Sunteți pe pagina 1din 12

Zona ecuatoriala este situata ntre 5 latitudine S si 10 latitudine N, la care se mai adauga si climatul musonic umed si cel litoral

cu alizee.

Padurea ecuatoriala
Padurea ecuatoriala este o padure care este totdeauna verde si se gaseste n zonele calde si umede ale tropicelor la o altitudine mica. Peste toate, umezeala este factorul principal care influentea 11311l117l za distributia padurilor ecuatoriale, desi alti factori, cum ar fi solurile, pot fi importante. Precipitatiile anuale sunt n medie ntre 1,500 - 4,000 mm, si temperatura medie este ntre 25 - 35 C. Mai important este ca nu exista un sezon uscat n urma umezelei severe. n afara de baldachinul de sus, mai sunt doua sau mai multe straturi forestiere, compuse n mare parte din puieti, arbusti, si copaci. Vita de vie si muschii atasati copacilor sunt de obicei din abundenta. Vazut din aer baldachinul de sus este nchis si o lumina subtire atinge solul padurii.

Solurile
Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri, desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii. Clima calda si precipitatiile copioase n zonele ecuatoriale umede duce la o puternica actiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol sunt dizolvate n continuu de apa de ploaie. Solurile rosii sunt foarte sarace n minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca n mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desi sarace n minerale, contin destul de multa apa si padurea ecuatoriala a evoluat astfel nct sa se foloseasca de acest avantaj. Solurile podzolice, care pot fi foarte raspndite local, cum ar fi n bazinul Ro Negro din Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt sarace n lut, au un orizont albit sub stratul de humus, si un orizont B care acumuleaza materia organica descompusa incomplet. Cum acesti compusi organici se strecoara n ruri au produs asa numitele ruri cu apa neagra (cum ar fi Ro Negro). Solurile aluvionale dealungul rurilor sunt de obicei bogate n minerale n comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o ntindere de peste 3,500 km. Cantitatea mica de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobndita n timpul evolutiei padurii ecuatoriale. Activitatea biologica accelerata din litiera, mpreuna cu precipitatiile abundente, vor duce la degradarea chimica rapida a solurilor ecuatoriale. Avnd soluri sarace n minerale plantele din padurea ecuatoriala pot captura mineralele retragndu-le n tulpina, acumulndu-le din apa de ploaie n muschi si pe trunchi si ducndu-le la radacina nainte de a fi consumate. Acest lucru este

realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocieri simbolice poarta numele de simbioze; ciupercile aprovizioneaza copacii cu minerale si acestia furnizaeza energie ciupercilor.

Flora
Flora n padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. ntr-un hectar de padure ecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa nfloreasca. Multe specii ating maturitatea n 30 sau mai multi ani. Oamenii de stiinta mpart de obicei padurile ecuatoriale n straturi, desi sunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de obicei ascund o vedere clara a straturilor padurii ecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem. Cinci straturi pot fi identificate. Cel mai nalt este format din copaci care si mping coroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci pot avea o naltime de peste 50 m. Acestia sunt niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok, ale carui crengi pot avea 30 40 m. Principalul baldachin umple spatiile dintre copacii din primul strat si formeaza un nvelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot creste din abundenta n baldachin daca razele solare ajung la ei. Sub baldachinul de sus se afla un strat vag de copaci mai mici care pot avea o naltime de 10 30 m. Multi pot fi copaci giganti care nu au atins maturitatea; altii si-au atins naltimea maxima. Un strat de arbusti sub acest strat de copaci mai mici poate avea copaci care nu si-au atins naltimea maxima, dar si o mare varietate de copaci maturi. n final, ultimul strat consta n numerosi puieti si plante ierboase mprastiate.

Fauna
Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pamnt datorita numarului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre acestea nu au fost nregistrate stiintific. n contrast cu padurile temperate, majoritatea animalelor din padurea ecuatoriala se afla n arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fi urangutanul, a evoluat astfel nct sa-si petreaca majoritatea vietii n copaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale, cum ar fi pasarile, poate fi explicata n mare parte prin faptul ca multe combinatii unice de specii tind sa ocupe straturi diferite ale padurii. Viata bazata n copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatii specifice. n padurile ecuatoriale din Lumea Noua multe grupuri de mamifere, cum ar fi maimutele si ctiva porci spinosi, au cozi; aceasta trasatura ajuta n mobilitate dar de asemenea le da posibilitatea sa se

agate pentru a ajunge la hrana. Cteva paduri din Asia sunt cunoscute n special pentru animalele care au abilitatea de a sari dintr-un copac n altul, care este o metoda eficienta de a merge prin padure. Interactiile reciproce ntre plante si animale sunt o caracteristica a padurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar n special insectele si pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar si alte substante, si n schimb polenizeaza urmatoarele flori pe care le viziteaza. Dupa ce se formeaza fructul, animalele raspndesc semintele. Pasarile si mamiferele sunt agenti importanti de mprastiere a semintelor plantelor n aproape toate padurile. Unele grupuri de animale ofera protectie unei plante si primeste hrana n schimb. Furnicile sunt cele mai obisnuite si abundente animale din padurile ecuatoriale, si au evoluat sa ocupe toate straturile padurii. Multe plante tropicale au structuri scobite n care locuiesc multe tipuri de furnici. Furnicile furnizeaza substante hranitoare copacilor si n multe cazuri i protejeaza de pradatori.

Importanta
Acum este acceptat de oamenii de stiinta, ca padurile ecuatoriale sunt de o valoare mai mare ca resurse sustinute pe o mare perioada de timp cnd sunt lasate intacte dect cnd sunt convertite la pasuni sau la alte habitate simplificate. Padurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomasa de pe Pamnt, si au facut asta aproape independent de conditiile solului prin evoluarea reciclarii substantelor hranitoare. Padurile ecuatoriale administrate pot astfel sa furnizeze cantitati uriase de lemn valoros si sa stabilizeze clima locala. Pentru ca padurile ecuatoriale contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Pamnt, ele pot reprezenta o sursa de medicamente, mncare si alte produse. Substantele medicinale deja descoperite n padurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ n pilulele contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, si curara folosita la operatia de inima si de plamni, duc la descoperiri si mai mari n viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din padurea ecuatoriala au fost evaluate pna acum ca avnd valoare potentiala chimica.

Impactul uman
Sunt un mare numar de factori naturali si introdusi de oameni care afecteaza padurile ecuatoriale. Ciclonii, focurile forestiere, bolile, alunecarile de teren, si alti factori naturali au acum o influenta minima n comparatie cu defrisarile, cum ar fi cele cauzate de prelucrarea lemnului, construirea de drumuri, minarit, obtinerea pasunulor si a recoltelor. Societatile traditionale au practicat cultivarile taie-si-arde unde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante. Cnd mineralele

din sol s-au consumat dupa doi sau trei ani, terenul a fost abandonat si altul a fost defrisat. Pentru ca terenurile erau mici erau repede recolonizate de padurea nconjuratoare dupa ce erau abandonate. Zonele defrisate sunt att de mari nct ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala.
Din 1970 rata defrisarii tropicale a fost accelerata foarte mult. Regiunea estica, n locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a nceput sa sufere pierderi imense datorita lemnului si operatiilor de agricultura. n Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisari n mare parte pentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea dealungul Transamazonului. Proportiile totale ale defrisarilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil 100,000 km de padure ecuatoriala sunt distrusi sau serios degradati n fiecare an. Unele paduri au fost distruse aproape n totalitate. Spre exemplu, a ramas mai putin de 2% din padurea ecuatoriala de la coasta Atlanticului din Brazilia.

Pierderea biodiversitatii, si ncalzirea globala (duc la cresterea dioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale care se nvrt n jurul distrugerii padurilor. Este clar, totusi, disparitia speciilor este de departe cea mai importanta grija. Se stie nca att de putin despre diversitatea si ecologia padurii ecuatoriale nct distrugerile n masa pot avea loc datorita activitatilor umane nainte ca sa se poata faca ceva pentru a ntelege consecintele, si cel mai important, de a le preveni. Din fericire, un numar de organizatii nationale si internationale au fost nfiintate din 1970 pentru a se ocupa n special cu schimbarea si conservarea padurilor. S-au gasit numeroase alternative economice prin defrisarea n masa. Aceasta va fi principala provocare pentru pastrarea unei parti importante din pad

Defrisarea padurii ecuatoriale


Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala de padure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa se inrautateasca daca rata actuala de deforestare nu este incetinita. In fiecare minut 26 de hectare de padure sunt pierdute si nu e greu de vazut ca daca continuam vom avea o planeta lipsita de padure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului ca multe specii de animale isi au habitatul in padure ci si deoarece padurile joaca un rol important in reglarea climei planetei. Odata Pamantul era acoperit in majoritate de padure dar odata cu cresterea populatiei umane acestea au trebuit sa fie taiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea Britanie unde agricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la cateva palcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai ales secolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata de cele 700 de milioane ramase. Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioane de hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut.

CAUZELE DEFRISARII
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare Oamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani, luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural. Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii. La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare si animale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa asupra padurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferate au avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenit principalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prost a dus la pierderi fara precedent.

EFECTELE DEFRISARII
Zona padurilor ecuatoriale este o zona fascinanata, plina de mister si promisiuni pentru multi oameni care traiesc in zona temperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceasta sa dispara. O data data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la disparitia lumii cum o stim noi. O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.

SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII


Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea completa a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan se desfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permit desfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectele negative asupra mediului sa fie minimalizate. Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelor exploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie non-profit care a fost infiintata in 1993 pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permite cumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnate ca acceptand standardele FSC. Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiind prea sensibile chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone

protejate si impreuna cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii o aparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padurea tropicala. Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru a face cel mai bine uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului, consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. De aceea organizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternative asupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asupra stilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarce degradarea padurilor ecuatoriale
Bun venit la Wikipedia! Dac dorii s contribuii v recomandm s v nregistrai/autentificai.

Climatul ecuatorial
De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Acest articol sau seciune are multe probleme. Putei ajuta la rezolvarea lor sau s le discutai pe pagina de discuie.

Are bibliografia incomplet sau inexistent. Marcat din decembrie 2009.

tergei etichetele numai dup rezolvarea problemelor.

Rspndirea pdurilor ecuatoriale pe glob

Cursul rului Amazon

Climatul ecuatorial cuprinde n cea mai mare parte a sa mediul geografic al pdurilor ecuatoriale. Acest mediu geografic este reprezentat pe mari suprafee n:

Africa central (bazinul hodrografic al rului Congo, zona litoral guineez) Bazinul hidrografic al rului Amazon Arhipelagul Maalaez Peninsula Malacca

Cuprins
[ascunde]

1 Clima 2 Flora 3 Fauna 4 Solul 5 Populaia 6 Impactul antropic 7 Bibliografie

[modific] Clima
Acest mediu are o uniformitate aparte a regimului climatic, temperatura medie anual variind ntre 25 i 30 grade Celsius, iar precipitaiile anuale depind 2000 mm.

[modific] Flora

Palmier Datorit acestor factori climatici, vegetaia predominant este cea semperviriscent (venic verde), luxuriant, cu arbori stratificai (n 3 straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflndu-se arbuti i ierburi la periferia pdurilor. n interiorul pdurilor i ntre

straturi cresc liane i plante epifite (plante fixate pe arbori). Arborii care constituie aceste pduri ecuatoriale sunt: palmierii (peste 1500 specii, cuprinznd i palmierul de ulei i palmierul de cocos ), arborele de cauciuc, arborele de cacao, arborele de cafea, mahonul, accaju etc. Pe rmurile afectate de maree cresc mangrove.

[modific] Fauna

Papagalul Ara, o pasre specific acestei zone Condiiile climatice favorabile din aceast zon extrem de cald i umed permit existena unei mari diversiti de animale. Cele mai multe (erpi, insecte, maimue, fluturi, psri viu colorate ) triesc n coroana arborilor unde gsesc o hran abundent. Animalele arbolicole sau adaptat, putnd face salturi i agndu-se de ramurile arborilor. n desiurile acestor pduri mai gsim jaguarul, antilopa de pdure.

[modific] Solul
Solurile sunt lateritice (sol rezultat prin alterarea chimic a rocilor, de culoare roie, n galben sau cafeniu) i lipsite de fertilitate.

[modific] Populaia

Graficul variaiilor de temperatur i precipitaii n oraul Lagos Din cauza faptului c pdurile ecuatoriale sunt foarte dense, populaia care triete n acest mediu se concentreaz pe vile dens populate sau pe rmuri. Lagos, de exemplu, cel mai mare ora din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o metropol aflat n acest climat. Aici sezonul ploios ine din aprilie pn n iulie, ploi mai blnde aprnd i prin octombrie i noiembrie, temperaturile varind foarte puin de la o lun la alta (27 C n ianuarie, 25 C n iulie). n Africa, n zona pdurilor ecuatoriale triesc n general pigmeii (populaie btina de statur mic).

[modific] Impactul antropic


Impactul antropic const n defriri sau incendieri cu scopul fie de a exploata resursele miniere, fie lemnul, fie obinerea de terenuri agricole, drumuri sau spaii de locuit. Multe terenuri defriate cu scopul de a se obine teren agricol au fost abandonate din cauza splrii stratului de sol, aceste terenuri acoperindu-se n scurt timp cu un strat de vegetaie deas, care mai trziu se vor transforma n pduri.

ediul pdurilor ecuatoriale


Publicat n 7 octombrie 2010 de Vitalie

Localizare: Pdurile ecuatoriale se ntind pe ambele pri ale Ecuatorului (0-5 latitudine). n America de Sud acestea ocup bazinul Amazonului (selva), Podiul Guyanelor, nordul Podiului Brazilian; n Africa bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineei, estul Madagascarului; n Asia de Est Malaysia. Caracteristicile factorilor de mediu Dintre toate componentele acestui tip de mediu rolul principal i revine climei, care se caracterizeaz printr-un singur anotimp, cu valori termice pozitive de 25-28C, umiditatea anului de peste 85%, cantitatea de precipitaii 2000-3000 mm. Debitele rurilor sunt mari pe tot parcursul anului. n condiiile de cldur i umezeal mare

au loc dezagregarea intensiv i alterarea chimic a rocilor, ceea ce a determinat formarea unei scoare groase de alterare (100-150 m), bogate n oxizi de fier. Solurile laterite sunt srace n humus din cauza splrii intense de ploile frecvente cu carter torenial. Procesele biochimice, splarea stratului de sol de la suprafa au un rol considerabil i n modelarea reliefului, determinnd formarea cpnilor de zahr. Cldura i umezeala sporit au favorizat dezvoltarea elementului definitoriu al acestui tip de mediu vegetaia luxuriant cu o abunden mare de specii (peste 100 000). Unii arbori i arbuti din pdurile ecuatoriale (arborele de cauciuc. arborele de cacao, palmierul de vin, palmierul de ulei, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cafea, arborele de mango, arborele de scorioar, bambusul etc.) au o importan economic semnificativ. Componenta biotic este deosebit de bogat, att n specii, ct i n populaii. Pdurile ecuatoriale cuprind, pe vertical, cinci etaje: arbori nali (40-50 m), medii (25-38 m), mici (18 m), pitici (6-10 m) i nveliul ierbos. Lumea mamiferelor este reprezentat, n special, de cele adaptate la viaa arboricol: maimue de talie mic (pavianul, babuinul) i de talie mare (cimpanzeul, gorila, urangutanul). La periferiile pdurilor se ntlnesc jaguarul, puma, furnicarul etc. Aceste animale au gheare bine dezvoltate, cozi lungi, care ajut la crat. Se gsesc i mamifere adaptate la zbor (veveria zburtoare, cinele zburtor) (explic aceste adaptri). Este bogat i fauna reptilelor (pitonul, boa, anaconda). Extrem de numeroase sunt speciile de psri, care au un penaj viu colorat (papagali, colibri). Speciile de insecte sunt i ele variate, inclusiv cu dimensiuni mari {pianjenul uria, termitele, musca tse-tse etc.). Acestui mediu i sunt specifice relaiile spaiale, statice, dinamice, cauzale, funcionale. O manifestare intens au relaiile specifice lumii vii: parazitismul, neutralismul, relaiile de concuren etc. Unele regiuni ale mediului ecuatorial sunt dens populate i intens valorificate. Astfel, n Asia de Sud-Est au fost defriate suprafee mari de pdure n scopul extinderii terenurilor agricole sub culturi de orez, ceai, manioc, arbori de cacao, arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca rezultat, n aceste regiuni s-a produs schimbarea mediului natural al pdurii ecuatoriale ntr-un mediu antropizat. Tipuri de submedii ecuatoriale:

a) mediul de via ecuatorial din bazinul Amazonului; b) mediul de via ecuatorial din Africa; c) mediul de via ecuatorial din regiunea Indo-malaysian