi fa ce ce va ce nu a ma i fă cut
nicioda tă , se a propie și ma i mult de mine și mă îmbră ţișe a ză cu
a mbe le bra ţe .
Îi simt mirosul în fa ţă , în na s, în ochi. Este ca ld, pre a ca ld, pre a
dulce . Închid ochii și îmi ţin re spira ţia .
— Tre buie să te tre ze ști din visul a ce sta , Ame rí. Via ţa ta e ste
a ici. Ră tă ce ști toa tă ziua fă ră rost, ca un ne bun, e ști me re u cu
gâ ndurile în a ltă pa rte , sta i me re u îmbufna t. Acum a junge , vre i să
te îmbolnă ve ști și tu?
Mă prive ște fix în ochi.
— Am fă cut-o spre bine le tă u.
Mă e libe re z din îmbră ţișa re a e i, mă ridic din pa t. Știe e a ca re
e ste bine le me u? Nime ni nu știe . Da că bine le me u e ra să ră mâ n
a colo, în Ita lia de Sus, cum a fă cut Ma riuccia , și să nu mă ma i
întorc a ca să ? Sa u da că e ra bine să nu ple c de loc și să ră mâ n a ici,
a ca să la mine ? Da r da că e ra bine să învă ţ muzică și să câ nt? Aș fi
vrut să -i spun toa te a ce ste a , da r singurul lucru ca re mi-a ve nit în
minte a fost vioa ra me a , cu nume le me u scris pe cutie , pe ca re
a cum nu o ma i a ve a m.
— Ești o mincinoa să …
Nu a puc să te rmin propoziţia , pa lma mă love ște a tâ t de ta re ,
încâ t limba îmi ră mâ ne prinsă între dinţi și de dure re nu ma i pot să
vorbe sc.
34
Ie s din ca să și o ia u la fugă . O ia u pe stră duţe , ca să e vit
mulţimile . Ale rg cu pa ntofii ve chi, cumpă ra ţi de Alcide , ca re a cum
mă strâ ng la că lcâ i. Ale rg și nu mă întorc de loc îna poi. Muzica de la
pe tre ce re a junge pâ nă în Pia ţa Ple biscitului. S-a fă cut întune ric și s-
a u a prins luminile , mii de be curi colora te de se ne a ză profilul
clă dirilor și a l fe re stre lor. Mi se pa re că ora șul e ste fă cut numa i din
ste le , pe funda lul unui ce r ne gru, ne gru. Aș vre a să mă pie rd pe
stră duţe , da r le știu pe dina fa ră , subsol cu subsol, ușă cu ușă .
Urmă re sc luminile și a le rg. O ia u pe via Figure lla spre
Monte ca lva rio, cote sc pe via Spe ra nze lla și a jung în stra da Tre Re
a Tole do, în fa ţa bise ricii Sa nta Ma ria Fra nce sca , unde e ste
sca unul fă că tor de minuni a l sfinte i. Eu și Tomma sino a m ve nit de
multe ori a ici ca să a uzim pove ste a , da r în bise rică nu a m intra t
nicioda tă .
Pove ste a e ra me re u a ce e a și. Fe me ile ve ne a u din tot ora șul, ba
chia r și din a fa ra lui, ca să ce a ră sfinte i copilul ca re nu ma i
a pă re a ; ve ne a u însoţite de ma ma lor sa u de o a ltă fe me ie din
fa milie : o soră , o cumna tă , o soa cră . Fe me i să ra ce și fe me i boga te ,
fă ră de ose bire . Une le fe me i na sc pre a mulţi copii, a lte le niciunul,
îmi spune a m e u. Ma ma Antonie a , muritoa re de foa me , îl nă scuse
întâ i pe fra te le me u, Luigi, și a poi pe mine , da r nu a ve a soţ. Ace ste
doa mne , cu rochii colora te și cu pa ntofi lucioși, a ve a u soţ și tot ce
le tre buie , da r nu nă scuse ră niciun copil. Da că a r fi e xista t
dre pta te , a șa cum spune a întotde a una Za ndra gliona , copiii a r fi
ve nit întotde a una la ce i ca re și-i pute a u pe rmite .

*
Afa ră , în fa ţa bise ricii Sa nta Ma ria Fra nce sca , fe me ile ma i sta u
și a cum la râ nd. O că lugă riţă bă trâ nă , cu fa ţa a lbă și usca tă , se
a propie de mine . Mă gâ nde sc că vre a să mă a lunge , da r mă ia de
mâ nă și mă duce într-o că mă ruţă unde miroa se a supă încă lzită .
Mă a șa ză la o ma să a lă turi de a lţi copii.
— Mă nâ ncă , spune că lugă riţa .
M-a confunda t cu un copil de la ca ntina orfa nilor. Da r în se a ra
a ce a sta mă simt la fe l ca e i, fă ră ma mă și fă ră ta tă , a șa că mă nâ nc
supa , pâ ine a , roșiile și mă rul. Câ nd te rmină m, bă trâ na că lugă riţă
se duce în ce a la ltă încă pe re . Acolo ia loc pe ta bure tul a fla t în fa ţa
sca unului pe ca re se a șa ză fe me ile ce vin să prime a scă ha rul de a
de ve ni ma me . Într-o mâ nă ţine mâ na fe me ii, ia r cu ce a la ltă mâ nă
fa ce un se mn de a supra pâ nte cului, e xa ct a colo unde se va na ște
copilul. Fe me ile spun o rugă ciune , îi mulţume sc că lugă riţe i și a poi
ple a că .
Câ nd ie s și e u din bise rică , a fa ră nu ma i e ste a proa pe nime ni.
Puţinii oa me ni ca re a u ma i ră ma s se îndre a ptă spre Me rge llina , ca
să va dă focurile de a rtificii și să a udă sa lve le de tun.
Cine știe ce fa ce De rna a cum? Poa te că se plimbă tă cută pe
stra da unde se a ud gre ie rii. Poa te își pre gă te ște cina . Sa u poa te
a bia s-a întors de la o șe dinţă cu muncitoa re le de la fa brică și s-a
oprit să mă nâ nce la Rosa , ca re a re me re u pe ma să fa rfuriile pline
și toa te luminile a prinse . Ba g o mâ nă în buzuna r și a ting scrisoa re a
e i. Simt foa rte ta re o triste ţe în stoma c. Cobor, pe stră duţe , spre via
Roma , ca re a cum e ste pustie . De de pa rte se a ud zgomote confuze ,
muzică , me lodii ca re sună fa ls pre cum un instrume nt de za corda t.
Ar tre bui să fie Alcide a ici, ca să le a corde ze . Apoi a ud o bubuitură
în spa te . Mi se înmoa ie picioa re le , pe ntru că îmi a minte sc de
zgomotul bombe lor din ră zboi, ca re că de a u din ce r și lumina u
întune ricul, ia r bubuiturile nu e ra u pocnitori, ci gre na de a runca te
din a vioa ne . Ale rg câ t pot de ta re , da r mă strâ ng pa ntofii, a șa că
mă opre sc, mă întorc și a tunci le vă d ve nind.
Ca re le a le gorice , urma te de o mulţime de oa me ni, își înce p
pa ra da prin ora ș. În întune ric, pa r e norme și sple ndide . Sta u și le
prive sc uimit, vă d cum se a propie și de vin tot ma i ma ri, ca tre nurile
ca re intră în ga ră . Ia r primul ca r a le goric pe ca re îl vă d e ste chia r
un tre n, cu locomotivă și va goa ne pline de copii ca re strigă și da u
din mâ ini. Este ce l construit de Comite t, copiii sunte m noi, da r nu
sunte m noi, tre nul pa re a de vă ra t, da r nu e ste a de vă ra t. Este numa i
un ba sm, ia r e u nu ma i cre d în minciuni. De a ce e a mă întorc în
pa rte a ce a la ltă , îmi scot pa ntofii și a le rg spre Re ttifilo.
35
În ga ră tre nul e ste a de vă ra t, a ce la și tre n în ca re m-a m suit prima
da tă , da r a cum nu sunt copii în e l. Este liniște , nu fuge nime ni
încoa ce și încolo. Sunt mulţi bă rba ţi cu va lize , câ te va fa milii ca re
că lă tore sc împre ună . Și e u. Muzica de la ca re le a le gorice și
bubuiturile pa ra de i nu se ma i a ud. Lume a ca re ple a că la ora a sta
nu a re che f de pe tre ce re .
Pe pe ron tre ce un controlor, îl între b da că tre nul urme a ză să
ple ce și îmi spune : „Sigur că ple a că , ce cre de a i, că tre nurile sta u
a ici a șa , de frumuse ţe ?” Apoi mă între a bă ce fa c e u a ici și îi
ră spund că e u, ma ma , ta ta și fra te le me u ma i ma re , Luigi, tre buie
să a junge m la Bologna , la o mă tușă , și că pă rinţii m-a u trimis pe
mine îna inte să între b da că a ce sta e tre nul. Omul își scoa te șa pca
și își ște rge sudoa re a cu mâ ne ca uniforme i.
— Sta i puţin, spune e l, se a ra sunt oa me ni ră i pe a ici, te duc e u
la ma ma ta .
Vă d o doa mnă la ca pă tul pe ronului.
— E chia r a colo, spun e u și mă pre fa c că a le rg spre e a . Câ nd mă
opre sc, vă d că omul s-a dus de ja în a ltă pa rte .
Îmi pun din nou pa ntofii, de și mă rod. Mă a propii de doa mna ,
ca re nu e ste ma ma me a , și a ște pt să se de schidă ușile . Urcă m
împre ună , a poi e a își ca ută locul și e u mă plimb prin
compa rtime nte . Nu știu unde să mă a șe z, mi-e te a mă că o să vină
controlorul de ma i îna inte sa u a ltul și o să mă de a jos. Doa mna
a re doi copii, un bă ie ţe l și o fe tiţă puţin ma i mică în că rucior.
Bă ia tul nu re ușe ște să ră mâ nă tre a z și a doa rme cu ca pul pe
ge nunchi. Mă a șe z în fa ţa lor și mă lipe sc cu fa ţa de fe re a stră .
Ge a mul e re ce și ne te d, îmi pla ce ră coa re a de pe fa ţă . Mâ ine ,
câ nd voi a junge a colo, o să a dorm și e u lâ ngă De rna , ca re o să -mi
spună o pove ste și o să -mi e xplice proble me le muncitoa re lor, vom
câ nta împre ună și a poi o să mă ducă la ma re , da r de da ta a sta nu
mă ma i a ve nture z a șa de pa rte . N-a m să mă ma i pie rd în mijlocul
va lurilor. De da ta a sta nu.
Ma ma din fa ţa me a a scos din poșe tă lucrul de mâ nă la ca re
croșe te a ză și, cu fie ca re râ nd pe ca re îl te rmină , a pa re tot ma i mult
o pă turică roșie , pe ca re o pune chia r pe spa te le fiului e i a dormit.
Îmi a duc a minte câ nd mi-a da t ma ma cutia e i ve che de cusut, ce a
pe ca re a m a scuns-o a ca să la Za ndra gliona . Acum proba bil că
a mâ ndouă mă ca ută pe ste tot și nu mă gă se sc nică ie ri.
Șe ful de ga ră fluie ră , sa r în picioa re și prive sc pe fe re a stră .
— Unde me rgi de unul singur? între a bă doa mna cu ce i doi copii.
Ai fugit de a ca să ?
Aș vre a să -i mă rturise sc a de vă rul, să cobor din tre n și să mă
întorc a ca să . Da r unde e ca sa me a ?
Tre nul înce pe să se miște înce t, înce t. Nu o să ma i prime sc
scrisorile de la De rna , nu o să ma i a m cutia cu nume le me u scris
înă untru, nu o să ma i a m nicioda tă vioa ra me a . Da r da că re ușe sc
să a jung la ce lă la lt ca pă t a l șine lor, poa te voi re uși să prime sc
a lte le .
Mă a șe z din nou pe ba nche tă și înce rc să inve nte z o minciună .
Mă gâ nde sc la ma sa orfa nilor de la bise rica Sfinte i și spun dintr-o
ră sufla re :
— Ma ma me a a murit.
Limba mă a rde de rușine , da r nu mă opre sc. Îi pove ste sc
doa mne i că tre buie să a jung la o mă tușă de -a me a , ca re locuie ște
la Mode na . Am în buzuna r una din scrisorile De rne i, i-o a ră t.
— Să rma n copil, să ră cuţul de tine , spune doa mna cu la crimi în
ochi.
M-a cre zut. Nu e ste prima da tă câ nd spun o minciună , da r a sta e
de ose bită , a m pove stit-o a tâ t de bine , că a proa pe o cre d și e u. Și
mi-e frică să nu se a de ve re a scă . Doa mna continuă să mă
console ze .
— Totul o să fie bine , să rma ne copil, spune e a . Totul o să fie
bine .
Îmi ia fa ţa în mâ ini. Mă tra g îna poi, pe ntru că simt că obra jii îmi
ia u foc de rușine .
Da r obose a la de vine ma i pute rnică de câ t triste ţe a , întind
picioa re le pe locul ca re a ră ma s libe r lâ ngă e a , ochii mi se închid
și a dorm.
Vise z că mă joc de -a v-a ţi a scunse le a cu Tomma sino, în ca pe la
principe lui di Sa ngro, și mă a șe z în locul unuia dintre sche le te le
că ruia i se vă d oa se le și ve ne le , ca să nu mă gă se a scă . Râ de a m pe
înfunda te la gâ ndul că Tomma sino o să moa ră de spa imă câ nd o
să mă gă se a scă a colo. Tomma sino intra în ca me ra unde mă
a scunse se m, da r nu mă gă se a . Mă a scunse se m a tâ t de bine , încâ t
nu mă ve de a . Și a m ră ma s a colo, printre sta tuile ca re pă re a u vii.
Striga m, ca să mă gă se a scă . „Sunt a ici, sunt a ici”. Da r nimic.
Mă tre ze sc de strigă te le me le . Prive sc a fa ră , pe ge a m, nu e lună ,
nu sunt ste le , totul e cufunda t în întune ric. Doa mna din fa ţa me a
mă între a bă :
— Ce s-a întâ mpla t? Totul e în ordine , a i visa t urâ t. Vino
încoa ce .
Mă lipe sc de e a și doa mna scoa te o mâ nă de sub ca pul fiului e i,
ca re nu se tre ze ște , îmi ște rge sudoa re a și îmi ne te ze ște pă rul.
— Dormi. Nu te ma i gâ ndi. Nu e nimic. Sunt a ici cu tine .
Îmi fa ce puţin loc a lă turi de e a pe ba nche tă . Acum sunte m tre i:
e a , fiul e i și cu mine . Înce pe să croșe te ze din nou și înce t, înce t
pă turica roșie a junge și pe spa te le me u. Spe r că somnul, ca re vine
de la e a și îl fa ce pe fiul e i să doa rmă tot timpul, se va lipi și de
mine și mă va a dormi, cu ple oa pe gre le și fă ră niciun gâ nd în
minte . Da r nici vorbă .
Partea a IV-a
1994
36
S-a întâ mpla t ie ri se a ră . Ai fă cut sosul ge nove z pe ntru a doua zi.
Ai spă la t tocă torul, polonicul, tiga ia și le -a i a șe za t pe picură tor, să
se usuce . Ţi-a i scos șorţul și l-a i a șe za t, împă turit pe rfe ct, pe
sca unul din bucă tă rie . Ţi-a i pus că ma șa de noa pte , ţi-a i da t drumul
la pă r, nu-ţi plă ce a să dormi cu pă rul strâ ns. Pă rul ţi-a ră ma s tot
ne gru. Te -a i întins în pa t și a i stins lumina . Sosul ge nove z a ră ma s
„să se odihne a scă ” pe ntru a doua zi. Sosul ge nove z tre buie să se
odihne a scă , a șa spune a i întotde a una . Apoi a i a dormit și te -a i
odihnit.
M-a u suna t în dimine a ţa a ce a sta . Câ nd, la a l tre ile a a pe l, a m
ridica t re ce ptorul și a m a fla t, mi-a m da t se a ma că în toţi a ce ști a ni
a m tră it me re u în sufle t cu a ce a stă spa imă , ca și cum a r fi fost un
fe l de ble ste m. Nu a m putut nici mă ca r să plâ ng. Mi-a m spus doa r
că ble ste mul s-a împlinit. „Da , da , înţe le g, ia u primul a vion”, și a m
ple ca t. Acum te -a i dus, singură în moa rte , și nici un a lt a pe l
te le fonic nu mă ma i poa te spe ria .
Cobor din a vion și intru într-un cuptor de că ldură . Într-o mâ nă ţin
va liza , în ce a la ltă cutia cu vioa ra . Cu un a utobuz, ca re me rge
îngrozitor de înce t, a jung în zona „Sosiri”, stră ba t coridorul pâ nă la
ușa a utoma tă . Se de schide , da r nu mă a ște a ptă nime ni. Câ nd a jung
la ie șire , voce a din difuzoa re a nunţă îmba rca re a pe ntru Mona co. În
fa ţa a e roportului se a propie de mine un grup de turiști spa nioli, ca
să -mi ce a ră informa ţii. Mă pre fa c că nu înţe le g, ca să nu fiu ne voit
să mă rturise sc că și e u sunt stră in de ora ș. Mi-e ca ld și mă strâ ng
pa ntofii. Pa ntofii noi îmi fa c întotde a una bă șici la că lcâ ie . Ha ina
a lbă de in mi se lipe ște de spa te ime dia t ce ie s din ră coa re a
a e roportului.
Ca ut un ta xi și îi spun să mă ducă în Pia ţa Ple biscitului.
Ta xime tristul dă să -mi ia va liza și cutia cu vioa ra ca să le pună în
portba ga j.
— Vioa ra nu, spun, o pă stre z cu mine .
Pe drum mă uit pe fe re a stră : pa la te le , ma ga zine le , stră zile nu-mi
spun nimic. De fie ca re da tă câ nd a m re ve nit în ora ș, de -a lungul
a nilor, n-a m fă cut de câ t să -mi re zolv tre burile pe ntru ca re ve nise m
și să te sa lut ra pid pe tine . Nu a m ma i pus nicioda tă piciorul în
ca sa ta . Era i stâ nje nită că s-a r pute a să -mi fie rușine de e a . Ne
ve de a m pe via Tole do, ce a ca re se nume a ma i îna inte via Roma , și
te duce a m unde va să mâ ncă m. Re ze rva m o ma să lâ ngă ma re . Îţi
plă ce a , chia r da că îţi e ra frică de a pă , de oa re ce pe ntru tine ma re a
înse mna doa r miros urâ t, ume ze a lă și pe ricol. „Ma re a nu e bună
de nimic”, a șa spune a i. La înce put ve ne a și Agostino, câ nd e ra ma i
mic și încă te ma i a sculta . Apoi, câ nd a cre scut, a înce put să
inve nte ze scuze :
— Am de lucru, spune a .
Ma i bine , îmi zice a m. Aș fi vrut să fim ma i uniţi, e u și fra te le
me u. Da r ce a nume să ne une a scă ?
Îmi re a ze m ca pul de te tie ra din ta xi și închid ochii. Ha ina mi se
lipe ște de corp din ca uza tra nspira ţie i și bă șicile din că lcâ i
zvâ cne sc dure ros.
Ta xime tristul mă prive ște prin oglinda re trovizoa re .
— Sunte ţi profe sor de muzică ? între a bă e l, în timp ce îna inte a ză
pe o stra dă lungă și îngustă .
— Nu, sunt a ctor, mint e u. Apoi îmi a minte sc de vioa ră și a da ug:
Joc un rol de violonist. O port cu mine , ca să intru ma i bine în rol.
Îi spun să mă la se în pia ţă și porne sc pe stra da scă lda tă în
soa re . La inte rse cţia cu stră duia întune coa să ca re duce spre stra da
ta mă opre sc și a ște pt, nu sunt pre gă tit, da r poa te că nu voi fi
nicioda tă . Scot ba tista din buzuna r. Nu sunt la crimi, îmi ște rg numa i
sudoa re a de pe frunte și porne sc din nou la drum.
37
Câ nd intru pe stră duţă , că ldura sca de în loc să cre a scă , da torită
ră corii ce ie se din fe re stre le de schise a le subsolurilor. Ca se le ,
ca re se oglinde sc una în a lta pe ce le două pă rţi a le stră zii, le ga te
prin frâ nghii cu rufe puse la usca t, proie cte a ză limbi de întune ric pe
a sfa lt, o cope rtină bine fă că toa re de umbră . Oa me nii se uită la
mine ca la un stră in, ca la o pe rsoa nă suspe ctă . Înce p să me rg ma i
re pe de , în ciuda urcușului și a dure rii de la că lcâ ie . Evit privirile
pe rsoa ne lor pe ca re le întâ lne a i în fie ca re zi, pe ca re le sa luta i și
ca re ră spunde a u la sa lutul tă u. Nu vre a u să a ud cuvinte le lor.
Sune te , zgomote , voci îmi ră mâ n întipă rite în ure chi; a șa a fost de
câ nd e ra m mic și a șa e ste și a cum. Oa me nii de pe stra da noa stră
nu fă ce a u de câ t să câ nte , chia r și a tunci câ nd vorbe a u. Me re u
a ce e a și muzică , nu s-a schimba t nimic. Îmi ba g mâ inile în
buzuna re , ca să e vit conta ctul cu e le și să ve rific da că portofe lul și
docume nte le sunt la locul lor. Mi s-a pove stit de spre turiști je fuiţi
de ba nde de copii. De fie ca re da tă mă gâ nde sc că a ș fi putut să fiu
și e u unul dintre a ce ști copii, cre scuţi în pre a ma re gra bă în ora șul
a ce sta ca re nu se ma turize a ză nicioda tă .
În fa ţa ușii ca se i ta le îmi simt inima în gâ t și a m mâ inile re ci ca
ghe a ţa . Nu e ste numa i e moţia de a mă a fla a ici, după a tâ ţia a ni,
sa u dure re a de a ști că e ști în ca me ra a ce e a , întinsă pe pa tul ca re
fuse se a l nostru, cu pă rul de sfă cut și încă ne gru, fă ră fire a lbe . Este
te a ma . Te a ma de murdă rie , de să ră cie , de ne voi; te a ma de a fi un
impostor, de a fi tră it o via ţă ca re nu e ra a me a , de a -mi fi lua t un
nume ca re nu e ra a l me u. Cu a nii, te a ma învă ţa se să se strâ ngă
într-un colţ a l minţii și ră mă se se a colo la pâ ndă , ca a cum în fa ţa
a ce ste i uși închise . Pă șe a i întotde a una cu ca pul sus. „Frica nu
e xistă ”, a șa spune a i, „e ste numa i o închipuire .” Mi-a m re pe ta t și
e u me re u a ce la și lucru, da r nu m-a m convins nicioda tă .
Un mota n ma re și ce nușiu ie se în fugă pe sub o poa rtă , se
a propie de mine și îmi miroa se pa ntofii. E Ciccio-forma ggio, îmi
spun, mota nul stră zii, că ruia îi dă de a m pâ ine usca tă și puţin la pte ,
ia r tu îl a lunga i, plină de ră uta te . Da r me moria mă înșa lă și
mota nul a ce sta ne cunoscut își zbâ rle ște pă rul, pufne ște furios și
ple a că . Pun mâ na pe cla nţă și nu ma i sunt sigur de ce a m ve nit
a ici. Poa te a r fi ma i bine să ple c.
O minge portoca lie se rostogole ște în jos, pe stra dă , și vine spre
mine , ţopă ind pe pie tre le de nive la te , mă love ște în ge nunchi și
a poi se duce și se opre ște în roţile unui scute r pa rca t în fa ţa
subsolului de viza vi. Un bă ia t fuge după e a , vrâ nd s-o opre a scă , îi
a ră t locul unde s-a oprit minge a . Se a ple a că s-o re cupe re ze . Are
blugi câ rpiţi în ge nunchi, un pa ntof fă ră șire turi și o bluză
de colora tă , îmi zâ mbe ște , își ia minge a în mâ nă și continuă să
a le rge . Pa re fe ricit. Poa te e ra m și e u, da r e mult de a tunci. În timp
ce îl prive sc cum dispa re în ca pă tul stră zii, ţe să tura ve che și uza tă
a a mintirilor, pe ca re pâ nă a cum înce rca se m s-o întind ca să se
potrive a scă cu pre ze ntul, dobâ nde ște dintr-oda tă dime nsiune a
core ctă și se lipe ște cu pre cizie milime trică de ochii me i.
Mă re vă d ple câ nd pe stra dă , cu pă rul roșu, cu un dinte lipsă în
gură , îl lua se șorice lul în schimbul une i bucă ţe le de brâ nză , cu
ge nunchii plini de julituri și vâ nă tă i. Me rge a m împre ună într-o
dimine a ţă de noie mbrie , câ nd dă duse primul frig. Tu îna inte , ia r e u
în urma ta .
38
Ba t înce t, nu vine nime ni. Înce rc să împing ușa și ușa se
de schide . Prin obloa ne le închise pă trunde puţină lumină . Ma sa cu
sca une le , bucă tă ria , ba ia la stâ nga și pa tul în fundul ca me re i. Poţi
cuprinde dintr-o privire toa tă ca sa . Totul a ră ma s e xa ct a șa cum
e ra . Sca une le de pa ie , plă cile he xa gona le a le pa rdose lii, ma sa
ve che , ma ro. Te le vizorul cu milie ul broda t de a supra , pe ca re l-a i
fă cut cu mâ na ta , ra dioul pe ca re ţi-l dă ruise m oda tă , de ziua ta .
Ca potul cu flori, a gă ţa t în cuie r, cuve rtura a lbă , croșe ta tă de bunica
Filome na . Tu nu e ști a ici.
Pe a ra ga z, o oa lă cu sosul ge nove z. Mirosul de ce a pă pră jită a
impre gna t toa tă ca sa , dre pt dova dă că plă nuise și să fii încă în via ţă
și a doua zi, că a r fi tre buit să fii a ici, la locul tă u, ca să îl mă nâ nci.
Din câ ţiva pa și, nu e ste ne voie de ma i mulţi, stră ba t
a pa rta me ntul, ca să ma i vă d o da tă cum a i tră it. Proba bil la fe l ca
a lţii. Nu re ușe sc să a ting nimic. Pa pucii tă i tociţi la vâ rf, a gra fe le
pe ntru pă r, oglinda ca re a primit a tâ ţia a ni ima gine a ta și ca re ţi-a
re da t-o în fie ca re zi, puţin ma i bă trâ nă . Mi se pa re un sa crile giu să
la s de izbe liște puţina ta a ve re . Pă mâ ntul, încă ume d, din ghive ciul
de la fe re a stră a l une i pla nte de busuioc, ciora pii, ce l dre pt câ rpit
de ma i multe ori în locul de ge tului ma re , întinși la usca t pe tija
pe rde le i de la ba ie , sticle le de bă utură pline cu a pă colora tă , roșie ,
ga lbe nă și a lba stră , pă stra te în bufe t „de frumuse ţe ”.
Aș vre a să ia u și să pun totul într-un loc sigur, pe ntru că a m
se nza ţia că a pa rta me ntul tă u e pe punctul de a se scufunda . În
se rta r, lâ ngă forfe cuţa de unghii, e ste un pie pte ne de os. Îl mâ ngâ i,
îl câ ntă re sc în pa lmă , îl pun în buzuna r. Apoi îl scot și îl pun la loc,
în locul unde l-a i lă sa t tu. Mă simt ca un hoţ, ca cine va ca re s-a
stre cura t să -ţi spione ze intimita te a . De schid ușa de la intra re și
soa re le pă trunde puţin în întune ricul ca me re i. Îna inte de a ple ca ,
mă întorc în bucă tă rie . Înce rc să re fa c în minte toa te a ctivită ţile ta le
de ie ri, pâ nă câ nd a i lă sa t oa la pe a ra ga z, ca și câ nd a i vre a să -ţi
ţină compa nie : drumul la mă ce la r, pe ce a la ltă pa rte a stră zii, de
unde a i cumpă ra t ca rne , „o buca tă moa le , vă rog frumos”, vizita la
za rza va giul de la ca pă tul stră zii, de unde a i cumpă ra t ce a pă ,
morcovi și ţe lină , pe tine , ca re pune a i pa ste le lungi într-un ca stron
de ce ra mică . Ule iul, în ca re pră je ști și tope ști ce a pa , ca rne a , ca re
a re ne voie de că ldură și de timp, lucruri de ca re toţi a ve m ne voie ,
a pa ca re fie rbe și pa ste le ca re își pie rd tre pta t rigidita te a și a jung
la consiste nţa lor obișnuită .
Mă uit la ce a s, e ora prâ nzului și pa rcă a i gă tit a nume pe ntru
mine , pe ntru sosire a me a . Atunci ridic ca pa cul, ia u o furculiţă și
mă nâ nc din ce e a ce a i gă tit pe ntru ultima da tă .
Te rmin toa te pa ste le , spă l oa la și o pun la usca t, a poi tra g ușa în
urma me a și pa rcurg stra da îna poi, ca să mă întorc pe bule va rdul
principa l. Zgomotul pa șilor me i pe pie tre le ne gre a le pa va jului,
rufe le a tâ rna te de a supra stră zii, scute re le ca niște ca i a dormiţi
lâ ngă ca se , ușile și fe re stre le de schise , din ca uza că ldurii, unde
ochiul fa ce e forturi ca să nu spione ze via ţa ce lor ca re tră ie sc
înghe suiţi a colo.
O fe me ie , pe ca re nu o cunosc, ie se din ca să , a re chipul încă
tâ nă r, da r ma rca t de muncă , pă rul ne gru și lins, mă prive ște cu
ochii pe jumă ta te închiși din ca uza luminii pute rnice , de ca re se
a pă ră punâ ndu-și mâ na stre a șină .
— Tre buie să fiţi fiul ce l ma re a l să rma ne i donna Antonie a ,
odihne a scă -se în pa ce , violonistul…
— Nu, ră spund e u, sunt un ne pot, și me rg ma i de pa rte .
Nu vre a u să fa c pa rte din via ţa stră zii, vora ce și bă gă cioa să . Nu-
mi pla ce că a ce a stă ne cunoscută îţi pronunţă nume le ca fiind a l
une i fe me i moa rte . Ne cunoscuta fa ce câ ţiva pa și în urma me a .
— Au lua t-o în dimine a ţa a ce a sta . Din ca uza că ldurii, înţe le ge ţi?
Era imposibil să o ţină a ici, ca sa e ste mică și la te le vizor a u spus
că te mpe ra tura va cre ște … Mă a uziţi sa u nu?
Mă întorc și îmi mâ ngâ i o tâ mplă .
— Sunt surd de o ure che , mint.
— Ah, scuza ţi, spune fe me ia , privindu-mă bă nuitoa re .
— Slujba e ste mâ ine dimine a ţă la opt și jumă ta te , la bise rica
Sfinte i.
Mă scrute a ză din nou, ne încre ză toa re , a poi intră în ca să și urlă
dină untru:
— Să -i spune ţi dumne a voa stră … fiului!
Fa ce a sta numa i din re spe ct pe ntru tine , că ci ţi-a i pe tre cut toa tă
via ţa pe stra da a sta , nu pe ntru fiul fugit de a ici, ca re nu a ve nit
nicioda tă să te va dă .
În loc să me rg dire ct pe via Tole do, mă de cid să scurte z drumul
pe stră duţe , ca să e vit că ldura . Mă pie rd printre a lta re cu lumâ nă ri
și flori, chipuri întune ca te , dinţi strica ţi, voci ră gușite și, fă ră să
vre a u, mă tre ze sc în fa ţa bise ricii unde , în se a ra a ce e a , că lugă riţa
fă că toa re de minuni mi-a da t să mă nâ nc supă , pâ ine cu ule i și
roșii, unde mâ ine dimine a ţă va fi slujba , a șa cum a spus ve cina .
Sta u câ te va minute pe loc, nu intru. Mă pre fa c că mă rog și mă
gâ nde sc că de a ici a m fugit și a ici mă întorc, numa i că de da ta
a ce a sta tu a i fost ce a ca re a i ple ca t fă ră să -ţi ie i ră ma s bun. Și nu
te ve i ma i întoa rce .
39
Tre c din nou prin pia ţa ma re și mă duc pe fa le ză , unde se a flă
ce le ma i frumoa se hote luri. În une le dintre e le fuse se m de ja , ia r tu
râ de a i de mine . „Ai fă cut rost de ba ni”, spune a i, „ia rba re a nu
pie re .” Am vrut să -ţi cumpă r o ca să , o ca să norma lă , cu sca ră , cu
ba lcon și cu inte rfon. Spune a i:
— Nu, nu vre a u să mă mut. Tu e ști ce l ca re că lă tore ște , e u sunt
ce a ca re ră mâ ne pe loc. Sunt a ni buni de câ nd fra te le tă u,
Agostino, mă roa gă să mă duc să sta u cu e l și cu soţia lui, la
Vome ro, e foa rte ge ne ros, știi… și tre buie să ve zi ce ca me re , ce
mobile , ce ve de re !
La mine a ca să , la Mila no, nu a i vrut să vii nicioda tă . Nici la
Mode na , în toţi a nii în ca re a m sta t cu De rna , cu Alcide și cu Rosa
și nici după a ce e a , câ nd studia m la conse rva tor. Poa te îţi e ra frică
de tre n, nu te -a m între ba t nicioda tă , nu te voi ma i între ba . Ne -a m
iubit de de pa rte , a șa cre d. Cine știe da că te -a i gâ ndit vre oda tă la
a sta !
Mă opre sc în fa ţa ce lui ma i scump hote l. Împing ușa de sticlă și
mă întâ mpină un a e r re ce , ca re îmi înghe a ţă tra nspira ţia de pe
spa te . Între b la re ce pţie de o ca me ră .
— Ave ţi re ze rva re ?
— Nu, îi ră spund.
Re ce pţione rul mă prive ște bă nuitor.
— Mi-e te a mă că nu a ve m ca me re libe re , domnule .
Are oche la ri a urii, pă rul ra r, pie ptă na t pe spa te , cu ge l, și un a e r
importa nt, ca și câ nd a r a ve a în buzuna r che ile ra iului, pe lâ ngă
ce le a le ca me re lor. Poa te că pe ntru e l sunt a ce la și lucru.
— Fiica me a a nă scut în noa pte a a ce a sta , a m ve nit să -mi vă d
ne potul, inve nte z e u, și îi ofe r un ba cșiș gra s, ca să -l conving să -mi
de a o ca me ră .
— Înţe le g, domnule , înce rc să vă gă se sc ce va .
Fa ce se mn unui tine re l în livre a să -mi ia va liza și vioa ra și să le
ducă sus.
— Vioa ra nu, spun, o duc e u.
Re ce pţione rul se a ple a că ușor de a supra te jghe le i și mă prive ște
pe ste oche la ri, încruntâ nd din sprâ nce ne .
— Câ te zile inte nţiona ţi să ră mâ ne ţi? murmură e l.
Ridic bra ţe le cu pa lme le de schise , ia r omul a da ugă gră bit:
— V-a m gă sit o ca me ră conforta bilă , domnule , cu ve de re spre
ma re . Și îmi dă che ile . Șe de re plă cută !
Îmi zâ mbe ște , în timp ce îi da u docume nte le ca să mă
înre gistre ze .
— Vi le trimit ime dia t în ca me ră , domnule Be nve nuti, a da ugă
re ce pţione rul, și îmi ia ca rte a de ide ntita te .
Tâ nă rul mă însoţe ște la e ta j, de schide ușa și mă între a bă da că
îmi pla ce . Îi mulţume sc și îi da u o ba ncnotă . Pun vioa ra pe pa t, fa c
înconjurul ca me re i și de schid ușa de la ba lcon. Ră mâ n a șa , în
cure ntul cre a t de ce le două tipuri de a e r. Ce l foa rte re ce , din
ca me ră , și ce l foa rte fie rbinte , de a fa ră , ca re se ridică din a sfa ltul
a fla t cu două e ta je ma i jos. Sunt să tul de obose a la ca re vine de
de pa rte , ca și câ nd a ș fi re ve nit în ora ș fă câ nd drumul pe jos. Ca și
câ nd a ș că ra pe ume ri toţi a nii scurși din ziua în ca re a m fugit cu
tre nul. Îmi scot ha ina , sufle c mâ ne cile că mă șii și scot vioa ra din
cutie . Mă a propii de ba lcona ș și ră mâ n a șa , privind ma re a , o linie
a lba stră , de se na tă ca o ma rgine a ora șului. Golful îmi pa re o
îmbră ţișa re ca re mă cuprinde a tâ t de blâ nd, încâ t mă fa ce să re gre t
că nu a m fost în sta re să te îmbră ţișe z și e u pe tine , ma mă . Cre d că
a fost o ne înţe le ge re , o tră da re re ciprocă , în se a ra câ nd ţi-a m spus
că e ști o mincinoa să și a poi a m fugit la ga ră .
În noa pte a a ce e a a m dormit în bra ţe le a lte i fe me i. I-a m pove stit
că murise și și ră mă se se m singur, ia r câ nd a ve nit controlorul i-a
spus că toţi sunte m copiii e i. Mi-a cumpă ra t bile t la a utobuzul
pe ntru Mode na , m-a însoţit și a ră ma s cu mine pâ nă i-a m fă cut
se mn cu mâ na de la fe re a stra a utobuzului.
Ia r câ nd m-a vă zut a pă râ nd în ușă , Rose i i-a u da t la crimile : nu-i
ve ne a să cre a dă că m-a m întors singur, fă ră să a nunţ pe nime ni.
Apoi a ve nit De rna ca re a te le fona t ime dia t Ma dda le ne i. A spus că
sigur mă ca uţi pe ste tot, că e ști îngrijora tă din ca uza me a . Mi-a m
a mintit de poza copilului pe ca re o a ve a i pe noptie ră , fra te le me u
pe ca re nu-l cunoscuse m. Nu-i cunoscuse m nici pe ta ta , nici pe
pă rinţii tă i. Îţi ră mă se se m numa i e u, ia r e u e ra m buruia na . La
câ te va zile după a ce e a a ve nit o scrisoa re de la tine , nu re ușe a m
să înţe le g da că e ști sa u nu supă ra tă . Spune a i numa i că da că voia u
să mă ţină , foa rte bine , a ltfe l să mă întorc ime dia t a ca să . Am
ră ma s a colo.
40
La hote l, cu a pa ra tul de a e r condiţiona t da t pe ma xim, nu fa c
nimic. Aște pt să tre a că timpul pâ nă mâ ine . În liniște a după -a mie zii,
se a ude un strigă t din stra dă , două e ta je ma i jos:
— Ca rminiè !
Mă uit: sunt cinci bă ie ţi ca re tre c prin fa ţa hote lului, se opre sc,
se întorc, tre c din nou. Ce l ma i ma re poa te a ve a doispre ze ce a ni,
ce l ma i mic șa pte sa u opt. Îi urmă re sc cum se ţin după turiști ca să
le ce a ră ce va sa u poa te ca să -i înșe le cu ce va . Ce l ma i mic, ca re
a re pă rul ne gru, ridică privirile și se uită la mine . Îmi întorc privire a
și închid re pe de ușa de la ba lcon, ca să a lung a fa ră din ca me ră
vocile , da r vorbire a lor, în dia le ct na polita n, mi-a pă truns în minte .
Așa vorbe a m și e u câ nd mă juca m pe stra dă și după a ce e a , se a ra ,
câ nd mă întorce a m la tine .
Vioa ra e ste pe pa t. Înce p să câ nt o me lodie , ca să a lung a ce le
voci, da r vocile , chia r și e stompa te , continuă să mă a sa lte ze și,
împre ună cu e le , sune te le copilă rie i își croie sc drum din a dâ ncul
me morie i. Prime le sune te sunt da te de vocile stride nte a le copiilor:
viori, viole și violonce le , în funcţie de vâ rstă . Apoi contra ba sul
fe me ilor, cu sune t gra v și gutura l, a proa pe ma sculin, ca re re dă
ritmul vie ţii cotidie ne . Și, în sfâ rșit, instrume nte le de sufla t din
le mn, un sune t ce va ma i înfunda t și, prin contra st, a proa pe fe minin
a l vocilor bă rba ţilor: piculine , cla rine te , fla ute .
Strigă te le pie ţe i, pă lă vră ge a la inte rmina bilă a cume tre lor din
stra dă , copiii ca re se fugă re sc, a poi o voce pă stra tă în cotlonul ce l
ma i a dâ nc a l me morie i:
— Am erigo, Am erí! Hai, d u-te reped e și cere d ouă lire d e la
Pach ioch ia…
Este voce a ta , ma mă .
41
Ră mâ n toa tă după -a mia za în ca me ră și a ște pt să se ma i
domole a scă a rșiţa . Nu a m suna t-o pe De rna . Nu a m suna t pe
nime ni; mi s-a pă rut că a stfe l te ţin încă în via ţă , re fuzâ nd, pe ntru
mine și pe ntru a lţii, să re cunosc că a i murit.
Câ nd a pune soa re le , îmi pun pa ntofii și cobor în stra dă . Nu sunt
sigur da că îmi e ste foa me , da r mă întorc în ca rtie rul tă u și ca ut o
ta ve rnă , umblâ nd printre mirosurile de mâ nca re ce ie s pe
fe re stre le de schise . Pa tru me se într-un subsol fă ră fe re stre , tre i
me se a fa ră și sca une în mijlocul stră zii. Proprie ta rul, cu tricou și
pa nta loni a lbi, mă sa lută , ca și câ nd m-a r fi a ște pta t, și mă conduce
la o ma să din stra dă , pe ca re se a flă o fa ţă de ma să din hâ rtie și
un pa ha r ciobit. Îmi întinde un me niu unsuros, pe ca re a pa r, scrise
de mâ nă , spe cia lită ţile zile i. Îl prive sc uimit, cre d că m-a
re cunoscut, a poi obse rv că sce na se re pe tă și cu a lţi clie nţi, primiţi
cu a ce e a și fa milia rita te e xce sivă și rudime nta ră , a ce a sta fă câ nd
pa rte din me niul zile i. Coma nd o fa rfurie de pa ste și ca rtofi cu
provola , a șa cum îi fa ci tu, înve liţi în brâ nză ca să le de a a romă .
Ia u o gură de vin și a poi prima înghiţitură de mâ nca re . Simt cum
ma ca roa ne le și brâ nza se tope sc în gură . Îmi spune a i întotde a una
să ia u înghiţituri mici, că a ltfe l, da că mă îne c, cine mă duce la
spita l? Da r mie îmi plă ce a să -mi umplu gura cu a roma a ce e a , ca re
îmbina gustul dulce a l ca rtofului cu ce l să ra t a l brâ nze i și continua
să -mi piște buze le , chia r și după ce înghiţe a m.
Mă nâ nc cu o foa me ne spe cifică unui doliu, scrije lind cu vâ rful
furculiţe i și ultima bucă ţică . Mă ște rg la gură și ce r nota de pla tă .
Omul scrie o coloa nă de cifre dire ct pe fa ţa de ma să din hâ rtie ,
a poi tra ge linie și fa ce a duna re a . Câ te va mii de lire . Ada ug un
ba cșiș zdra vă n și ple c. După câ ţiva pa și mă întorc.
— Ave ţi un mă r? îl între b pe che lne r.
— Spune ţi, domnule profe sor!
— Un mă r a nnurca , șopte sc puţin stâ nje nit.
Îmi fa ce se mn să a ște pt, coboa ră în subsol și două minute ma i
tâ rziu a pa re în mâ nă cu un fruct între g, mic și roșu.
— Câ t vă da tore z?
— Nimic, domnule profe sor, vi-l dă ruie sc! Nu e ste de vâ nza re .
Astă zi nu ma i știe nime ni ce înse a mnă un mă r a nnurca . Toţi ca ută
din a le a ma ri, ca re nu a u niciun gust. Ace sta e ste un mă r ca re se
dă ruie ște ce lor ca re știu să îl a pre cie ze .
— Atunci… mulţume sc, spun e u, și îl ba g în buzuna r.
— Să fiţi să nă tos, domnule profe sor, ră spunde omul și se
re tra ge .
În timp ce mă îndre pt spre hote l, mă rul ca re îmi umflă buzuna rul
îmi ţine tovă ră șie , la fe l ca ce l pe ca re mi l-a i da t tu câ nd a m ple ca t
cu tre nul la Bologna . M-a i da t în grija Ma dda le ne i Criscuolo, cine
știe ce s-a întâ mpla t cu e a . Atunci e ra o fa tă frumoa să , ia r a stă zi e
bă trâ nă . La fe l ca mine .
Am lă sa t mă rul să se strice pe bufe tul De rne i. Nu voia m să -l
mă nâ nc, ca să pă stre z vie a mintire a ta , a poi într-o zi nu l-a m ma i
gă sit; a ce la și lucru s-a întâ mpla t și a cum: a m lă sa t timpul să tre a că
și a cum e pre a tâ rziu.
42
Lumina de a fa ră e ste a tâ t de pute rnică , încâ t întune ricul
dină untru pa re și ma i de ns. Abia a înce put să plouă , da r ma i e ste
soa re și a e rul din bise rică e ste ca ld, însă foa rte ume d. Tu e ști
a colo în fa ţă , în ce ntru, între ce le două culoa re , sicriul de le mn
e ste a șe za t pe o pla tformă de me ta l cu roţi, un suport ușor de
ma ne vra t.
Simt miros de ume ze a lă și de tă mâ ie . Un bă ia t cu suta nă a lbă
a gită că de lniţa și împră știe un fum ce nușiu. Câ nd intră pre otul, toţi
se ridică în picioa re și nu ma i pot să re spir din ca uza că ldurii, a
mirosului închis și a întune ricului. Nu știu. Poa te pe ntru că e ști
a colo, înă untru.
Înge nunche z, vor cre de că mă rog. Pre otul vorbe ște , nu a ud
nimic. Nu m-a i dus nicioda tă la bise rică . Nu le -a i a vut pe a ste a cu
Dumne ze u, cu Ma donna și cu sfinţii. Nici Alcide nu a vorbit
nicioda tă cu pre oţii. Ochii mi se obișnuie sc tre pta t cu întune ricul și
înce rc să disting fe ţe le oa me nilor. În primul râ nd sta u doa mne cu
rochii ne gre și cu pă rul strâ ns, una a re o coa dă a lbă împle tită , ca re
îi înconjoa ră ca pul ca o coroa nă . Pa rcă a r fi o fe tiţă foa rte bă trâ nă .
În râ ndul a l doile a stă singur un bă trâ n, cu pă r ce nușiu ca re îi tre ce
pe ste gule rul că mă șii, și a ce la tot ce nușiu. Clipe ște compulsiv din
ochi, prima da tă a m cre zut că îmi fa ce mie cu ochiul. Clipitul lui
inte rmite nt din ochi mă obligă să -l fixe z câ te va se cunde . În irisul de
un a lba stru inte ns a pă stra t ce va din tine re ţe , da r pa re obosit, ca
toţi ce ila lţi de a ici, dină untru. Au fe ţe le a lbe și tra se , pa rcă spă la te
cu înă lbitor. Nu a ve a i rude , mă a ve a i numa i pe mine . Apoi pe
Agostino. Îl ca ut cu privire a , da r nu-l vă d. Au tre cut a tâ ţia a ni și s-a r
pute a nici să nu-l ma i re cunosc. Sunte m puţini, da r toţi a ve m
pa ntofi buni. Puţin purta ţi, da r buni. Un punct și jumă ta te .
Pre otul vorbe ște ca și câ nd te -a r fi cunoscut și poa te că a re
dre pta te . Poa te că la bă trâ ne ţe a i înce put să fre cve nte zi bise rica ,
poa te că me rge a i duminica la slujbă , te duce a i să te rogi împre ună
cu a lte fe me i de pe stra dă . Poa te că e l te cunoa ște ma i bine de câ t
mine . Poa te ce l ca re te cunoa ște ce l ma i puţin dintre toţi sunt e u.
Pre otul spune că a i fost o fe me ie cumse ca de și că a cum Dumne ze u
te ţine în gloria sa , în pa ra dis, împre ună cu înge rii și cu toţi sfinţii.
De și stră inul de a ici sunt e u, continui să mă gâ nde sc că ţie nu-ţi
pa să de înge ri, de sfinţi și de pa ra dis, pe ntru că , din de misolul tă u,
te simţe a i bine cunoscâ nd stră duţe le și câ nte ce le oa me nilor. Și de
a ce e a a i gă tit pa ste cu sos ge nove z pe ntru a doua zi, nu ca să te
duci în gloria sfinţilor. Da r moa rte a e ste fă ţa rnică și tira nică , vine
să strice obice iurile oa me nilor, ce rtitudinile și viciile lor. Toţi își
pe rfe cţione a ză stra te gia de a nu muri și gre șe sc. Gre șe sc câ nd își
închipuie că vor scă pa de moa rte da că pre gă te sc un sos ge nove z
pe ntru a doua zi. Gre șe sc a tunci câ nd cre d că muzica îi va ţine în
sigura nţă . Nu e xistă sigura nţă . Moa rte a vine oricum, poa te că și e u
a m ve nit a ici ca să mor de frică , de că ldură și de me la ncolie .
Îmi vine să strig, da r voce a nu-mi ie se din pie pt, ia r da că a ș
re uși să o fa c să ia să , o să -mi de a la crimile . Ni se spune să stă m
jos și ne a șe ză m, ni se spune să ne ridică m și ne ridică m. Îmi vine
în minte ma imuţa dre sa tă a bă trâ nului de pe Re ifilo. Pre otul ne
invită la împă rtă șa nie și câ ţiva pă ră se sc bă ncile de le mn ca să se
a șe ze la râ nd. Bă rba tul cu pă rul lung și tic la ochi ră mâ ne la locul
lui. Îmi pirone sc privirile pe un ta blou ca re o înfă ţișe a ză pe sfâ ntă
spre sfâ rșitul vie ţii e i, cu pie le a fe ţe i a lbă și buze le de un roșu viu.
Nu pa re muribundă , pa rcă e o tâ nă ră ca re se pre gă te ște de
să rbă toa re . Pe ntru că nu a m cura j să vin să te prive sc, înce rc să -mi
ima gine z că sfâ nta din ta blou se a mă nă cu tine , ca re e ști a colo,
înă untru, cu pă rul pie ptă na t și cu chipul liniștit. Apoi, în timp ce toţi
sta u încă în râ nd ca să ia a zima , mă ridic și mă duc spre a lta r. Mă
opre sc în colţul opus a mvonului, scot vioa ra din cutie și înce p să
câ nt. Apă s a rcușul pe corzi și bise rica se umple de un sune t dulce ,
ca re umple între g spa ţiul, une le pa sa je din câ nte c se mă nâ nd ma i
de gra bă cu un imn de bucurie de câ t cu ja le a une i ma me ca re
de plâ nge a bse nţa fiului. Este un fra gme nt din Stabat Mater de
Pe rgole si, da r tu nu a i de unde să știi. Nu m-a i a uzit nicioda tă
câ ntâ nd.
Câ nt vre o câ te va minute , folosind mâ na dre a ptă și mâ na stâ ngă ,
a rcușul și corzile . Câ nd se te rmină muzica , se a ude numa i ploa ia .
Toţi se a șa ză din nou. Pre otul nu vorbe ște . Înce rc să nu prive sc
la da de le mn ma ro din mijlocul bise ricii, unde za ci ne mișca tă , da r
ochii mi se duc me re u într-a colo. Nu vre a u de câ t să ie s și să ple c
ime dia t, în a ce a stă clipă , fă ră să mă ma i întorc la hote l și să -mi ia u
lucrurile . Ca și cum nu m-a ș fi întors nicioda tă și tu a i sta încă pe
pe ron, a colo unde te lă sa se m să mă a ște pţi în ziua a ce e a .
Pre otul ne spune că slujba s-a înche ia t și că pute m ple ca în pa ce
spre ca se le noa stre . Da r ce pa ce ? Ca re ca să ? O fe me ie cu a lură
bă rbă te a scă se a propie de sicriul tă u, în timp ce pa tru bă rba ţi se
pre gă te sc să -l ridice și să -l scoa tă , pe ume ri, a fa ră . Unul dintre e i
e ste bă trâ nul cu ticul. Fe me ia ră mâ ne câ te va clipe tă cută , a poi
strâ nge pumnul stâ ng și îl ridică în sus. Câ nd se uită la mine ,
zâ mbe ște . Mă îndre pt și e u spre tine și mâ ngâ i le mnul. Este ta re și
a spru. Ia u mâ na și o ba g în buzuna r. În spa te le nostru, toţi își ia u
ră ma s bun de la sicriu și se închină unul câ te unul, a poi se întorc și
ple a că .
Afa ră ploa ia a înce ta t, da r stra da e ste udă și se simte miros de
pă mâ nt re a vă n și de le gume strica te . Fe me ia bă trâ nă cu pă r scurt
vine în întâ mpina re a me a , cu bra ţe le de schise . În spa te le e i e ste
bă ia tul de a lta r, brune t, fă ră suta nă și fă ră că de lniţă .
— Vino, Ca rmine , nu te rușina , spune fe me ia copilului, a ce st
domn se nume ște la fe l ca tine , Spe ra nza .
Nu înţe le g, da r vre a u să i-o re te z scurt, ca să ple c câ t ma i
re pe de .
— Vă înșe la ţi, doa mnă , mă nume sc Be nve nuti și porne sc cu pa și
ma ri spre stra dă . Da r e a îmi spune pe nume și îmi pune mâ inile pe
ume ri. Mi se pa re că îl re cunosc pe bă ia t, e ste unul dintre ce i ca re
tre ce a ie ri dimine a ţă pe sub ba lconul ca me re i me le de la hote l, cu
ga șca de copii. Mă fixe a ză cu ochii mijiţi, ca și câ nd bise rica ,
ume ze a la , sicriul tă u ma ro ca re se înde pă rte a ză , dus pe spina re a
ce lor pa tru ne cunoscuţi, a r fi fost vina me a . Da r poa te că e u
gâ nde sc a șa , nu e l. El nu e ste de câ t un bă ie ţe l trist, în fa ţa unui
domn de vâ rstă mijlocie pe ca re nu l-a ma i vă zut nicioda tă .
— Ai ve nit cu tre nul, spune bă trâ na , ca și câ nd a r fi continua t o
conve rsa ţie de ja înce pută . O re cunosc ma i întâ i după voce , da r nu
ră spund, nici mă ca r ca să -i spun că nu me rg nicioda tă cu tre nul,
pe ntru că zgomotul lui ritmic, ca o limbă ca re a tinge me re u
mă se a ua dure roa să , mă duce cu gâ ndul la un bă ie ţe l ca re fuge .
— A tre cut a tâ ta timp, spune fe me ia fă ră să a ște pte ră spuns. Da r
pe ntru mine ră mâ ne ţi întotde a una micuţii me i. Vin mulţi să mă
ca ute și a cum. Fie ce i ca re s-a u întors, fie ce i ca re a u ră ma s a colo,
„Sus”.
Amintire a îmi re vine tre pta t, tre pta t, ca o ima gine ca re a pa re tot
ma i cla r pe hâ rtia fotogra fică sub a cţiune a a ge nţilor chimici. Gura ,
pă rul, ochii, forma pome ţilor. Da r ma i îna inte de orice i-a m
re cunoscut voce a . Ce a ca re câ nta la me ga fon la ple ca re a tre nului,
ce a ca re mă între ba doje nitoa re de ce nu ve nise m să ia u scrisorile
de la De rna .
A înce put din nou să plouă , da r e ste o ploa ie a tâ t de ușoa ră , că
a proa pe nu re ușe ște să a tingă a sfa ltul, din ca uza că ldurii. În curte a
bise ricii ră mă se se ră m numa i noi tre i.
43
Ta ra be le cu fructe și ve rde ţuri din Pigna se cca pa rcă vorbe sc de
la sine , ca și câ nd strigă te le , me lodioa se ca o compoziţie a rtistică ,
a r ve ni nu de la vâ nză tor, ci chia r de la mă rfurile e xpuse în coșuri.
Ma dda le na me rge în fa ţa me a , ţinâ ndu-l pe bă ia t de mâ nă , ia r e u
ră mâ n în urmă , cum fă ce a m câ ndva și cu tine . Tu mă ce rta i, da r nu
e ra vina me a . Nu e vina me a că mă je ne a ză pa ntofii și la fie ca re
pa s mi se re de schid bă șicile din că lcâ i. Câ nd tra ve rsă m stra da ,
plină de mă rfuri și de oa me ni, Ma dda le na se opre ște și mă
a ște a ptă . Știe întotde a una unde tre buie să ne ducă : pe mine , pe
bă ia tul cu pă r ne gru, pe copiii din tre n. Ia r noi o urmă m.
Tre că torii mă înghionte sc din stâ nga și din dre a pta și nu ma i
înce rc să -i e vit. Afa ră din bise rică , a tunci câ nd a m re cunoscut-o,
Ma dda le na mi se pă ruse îna ltă și pute rnică , a șa cum o ve de a m
câ nd e ra m mic. Da r a cum, pe stră zile încâ lcite din ca rtie rul e i, e ste
mă runţică și slă bită de vâ rstă . Mulţime a e ste zgomotoa să , a e rul
a pă să tor, îmi duc instinctiv mâ na la ure che ca să a te nue z
zgomote le și să izole z voce a Ma dda le ne i.
— Ca rmine e ste fiul fra te lui tă u, Agostino, spune Ma dda le na .

Câ nd a m împlinit ze ce a ni, mi-a i promis că o să vii la Mode na cu


un ca dou pe ca re nu a ș fi putut să mi-l ima gine z nicioda tă . Era
pe ntru prima oa ră câ nd ve ne a i să mă ve zi, e ra m cu toţii
e moţiona ţi, chia r și Rosa și Alcide . Da r te le fona se și în dimine a ţa
a ce e a . Ră spunse se De rna . Mi-a i ura t „La mulţi a ni!” și a i spus că
nu ma i vii, pe ntru că me dicul nu te lă sa și tre buia să te odihne ști.
— Să vii să -l ve zi pe fra te le tă u, se va na ște în curâ nd, mi-a i ce rut
în fina l.
Nu a m ră spuns, la crimile îmi a rde a u ochii, ca a tunci câ nd
a ve a m fe bră ma re .
Câ te va luni ma i tâ rziu a m primit ve ste a că se nă scuse un a lt
bă ie ţe l. I-a i da t nume le de Agostino, după ta tă l tă u. Ave a nume le
de fa milie Spe ra nza , toţi e ra m plini de spe ra nţă , toţi copiii tă i. Și
a m de cis că nu mă voi întoa rce nicioda tă a ca să la tine .
Câ nd l-a m între ba t pe Alcide da că pute a m înce rca să intru la
conse rva tor, a ce sta mi-a da t ba ni de tre n, mi-a cumpă ra t o ja che tă
nouă , da r locul la conse rva tor tre buia să mi-l dobâ nde sc singur.
Ma e strul Se ra fini m-a însoţit la Pe sa ro, într-o dimine a ţă de toa mnă .
Privită de la fe re a stra tre nului, câ mpia dispă re a într-un stra t gros
de ce a ţă și mă gâ nde a m că zgomotul monoton a l roţilor de tre n mă
duce încă o da tă de pa rte de ca să .
Am intra t într-o sa lă cu pa rdose a lă de le mn închis la culoa re și
cu fotolii de pluș roșu, unde șe de a u a lţi copii de a ce e a și vâ rstă cu
mine . Ma e strul Se ra fini m-a lă sa t să a ște pt a colo. Câ nd mi-a ve nit
râ ndul, a m scos vioa ra din cutie și a m înce put, a rcuș, corzi, mâ na
stâ ngă și mâ na dre a ptă . Ale se se ră m un fra gme nt din Stabat Mater.
Am te rmina t a udiţia , a m fost a cce pta t și a m ră ma s a colo, la un
inte rna t.
44
Ma dda le na îmi spune la ure che că ta tă l și ma ma copilului
a vuse se ră proble me cu le ge a .
— Și ce -i cu a sta ? între b e u.
— Sunt la închisoa re , spune Ma dda le na tot în șoa ptă , ca să nu
a udă copilul.
Mă opre sc în mijlocul stră zii și un scute r a lb, cu tre i bă ie ţi pe e l,
îmi a tinge ușor cotul. Ma dda le na și copilul dispa r în mulţime ia r e u
o ia u la fugă . Îi a jung din urmă , chia r câ nd intră într-un pa la t.
— Am a juns, spune Ma dda le na . Urcă m două e ta je și gă sim o
ușă cu o tă bliţă : „Criscuolo”. Ca sa Ma dda le ne i e ste foa rte mică ,
da r foa rte ordona tă . Pa rcă a r fi o locuinţă te mpora ră , da r locuie ște
a ici de tre ize ci de a ni, spune e a . Nu-i pla ce să a ibă pre a multe
lucruri, numa i strictul ne ce sa r. Adică a proa pe nimic, mă gâ nde sc
e u.
Ne invită la bucă tă rie și ne ofe ră două pa ha re de a pă re ce .
— Vre ţi o ră coritoa re ? O pre pa r ime dia t.
Din re ze rvorul infinit de lucruri uita te a pa r ca ra fa plină cu a pă și
mâ nuţa me a ca re a runca înă untru pra ful miste rios și a poi a gita
bine . Fa c a ce le a și ge sturi și a stă zi, după a proa pe cincize ci de a ni:
scot dopul și umplu pa ha re le .
— Ca rmine , spune Ma dda le na , îţi pla c ca riocile ?
Bă ia tul nu ră spunde . Ma dda le na îi dă o foa ie de hâ rtie a lbă și
cinci-șa se ca rioci colora te .
— Fă -mi un portre t frumos, da r să mă fa ci frumoa să , bine ? Așa
ca a tunci câ nd m-a cunoscut unchiul tă u, Ame rigo.
Și îi dă o fotogra fie a lb-ne gru în ca re o re vă d a șa cum e ra .
Ca rmine șovă ie puţin și a poi înce pe să de se ne ze , ia r noi ne
a șe ză m într-un colţ unde sunt două fotolii și o mă suţă . Nu a re
te le vizor, numa i un ra dio. Stă m fa ţă în fa ţă , două pe rsoa ne tre cute
de mijlocul vie ţii și că rora tot ce le -a ma i ră ma s e ste să a jungă la
ca pă tul e i.
— I-a m re vă zut pe mulţi dintre copiii ca re a u ple ca t împre ună cu
tine , în tre nurile a ce le a . Ma me le ce re a u să scriu câ te o scrisoa re
ne cunoscuţilor ca re le lua se ră copiii pe ntru șa se luni, un a n sa u
ma i mult și îi tra ta se ră a tâ t de bine . Mulţi a u pă stra t le gă tura . Își
pe tre ce a u împre ună va ca nţe le de ia rnă sa u de va ră . Continua u să
se a jute , chia r și de de pa rte .
Pe pe re ţi sunt multe fotogra fii: într-una sunt o mulţime de copii,
bă ie ţi și fe tiţe , ţin în mâ nă ste gule ţe tricolore . Fotogra fia e ste a lb-
ne gru, da r ste a gurile sunt colora te , a lb, roșu și ve rde , și scot în
e vide ntă ce nușiul fe ţe lor. În a lta , copiii sunt la Bologna , a u me rs
toa tă noa pte a cu tre nul, a u ha ine le șifona te , fe ţișoa re le obosite ,
unii râ d buimă ciţi. Două fe me i ţin un a fiș pe ca re scrie : „Sunte m
copiii din Sud. Solida rita te a și dra goste a locuitorilor din Emilia
de monstre a ză că nu e xistă Nord și Sud, e xistă Ita lia .” Ce cuvinte
de moda te , îmi spun e u, ce spe ra nţe de pă șite și de sue te .
— I-a m a juta t pe mulţi. Da r a jutorul nu se te rmină nicioda tă ,
pove ste ște Ma dda le na . După a re sta re a pă rinţilor, ne potul tă u
Ca rmine a ră ma s cu bunica lui, a ma i a vut grijă de e l un timp și
pre otul don Sa lva tore . Acum a ră ma s singur.
— N-a m știut nimic de Agostino, câ nd s-a întâ mpla t?
— Acum câ te va luni, da r nu mă între ba ma i mult. Din câ nd în
câ nd ma i vorbe a m cu Antonie a , da r nu mi-a spus nicioda tă pre a
multe de spre a fa ce rile fra te lui tă u. După pă re re a e i, e ra ne vinova t
și a r fi de monstra t că e l și soţia lui nu a ve a u nimic de -a fa ce cu
tre a ba a ce e a , însă fuse se ră prinși la mijloc. Da r e u știu că se
bă ga se în a fa ce ri urâ te și fă cuse o mulţime de ba ni. Acuza ţia
fuse se proba bil gra vă , că ci nu i-a u da t voie nici mă ca r să pa rticipe
la înmormâ nta re a ma me i. Ca rmine stă te a mult timp singur, chia r și
îna inte de a re sta re , și da că nu a r fi fost bunica … Acum se vor
ocupa se rviciile socia le .
Mă uit pe furiș, prin ușa între de schisă , la bă ia t: stă în ge nunchi,
pe sca un, cu coa te le re ze ma te pe ma sa din bucă tă rie . Înce rc să -mi
da u se a ma da că se a mă nă cu tine , da că se a mă nă cu ta tă l lui,
Agostino, fiul ce l bun, ce l ca re a ră ma s a lă turi de tine . Are pă rul
ne gru și ne te d ca tine .
— E un bă ie ţe l ta re cuminte , însă a cum e ste puţin de zorie nta t,
spune Ma dda le na . Da r tu ce fa ci, te -a i însura t?
Bă ia tul ia a ltă foa ie de hâ rtie și se întoa rce spre mine . Timp de
câ te va se cunde , privirile noa stre se încrucișe a ză , a poi e u la s ochii
în jos și înce p să studie z din nou fotogra fiile .
— Da , sunt că să torit, mint e u.
Ma dda le na zâ mbe ște și dă din ca p, a șa că îmi inve nte z în
continua re o a ltă via ţă .
— Am doi copii ma ri, a mâ ndoi studia ză muzica , spun, a poi
schimb subie ctul. Este ma i gre u să mă pre fa c fa ţă de e a .
— Îl ma i ţii minte pe Tomma sino? și îmi ofe ră un pa ha r de
limonce llo {23} fă cut chia r de e a .
Vă d, re a pă râ nd în me morie , ca într-o fotogra fie ve che a tâ rna tă
pe un pe re te , bă ia tul scund și ne gricios.
— Aţi pă stra t le gă tura ?
— Nu a m pă stra t le gă tura cu nime ni, îi spun. Nu știa m nici ce
fă ce a Agostino, câ ţi a ni a ve a fiul lui, că a a juns la închisoa re , că
ma ma sufe re a de inimă …
Îmi da u se a ma că a m ridica t voce a , a șa că ta c, ridic din ume ri și
o e z. Pe Ma dda le na nu o inte re se a ză ce s-a întâ mpla t. De și e ste
bă trâ nă , nu se gâ nde ște de câ t la viitor, în privinţa a ce a sta , nu s-a
schimba t.
— Tomma sino a fă cut o ca rie ră frumoa să , îmi e xplică
Ma dda le na . Cu a jutorul ta tă lui din nord a putut să studie ze , da r a
ră ma s a ici, cu fa milia lui. A de ve nit ma gistra t.
— Cum a șa ? Câ nd e ra mic fura me re de pe ta ra ba lui Ca pa ja nca
din Pia ţa Me rca to și fuge a …
— Tocma i de a ce e a . Este jude că tor la insta nţa de tute lă și m-a
a juta t de multe ori, că ci a m fost profe soa ră mulţi a ni la școli din
a numite ca rtie re , unde copiii a ve a u pă rinţii închiși în pe nite ncia re
sa u dispă ruţi. Câ nd a ve a m ne voie de ce va , de o inte rve nţie sa u pur
și simplu de un sfa t, întotde a una a pe la m la e l.
Ma dda le na fa ce o grima să a ma ră și se a ple a că să prive a scă în
ca me ra de a lă turi. Apoi ia o înghiţitură din pă hă re lul cu bă utura
ga lbe nă și re ia pove stire a .
— Altă da tă e ra ma i ușor. Era pa rtidul, e ra u tova ră șe le și
tova ră șii de la pa rtid. Acum nu ma i e ste nimic, ia r cine vre a să fa că
o fa ptă bună tre buie să fa că totul de unul singur, pe cont propriu.
Câ ndva , e xista Se cţiune a , ca re orga niza în fie ca re ca rtie r a ctivită ţi
pe ntru copii și a stfe l îi a duna de pe stra dă . Acum a u ră ma s doa r
pre oţii ca re ma i fa c lucrul ă sta … nu fa c un lucru ră u, nu spun a sta ,
ba chia r se de scurcă bine . Da r nu e ste o che stiune politică , nu știu
da că mă înţe le gi, e ste poma nă . Este a ltce va .
— Istoria me rge îna inte , lucrurile se schimbă .
— Istoria me rge îna inte , da r une le lucruri a r tre bui să ră mâ nă
ne schimba te . Ide e a a ce e a de solida rita te . Îţi ma i a minte ști? So-li-
da -ri-ta -te …
— Și comunistul a ce la blond? îmi a minte sc. Ce l ca re îţi fă ce a
curte !
— Cine , Guido? Ce curte ? Era m cu toţii tova ră și și tova ră șe . Ne
gâ nde a m la o mulţime de lucruri, nici vorbă de a mor… Eu, ce l
puţin, nu mă gâ nde a m…
— Tu poa te că nu, da r e l… Ţin minte cum te prive a în dimine a ţa
a ce e a , câ nd a m ple ca t.
— Să rma nul Guido! o e a ză Ma dda le na . În ce le din urmă a fost
e xclus din pa rtid. O pove ste tristă . A ple ca t în a lt ora ș și a re nunţa t
la politică . Apoi a de ve nit profe sor unive rsita r, da r ce va s-a rupt în
e l. Nu a ma i fost nicioda tă ca îna inte . Câ t de spre mine , ţine a m
unul la a ltul, însă nu cum cre zi tu, da r ţine a m unul la a ltul, și cu
mine a rupt le gă tura .
Ma dda le na scutură din ca p și o șuviţă de pă r a lb îi ca de pe fa ţă .
— Nu… nu e ra totul frumos, ca să fiu core ctă . Era frumos pe ntru
că a ve a m două ze ci de a ni și pe ntru că e ra m îndră gostită de ide e .
Da r e ra u și multe lucruri urâ te . Era u unii îndră gostiţi numa i de e i
înșiși și ide e a ve ne a după a ce e a , mult după a ce e a .
Se întinde pe ste mă suţa dintre ce le două fotolii și îmi ia mâ na în
mâ na e i. Are pe te ca fe nii pe dosul pa lme i și pe de ge te .
— Da r tu știi toa te a ste a , a i fost a juta t, a i studia t, a i de ve nit un
muzicia n re spe cta t, a i a vut posibilită ţi, e ști un om core ct și înţe le gi
că me rită întotde a una să înce rci, chia r da că ma i sunt și jumă tă ţi de
mă sură , ine xa ctită ţi. Tot ce se, poate fa ce trebuie să se fa că .
Îmi re tra g mâ na din mâ na e i și ta c. Un muzicia n re spe cta t, un
om core ct: nu sunt sigur că pe rsoa na de spre ca re vorbe ște sunt e u.
— Ma dda le na , înţe le g ce spui, îi ră spund după câ tva timp, mă
simt chia r mă gulit, cre de -mă … Da r e u a m via ţa me a , a m pe ste
cincize ci de a ni. Tu a i de cis să nu a i copii și să a i grijă de copiii
a ltora . Eu, să mă de dic muzicii. Fie ca re fa ce a numite a le ge ri. Și
a poi, orice copil a re un ta tă . Eu a m fost ne voit să mă duc să -l ca ut
pe a l me u.
Ma dda le na fa ce o figură ciuda tă , pe ca re nu o re gă se sc în
a mintirile me le .
— Nu pute m a le ge totul, sunt a numite a le ge ri obliga torii, pe ca re
te pun a lţii să le fa ci…
— Și îmi spui a sta tocma i mie , Ma dda le na , ca re a m fost urca t
într-un tre n la șa pte a ni? Într-o pa rte e ra ma ma , în ce a la ltă tot ce e a
ce îmi dore a m: o fa milie , o ca să , o ca me ră numa i pe ntru mine ,
mâ nca re ca ldă , vioa ra . Un bă rba t dispus să -mi de a nume le lui. Am
fost a juta t, e a de vă ra t, da r a m îndura t și multă rușine .
Ospita lita te a , solida rita te a cum spui tu, a re și un gust a ma r, pe ntru
a mbe le pă rţi, a tâ t pe ntru ce i ca re da u, câ t și pe ntru ce i ca re
prime sc. De a ce e a e ste foa rte gre u. Visa m să fiu și e u la fe l ca
ce ila lţi. Voia m să se uite de unde ve nise m și din ce motiv. Am a vut
multe , da r pre ţul l-a m plă tit cu vâ rf și înde sa t, re nunţâ nd la a tâ te a
lucruri. Gâ nde ște -te că nu a m spus nimă nui, nicioda tă , pove ste a
me a .
— Nici e u, de a ce e a te cre d.
Ma dda le na mă fixe a ză o clipă cu privire a și, nu știu de ce , îmi
vine în minte pove ste a Za ndra glione i de spre Te re sine lla , ce a ca re ,
cu pistolul în mâ nă , tră ge a și tre mura din tot corpul.
— Am ră ma s însă rcina tă la șa pte spre ze ce a ni. Ta tă l copilului
e ra un bă ia t tâ nă r, le fe l ca mine , și n-a vrut să știe nimic de a sta .
M-a u dus la ţa ră , la un unchi, pâ nă a m nă scut fe tiţa . Ta tă l me u se
te me a să nu fie da t a fa ră din pa rtid da că se a fla . Nici e u nu a m
a vut de a le s. M-a m tre zit într-o dimine a ţă cu pie ptul umfla t de la
la pte , ia r fe tiţa nu ma i e ra .
Corpul Te re sine lle i ca re înce te a ză să ma i tra gă și nu ma i
tre mură , ochii Ma dda le ne i ca re nu-și ma i gă sise fe tiţa . Cuvinte le îi
curg ra r, ca și câ nd a r tre bui să pa rcurgă între a ga via ţă , de la
dimine a ţa în ca re se tre zise cu sâ nii umfla ţi și pâ nă a cum, pe ntru
ca prin dila ta re a lor să cuprindă toţi a nii ca re se scurse ră .
Apoi Ma dda le na zâ mbe ște din nou, ve chiul e i obice i pe ca re îl
re cunosc.
— Solida rita te a înse a mnă și a sta . Ce n-a m putut fa ce pe ntru e a
a m fă cut pe ntru a lţii.
45
Ma dda le na mă însoţe ște pâ nă la ușă . Copilul vine după noi, ţine
mâ inile la spa te , înce rc să -i e vit privire a . Apoi Ma dda le na își duce
o mâ nă la frunte , ridică ochii în sus și spune că a uita t ce va
importa nt. Ne la să singuri în a ntre u câ te va minute . Sunt obosit,
vre a u să mă duc la hote l. Nu re ușe sc să -mi a lung din minte
ima gine a fe tiţe i nou-nă scute , smulse de lâ ngă ma ma e i.
Copilul ia mâ inile de la spa te și îmi a ra tă două foi de hâ rtie . Pe
prima a fă cut portre tul Ma dda le ne i câ nd e ra tâ nă ră . Pe ce a la ltă
e ste un ova l roșu ca re a re în mijloc două ce rcule ţe a lba stre , pă rul
roșu și o linie roșie curba tă în jos, a colo unde a r tre bui să fie gura .
— Aici e ști tu, spune copilul și îmi dă foa ia . Te -a m fă cut și pe
tine ma i tâ nă r… e bine ?
Apropii și înde pă rte z foa ia , mă pre fa c că o e xa mine z cu a te nţie ,
ca să vă d toa te de ta liile .
— E frumos… da r de ce a m un pa pa ga l pe spa te ?
— Ce pa pa ga l? Asta e vioa ra : bunica mi-a spus că a i a vut-o de
câ nd e ra i mic.
Re vă d sce na a ce e a în ca re m-a m uita t sub pa t și n-a m ma i gă sit
nimic. Copilul mă a na lize a ză , poa te vre a să -i spun pove ste a . Copiii
vor întotde a una să a udă o pove ste .
Da r e u nu știu să spun pove ști, împă ture sc foa ia și o pun în
buzuna r.
— Mulţume sc, spun, și a tâ t.
Copilul a re o figură de za mă gită , ca și câ nd după ce mi-a da t
ca doul nu a primit nimic în schimb.
— Eu știu o mulţime de lucruri de spre tine , spune e l
șme che re ște . Mi le -a zis bunica .
— Bunica ţi-a vorbit de spre mine ?
— Ave a și tă ie turi din zia r de spre tine .
— Nu se poa te , nu m-a a uzit nicioda tă câ ntâ nd.
— Te -a m vă zut a mâ ndoi la te le vizor, pe ca re l-a cumpă ra t
spe cia l pe ntru tine .
Ve rifică e fe ctul pe ca re l-a u a vut cuvinte le lui a supra me a .
— Ești ce le bru?
— Îţi pla ce că sunt ce le bru?
Strâ nge gura și ridică din ume ri. Nu-i înţe le g ge stul.
— O să mă înve ţi și pe mine ?
— Ce să te învă ţ?
— Să fiu ce le bru.
— Ei, bine … o să ve de m…
— Așa o să a pa r la te le vizor ca tine .
— Ma dda le na , tre buie să ple c…
— Uite -o! Ma dda le na se întoa rce cu o fotogra fie îngă lbe nită și o
pune pe mă suţă . Ce -ţi spune a m e u, domnule …
Ima gine a e ste din fa ţa Hote lului Să ra cilor: e a , împre ună cu a lte
fe te de vâ rsta e i, comunistul blond și tova ră șul Ma urizio, ce l ca re
după a ce e a a de ve nit prima r.
În jurul lor se a flă un grup de copii, unii cu ma me le lor, a lţii fă ră .
Ma dda le na a tinge toa te fe ţe le , pe ste ca re a cum timpul și-a spus
cuvâ ntul, une le de ve nind de ne re cunoscut. De ge tul subţire , cu
unghia cura tă , tă ia tă foa rte scurt, pa rcurge fie ca re râ nd de
fe ţișoa re și a poi ia râ ndul de la ca pă t, ca și câ nd a r citi, pâ nă câ nd
se opre ște pe un bă ie ţe l cu pă rul tuns a proa pe ze ro, ce stă lâ ngă
ma ma lui, cu pome ţi îna lţi și buze că rnoa se și ca re nu zâ mbe ște . Se
ve de că ma ma nu știuse cum să ţină mâ inile și, stâ nga ce , le -a pus
pe ume rii copilului. Ia r e l se întorse se spre e a , puţin mira t de a ce st
ge st.
Mă prive sc în fotogra fie . După a ce e a te prive sc pe tine . Sunte m
a colo a mâ ndoi, ne privim buimă ciţi îna inte de de spă rţire .
— Du-te să -l sa luţi pe Tomma sino, te rog, spune Ma dda le na din
ușă a tunci câ nd re ușe sc în sfâ rșit să ie s pe sca ră .
Nu ră spund, îmi întorc privire a pe ntru ultima da tă , de oa re ce știu
că n-a m s-o ma i re vă d, și mă cuprinde un se ntime nt ciuda t, un fe l
de nosta lgie a nticipa tă . În spa te le e i se iţe ște ca pul bă ia tului, e ste
de za mă git, ca și câ nd a ș fi fost un e scroc, cine va ca re nu se
ridica se de loc la înă lţime a a ște ptă rilor. La ce se a ște pta de la
mine ? Și ce a ș pute a fa ce pe ntru e l? Ba ni, ca douri, un te le fon din
câ nd în câ nd? Privire a lui mă de scumpă ne ște , îmi a minte ște de
toa te oca ziile în ca re , într-a de vă r, nu a m fost la înă lţime a
a ște ptă rilor și mi s-a pă rut ma i ușor să fug a tunci câ nd mi s-a ce rut
ce va .
46
M-a m întors pe a ce la și drum pe ca re a m ve nit. Vâ nză torii
a mbula nţi și-a u strâ ns ta ra be le și stra da pa re a cum de două ori
ma i ma re . Că ldura s-a ma i potolit, suflă un vâ ntice l în ca re se
simte mirosul de a pă să ra tă și a stfe l îmi da u se a ma că ma re a e ste
unde va a proa pe , chia r da că nu o vă d.
Nu ma i a m che f să mă întorc la hote l, nu mi-e foa me , nu știu
da că îmi e ste dor de tine și nu îmi da u se a ma cum îmi va fi dor de
tine . De pă rta re a dintre noi de ve nise o obișnuinţă . Am ra ta t a tâ t de
multe întâ lniri. Din mome ntul în ca re m-a i urca t în tre nul a ce la , a m
lua t-o pe drumuri dife rite , ca re nu s-a u ma i întâ lnit nicioda tă . Da r
a cum, câ nd dista nţa nu ma i poa te fi de pă șită și câ nd știu că nu a m
să te ma i întâ lne sc nicioda tă , mă între b da că tot ce a fost între noi
nu a fost cumva o ne înţe le ge re . O iubire a lcă tuită din ne înţe le ge ri.
Pe stra dă nu ma i e ste nime ni, s-a lă sa t o liniște ne fire a scă . De
de pa rte se a ude sune tul de za corda t a l une i trompe te de pe sta dion
și cine va tra ge cu pocnitori. Vâ nză torii de pe via Tole do se gră be sc
să -și strâ ngă umbre le le , ca să a le rge a ca să și să va dă me ciul. O
ia u pe o stră duţă și înce p să urc. La jumă ta te a stră zii, obse rv pe
dre a pta pră vă lia unui cizma r. Nu închide , nu se gră be ște . Ră mâ ne
a șe za t în mica lui pe ște ră , plină de pa ntofi a duși la pinge lit sa u la
re pa ra t. Mă a propii și înce rc să -l între b pe bă trâ nul de dincolo de
te jghe a da că poa te să fa că ce va și la pa ntofii me i, ca re continuă să
mă je ne ze . Omul îmi spune să mă a șe z pe un ta bure t și să -mi scot
pa ntofii. Fa c cum mi se spune și ră mâ n în ciora pi. El ia pa ntofii,
ma i întâ i unul, a poi pe ce lă la lt, îi prive ște pe toa te pă rţile , a poi se
uită la picioa re le me le . De ge te le mi se de stind în ciora pi, ca niște
a nima le să lba tice e libe ra te din ca ptivita te . Omul îmi fa ce se mn să
a ște pt și a poi dispa re în spa te le pră vă lie i. Re vine de a colo cu un
obie ct de le mn, în forma unui picior uma n, ca re e ste le ga t la o
ma nive lă printr-un șurub ne gru. Îmi ţin re spira ţia , de pa rcă ne -a m
pre gă ti să fa ce m o vră jitorie . Pune instrume ntul în pa ntof, în
dre ptul, și ră suce ște ma nive la o da tă , de două ori, de tre i ori. Apoi
o e libe re a ză și re pe tă ope ra ţiune a și cu stâ ngul. La sfâ rșit îi pe rie ,
îi lustruie ște și mi-i pune în fa ţă .
— Asta e tot? între b.
Omul nu se mișcă , a ște a ptă să -i înca lţ. Câ nd mă ridic în
picioa re , dure re a de la că lcâ i a dispă rut. Fa c un pa s, a poi încă
unul. Nu-mi vine să cre d. Bă trâ nul, ca re a sta t tot timpul tă cut,
vorbe ște în sfâ rșit:
— Toa te picioa re le sunt dife rite , fie ca re cu forma lor, tre buie
doa r să le cunoști. Da că nu, a i pa rte de o sufe rinţă continuă .
Îi mulţume sc și vre a u să plă te sc.
— Nu costă nimic, spune bă trâ nul, fluturâ nd mâ na prin a e r. A
fost o nimica toa tă .
Și se întoa rce la locul lui. Eu îmi re ia u drumul spre hote l, ma i
re pe de , ma i dre pt. Cine m-a r ve de a pă șind în a ce st mome nt a r
cre de că sunt un om lipsit de griji.
47
Câ nd de schid ochii e ste încă întune ric. Mă ră suce sc în pa t și nu
re ușe sc să -mi da u se a ma unde sunt. Mă ridic și mă duc pe ba lcon.
Prive sc orizontul și vă d în ce pa rte se lumine a ză de ja ce rul. Nu mi-
a u plă cut nicioda tă zorii zile i: îmi a minte sc de nopţile a lbe , de
somnul a gita t, de urge nţe , de a vioa ne le pe ca re tre buie să le ia u
de vre me ca să a jung într-un ora ș stră in. Pe ntru mine , orice ora ș
e ste stră in.
Sta u mult timp sub duș. Apoi mă îmbra c, îmi pun o că ma șă a lbă
și pa nta loni subţiri, fă ră sa cou. Îmi pun șose te le și pa ntofii, în
dimine a ţa a ce a sta nu a m ne voie de pla sturi la că lcâ ie . Mă întorc în
ba ie și mă prive sc în oglindă , ca și câ nd m-a ș ve de a pe ntru prima
da tă . Ochii sunt a ce ia și, nu s-a u schimba t: un a lba stru de ns, ve niţi
cine știe de unde . Poa te de la a ce l ta tă miste rios, pa siona t de
Ame rica , ca re mi-a lă sa t doa r nume le lui și a poi a fugit. Tu a ve a i
ochii ne gri, ca pă rul, și sprâ nce ne le subţiri și bine de finite , pa rcă
de se na te cu cre ionul. Era m numa i un copil, da r știa m că e ști
frumoa să . Nu frumoa să a șa cum i se pa re o ma mă fiului e i.
Simţe a m că le plă ce a i bă rba ţilor. Obse rva m cum te prive a u câ nd
tre ce a i pe lâ ngă e i, a uze a m cuvinte le lor pline de subînţe le suri.
Câ nd m-a m nă scut e u, e ra i foa rte tâ nă ră , îţi pie rduse și a mbii
pă rinţi, ta tă l pe front, ma ma într-un bomba rda me nt. Tu te -a i sa lva t
și a i înce put să fa ci pe croitore a sa ca să supra vie ţuie ști. Lucră ri
mici, câ te va re pa ra ţii. Nu a i vrut să ce ri nicioda tă nimic, de la
nime ni. Bă rba ţii pe ca re i-a i a vut ţi-a u lă sa t numa i copii. Ia r tu, tu
ce mi-a i lă sa t, ce îmi ră mâ ne de la tine ? Poa te fe lul tă u de a privi
via ţa , me re u pre ca ut, bă nuind că la mijloc se a flă totde a una o
șme che rie . Și a e rul a ce la ta citurn. Eu, ca re în toa tă copilă ria me a
fuse se m un pa la vra giu, a cum, la ma turita te , a vâ nd dublul vâ rste i
pe ca re o a ve a i tu a tunci, a m a juns să -ţi se mă n. Vorbitul nu e ste
pa siune a me a . Inoce nţa a ce lor a ni s-a tra nsforma t într-o ma scă de
indife re nţă , ia r since rita te a de a tunci în înclina ţia spre minciună .
La hote l încă nu se se rve ște micul de jun, o să mă nâ nc ma i
tâ rziu. Am timp. Pa rcurg pe jos fa le za pâ nă la Pia ţa Ple biscitului.
Nu mă ma i simt turist, da r nici că a pa rţin ora șului. Poa te că voi fi
întotde a una a șa : ce l ca re a ple ca t de a ici.
Mă opre sc pe via Tole do la o pa tise rie ca re a ră ma s
ne schimba tă , a șa cum mi-o a minte a m, cu ra uri ble u în spa te le
vitrine lor și cu foita je le ca re , scoa se din cuptor în flux continuu,
ră spâ nde sc un miros de va nilie pe tot trotua rul. Aici ve ne a m cu
Tomma sino și, cu puţinul mă runţiș primit de la Pa chiochia , tră ia m
a mâ ndoi a ce a mică plă ce re , ca re nouă ni se pă re a e xce pţiona lă .
Multe lucruri mi se pă re a u e xce pţiona le îna inte să ple c.
Mă a șe z la o mă suţă scă lda tă în soa re și mă bucur de de se rtul
me u. Aș fi putut fi a ltcine va în a ce st mome nt. Un conta bil, un
cizma r, un me dic. Plă te sc și ple c ma i de pa rte pe jos.
Tribuna lul pe ntru Minori se a flă în pa rte a de sus a ora șului, într-
o clă dire joa să , roșie , înconjura tă de un ga rd ce nușiu. Îl între b pe
porta r, un om mic, cu câ te va fire de pă r pie ptă na te într-o pa rte ,
unde se a flă biroului jude că torului Sa porito.
— Jude că torul Sa porito? re pe tă omul, mâ ngâ indu-și che lia . Vă
prime ște numa i da că a ve ţi progra ma re . Ave ţi fixa tă vre una ?
— Nu e ne voie , spun e u, re gă sindu-mi a plombul din copilă rie .
Spune -i doa r nume le me u: Ame rigo.
Omule ţul a r vre a să mă trimită la plimba re , da r se te me să nu
fiu o pe rsoa nă importa ntă . Forme a ză , șovă ind, numă rul de inte rior
ne ce sa r, ca să fie sigur. Re pe tă nume le me u și a ște a ptă câ te va
se cunde . Exa ct câ t e ne voie ca să -mi re vină în a mintire ima gine a
me a și a lui Tomma sino, a mâ ndoi ma i scunzi cu o jumă ta te de
me tru și cu pă r de a ltă culoa re .
— Pute ţi me rge , e ta jul tre i, spune în ce le din urmă porta rul
mira t.
Mă îndre pt spre a sce nsor în pa s vioi, în timp ce porta rul se
a ple a că a fa ră din ca bina lui, înce rcâ nd să înţe le a gă cu cine a a vut
de -a fa ce .
Câ nd Tomma sino de schide ușa , ve de m unul în ochii ce luila lt
timpul ca re tre cut pe ste noi. Nu e ste ne voie să sincroniză m tre cutul
cu pre ze ntul, pe ntru că a nii ca re a u tre cut de câ nd a m fugit cu
tre nul și pâ nă în a ce st mome nt nu a u e xista t nicioda tă , ci sunt
pe ntru a mâ ndoi doa r o pa ra nte ză plină de lucruri, une le frumoa se ,
a lte le urâ te . O pa ra nte ză lungă câ t o via ţă , da r nu e se nţia lă în
istoria prie te nie i noa stre .
Biroul lui Tomma sino e ste mic și foa rte ordona t. Îmi a ra tă
fotogra fia soţie i și a ce lor doi copii, un bă ia t și o fa tă , doi tine ri
frumoși, cu vâ rsta pâ nă în tre ize ci de a ni; primul studia se dre ptul,
a poi a înţe le s că pa siune a lui e ste gă titul și și-a de schis un
re sta ura nt la Vome ro; fa ta e ste profe soa ră , da r a cum e în conce diu
postna ta l. Ace a stă ve ste , ma i mult de câ t a lte le , mă fa ce să șovă i și
să re ca lcule z dista nţa pe ca re o puse se ră a nii între mine și e l. Abia
a tunci câ nd vă d poza ne poa te i lui înţe le g că timpul dintre noi s-a
rupt, ia r vie ţile noa stre nu ma i sunt sincroniza te .
Pă rul lui Tomma sino e ste la fe l de boga t, da r pie ptă na t pe
spa te . Are doa r câ te va fire a lbe . Am tre cut a mâ ndoi de cincize ci de
a ni, da r cre d că e u a m îmbă trâ nit ma i ră u de câ t e l, ma i re pe de .
— Ca rmine e ste un copil ca re a sufe rit mult. Nu spun că a sufe rit
a șa ca noi, sunt lucruri dife rite . Da că a r ma i e xista tre nurile
a ce le a , tre nurile noa stre …
Tomma sino nu se rușine a ză cu pove ste a noa stră și pa re
mâ ndru, în încă pe re a a ce a sta plină de hâ rtii. Eu îmi prive sc
mâ inile , bă tă turile de pe de ge te mă fa c să cre d că a m de ve nit
de ge a ba a dult.
— Ame rí, gâ nde ște -te , e ști singura rudă ca re i-a ră ma s!
Ta c. Nu vre a u să ră spund. Nici nu știu ca re e ste între ba re a .
Tomma sino mă prive ște cu a ce e a și e xpre sie pe ca re o a ve a și
Ca rmine câ nd l-a m lă sa t a ca să la Ma dda le na , ca și câ nd i-a ș fi
promis ce va și nu m-a ș fi ţinut de cuvâ nt. Da r e u nu a m fă cut
nicioda tă promisiuni nimă nui, a m pre fe ra t să ră mâ n singur de câ t
să promit ce va . Ca să e vit privire a lui, studie z încă pe re a : că rţile
a linia te pe ra urile de pe pe re ţi, biroul din le mn de schis la
culoa re , sca unul pe ca re , cu a nii, s-a imprima t forma spa te lui lui.
Pe birou, a lă turi de fotogra fiile copiilor și a le pă rinţilor, donna
Armida și don Gioa cchino, o vă d și pe ce a a tă ticului mustă cios, cu
pă rul a lb, și a soţie i sa le , la fe l de impună toa re , da r cu câ te va
riduri în plus. Uite -l, a ce sta e ste ră spunsul.
Îl a m în fa ţa ochilor.
48
În se a ra a ce a sta , în loc să mă întorc la hote l, mă duc să
hoină re sc pe stră duţe le ca rtie rului tă u, ca să -mi ia u ră ma s bun de
la tine pe ntru ultima da tă . Stră zile , ca re ma i îna inte îmi pă re a u
gre le și a pă să toa re , a cum îmi sunt ce va ma i fa milia re . Încă mi-e
te a mă de tre cut, da r îl ca ut.
În se a ra a ce a sta , stră duţa ta e ste tă cută și mi se pa re că a m
ră ma s numa i e u în tot ora șul. Îna inte să a jung la tine , mă opre sc în
fa ţa unui de misol din ca re ră zba te o lumină a lbă struie de la un
te le vizor a prins. Obloa ne le sunt de schise . Afa ră , în fa ţa ușii sunt
două sca une . Este locuinţa Za ndra glione i.
Sta u câ te va clipe , pa rcă a ște ptâ nd-o să a pa ră cu șorţul le ga t la
spa te și cu râ sul e i la rg. Dină untru se a ude o voce de bă rba t:
— Că uta ţi pe cine va ?
Apa re un bă trâ n cu pă rul că runt și ra r, le ga t într-o codiţă , lungă
pâ nă la gule rul că mă șii.
— Pe cine că uta ţi?
— Pe nime ni, pe nime ni… scuza ţi de ra njul, bună se a ra .
Cu ţiga ra în mâ nă , omul ie se din ca să , tâ râ ndu-și picioa re le ; a re
sprâ nce ne le stufoa se și zbâ rlite și ochii de un a lba stru inte ns. Mă
prive ște și clipe ște de câ te va ori din ple oa pe . Mă întorc și mă
opre sc în fa ţa lui: e ste bă trâ nul de la bise rică .
— Da r a ici nu locuia Za ndra gliona ? între b.
— Să -i fie ţă râ na ușoa ră …
Bă rba tul tra ge o gură de a e r și ridică ochii spre ce r.
— S-a dus, de vre o pa tru a ni.
Numă ră pe de ge te și suflă fumul a fa ră , fă câ nd rotocoa le mici,
ca re se împră știe înce t, înce t.
— Ime dia t după moa rte a lui Gorba ciov…
— Da r Gorba ciov e ste încă în via ţă …
— Nu, domnule , Za ndra gliona mi-a spus pre cis că Gorba ciov a
murit și oda tă cu e l și comunismul. S-a dus la câ te va zile după
a ce e a …
Nu re ușe sc să înţe le g da că își ba te joc de mine sa u nu. Omul
continuă să fume ze și să pove ste a scă în fe lul lui ne obișnuit:
— Eu sunt vă duv și sta u cu fiica me a mă rita tă , cu gine re le și cu
copiii, două fe te și un bă ia t. Za ndra gliona nu a ve a rude , a șa că ,
a tunci câ nd s-a dus, a u tre cut ma i multe luni și, pe ntru că nime ni
nu a re ve ndica t proprie ta te a , a m ve nit e u să sta u a ici… Sunte ţi
vre un ne pot? între a bă omul, îngrijora t proba bil că a r pute a să
pia rdă ca sa .
— Sta ţi liniștit, nu a m ve nit să ce r nimic.
— Atunci sunte ţi zia rist, a ve ţi o fa ţă cunoscută …
— Nu, fa c re cla mă la loţiuni după ra s.
Bă trâ nul ta ce și mă obse rvă , strâ ngâ nd din ochi la inte rva le ca re
mi se pa r re gula te . Își a prinde a ltă ţiga ră și rotocoa le le de fum
înce p să plute a scă din nou prin a e r. Și înţe le g.
— Sunte ţi Ca pa ‘e fie rro, îi spun. Nu ră spunde și se re a ze mă de
tocul ușii. Aţi…
Câ te va se cunde , ochii lui re zistă te nta ţie i de a clipi și re cunosc
privire a de a ltă da tă , a ce la și a lba stru. Ră mâ n puţin de scumpă nit în
pra g, a poi ba g ca pul în ca să și re ușe sc să cuprind totul dintr-o
privire : ta pe tul îngă lbe nit la colţuri, da r a ce la și ca odinioa ră ,
pa rdose a la în dive rse tona lită ţi de ce nușiu, gre sia de nive la tă și
ciobită . În colţul din fa ţa bă ii mi se pa re că re cunosc a scunză toa re a
me a .
— Da că tot sunte ţi a șa de a ma bil, spun e u, în timp ce e l stă într-
un colţ și își a prinde a ltă ţiga ră , a ș dori să ca ut un lucru ca re îmi
a pa rţine . Îmi da ţi voie ?
Omul prive ște în jur și de sfa ce bra ţe le în lă turi, ca și câ nd a r
vre a să spună : „Da r ce a r pute a să vă inte re se ze de a ici?” Îmi scot
ha ina și o pun pe sca unul de lâ ngă ma să . Apoi înge nunche z lâ ngă
șirul de da le ca re duc spre ba ie . „Ame rí – mă doje ne a i tu – nu ma i
sta pe jos!”
Pipă i gre sia cu mâ na și simt la de ge te pra ful de pe e a . Mâ ngâ i
toa te da le le cu vâ rful de ge te lor, ca să simt a spe rită ţile . Mă
conce ntre z pe o da lă , ca re pa re ma i tocită de câ t a lte le . Tra g de e a ,
ma i întâ i înce t, a poi tot ma i ta re , da r pla ca se împotrive ște . Omul
mă obse rvă , mijind ochii din câ nd în câ nd, cu spa smul lui
involunta r. Am impre sia că mă studia ză , da r poa te că e ste
îngrijora t pe ntru gre sia lui. Pla ca se de sprinde , ca d în fund cu
pă tra tul de ce ra mică în mâ nă . De de subt e ste o ga ură .
— Tu de unde mă cunoști? între a bă bă trâ nul.
Îmi re vin în fa ţa ochilor pa che te le de lucruri a scunse sub pa t,
ha ine le ve chi pe ca re ţi le a duce a m în fie ca re zi, ca re e ra u
cură ţa te , a ra nja te și vâ ndute pe ta ra ba lui Ca pa ‘e fie rro. Tu și e l
vă închide a ţi în ca să ca să lucra ţi și mă trimite a ţi a fa ră .
— Câ nd e ra m mic a m a vut o ta ra bă în pia ţă , îi ră spund.
Omul nu ma i vorbe ște . Nu înţe le g da că e ste supă ra t pe ntru că i-
a m strica t pa rdose a la sa u da că e ste curios să a fle de spre ve stiţii
ba ni a i Za ndra glione i. Poa te că își a minte ște stra da de odinioa ră și
înce a rcă să va dă pe chipul me u bă trâ n de a cum fa ţa copilului
roșca t de a ltă da tă .
Ba g mâ na în ga ură și scot a fa ră o cutie de me ta l cu ma rginile
ruginite . Sub stra tul de pra f se ma i ve de sma lţul a lba stru și nume le
mă rcii de biscuiţi. Biscuiţii nu i-a m mâ nca t e u, cutia ţi-o dă ruise un
câ rnă ţa r din Pa llone o, ia r tu o folose a i ca să ţii în e a lucrurile de
cusut. După a ce e a , într-o zi, Ca pa ‘e fie rro ţi-a fă cut ca dou o cutie
de cusut a de vă ra tă , din le mn, cu două se rtă ra șe ca re se
de schide a u pe sus și a ve a ma i multe de spă rţituri, pe ntru pa piote
de dive rse culori și pe ntru a ce de cusut de dive rse dime nsiuni.
Cutia nouă de le mn a ve a tre i ra uri cu ba la ma le de me ta l. Ce
frumoa să e ra ! Mi se pă re a că e ste o a strona vă din be nzile
de se na te cu pove stiri știinţifico- fa nta stice de la chioșcul
vâ nză torului de zia re de pe Re ifilo. Așa că mi-a i da t mie cutia de
biscuiţi. Nu mi-a i fă cut nicioda tă ca douri, ia r cutia a ce e a , de
culoa re a hâ rtie i de a mba la t za hă rul, pe ntru mine e ra foa rte
pre ţioa să . Nu lă sa m pe nime ni să se joa ce cu e a , nici chia r pe
Tomma sino. I-a m a ră ta t-o numa i Za ndra glione i și a m de cis
împre ună să pun în e a cu toa te lucrurile pe ca re dore a m să le
pă stre z, ca într-un se if. Za ndra gliona mi-a spus că a re un loc
se cre t. Și a stfe l, comorile me le ră mă se se ră în ga ura a ce e a în toţi
a ce ști a ni și a r fi ră ma s și a cum da că nu m-a r fi invita t înă untru
Ca pa ‘e fie rro. Ar fi supra vie ţuit și Za ndra glione i, și mie . Ca toa te
lucrurile pe ca re le lă să m în a ște pta re , a mâ nâ ndu-le pe o a ltă zi,
fă ră să știm da că va ma i e xista o a ltă zi. Ca și sosul tă u ge nove z.
Ca pa ‘e fie rro și cu mine ră mâ ne m cu ochii pironiţi la cutie ,
niciunul din noi nu se gră be ște . Timpul s-a dila ta t, și pe ntru mine și
pe ntru e l, și totul a de ve nit dintr-oda tă le je r, la fe l ca pa ntofii me i.
Pun cutia pe ma sa ca fe nie , ba g unghia sub ca pa c, ia r a ce sta sa re
în sus, însoţit de un zgomot me ta lic. Comorile me le re a pa r una câ te
una , ia r ca pa cita te a me a de a -mi a minti e ste inta ctă .

Titire zul de le mn, cu sfoa ră în jurul lui și cu vâ rful de me ta l…


Am erí, d a m ai term ină od ată cu titirezul ăla, m ăi, m am i!

Ca pa ce le de la be re a a me rica nă pe ca re mi le dă ruise un solda t


ne gru…
Wuozziurnèm , lid l boi? Wuozziurnèm ?{24}
O bucă ţică de pâ ine usca tă , pe ca re o ște rpe lise m împre ună cu
Tomma sino de a ca să de la Pa chiochia …
Ieși afară, h oţ îm pieliţat! Ai început să furi și pâine, ca șobolanii!

Bucă ţe le de sfoa ră , o coa jă de nucă cu o mică pâ nză în mijlocul


e i, o lumâ na re pe jumă ta te consuma tă , un a c de sigura nţă , o pa nă
de pa pa ga l. Pa tru lucruri ve chi și strica te de ja câ nd le -a m cule s
cine știe din ce colţ de stra dă : toa te jucă riile me le .
Și a poi: foi de hâ rtie împă turite în pa tru cu ma rginile îngă lbe nite
și mâ nca te de ume ze a lă . Le de sfa c cu te a mă , să nu mi se rupă în
mâ nă . Ma i întâ i, o tă ie tură din zia r cu fotogra fia unui ne cunoscut,
un bă rba t îna lt și cu pă r boga t, îmi ima gina m că e ra roșu, ia r
de de subt scria cu lite re ma ri: „Giggino a me rica nu’”. O pă stra se m
ca să -mi pot ima gina un ta tă .
Ca pa ’e fie rro urmă re ște cu privirile toa te a ce ste de scope riri,
ca re a pa r una după a lta . Apoi înge nunche a ză . E a șa de sla b, că mi-
e te a mă să nu-și rupă vre un os. Sunte m a tâ t de a proa pe unul de
a ltul, încâ t, pe ntru o clipă , îmi închipui că vre a să mă mâ ngâ ie . Da r
e l întinde bra ţul în ga ura de sub pa rdose a lă , pe ca re a proa pe o
a tinge cu ure che a . Un e fort ma re pe ntru e l și, lipit de pode a ,
înce a rcă să gă se a scă ba nii Za ndra glione i, bijute riile , pie tre le
pre ţioa se , a urul. Da r nimic. Altă comoa ră nu ma i e .
— Nu e ste a de vă ra t că fa ce ţi re cla mă pe ntru loţiunile după ra s,
spune e l, a runcâ ndu-mi o privire sfidă toa re .
Mă ridic în picioa re și, cu cutia sub bra ţ, îmi ia u ră ma s bun și
ie s.
— Ma i vino să mă ve zi din câ nd în câ nd, spune e l, ca și câ nd s-a r
fi simţit dintr-oda tă supe rior, tutuindu-mă . Pot să -ţi pove ste sc multe
lucruri, a da ugă e l, câ nd e u sunt de ja în stra dă .
Închide ușa , ia r e u mă opre sc la câ ţiva pa și de fe re a stră . Ascuns
privirii, îl vă d pe bă rba tul ca re , convins că e ste singur, scoa te
rotocoa le de fum și a poi ba gă din nou mâ na în ga ură . Mă a propii
de ușă și de a supra cutie i pe ntru scrisori vă d o e tiche tă a lbă , pe
ca re scrie cu cre ionul: „Luigi Ame rio”. În ora șul nostru, toţi
oa me nii sunt numiţi după pore cle le lor toa tă via ţa , chia r și pe
a nunţurile fune ra re , pe ntru că numa i a stfe l lume a îi re cunoa ște . Eu
n-a m știut nicioda tă nume le lui Ca pa ’e fie rro. Luigi Ame rio.
În nume le lui de fa milie și în pre nume le lui, Ca pa ’e fie rro
poa rtă nume le primilor tă i fii: Luigi și Ame rigo. Sa u poa te că noi îl
purtă m pe a l lui și nu a m știut.
49
— Ma dda le na mi-a spus că te che a mă Spe ra nza , ca pe mine .
— Mă che a mă Be nve nuti, a m fost a dopta t.
— Și a cum o să mă a dopte cine va și pe mine ?
Ca rmine pă șe ște mă runt, a lă turi de mine , și vorbe ște fă ră
înce ta re . Mi-a i pove stit că și e u, câ nd e ra m mic, pune a m o mulţime
de între bă ri. Era m ca a rgintul viu. Nu, cum spune a i tu me re u? Da :
pe de a psă de la Dumne ze u!
— Ma ma me a spune că a tunci câ nd me rg pe stra dă tre buie să
da u întotde a una mâ na unui om ma re – și înce a rcă să se a ga ţe de
mâ na me a .
— Da r a ici sunte m pe trotua r, nu tre c ma șini.
Se gâ nde ște puţin, scutură din ca p, nu e convins. Câ nd
Ma dda le na m-a suna t la hote l și m-a ruga t să -l duc pe copil la o
plimba re , pe ntru că e a a ve a tre a bă , mi-a m da t se a ma că e ra o
ca pca nă . Este încă pă ţâ na tă , lucrurile tre buie să fie întotde a una a șa
cum vre a e a . Lume a e i e ste o lume fă ră tre cut, îmi spun, și îmi
a minte sc de ga ra din Bologna și de rușine a pe ca re o simţe a m pe
mă sură ce copiii e ra u a le și unul câ te unul, ia r e u ră mâ ne a m
singur, pe ntru că nime ni nu ve ne a să mă a puce de mâ nă și să mă
ia cu e l.
— E a de vă ra t că a tunci câ nd e ra i mic a i a vut o a ltă ma mă ?
Am a juns la ca pă tul trotua rului.
— Așa mi-a zis ta ta . Bunica nu a vrut să -mi spună pove ste a a sta .
Se ma forul se fa ce ve rde pe ntru pie toni.
— Norocul tă u! Aș vre a și e u o a ltă ma mă , câ te oda tă .
Întinde mâ na spre mâ na me a ca să tra ve rsă m stra da și în ochi îi
a pa r două la crimi. Îl ia u de mâ nă , e moa le și ume dă . Ca rmine
strâ nge ta re , își fre a că bra ţul de obra z ca să -și ște a rgă la crimile și
a junge m împre ună pe pa rte a ce a la ltă a stră zii.
Sunte m din nou pe trotua r, da r nu slă be ște strâ nsoa re a . Mă
întorc cu gâ ndurile la De rna , câ nd m-a înfă șura t în pa ltonul e i, în
sta ţia de a utobuz pe ntru Mode na . Și mi-e frică . Mâ na me a , ca re
pâ nă a cum nu a fost în sta re de câ t să mâ nuia scă a rcușul viorii,
poa te fi un instrume nt ca pa bil să ofe re a lina re și forţă . O forţă a tâ t
de ma re , încâ t nu sunt sigur da că voi fi în sta re s-o folose sc. Acum,
mâ na me a , ca re ţine strâ nsă în e a mâ na copilului, se simte dintr-
oda tă sla bă . A fă cut o promisiune pe ca re nu e ste în sta re s-o
înde pline a scă .
— Astă zi e ste foa rte ca ld ca să me rge m la Gră dina Zoologică , te
duc îna poi la Ma dda le na .
— O să me rge m a ltă da tă ?
Mă gâ nde sc la zborul spre Mila no, la conce rte le pe ca re le a m
de ja progra ma te și nu ră spund.
— Câ nd te întorci, o să gă se ști o surpriză pe ntru tine .
Ajunge m la ușa Ma dda le ne i și, în timp ce fa c drumul îna poi pe
jos, continui să simt gingă șia mâ inii lui imprima tă în mijlocul
pa lme i me le .
50
La Tribuna lul pe ntru Minori, a produl mă la să să intru ime dia t.
Îmi spune : „domnule doctor ”. În ora șul tă u, titlurile nu sunt
a ca de mice , sunt onorifice .
— Vă rog, domnule doctor, spune omul, jude că torul Sa porito vă
a ște a ptă .
Apoi se a propie de a sce nsor și îl che a mă .
Tomma sino închide ușa și se a șa ză la birou. Mă a șe z și e u.
— Am ve nit să -mi ia u ră ma s bun.
Tomma sino își ne te ze ște pă rul, ca și câ nd a r fi fost și a cum la fe l
de boga t și de re be l ca a tunci câ nd a ve a șa pte a ni.
— Asta e o ve ste bună ! Ultima da tă a i fugit fă ră să -mi spui nimic.
Cine va ba te la ușă și a produl ba gă ca pul înă untru.
— Domnule jude că tor, doriţi o ca fe a ?
În ora șul nostru, ca fe a ua nu e ste o bă utură , e ste un a ct de
polite ţe . Tomma sino dă din mâ nă și omul dispa re .
— Ma i ţii minte șobola nii vopsiţi? între b e u, în timp ce prive sc
fotogra fia de pe birou.
Expre sia gra vă a lui Tomma sino se tra nsformă într-un zâ mbe t
la rg.
— Cum să uit a șa ce va ?
— Îna inte să ple că m, totul e ra posibil, chia r și să vopse ști
șobola ni și să spui că sunt ha mste ri. Da r câ nd m-a m întors, n-a ș fi
cre zut de loc a sta , vra ja s-a de stră ma t. Aici, în a fa ră de ma ma , nu
ma i e ra nimic; a colo e ra totul. Am pre fe ra t ce e ra a colo și a poi a m
de ve nit ce l ca re sunt: ma e strul Be nve nuti.
Mă opre sc, nu știu pre a bine cum să continui, a poi cuvinte le
înce p să vină singure , fă ră să le a le g e u.
— Da r a m ră ma s și ce lă la lt, ce l ca re poa rtă a ce la și pre nume ca
și Ca rmine .
Nu știu da că Tomma sino înţe le ge foa rte bine . Via ţa lui a fost
dife rită , nu a fost ne voit să a le a gă . Pe biroul lui nu lipse ște nicio
fotogra fie .
— Ar pute a ve ni să ste a cu mine , spun dintr-o ră sufla re . Sunt
singura rudă ca re i-a ma i ră ma s, a șa cum a i spus chia r tu. Pâ nă se
a ra nje a ză lucrurile . Pâ nă se cla rifică …
— Sunt bucuros că gâ nde ști a șa , da r…
— Știu, e complica t, e u tră ie sc singur, că lă tore sc mult, da r pot să
fa c ce va pe ntru e l. Am primit a tâ t de mult și nu a m da t nicioda tă
nimic.
Tomma sino de schide gura și o închide la loc.
— Nu spun pe ntru totde a una , numa i câ te va luni, ple că m
împre ună , după a ce e a ma i ve de m…
— Ame rí, nu ma i e ste ne voie : ma ma lui a ie șit din închisoa re .
— Cum a șa ?
— S-a întors a ca să , ie ri.
— Au a chita t-o?
— Nu tocma i. I-a u da t a re st la domiciliu, ţinâ nd se a ma că a re un
copil minor. Oricum, situa ţia e i s-a a me liora t.
— Și Agostino?
— Nimic, de oca mda tă . Anche ta e ste în curs, vom ve de a .
Acuza ţiile sunt gra ve .
— Droguri?
Tomma sino pa re de zola t, ca și câ nd vina a r fi fost me a și a lui,
în pă rţi e ga le .
— Da r copilul? Pute m să fim liniștiţi?
— E ma ma lui…
Nu știu ce să fa c. Sunt buimă cit. Întotde a una lucrurile bune ca re
tre buie fă cute sunt în a ltă pa rte . Ma ma bă ia tului s-a întors, a sta
e ste o ve ste bună , da r e u nu re ușe sc să mă bucur.
— Aș vre a să vorbe sc cu e a . Vre a u să -i spun că mă poa te suna ,
că a ș pute a s-o a jut. Ai a dre sa e i?
Tomma sino dă din ca p, nu înţe le ge . Pâ nă a cum câ te va zile nu
voia m să știu de nimic, a cum e inve rs. Mâ na me a a fă cut o
promisiune și a înce put să fa că proie cte pe ntru viitor. Ca a tunci
câ nd ne îndră gostim.
Tomma sino ia o foa ie ga lbe nă de hâ rtie , din te a ncul de pe
birou, și scrie o a dre să și un numă r pe e a . Ne luă m ră ma s bun ca
și câ nd a r urma să ne ve de m a doua zi, a șa cum se de spa rt
întotde a una doi prie te ni.
— Sta i puţin, spune Tomma sino, îna inte să ie s din birou.
Scotoce ște prin se rta rul biroului și scoa te o foa ie împă turită în
pa tru.
— Am că uta t-o după ce a i ve nit la mine . M-a i fă cut să -mi
a minte sc de a tâ te a lucruri…
De sfa ce foa ia și pe pa gina îngă lbe nită a pa r tre i fe ţe de copil,
de se na te cu cre ionul: blonda murda ră , roșca tul a furisit și
ne griciosul.
— Este portre tul pe ca re ni l-a fă cut tâ nă rul a ce la în ziua ple că rii,
ghice sc e u.
— Este a l tă u. Ţi-l dă ruie sc. Are da ta și se mnă tura . Tova ră șul
Ma urizio, îl ma i ‚ii minte ?
Nu spun nimic. Împă ture sc din nou foa ia și îmi pirone sc privirile
pe vâ rful pa ntofilor; încă nu-mi vine să cre d că nu mă ma i strâ ng.
Apoi mă a propii înce t de ușă . Afa ră , pe fe re a stră , se vă d vâ rfurile
copa cilor, îndoite de vâ ntul ca re suflă dinspre ma re . Vre me a se
schimbă .
51
Pe le mnul de culoa re închisă a l ușii se a flă o plă cuţă de a la mă .
Cite sc ce scrie : „A. Spe ra nza .” Aș pute a fi e u, a r pute a fi ca sa me a ,
via ţa me a . Da r e ste ca sa lui Agostino, via ţa lui. Nu știu da că a fost
ma i re a sa u ma i bună de câ t a me a . Ia rbă bună și ia rbă re a , a șa
gâ nde a i tu. Sta u a colo în fa ţa ușii, fă ră să ba t, și mi-l ima gine z pe
ce lă la lt Ame rigo, ce l ca re ră mă se se în toţi a ce ști a ni în ora șul unde
mă nă scuse m. Îl vă d hoină rind pe stră duţe și prin ca rtie r, ide ntic și
dife rit. Dife rit da torită une i vie ţi dife rite . Ma i gra s. Cu ma i puţin
pă r. Cu te nul ma i închis la culoa re . Ma i surâ ză tor. Cu o fe me ie
a lă turi. O fe me ie cu pă rul ne gru și pie pt ge ne ros. Ar fi fost
me ște șuga r, poa te muncitor. S-a r fi dus la pră vă lia cizma rului, ta tă l
Ma riuccie i, a șa cum a i vrut tu. Apoi, câ nd a r fi cre scut, și-a r fi
de schis un ma ga zin de pa ntofi. I-a r fi re pa ra t și i-a r fi fă cut ca noi, i-
a r fi potrivit după piciorul ce lui ca re tre buia să -i înca lţe . Sa u poa te
că i-a r fi confe cţiona t chia r e l, ca me se ria ș. Afa ce re a a r fi putut
me rge bine sa u ră u. Poa te doa r bine . Ar fi e xporta t pa ntofi și în
stră ină ta te . În Ame rica . Și te -a r fi dus și pe tine în Ame rica . Și s-a r fi
gâ ndit la tine .

Vă d o sone rie , da r nu a pă s, ba t la ușă înce t, cu de ge tul îndoit.


— Cine e ? între a bă , dină untru, o voce de fe me ie .
— Sunt Ame rigo, nu ne cunoa ște m. Am ve nit să -mi ia u ră ma s
bun de la bă ia t.
Aud un dia log dincolo de ușă . Fe me ia îl între a bă ce va pe copil,
ca re poa te se a flă în a ltă ca me ră și se uită la te le vizor. Apoi se
fa ce liniște . Ciocă ne sc din nou. Ușa se de schide , doa r a tâ t câ t să
pot ve de a o pe re che de ochi că prui, un bre ton blond și o fa ţă
a scuţită .
— Scuza ţi-mă , spune cumna ta me a , da r nu pot să vă la s
înă untru, nu pot să la s pe nime ni. Agostino mi-a vorbit de
dumne a ta .
— Să ne tutuim, spun e u, și înce rc să prive sc prin cră pă tură .
— Mă che a mă Rosa ria , spune fe me ia și întinde mâ na prin ușa
între de schisă . Știi, da că vre i, poţi să -l ie i puţin la plimba re pe
Ca rmine , e u nu pot să ie s.
Copilul se nă puste ște a fa ră și mă a pucă de mâ nă :
— Unchiule ! e xcla mă Ca rmine , cu ochii stră lucitori de bucurie
pe ntru că mi-a m ţinut promisiune a .
— Ţi-l a duc îna poi într-o oră , nu-ţi fa ce griji.
— Nu-mi fa c, spune e a . Se pre gă te ște să închidă , a poi se
ră zgâ nde ște . Nu-ţi fa ce nici tu griji, spune e a cu o fa ţă tristă , o fa ţă
încă tâ nă ră , da r ma rca tă de ce a rcă ne , proba bil re ce nte . Agostino e
un om cumse ca de , e o gre șe a lă . Sunte m cu toţii oa me ni
cumse ca de .
— Fire ște , ră spund stâ nje nit, știu.
— Nu, nu știi nimic, spune fe me ia , de schizâ nd ce va ma i mult
ușa .
Îi vă d și mâ inile cu ca re se re a ze mă de tocul ușii; a re unghiile
scurte și de ge te le lungi și subţiri, ca de pia nistă .
— Nu te -a inte re sa t nicioda tă ce fa ce m noi.
În timp ce vorbe ște , se a propie de mine , ca să n-o a udă copilul,
și de scopă r că nu a re ochi că prui, ci ve rde închis.
— Îmi pa re ră u, Rosa ria , spun e u cu re gre t, dâ ndu-mi se a ma că
scuze le nu sunt îndre pta te numa i că tre e a , ci și că tre tine , ma mă .
— De ce să -ţi pa ră ră u? schimbă e a tonul, ca și câ nd nu a r ma i fi
fost supă ra tă , ci numa i plină de me la ncolie .
— Nu s-a întâ mpla t nimic. Câ nd o să se întoa rcă Agostino, a m
să -i spun să te sune , și e l a gre șit fa ţă de tine .
Și re ușe ște să surâ dă .
— Lui Ca rmine îi e ști simpa tic.
— Me rge m? între a bă copilul.
Pornim pe stră zile umbrite de copa ci din ca rtie rul re zide nţia l.
Pa rcă sunte m în a lt ora ș. Fe ţe le oa me nilor a u a ltă culoa re ,
tră să turile sunt ma i puţin a spre , tonul vocii ma i scă zut, a e rul ma i
proa spă t.
— Ai locuit întotde a una a ici? îl între b.
— Nu, câ nd e ra m mic, a m sta t cu toţii a ca să la bunica
Antonie a . Da r e u nu-mi ma i a minte sc. Așa mi-a u spus. Da r e u și
a cum a m sta t me re u a ca să la e a , a colo dorme a m, mă juca m,
me rge a m la bise rica lui don Sa lva tore …
— Te duce a i să hoină re ști cu prie te nii tă i și să fa ci nă zbâ tii…
— Ma ma e ste întotde a una ne rvoa să .
— Și ma ma me a e ra la fe l.
— Nu e a de vă ra t. Era ve se lă .
Iubire a e ste întotde a una plină de ne înţe le ge ri, îmi spun în sine a
me a . Me rge m spre gră dina publică .
— Vre i o înghe ţa tă ?
Dă din ca p că nu.
— Nu-ţi pla ce ?
— Nu a m poftă .
— Și de ce a i poftă ?
— Mi-e dor de bunica .
— Și mie .
Me rge m în tă ce re pâ nă la intra re a în pa rc. Apoi copilul se
opre ște și mă tra ge de mâ nă .
— O să ple ci din nou, nu-i a șa ?
— Ple c mâ ine , nu re ușe sc să mint. Da r mă întorc curâ nd.
— Atunci tre buie să me rge m ime dia t.
— Ce să fa ce m?
— Este un se cre t. O surpriză de la bunica . Spune a că o să -ţi
fa ce m surpriza împre ună câ nd te întorci. Da r a cum…
Zâ mbe ște trist, a bia a cum îmi da u se a ma că îi lipse ște un dinte
din fa ţă ; l-a lua t șorice lul.
— Nu știu da că ma i e ste surpriză …
— Ha i să ve de m, spun e u.
Urcă m din nou de a lul și luă m funicula rul. Ajunge m în ca rtie rul
tă u, cu ca se mici și înghe suite una în a lta , a scunse de stră zile
e le ga nte , la câ ţiva pa și de pia ţa cu te a trul. Pe stra dă , va ca rmul
oa me nilor îmi re a duce în me morie cuvinte le de a ltă da tă , ca de nţa te
ca o ca ntile nă .
— Bună se a ra , donna Antonie tta !
— Bună , donna Pa chiochia !
— Copilul e bine ?
— Cre te ca buruia na …
— Și a fa ce re a me rge bine ?
— Nu înţe le g, ce vre i să spui?
— Ei, între a bă -l pe Ca pa ’e fie rro!
— Sunt pre a multe guri re le !
— Se ma i întoa rce soţul dumita le ?
— Sigur că se întoa rce !
— La re ve de re , donna Antonie tta .
— Noa pte bună , donna Pa chio!

În fa ţa ca se i ta le , îl ia u pe Ca rmine de mâ nă și i-o strâ ng, da r


numa i un pic. Ușa e ste încă de schisă , nime ni nu s-a a tins de nimic.
Intră m în ca să . Simt triste ţe a în stoma c. Copilul mă duce lâ ngă
pa tul tă u.
— Aici, de de subt.
Nu înţe le g.
— Este a ici. Surpriza .
Mă a ple c pâ nă jos ca să prive sc sub pa t, unde câ ndva e ra u
mă rfurile lui Ca pa e fie rro. Ca rmine strâ nge buze le de e moţie și e u
la fe l. Întind bra ţul și o ia u.
— Bunica a că uta t-o mult timp, da r pâ nă la urmă a gă sit-o.
Spune a că tre buie să se întoa rcă la tine .
De schid cutia puţin pră fuită , ridic ca pa cul: vioa ra e ste ma i mică
de câ t mi-o a minte a m, pa rcă e o jucă rie . Mi se pa re că o prime sc
din nou în da r, de a stă da tă de la tine . Pe că ptușe a lă încă ma i e ste
e tiche ta , a cum de colora tă , pe ca re se ve de nume le me u: „Ame rigo
Spe ra nza ”.
— Ai vă zut? Și tu e ști tot Spe ra nza .
Îmi tre c vâ rfurile de ge te lor pe ste corzi și re vă d hâ rtia colora tă în
ca re e ra împa che ta tă vioa ra de ziua me a , le cţiile cu ma e strul
Se ra fini din a te lie rul lui Alcide , e moţia pe ca re o simţe a m câ nd
a uze a m că sune te le stride nte de ve ne a u din ce în ce ma i dulci, pe
mă sură ce e xe rsa m, ia r de ge te le me le de ve ne a u din ce în ce ma i
price pute .
— Ești fe ricit, spune copilul.
Nu între a bă , îmi porunce ște .
52
Am ve nit la cimitir să -ţi a duc o floa re . Este pe ntru prima da tă ,
după a tâ ta timp, câ nd ne re gă sim, e u și cu tine , singuri. La înce put
a m înce rca t să mă rog, a poi a m înţe le s că nu e ra ca zul să
improvize z. Am înce rca t să -ţi vorbe sc, mi se pă re a că tre buie să -ţi
spun ce va importa nt, da r nu-mi ve ne a nimic în minte . Am a duna t în
mine a tâ ta mâ nie , încâ t nici nu ma i știu din ce ca uză .
Locul, nici frumos, nici urâ t, e ste încre me nit, a ște ptâ nd timpul
ca re va să vie . Sunt puţini oa me ni ca re își ca ută morţii pe a le ile
stră juite de pie tre le fune ra re . Au a dus cu e i flori proa spe te și ule i
pe ntru ca nde le . Am pus și e u floa re a me a pe mormâ ntul tă u. Nu
a m a prins lumâ nă ri, pe ntru că nu-ţi plă ce a să te odihne ști cu
lumina a prinsă . Floa re a se va ofili mâ ine sa u poimâ ine , nu
conte a ză . Gâ ndul la tine nu se va ofili nicioda tă . Toţi a nii pe ca re i-
a m pe tre cut de pa rte unul de a ltul a u fost o lungă scrisoa re de
iubire , fie ca re notă pe ca re a m câ nta t-o a m câ nta t-o pe ntru tine . Nu
a m ce să -ţi spun a ltce va . Nu a m ne voie să a flu niciun ră spuns.
De spre ta tă l me u, de spre Agostino, de spre înde pă rta re a ta și
de spre tă ce rile noa stre , îndoie lile ră mâ n și mi le pă stre z, le port cu
mine ca să -mi ţină tovă ră șie . Nu a m re zolva t nimic, nu a re
importa nţă .
Ma i sta u puţin în fa ţa florii. Aște pt, în picioa re , pâ nă câ nd îmi
simt tă lpile gre le și numa i a tunci îmi ia u ră ma s bun. Ce nu ne -a m
spus nu ne vom ma i spune , da r mie mi-a fost de a juns în toţi a ce ști
a ni să te știu la ca pă tul a ce lor kilome tri de ca le fe ra tă , cu bra ţe le
strâ nse pe ste pa ltona șul me u. Pe ntru mine , a ce la e ste locul în ca re
ră mâ i. În a ște pta re , fă ră să ple ci.
53
Ae rul a de ve nit dintr-oda tă re ce . Este iunie , da r pa rcă a r fi
noie mbrie . Azi-noa pte a ploua t. O furtună ca re pă re a să nu ma i
la se nicio spe ra nţă . Da r în dimine a ţa a ce a sta a ră să rit un soa re
pa lid, ca o pa tă zbâ rcită în mijlocul unui ce r ce nușiu. Însă
te mpe ra tura a scă zut, toa mna a ve nit dintr-oda tă . Oa me nii de pe
stra dă spun că nu pot sta liniștiţi, fiind ne voiţi să -și ia din nou
ja che te le din dula p, unde le puse se ră la pă stra re pe ntru a notimpul
urmă tor.
Ga ra din Pia ţa Ga riba ldi e ste plină de lume . Câ nd ve ne a m a ici,
împre ună cu Tomma sino, ca să ve de m tre nurile , ga ra mi se pă re a
de două ori ma i ma re . Îmi a minte sc voce a , ca re a nunţa sosirile și
ple că rile tre nurilor, și oa me nii de pe pe roa ne , ca re că ra u va lize
uria șe pe ume ri. Ridic privirile spre pa noul luminos și cite sc
numă rul. Porne sc înce t spre pe ron. Ultima da tă câ nd a m fost a ici
e ra întune ric, ne ce rta se ră m și a le rga m cu picioa re le goa le în
dire cţia opusă luminilor să rbă torii de la Pie digro a . De a tunci a m
e vita t me re u gă rile , mă simţe a m stâ nje nit. Da r ie ri m-a m dus la
a ge nţie și a m schimba t bile tul de a vion cu ce l de tre n. Tre buie să
re fa c a ce la și drum fă cut cu mulţi a ni în urmă .
În ga ră suflă un vâ nt re ce și toţi ce i ca re a ște a ptă tre nurile își
strâ ng ha ine le pe e i. Și e u dâ rdâ i în sa coul me u de in.
A înce put să plouă . Am a juns în ora ș ud de tra nspira ţie și ple c
din e l ud de ploa ie . Cu toa te a ce ste a nu mă simt trist, ia r bucuria
pe ca re o da u soa re le și ce rul a lba stru e ste o pă că le a lă ră spâ ndită
de câ nte ce le popula re , pe ntru că ploa ia mă runtă ca re ca de a cum
e ste ce a ca re mă a jută să nu mă ma i gâ nde sc la scurge re a
timpului.
*

Mă uit la ce a s și prive sc îna poi pe ntru ultima oa ră . Prive sc


oa me nii ca re se a dă poste sc de ploa ie și o e z. Tre nul intră în
sta ţie , însoţit de un fluie ra t pre lung, a poi frâ ne a ză . Urc înce t
tre pte le ca re mă duc spre va gon, îmi ve rific bile tul și îmi ca ut locul.
Nu mă a șe z, ră mâ n cu ochii pironiţi pe pe ron și a ște pt. O doa mnă
blondă , cu rochie roșie înflora tă , se a șa ză pe locul din fa ţa me a . O
a jut să -și pună va liza pe ra ul de de a supra . Îmi mulţume ște ,
zâ mbindu-mi, și chia r în mome ntul a ce la îi vă d ve nind. Ale a rgă cu
pă rul ră vă șit de vâ ntul ca re suflă tot ma i ta re . Ba t de ma i multe ori
cu mâ inile în ge a m, ca să le a tra g a te nţia . Ei tre c prin fa ţa
va gonului me u și se opre sc la câ ţiva me tri ma i încolo. Tre nul
fluie ră din nou, da r ușile sunt încă de schise . Cobor în fugă ,
Ca rmine la să mâ na Ma dda le ne i și vine spre mine .
— A întâ rzia t a utobuzul, a fost a glome ra ţie în tra fic, spune e l
liniștit, ia r e u mă la s în ge nunchi și îl strâ ng în bra ţe .
— Câ nd mă întorc vre a u să te gă se sc a ici, să mă a ște pţi, bine ?
— Da , unchiule , a m să vin împre ună cu ta ta .
Tre nul fluie ră pe ntru ultima oa ră și mă urc în va gon. Mă a propii
de ge a m, întind mâ na a fa ră , da r nu re ușe sc să a ting mâ na
copilului. I-a m fă cut ca dou vioa ra me a , ce a pe ca re a i re gă sit-o tu.
Este e xa ct pe mă sura lui și poa te o să înve ţe să câ nte la e a . O să
înve ţe a ici, pe ntru că nu va tre bui să fugă de a ca să și nu va tre bui
să de a nimic la schimb pe ntru dorinţe le lui. Apoi ușile se închid și
tre nul se pune în mișca re . Ma dda le na și Ca rmine de vin tre pta t tot
ma i mici, în timp ce șine le a lune că sub va gon.
Ora șul ră mâ ne în urmă , ma i întâ i înce t, a poi din ce în ce ma i
re pe de , ia r pică turile de ploa ie se pre ling pe ge a muri cu vite ză din
ce în ce ma i ma re .
Mă a șe z la locul me u: a fa ră copa cii, ca se le , norii a le a rgă .
Doa mna cu rochie înflora tă , ca re stă în fa ţa me a , a de schis o
ca rte și a înce put să cite a scă . Din câ nd în câ nd ridică ochii din
ca rte , prive ște spre mine , a poi spre cutia a șe za tă lâ ngă va liză și îmi
zâ mbe ște .
— Sunte ţi muzicia n? Sunt pa siona tă de muzica simfonică .
— Sunt violonist.
— Aţi ve nit la un conce rt?
— Nu, a m ve nit să -mi ia u ră ma s bun de la fa milia me a . Locuie sc
în a ltă pa rte , da r a ce sta e ste ora șul me u, îi ră spund, și sunt
surprins câ t de ușor e ste să spui a de vă rul.
Îmi întinde mâ na și se pre zintă . Îi strâ ng mâ na și zâ mbe sc, la
râ ndul me u.
— Mă bucur, sunt Ame rigo. Apoi a da ug: Spe ra nza .
E bine în va gon, tre nul îna inte a ză sile nţios, nu e ste nici ca ld, nici
frig, vocile din jurul me u zumză ie ușor. Am mult timp îna inte a me a ,
da r nu mă gră be sc, drumul ce l ma i lung l-a m fă cut de ja : a m
pa rcurs îna poi tot drumul pâ nă la tine , ma mă .
Vioa ra e ste în pla sa de ba ga je , ia r doa mna blondă e ste
a bsorbită din nou de le ctură . Din câ nd în câ nd, privirile noa stre se
întâ lne sc. Dintr-oda tă mă simt foa rte obosit, pre cum un copil
hră nit. Așa că închid ochii, îmi re a ze m ca pul de te tie ră și somnul
vine , dulce .
{1} Poreclă însemnând „Cap de fier” (n. tr.).
{2} Pacchero - un tip de paste napolitane sub formă de tuburi foarte mari (n. tr.).
{3} Ricotta - sortiment de urdă italiană (n. tr.).
{4} Corso Umberto I, cunoscută și sub numele de Re ifilo, una dintre cele mai elegante
străzi din Napoli (n. tr.).
{5} Poreclă însemnând persoană credulă, prostuţă (n. tr.).
{6} Joc de cuvinte: riso = orez; risata = râs, hohot de râs (n. tr.).
{7} Cele Patru Zile de la Napoli (27-30 septembrie 1943) - insurecţie populară în timpul
căreia orașul a fost eliberat de forţele Wehrmacht-ului și ale fasciștilor locali (n. tr.).
{8} Soi de mere cultivat în sudul Italiei, recoltat în septembrie (n. tr.).
{9} Amestec de fructe și fulgi de gheaţă răzuiţi, specific orașului Napoli (n. tr.).
{10} Cântec popular italian originar din regiunea Emilia-Romagna, asociat cu mișcarea de
Rezistenţă italiană din cel de-al Doilea Război Mondial (n. tr.).
{11} Joc de cuvinte: Benvenuti înseamnă „Bine aţi venit“ (n. tr.).
{12} Revoluţionar (n. tr.).
{13} Joc de cuvinte: babbo înseamnă „tată” sau „tati“, dar în dialectul napolitan babbà
denumește un fel de gogoașă cu rom, savarină (n. tr.).
{14} În traducere: „Nimeni să nu doarmă”. Este o arie din actul final al operei Turandot a
compozitorului italian Giacomo Puccini. Este una dintre cele mai cunoscute arii pentru
tenori din repertoriul muzicii de operă (n. red.).
{15} „Să bem, să bem din potirele cu fericire”. Începutul ariei lui Alfredo din opera Traviata
de G. Verdi (n. tr.).
{16} În dialect napolitan: râturi și picioare de porc (n. tr.).
{17} Joc de cuvinte: în italiană, Moș Crăciun se numește Babbo Natale, babbo însemnând
„tată, tati“ (n. tr.).
{18} Personaj folcloric italian, reprezentat ca o vrăjitoare care oferă daruri copiilor în ziua
de Bobotează (asemănătoare cu Moș Nicolae din alte ţări) (n. tr).
{19} Bandiera Rossa (Steagul roșu), numit uneori și Avanti popolo, după primul vers, este
unul dintre cele mai cunoscute cântece ale mișcării muncitorești italiene (n. tr.).
{20} Cântecul se încheie cu cuvintele evviva il communismo e la libertà („trăiască
comunismul și libertatea”) (n. tr.).
{21} Piedigro a („la picioarele grotei“) zon ă din cartierul Chiaia din Napoli numită astfel
după biserica Madonnei de la Piedigro a, unde are loc un festival anual de cântece (n.
tr.).
{22} Plantă comestibilă, specifică zonei mediteraneene (n. tr.).
{23} Băutură alcoolică tradiţională italiană, pe bază de lămâie (n. tr.).
{24} What’s your name, li le boy, what’s your name? („Cum te cheamă, băieţel, cum te
cheamă?”) (n. tr.).