Sunteți pe pagina 1din 6

MEDII GEOGRAFICE AZONALE MEDII MONTANE Aceste medii au un caracter azonal si caracterizeaza muntii cu o anumita dezvoltare verticala; sistemele

de munti josi hercinici sau caledonieni) care au altitudini reduse se nscriu n cadrul zonalitatii latitudinale si au mai putin observabila zonalitatea verticala. Acest tip de mediu este predominant n cadrul sistemelor transcontinentale, alpinohimalayan si andin. Factorii genetici care se mbina apartin att celor specifici zonalitatii latitudinale (ndeosebi pentru partea inferioara a muntilor), ct si a celor specifici azonalitatii, proveniti din etajarea caracteristicilor mediului. Factorii geoecologici cu caracter azonal au anumite caracteristici generale (valabile pentru orice sistem montan) si specifice (care particularizeaza anumite unitati montane). Se pot distinge trei categorii (situatii) de medii montane caracteristice pentru: sistemele transcontinentale (sistemul andin si alpino-himalayan); sistemele montane regionale si munti izolati. a. Sistemele transcontinentale au, pe lnga specificul etajarii verticale a elementelor de mediu, o importanta influenta la scara globala. b. Sisteme montane regionale n afara celor doua sisteme montane transcontinentale, exista anumite sisteme montane de dimensiuni mai mici si ca ntindere si ca altitudini, cum ar fi: Muntii Atlas din nordul Africii, muntii caledonieni din nordul Europei, Podisul nalt al Etiopiei, sistemele de munti MEDII LITORALE Medii maritime (litorale) n lungul liniei tarmului si ntr-o anumita banda situata de o parte si de alta a acesteia exista anumite caracteristici ale mediului, n care elementul geoecologic principal este dat de raportul dintre uscat si apa, un raport azonal, care se desfasoara nsa pe fondul zonalittii latitudinale. Exista anumite elemente specifice ale mediului nconjurator legate de interactiunea dintre uscat si apa. Fsia acestei interactiuni se desfasoara att n zona uscatului (pe o portiune care variaza n functie de altitudinea reliefului), ct si n zona oceanului (pna la anumite adncimi, dependente de aspectul platformei continentale). Pentru regiunile cu maree puternice, aceasta fsie este mai usor observabila ntre nivelul maxim si minim al acestora. a. Exista o serie de factori prin care oceanul influenteaza uscatul, cum ar fi: contactul ntre apa si uscat, precum si actiunea miscarilor apelor oceanice (valuri, maree, curenti), a creat un tip special de relief (relieful litoral). curentii calzi (Curentul Atlanticului de Nord, Curentul Kuro-Shivo), care mping" foarte mult spre nord zonalitatea latitudinala a tipurilor de mediu, a vegetatiei si climei; curentii reci (Curentul Labrador, Curentul Peru-Chile), care duc la racirea sensibila a climatelor si a tipurilor de mediu din zona litorala n care actioneaza; MEDII ANTROPICE * Medii antropice (regionale si locale) Aceste medii fac abstractie, ntr-o oarecare masura, de zonalitatea latitudinal. Ele pot fi considerate, de aceea, medii azonale. Spre deosebire de cele anterioare (mediul montan si mediul litoral), la acestea apare foarte clar elementul determinat de interventia antropica a. Mediul regiunilor industriale Acest tip de mediu si are originea n existenta unor resurse ale subsolului care au determinat formarea initiala a unor industrii de exploatare si prelucrare a acestora; exemplul cel mai cunoscut l reprezinta resursele de carbuni, care au favorizat aparitia si extinderea revolutiei industriale si formarea regiunilor industriale bazate pe exploatarea carbunilor. Aceste regiuni s-au caracterizat si se caracterizeaza si n prezent printr-o modificare substantiala a mediului, datorita exploatarii carbunilor si utilizarii lor n procese ale industriei energiei electrice si ale industriei metalurgice. Gradul de poluare este ridicat, sunt frecvente ploile acide, exista un peisaj foarte bine conturat si importante concentrari de populatie. Regiunile industriale mai noi, bazate pe tehnologii nepoluante, au un mediu sensibil diferit de cel al regiunilor industriale traditionale. b. Mediul regiunilor urbane Acestea creeaza n perimetrul lor si n imediata apropiere modificari sensibile ale mediului nconjurator. Exista o anumita mbinare ntre caracteristicile locale ale acestui mediu si cele

hercinici, regiunea muntoasa a Siberiei de Sud, regiunea muntoasa a Siberiei de Est. Aceste sisteme montane regionale induc anumite diferentieri n caracteristicile mediului determinate de zonalitatea latitudinala. c. Munti izolati (n afara sistemelor montane) Acesti munti reprezinta anumite insule", avnd o dezvoltare redusa n suprafata, dar destul de evidenta n altitudine. Astfel, n apropierea ecuatorului sunt cunoscute masivele muntoase vulcanice Kenya si Kilimandjaro, cu o etajare foarte vizibila a conditiilor de mediu, de la savana (la baza) pna la zapezi si ghetari (la naltimi de peste 5000m). O situatie relativ asemanatoare se observa n cazul muntilor vulcanici din arhipelagul Hawaii

existenta unui transfer termic ntre ocean si uscat, ndeosebi n perioada n care temperatura oceanului este mai mare dect n spatiul continental; datorita schimbarii volumului de gheata cantonat n ghetarii de calota n timpul cuaterarului (n perioadele glaciare), nivelul oceanului era mai scazut si, n acest fel, a existat o anumita oscilatie a liniei tarmului; b. Influenta continentului asupra oceanlui se concretizeaza sub mai multe aspecte: existenta unor depuneri sedimentare provenite din eroziunea uscatului n domeniul marin, acolo unde sunt transportate de reteaua hidrografica; existenta unui transfer termic dinspre continent spre ocean, n momentul n care suprafata continentala este mai calda; formarea unor aspecte specifice foarte vizibile n articulatia tarmurilor, cum ar fi deltele, estuarele si golfurile. Mediul litoral are o serie de caracteristici verifice, cum sunt: este un domeniu de pescuit; este o zona activa de transporturi maritime si prezinta, n multe cazuri, noduri de interconectare cu transporturile pe uscat (cazul costurilor foarte mari); concentreaza frecvent o populatie numeroasa, mai ales zonele litorale temperate si calde; construirea porturilor a schimbat foarte mult peisajul si mediul arealelor respective; facilitarea transporturilor

datorate zonalitatii. Totusi, anumite trasaturi (gradul de poluare, infrastructura urbana, concentrarea populatiei, particularitatile bioclimatice) fac din acest mediu un tip regional (daca se extinde pe o suprafata mai mare) sau local (daca este de dimensiuni mici) foarte evident. c. Regiunile si arealele foarte degradate Aceste suprafete de teren cu o degradare intensa a mediului, reprezinta exemple de medii generate de anumite cauze specifice, care au un caracter azonal (fiind astfel medii azonale). Mentionam, n acest caz, cteva exemple, cum ar fi: haldele de steril, suprafete puternic erodate si degradate, zone de acumulare a deseurilor etc. n aceste situatii, elementele supuse degradarii reprezinta o gama mai larga dect cele strict vizibile n peisaj; unul dintre cele mai importante domenii ale degradarii secundare" l reprezinta poluarea apelor freatice, de unde se aprovizioneaza frecvent localitatile urbane cu apa potabila.

maritime si aprovizionarea cu materii prime au permis dezvoltarea, n unele situatii, a unor regiuni industriale portuare, care au schimbat substantial peisajul si mediul nconjurator. In viitor, raportul dintre uscat si apa si :iracteristicile mediului maritim (litoral) vor fi influentate de doua fenomene rezultate dinactiunea antropic: ridicarea nivelului oceanului planetar, ca o consecinta a ncalzirii climatice generale; poluarea mediului marin si continental situat n lungul tarmului.
COMPARAIE TIPURI DE MEDII N EUROPA MEDIUL FORESTIER OCEANIC Pozitia geografica: este situat ntre 40 si 55 latitudine nordica. Factorii determinanti pentru acest tip de mediu sunt: pozitia geografica, apropierea de ocean si existenta unei circulatii predominant vestice sau dinspre ocean (care determina un aport mai mare de precipitatii); un alt factor determinant important l reprezinta curentii calzi ai oceanului, care aduc aici mase de apa cu temperaturi mai ridicate dect valorile zonale ale oceanului. Factorii complementari: regiunile cu acest tip de mediu sunt n general joase, situate spre litoral, ceea ce permite o circulatie usoara a maselor de aer; datorita evaporatiei mai mari pe ocean, nebulozitatea este mai ridicata. Factorii de nuantare: existenta n apropierea tarmului a unor lanturi muntoase (cum este n vestul Americii de Nord, n Scandi-navia sau n estul Australiei) diminueaza foarte mult ca ntindere acest tip de mediu. Radiatia solara este de 110-120 kcal/ cm2/an, cu o componenta importanta a radiatiei difuze, datorita nebulozitatii. Temperatura: medie anuala este de aproximativ 10C, cu abateri fata de aceasta valoare; vara se ridica la 10-15C; iarna temperatura medie este de 5C (n apropierea oceanului) si ajunge la 0C (uneori chiar sub aceasta valoare) spre interiorul continentului. Precipitatiile medii anuale depasesc 1000 mm/an, dar ajung n unele situatii la peste 1500 mm/an; exista, de asemenea, o umiditate atmosferica permanenta si ridicata Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse ntre 500 si 1000 mm/an; pe anumite areale situate spre interior, pot ajunge la 400 mm/an. Tip de climat: climat temperat continental, cu nuante de tranzitie ntre climatul oceanic si climatul continental excesiv, arid. Regimul hidrologic al rurilor are variatii importante: de la vara temperaturile sunt n medie de 15-20C; ele cresc spre interiorul continen-telor, unde climatul devine mai arid; iarna temperaturile sunt cuprinse ntre 0C C si -5C. MEDIUL CONTINENTAL MODERAT Pozitia geografica: ntre 40 si 55 latitudine nordica. Factorii determinanti: principalul factor - reprezinta pozitia latitudinala, care confera acestui mediu caracteristicile zonalitatii de ansamblu; asociat acestui factor, mentionam pozitia pe care o are acest tip de mediu n interiorul continentelor. Factorii complementari: ntinderea masei continente, foarte bine exprimata pentru continentul eurasiatic; datorita deschiderii largi a Americii de Nord si a Eurasiei spre regiunile reci din nord (fara baraje semnificative de munti), patrunderea frecventa a maselor de aer reci duce la atingerea unor valori termice mai coborte dect n cazul mediului oceanic. Factorii de nuantare: acestia se refera la variabilitatea unor caracteristici ale mediului clima, hidrografie, vegetatie) si la consistenta anotimpurilor extreme. Radiatia solara este de 120-130 kcal/ cm2/an, fiind mai ridicata dect n cazul mediului oceanic, datorita nebulozitatii mai reduse. Temperatura: medie anuala este de aproximativ 10C;

Tip de climat climat temperat-oceanic. Regimul hidrologic al rurilor: rurile, n general scurte, au un regim hidrologic pluvial (uneori pluvio-nival), cu debite bogate tot timpul anului. Vegetatia naturala: predomina padurile de foioase, iar n extremitatile nordice apar si paduri de pin. Vegetatia naturala a fost nlocuita pe mari ntinderi cu plante de cultura. Soluri (predominante): spodosoluri si soluri gleice, cu o fertilitate relativ modesta. Unitatile de relief n continentele nordice se suprapun n linii mari zonelor caledo-niene si partial zonelor hercinice. Sistemul morfoclimatic este de tip temperat-oceanic (cu o substantiala modelare subaeriana datorata sistemelor fluviale). Densitatea populatiei: populatia ajunge la valori mari, cu densitati ridicate si foarte ridicate (de 150 loc./km2 si chiar peste aceasta valoare). Tipul de agricultura: n prezent se practica o agricultura comerciala, cu o pondere importanta a zootehniei. Gradul de antropizare: mediul natural initial a fost transformat substantial, ramnnd n forma naturala (sau foarte putin modificata) doar 20% din ntinderea acestui tip de mediu. Caracteristici ale degradarii mediului: exista anumite ntinderi cu un mediu industrial foarte pregnant si cu un mediu urban aproape generalizat. Elementele de degradare sunt relativ reduse. Aspectul estetic al peisajului: utilizarea intensiva ndelungata si traditiile industriale ar fi trebuit sa duca la degradarea sa substantiala; nivelul tehnologic si masurile de combatere a poluarii au favorizat pastrarea caracteristicilor acestuia, iar n multe locuri chiar la ameliorarea sa.

debite mici vara, la debite foarte ridicate n perioada ploioasa si n timpul topirii zapezilor. Vegetatia naturala: paduri de foioase stejar ntr-o masura mai mica si fag predominant); acest tip de mediu este dominat de prezenta fagului (Fagus silvatica) Soluri (predominante): brun cenusii, brune de padure, cu o litiera bogata. Unitati de relief: predomina relieful relativ jos, de cmpie sau podisuri erodate, n toate regiunile acestui mediu. Sistemul morfoclimatic este de tip temperat, cu predominarea proceselor fizico-mecanice, torentialitatea, eroziunea si transportul fluvial. Densitatea populatiei este de aproximativ 100 loc/km2, ca o medie foarte generalizata, cu valori care se abat foarte mult, n functie de diferiti factori; pe ansamblu, densitatea este mai redusa dect n climatul oceanic. Tipul de agricultura predominant este dat de existenta unor exploatatii agricole ntinse (care valorifica orizontalitatea si ntinderea teritoriului); n trecut, a fost o zona cu o pronuntata agricultura extensiva. Culturi agricole: este un domeniu al cerealelor, al plantelor tehnice (soia, in, floarea soarelui) si cu portiuni importante de culturi complementare (legumicultura, pomicultura, viticultura); este, de asemenea, un mediu care favorizeaza dezvoltarea cresterii animalelor (ovine, bovine, porcine etc). Gradul de antropizare este foarte avansat; fiind o regiune intens populata, ea a fost foarte mult transformata n timpul istoriei; ntinsele suprafete forestiere au fost nlocuite cu vegetatia de cultura; gradul de antropizare este de 60-70%. Caracteristici ale degradarii mediului: exista ntinderi ocupate de activitati industriale (care polueaza sensibil mediul), suprafete urbane, alunecari de teren si frecvent eroziune torentiala. Aspectul estetic al peisajului este cel al unor ntinderi umanizate, cu anumite suprafete forestiere dar, totodata, cu predominarea spatiilor cultivate, deschise. Datorita sistemului economic predominant pna n urma cu un deceniu (economie planificata si centralizata) exploatarea mediului nu s-a realizat si printr-o conservare corespunzatoare. Restructurarea economica lasa frecvent abandonate infrastructuri industriale sau agricole care, printre altele, diminueaza estetica peisajului.

COMPARAIE TIPURI DE MEDII N ROMNIA MEDIUL CONTINENTAL MODERAT AL CMPIEI sI DEALURILOR DE VEST PODIsUL DOBROGEI

Pozitia geografica: n partea de vest a tarii, sub influenta maselor de aer oceanic. Factorii determinanti: pozitia geografica n zonalitatea latitudinal si relieful de cmpie.

Pozitia geografica: n partea de est a tarii. Factorii determinanti: pozitia latitudinala si situarea regiunii spre interiorul masei continentale.

Factorii complementari: diferenta de latitudine ntre partea de sud si partea de nord a acestor unitati naturale. Factorii de nuantare: relieful mai nalt al dealurilor fata de cel al cmpiei atrage unele particularitati generale ale mediului. Radiatia solara: 124-126 kcal/cm2/an. Temperatura: medie anuala este de aproximativ 10C, mai ridicata n sud (11C); vara: 21-22C pe cea mai mare ntindere; iarna: -1C pe cea mai mare ntindere; Precipitatiile medii anuale: 500-700 mm/an, mai ridicate n zona dealurilor; Tip de climat: climat continental-moderat, cu influente oceanice (panonic); ca etaj este un climat de cmpie. Hidrografia: ruri alogene mari, ape subterane bogate (inclusiv geotermale). Vegetatia naturala: predomina vegetatia padurilor de foioase (n mare parte defrisate), cu prezenta speciilor de stejar si, pe alocuri, fag. Soluri (predominante): molisoluri, dar si soluri saraturoase, nisipoase sau hidromorfe. Tipuri de relief: relief fluviatil (cmpii piemontane, cmpii tabulare cu terase, acumulari de nisip), relief fluvio-lacustru si piemonturi de eroziune (Dealurile de Vest). Densitatea populatiei: aprox. 75 loc/km2. Tipul de agricultura: agricultura comerciala pe suprafetele exploatatiilor agricole colective sau individuale. Grad de antropizare: 80-90% pentru cmpie, 60-70% pentru dealuri. Caracteristicile degradarii mediului: poluare industriala, poluare urbana, saraturarea terenurilor, eroziune accelerata.

Factorii complementari: existenta bazinului Marii Negre si circulatia maselor de aer frecvent din directia nordica si nord-estica. Factorii de nuantare: altitudinea reliefului (mai ridicata n partea de nord), dispunerea diferitelor unitati de relief, prezenta Marii Negre. Radiatia solara: peste 130 kcal/cm2/an; cea mai mare valoare nregistrndu-se spre litoral unde este si cea mai mare valoare din tara). Temperatura medie anuala este de 10C n portiunile nordice si de peste 11C. vara: 23-24C; este mai ridicata n interiorul podisului si mai coborta spre mare iarna: -3C n partea de nord, ntre -2 si -3:C n partea centrala si de aproximativ -1C n sud. Precipitatiile medii anuale: 300-400 mm. anual pe cele mai mari ntinderi. Tip de climat: climat continental, cu nuante de ariditate; pe cea mai mare ntindere este un climat de cmpie. Regimul hidrologic al rurilor: neregulat, cu oscilatii legate de precipitatiile torentiale. Vegetatia naturala: stepa pe cea mai mare ntindere, silvostepa si paduri de stejar (n portiunile mai nalte ale Masivului Dobrogei de Nord). Soluri (predominante): de tip cernoziom si soluri balane dobrogene, ambele cu o fertilitate ridicata. Tipuri de relief: suprafete de modelare ciclica (Podisul Casimcei), relief structural si petrografic (Muntii Macinului), pedimente, relief litoral. Densitatea populatiei: 50 locuitori/km2; este mai mare n zona Canalului Dunare-Marea Neagra si pe litoral (ntre Midia si Mangalia). Tipul de agricultura: agricultura comerciala pe exploatatii preponderent de stat. Grad de antropizare: aproximativ 70-75%; pe litoral, ntre Midia si Mangalia exista un ntins

spatiu ameliorat si amenajat turistic. Caracteristici ale degradarii mediului: poluare industriala si urbana relativ redus