WM

UL.ŢAffi.;?t4EilS5lyie:

K'Ui,?tf5î-if »-..:^'i' k'â'ic 14 ••'• ... ■.., ■ ■'.■.'•• -ilt^ . ■ <'» ■' . ••I ;'■* A /■ i^A'iWV4

;PoT$»i«
UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I." DIN CLUJ
FACULTATEA DE MEDICINA

No.
Institutul de Istoria Medlclnel şl Farmaciei şl de Folklor medical

Fondator şl director onorifici Directori

Prof. Dr. JULES GUIART, (Lyon) Prof. Dr. VALERIU BOLOGA

Cea dintâi lucrare medicală în

limba românească: „Despre
Apele Mineralew de Vasilie Pop.

; TEZA
PENTRU

DOCTORAT ÎN MEDICINĂ ŞI CHIRURGIE

prezentata Şl susţinuta In ziua de..........-...... 1935

DE

SEXTIL RUSU 0 c^ '

BIBLIOTECA
Centrului Ecleziastic de Documentare
Mitropolit Nicolae Colan”
Nr. înreR^ —

C LUJ
TIPOGRAFIA „CARTEA ROMANEASCA"
19 3 6
 UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ
FACULTATEA DE MEDICINA

Decan: Prof. Dr. D. Michail

Profesori:
Clinica slomatologică (agr.)....................... Prof. Dr. Aleman i.
Microbiologia .............................................. „ „ Baroni V.
Istoria Medicinei (agr.)............................... „ „ Bolooa V.
Patologia generala şi experimentală . . . „ B Botez A. M.
Clinica oto-rino-laringologică................... „ „ Buzoiano Gh.
Istologia si embriologia umană................ „ „ DrAooiu I.
Semiologie medicală.................................. ti „ Goia I.
Clinica ginecologică şi obstetricală . . . B n Griooriu C.
Clinica medicală.......................................... „ „ Haţieoanu I.
Medicina legală.......................................... ... „ n Kernbach M.
Farmacologia şi farmacognozia (supl.) . . „ ti PopoviciGh.
Clinica oftalmologică.............................. ... . „ „ Michail D.
Clinica neurologică ... r .’ t .... ; „ „ Minea I.
Igiena şi igiena socială............................... „ Moldovan I.
Radiologia medicală.................................. „ „ Negru D.
Anatomia descriptivă şi topografică . . . . „ , Papilian V.
Clinica chirurgicală 1
Pop a.
Medicină operatoare /.............................. ...
Fiziologia umană .................................. . DrAooiu I. (şupl)
Balneologia ....................... • . . . . Sturza M.
Clinica dermato-venerică....................... ... . TAtaru C.
Clinica urologică.............................................. Ţeposu E.
Chimia biologică.............................................. Thomas P.
Clinica psichiatrică ...................................... Urechia C.
Anatomia patologică .................................. Vasiliu T.
Clinica Infantilă ............................... Popovici Gh

JURIUL DE PROMOŢIE:

Preşedinte: D-1 Prof. Dr. Valeriu Bologa

n II ff Goia
„ „ . Al. Pop
Membrii:
„ . . V. Papilian
, , C. TAtaru
Supleant: Docent Dr. Tr. Popovici
 INTRODUCERE.
Cartea „Despre Apele Minerale, etc.’1, a doctorului Vasile
Pop, a fost semnalată in literatura medico-istorică românească
mai întâi de Doctorul Gh. Crăiniceanu în 1907 în a sa „Litera­
tura medicală românească". Regretatul bibliograf al medicinei
româneşti nu a văzut-o în original, şi deaceea imformaţiile date
de el sunt incomplete.
Deoarece marea bibliografie a lui Bianu—Hodoş n'a trecut
de anul 1817, lucrarea lui Vasile Pop n'a fost amintită în această
operă fundamentală. In schimb ea este bibliografiată complct de
către Dl. Dr. Andrei Vcrcss în „Bibliografia româno-ungară" la
pag. 231. Aici se face menţiunea că până acum nu se cunoaşte
decât un exemplar unic aflător în biblioteca liceului Honterus
din Braşov.
Având în vedere că această lucrare prezintă un interes deo­
sebit bibliografic prin raritatea ei, iar din p. d, v. medico-istoric
româneisc este, după cum se va vedea imediat, de o covârşitoare
importeinţă, am urmat sfatul D-lui Profesor Bologa şi am co­
piat-o exact.. Transcrierea ei formează subiectul acestei teze.
Ţin să mulţumesc cu această ocaziune D-lui Profesor
Salmen, Directorul bibliotecii Honterus din Braşov, pentru deo­
sebita bunăvoinţă cu care mi-a permis să lucrez în biblioteca
condusă de D-sa, şi pentru preţioasele ajutoare pe cari mi le-a
dat la transcrierea cărţii.

In ale sale ,,Contribuţiuini la istoria medicinii din Ardeal",

D-1. Prof. Bologa a semnalat faptul important că această carte
este cea dintâi lucrare medicală ştiinţifică publicată în limba
românească (este anterioară scrierilor lui Episcopescu şi a ce­
lorlalţi medici români din Principate şi Ardeal), că apariţia ei
 4 —

Însemnează deci Începutul literaturii medicale în limba noastră,

Intr'o altă lucrare („începuturile literaturii balneologice arde­
lene"), tot D-1 Prof. Bologa, dovedeşte că lucrarea lui Pop»
care începe literatura balneologică românească, are o valoare
ştiinţifică remarcabilă.
Despre Vasile Pop (1787—1843), medic român deschizător
de căi nouă, literat, etnograf, bibliograf şi promotor al culturii,
româneşti, ajungem să ne dăm mai bine seama în ultimul timp,,
graţie lucrărilor D-lui I. Muşlea şi ale D-lui Prof, V, Bologa,.
apărute în anii din urmă (vezi bibliografia). Tot mai mult se în­
vederează rolul mare pe care l'a Jucat VasUe Pop în istoria
noastră culturală în anii de mari prefaceri dela începutul vea­
cului trecut. Trecut şi prin Ţara Veche, în legătură cu oamenii
de carte de acolo şi din Ardeal, el a fost im protagonist al uni­
tăţii culturale româneşti.

Cartea lui Vasile Pop ,.Despre apele minerale dela Arpă-

tac, Bodoc şi Covasna" tipărită în 1821 în Sibiu la Ion Bart»
care se găseşte după cum am spus, într'tm exemplar unic la bibi,
lic, Honterus din Braşov, se prezintă precum turnează; Nu este,
legată; lungime 18,2 cm,; lăţime 11,5 cm,, grosime aproximativ
0,5 cm, E tipărită în 8° (octavo). Are Ia început 4 pagini nenu­
merotate, cărora le turnează 36 pagini numerotate. Pe pagina I-a.
nenumerotată se găseşte titlul, pe pag, Il-a un motto din Cicero,,
pe pag. IlI-a şi IV-a prefaţa („Cinstiţi C«titori",,,), scrisă în
Braşov la 15 Aprilie 1820.
La pag. 1 (numerotată) începe cu „Introducere", tratatul,
propriu zis, care se termină la pag. 36,
In cele ce urmează dau transcrierea exactă.' Cifrele ctusive:
din text, indică paginaţia originală. Puţinele pasagii cari din
cauza rupturilor în original nu au putut fi cetite exact, şi unele
prescurtări sunt semnalate în paranteză. Notele din subsol sunt
totdeauna cele cfriginale' ale autorului. La transcriere nu s'a
adăugat nimic.
Cartea — originalul — este tipărită în caractere cirilice,.
Citatele în limbi străine sunt în litere latine.
 TRANSCRIEREA CĂRŢII.

<I)
DESPRE

APELE MINERALE
D E L A
ARPATAC, BODDC
Şl
C O V ASN A

şl despre
Întrebuinţarea aceloraşi in deschlllnlte
' Patimi

Scrisă pentru Binele Comun

prin

VASILIE POPP
a frumoaselor învăţături a Filosofiel şl a Me­
dicei Doftor.

Sibiu In Typografla alu loan Bart,

1821.
 — 6 —

(II)
Omnium rcrum iniţia parva sunt, sed, progrcssibus suts
usu reduntur maiora. Cic. de iinib.
(III)
CINSTIŢI CETITORII

' Apele Minerale sânt cealea mai tari, şi mai folosi­

toare Leacuri: dar şi mai primejdioasă şi stricătoare; dacă
nu să .întrebuinţară, precum să cuvine, Tămăduitoarea lor
puteare o adevărează mulţime de patimi, care nicii Ştiinţa
doftorească, nici, Speţeria le putu tămădui. Dar nu cu mult
e mai mic numărul Patimilor, care uşoare fiind, prin între­
buinţarea acestora să făcură mai grea le, şi altele tocma ne­
vindecătoare. Şi pentru ce? pentru că nu leau întrebuinţat
precum să cade. Că de iaste vre un lucru, în care să în­
tâmplă reale întrebuinţări, cu adevărat Apele Minerale sânt
cealea dintâiu. Mulţime de Pătimaşi aleargă la aceastea,
fără a şti mai înainte putearea lor, sau aşi ctmoaşte pati­
mile sale. Carii deşi sânt la întrebuinţarea altor Leacuri
atâta de periergoşi; cât la luarea trei sau patru picături
nevinovate de Stomah, la o lingură de Decoct Slab; cealea
mai mult® întrebări pun cătră Doctori: totuşi la întrebuin­
ţarea Apelor Minerale nimica, nici de putearea lor întreabă^
nici altceva ispitesc. — Merg încătrău merg alţi, nu în
cătrău trebue să meargă, — Şi dacă nusă folosesc, nu
(IV)
judecă neştiinţa Sa şi întrebuinţarea cea rea, dar vinovă-
ţeaşte slăbiciunea Apelor.. Aceastea mari şi periculoase gre­
şeli mau îndemnat a scrie această Cărticică, care pescurt
cuprinde în sine putearea acestor Ape; Patimile în care
ajută sau strică, şi cuviincioasa lor întrebuinţare. Scopul mieu
iaste Binele comun, nu slava, nu cinstea amă vedea şi eu
învăţat. De vream vânâ aceastea, scriam eu Alexandrii,
Agathangele şi înfnmtări asupra Jidovilor, Cărţi cu adevă­
rat, întru acest veac luminaţi care mai mult' întunecă decât
luminează mintea. Şi totuşi să' află mulţi, care mai bucuros
pierd nepreţuita vreame cu aceastea, decât cu cetirea Istorii
Naţiei sale, cu o pedagogie, sau viaţa ncscăror Bărbaţi ves­
tiţi, din care să poată culeage ceva spre folosul său şi al
 - 7 —

Naţiei. Cinst. Cct, primiţi această Cărticică cu plăcere,

ca să am îndemnare a scrie şi altele pentru folosul nostru,
care poftă de voiu dobândi mult mă voiu bucura; iar de nu,
măva odihni cunoştinţa, că bine am voit, şi că am deschis
calea la alţii a scrie şi mai binei şi mai pe larg.
Scrisam în Braşov 15. Aprilie 1820.
Al vostru
gata spre slujbă
Auctorul.
(1)
I.

INTRODUCERE.

Intre alte multe mijlociri, cu care Natura cu o mână

aşa largă ne-au dăruit atâta spre ţinearea, cât şi recupe­
rarea Sănătăţii; Apele Minerale nu sânt cealea mai de jos,
nici cealea mai de urmă. Pentru aceaia nu numai filosofii*)
şi Poetele**) leau numărat aceastea întru deschilinitc

(2)

faceri de bine ale Naturei; dar şi întregi popoară. Greci şi

vechi Romani întru o cinste sf[â]ntă le-au ţinut; mai ales
cealea calde, care era[u] î[n]chinate lui Iraciîe, Dumne­
zeului Vârtuţei. Dela numele acestuia fură numite şi ves­
titele Băi dela Mehadia Thermae Herculanae (Băi calde
alui Iraclie). Aflăsă acolo şi astăzi multe columne. Al­
tare, Tăvlii de marmore cu inscripţii şi mulţămiri ale mul-

*) Non Dat Deus benelicia? zice Seneca. Qiiid ergo Medicatorum fon-
lium venac? Quid in ipsis litori.bus Aquarum calenlium exundalio? Cartea
IV. de Beneficiis, Cap. V.
•*) Aşişderea cântă şi Poela:
Iile paler rcrum, qui Saccula dividit aestris,
Inter prima poli, Lequoque summa dedit.
Et fragilem noştri miscratus corporis usum,
Tclluri' Medicas funderc jussit aquas ,
Parcarumque colos exoralura Severas,
Flumina laxatis emicuere jugis Claudianus,
 — 8 —

tor Romani, carii prin aceastea băi ş[i]au răcupărat sănă­

tatea,*).

(V
Vestitul Omer începutul şi lumina Poetelor aUi numă­
rat băile întră lucruri de desfătare şi care răsipesc şi go­
nesc întristarea inimii, Pomcncaşte şi S,[fânta] Scriptură
despre multe Ape Minerale şi Lacuri, care Bolnavilor săi
le recomandă. Mântuitorul, nu că nu ar fi putut el pre
aceşti bolnavi cu un cuvânt tămădui, dar ca să arate fo­
losul şi putearea acestor ape, şi ca să facă cunoscut, că
nu e lipsă aface minimi în Patimi, în care pot ajuta lucruri
fireşti.
(4)
II,

Cum, şi in câte chipuri lucrează Apele Minerale

in trupul omului?
Apele minerale în două chipuri lucrează în trupul
omului: întâiu ca fieşte ce ape după Temperatura*) sa;
apoi deschilinit prin părţile ce cuprind în sine. Această
Temperatură, dacă o alături cu ea căldura trupului nostru,

*) P«nlru pildă vreau să pui aici o inscripţie de acest îealiu, care o au

pus un Bărbat roman cu numele Aurelie Muchian, după ce el şi ai săi
prin aceastea băi s'au făcut sănătoşi. — Inscripţia urmează aşa:
Herculi Statuam,
Cum. Base. Aurelius
Mucianus, V. P. P. PR.
Pro. Salute, Sua, Suo.
Rumque Omnium
Posuit. Curante
Gerontio,
la Caryopb, Tbermae Herculane,
Iraclie (Hercules) la Greci se numea şi AXeEu/.av.o; izfjoni.torul rea­
lelor şi supt acest nume să află şi inscripţii Greceşti.
6EQI AAEEIKAK£2i la Gruter Inscriptiones Orbis Romani.
•)Tcmperatura se zice acea însuşire a apelor, prin care să arată întru
acealeaşi deschilirirea în câtui pentru căldură sau răceală. Aşa când o apă
e mai caldă sau mai reace decât ceailaltă,. se zice a avea o Temperatură mat
caldă sau mai reace.
 — 9 —

car® căldură stă mai cu adinsul lângă 96. dc Graduri după

Thcrmometru**) lui Farenheit, iaste de

(5)
deao fealuri care apă treace peste acest număr cu Tcm-
ratura sa, să numeaştc caldă, iară care stă mai injos, să
zice reace. De aici urmează, că şi băile altele sunt calde
şi altele sânt răci. Spre întrebuinţarea Băilor răci însuşi
Natura atâta pe oameni, cât şi pe alte fieri în vreame
caldă le trage, în care află o dulce Stâmpărare a Zădu­
fului. Mai înainte de Prorocul Moy^i încă era Băile răci
obicinuite. Spre scăldare eşi fata lui faraon la Nil unde
răci vasul, în care fu aruncat tinerul Moisi. In toate zilele
să scaldă Indianii înaintea de răsăritul Soarelui, şi Tătarii
îşi obicinuesc Pruncii dc mici în Băi răci; precum oare
când Lachedemonii şi vechii Teutoni.

{6J
Despre întrebuinţarea acestora aciun nu vreau a grăi
multe, poate cu alt prilej, fiindcă Băile, despre care scriu
eu, nu almintrelea să întrebuinţază, decât calde. Tempe­
ratura caldă despre care scriu eu, arc mai multe graduri,
în care deschilinit lucrează. Eu aflu şi puiu trei fealiuri
de graduri. Temperatura, care nu e mai caldă de cât
căldura trupului nostru, sau care nu cu mult să suc, sau
să pogoară dcla 96, dc graduri, o niunesc căldişoară; care
treace peste căldura trupului nostru până la 100, sau 115.
o numesc caldă. Iară care să suc şi mai sus până Ia
130—150. o numesc fierbinte, şi după aceastea trei gra­
duri' vreau să arăt lucrarea Băilor calde în trupul omului.

*•) Termomelru iasle un In.<itrumcnt, cu care sS măsură căldura, dcla

■cuvântul Grecesc Sip|uf) căldură şi ăUxpov măsură. Sânt mai multe
fealuri de acestea Instrumenturi. Unele sânt din lucruri vârtoase făcute
precum acela, ce Iau aliat Wed.gwood din lut şi care să zice nupoiiixpov
Altele sânt cu lucruri curgătoare făcute; precum acela ce să zice la Franţozi
Thermomelire centigrade. Altul e care Iau aflat Reaumur şi altu, care Iau
aflat Fatirenheit care şi noi îl întrebuinţăm.
 A,

Intrebu’nţarea şi lucrarea Băilor căldişoare.

Băia căldişoară, prcctun mai sus am grăit, e aceaia,

ce puţintel e mai 1

(7)
caldă sau mai reace decât căldura trupului nostru; pentru
aceaia sau foarte puţintel dă, sau trage trupului; şi aşa
lucrarea aceştiia să deschilineaşte de lucrarea Băii calde,
că Baia caldă prin Temperatura sa cea caldă lucrează
prin im bold positiv sau adăogătoriu, prin car^ să adaogă
Lfupului ceva, adecă căldura, — Lucrarea Băi[i] căldi­
şoare e o simţire de plăccare, care se întinde peste tot
irupul, o odihnă şi molişire; Pulsul să iface mai rar şi
mai tare; răsuflarea mai afundă şi lină, O silinţă deasă
spre lăpădarea udului, fiind că sugerea*) mai tare

(8)
lucrează decât afară din Baie; cealea mai mari dureri încă
alinează şi vine o aplecare spre somn. După Baie să simte
o răceală care după şteargcre trupului numai decât să
piarde; şi aşa omul să află mai bine, dar nu mai tare, şi
toate lucrările trupului şi a minţii merg cu mai marc uşu­
rinţă, dar nu cu mai marc energic. Toată lucrarea accştii

*) Organele sugerii sânt deschilinite vasă sugătoare, care să numesc

şi vase limlaticeşli, aceastea au capetele sale peste tot trupul atâta din­
lăuntru că şi din afară; după aceia să lungesc in nescari canale Înguste,
până ce capătă un Diametru mai mare şi apoi adunândusă întrun trunc toate,
ameaslecă adunatele umezeli cu sângele. — Această sugere, ce să află In
toată periferia trupului nostru, pe lesne să poate dovedi; multe leacuri tari
atingândusă de trunc numai decât să sug de vasele acealuiaşi şi tocma
aceiaşi lucrare fac, care ar fi făcut, de ar fi fost primită pe din lăuntru.
Aşa lăcuitorifi] din Clime umezoasă rar şi foarte puţin beau, precum în
Jamaica şi Antile, fiind că trupul lor prin zisele vase limfaticcşli trag
îndestulată umezală din aer. Aceasta adevercază şi Corăbiarii, cari prin
scăldarea în mare işi slâmpără seatea. Supt Baia caldă într'un ceas să
poate suge un punt de apă.
 — 11

Băi aşa e rânduită, cât intrelbuinţarea ei de toate zilele

oamenilor sănătoşi nu să poate recomanda; iară cu atâta
mai tare pruncilor şi oamenilor bătrâni. Pruncilor pentrucă
trupul lor e Iraget, şi oreaşterea
(9)
lor are lipsă de căldură, cu atâta mai mult, că aceştia in
noauă luni in pântecelea Maică sa fură ca intru o baie
căldişoară, şi Natura nu sufere de odată treacerea din
cald in reace. Bătrânii aşijderea slabi fiind nu suferă ră­
ceala fără primejdie, şi lor cu atâta le iaste baia căldi­
şoară mai de folos, cu cât părţile trupului mai mult incep
a să usca.

B.

Intrebuinfarea şi lucrarea Băilor Calde.

Baia caldă sau acăruia Temperatxuă treace peste căl­

dura trupului nostru, lucrează intru acealaş cu un bold
positiv sau adăogătoriu şi îndreptează curgerea sângelui
din lăuntru in afară, sau cum zice Doctorii: a centra ad
peripheriam şi prin aceasta ajută Perspiraţia*), şi micşo­
rează
(10)
intinsura pialii, afinează sistema nearvilor şi face pulsul
plin şi moale. După aceasta urmează o tragere spre somn
şi o asudare largă. — Băile calde să pot Întrebuinţa şi de
jumătate fSemicupia), sau când cineva işi bagă trupul
numai de jumătate in baie, sau până la buric. Şi a doua
oară ca Băi de picioare (Pediluvia) şi aceastea lucrează
bine, trăgând sângele din părţile de sus spre cealea de

*) Perspiralia (Perspîratio, Slatpipsoiţ iaste cea mai supţire abu­

reală, care prin pori s.iu găuriţele cealea nevăzute, ce sânt In trupul nostru
întins iase, prin care nu numai multe umezelii netrebuincioasă es din trup:
dar şi pialea, totdeauna are o umezală delicată, prin care să ţine şi creaşte
simţirea. Această abureală măcar nu se veadc, totuşi să poate dovedi, aşa
puind mâna, măcar cât de curată, pe oglindă, sau alt ceva poleit, îndată să
veade cevaşi ud pe acelea trupuri, şi arată abureală nevăzută.
 jos. Oamenii, carii sânt supuşi Catarului şi răcelii, trebue
să întrebuinţeaze aocastea băi îoarte rar, şi atunci numai
când nu să pot înconjura.

(11)
C.

întrebuinţarea şi lucrarea Băilor fierbinţi.

Baia fierbinte să zice aceaia, care trcace peste o 100

de graduri, până Ia o 130—150. Această Bae lucrează
foarte tare în trupul omului, şi rar să întrebuinţează ca
mijlocire tămăduitoare. Cu cât să apropie mai tare de
punctul fierberii; cu atâta lucrează mai ciunplit. Pulsul
supt această Bae e iute şi des. Arteriile*) să umflă, faţa
să înroşeaşte. La 130, de gr. [ade] să arată neplăceare şi
greutate la piept. Tâmplele şi arteriile grumasului bat tare,
ii cuprinde pe om ameţeală, dureare bătătoare în cap şi
ades şi ATtoTtXe^ia (Cataruia, Guta) mai ales pe cei sân­
geroşi. Numai atunci să întrebuinţează acest fealiu de baie,
când sânt de lipsă leacuri foarte tari şi iuţi. (Remedia um-
me Stimulatia).

(12)
III.

Despre putearea tămăduitoare a Apelor Minerale

peste fot.

L'Expericnce seule peut fournir des connaissances exactes sur, Ies pro-
priet4s d une eau minerale; elle seule pcul faire connailre Ies bons effets
qu'on a lieu d'en attendre dans lelle ou telle maladie.
Fourerof.
Precum despre putearea tămăduitoare unui leac ni-

•) Arteria e Vână sau un Canal pielos, vânjos, rătundă, şl care bale,

ţpulsează] cu ramuri fără număr înliins In tot trupul; aceasta primeaşte sân­
gele din .inimă, şi il duce în toate părţile.
 — 13 —

mica alta nu ne poate mai bine învăţa decât speriinţa: aşa

şi putearea şi vârtutea Apelor Minerale nimica alta nu
nio poate face mai cunoscută decât speriinţa. Iară dacă
am întrebuinţat aceastea Ape, şi am văzut putearea şi
vârtutea lor cea tămăduitoeire, să strigăm cu o inimă mul-
ţămitoare: slavă şi cinste celui ce au făcut, de sau deşchis
Binele pământului, din care izvorăsc Apele sănătăţii şi
ale vieţii. — Minunat lucru e a scrie şi a însămna Natura
acestor Ape. Minrmată e cu adevărat putearea acestora,
fiind că pot să lucreaze, şi adeaseori
(13)
minuni lucrează. Mulţi Pătimaşi carii păharul durerilor
şi al nemilostivei morţi mai tot Iau fost beut, şi carii întru
mii ide dureri aşteptând despărţirea sufletului de trup, şau
fost uitat de toate acealea, ce trag pe om spre iubirea
aceştii lumi; mulţi de aceşti nefericiţi bcură din aceastea
izvoară picături de mântuinţă, şi să întoarsără cu bucurie
in sânul familiei sale.

IV.

Ce trebue făcut înainte de a mearge la Băi şi în ce

vreame trebue mers?

II est memeiitile d'oI>server que Ies eaux Milnerales ne conVeniennent, point

a toutes Ies maladies, ni ă tous Ies degrăs de ces memes maladies. II n'est
pas moins utile de remarquer qu'elles ne sauroient 6lre adminislreăs a tous
Ies Sujets, ni devenir salutaires dans tous Ies temps*).

Fieşte cine, care vrea, să întrebuinţeaze Apele Mine­

rale sau spre ţinearea sau recu-
(14)
părarea sănătăţii şi nu din modă precum fac mulţi, pentru
care nu e scrisă această Cărticică; pre unul ca acela îl
sfătuesc, ca nici cum să nu le întrebuinţeaze fără ştirea

•) I. L. AHbert. In cartea sa ce să numeşte: Nouveaux Elements do

Thărapeutique. Tom. II. Foaia 167. — Această Carto învăţată, spre ajutorul
mîeu priictineaşte mioau inpărtăşito C. [instit]. D. [omn.] şi Doltor Serafim
Vreton, deschilinit al mieu spre aceastea îndemnătoriu.
 -14 —

unui doctor priceput. Că, nu munai nusă tămâduesc toate

boale[le] prin aceeistea Ape, dar multe să fac şi mai
f greale, şi altelea tocma[i] şi vieţi [i] pun , sfârşit. Pentru
aceaia trebue întrebat Doctorul, la care Băi să merji? că
precum zice Apostolul: Măcar deşi toate slobode, dar nu
sunt toate de folos.*). Trebue întrebat, să beai au săte
scalzi? sau toate de odată? şi câtă vreame? Că numai
Doctorul ştie stihiile sau elementele apelor; cunoaşte pu-
tearea lor, şi rânduiaşte fieşte cui după Natura şi gradul

(15)
Patimii; după Temperamentu şi Constituţia bolnavului. —
Ia sama ce zic, şi nu uita cuvintele aceastea; Mulţi sau
dus sănătoşi, şi sau întors bolnavi; mulţi cu patimi uşoare,
şi au venit mai cu greale; mulţi unde au căutat sănătatea,
au aflat moartea; şi pentru ce? pentru că nu le-au între­
buinţat, precum să cuvine. — Ia: aminte sfaturile aceastea,
ca nu mai pe urmă să te căeşti, şi să strigi. Sero medicina
paratur. După ploac căpeneag.
După ce ai luat sfat dela Doctor, la care ape să mergi,
cum să le întrebuinţezi ş[i] cţelelalte] trebue să alegi vrea-
mea, în care să mergi. Că măcar de şi lucrează aceastea
Băi în toată vrcamea, totuşi cea mai bună vreame, în care
îşi arată putearea sa, e Vara, şi intru aceasta luna lui
Iunie, Iulie şi August. Căldura întru această vreame să
arată în toată Natura prin o deschilinită desfătare. Intru ,
aceastea luni nu numai Păsările cu dulci cântecele sale, dar
(16) •
şi câmpii cu un miros aromaticesc ne desfătează.
Căldura e o condiţie sine qua non, fără care nusă pot
întrebuinţa băile, fiindcă supt întrebuinţarea acestora e
trupul mult simţitoriu şi tare supus răcelii. Insă deşi sânt
aceastea luni cealea mai calde, totuşi să nu uiţi, ctimcă
aceastea ape sânt întră munţi, păduri şi lacuri răci, pentru
aceaia e de lipsă, ca să iai douo fealiuri de Veşminte pen-

•) Pavel Cap. I, Stih. 23.

 — 16 -

iru căldură şi răceală, ca după stările înprejur săle poţi.

intrebuinţa.
De cealea ce sânt spre traiul vieţii nimica nu zic, că
fieşte cine ştie, că aceastea sânt de lipsă. Una vreau să
aduc aminte, ca cine-ştie ceti, săşi ia şi spre cetit, însă
nu cărţi, care sânt scrisă de lucruri mari şi afunde, pre­
cum sânt Metafizica şi Matematica, care mult întind mintea,
dar de acealea, care mai mult sânt do glumă şi petrecanie.

(17)

APA ARPATACULUI.
(Aqua acidula Arapatakiensis).

Această Apă să numeaşte dela satul cel mai aproape,

Arpătac (Arapatak). Izvoreşte această Apă dela zisul sat
în pădurile aceluiaş cale de un ceas. Ţinutul î[n] care iz-
voreaşte să zice Eliopatak (Elopatak). Aflăsă aici şi vreo
câteva case prosteşti, ca la 20. in care să trag oaspeţii.
De vreo câtăva vreame slăvită familie Nemeşească alui
Tomaşii T^ramds/y au făcut şi alte Căsi mai frumoase, şi
destul de cu mare comoditate, în care străinii cu mare
lesnire pot face cura. Apa izvoreaşte întru o vale, întră
doi munţi înfrumsăţaţi cu făget. Pe mijlocul aceştii văii
cură un părău limpede, petros, care în vreame ploioasă
să varsă, şi trage cu sine mari pietrii; Pentru aceaia şi
drumul, care mearge dela Arpătac cătră Izvor, şi care par-

(18)
tea cea mai mare mearge prin acest părău, e glonţuros şi
greu. Acest ţinut are multe desfătări. In cât e pentru traiul
vieţii, încă e uşor, că din vecinatele sate să pot avea toate
cu lesnire. Măcar deşi izvoreaşte acest Izvor cu îndestu­
lare, totuşi când să adună mulţi, să face lipsă de apă aşa,
cât nu numai cei ce vin de departe pentru ducerea aceştii ape,
trebue mai lungă vreame să aşteapte, dar însuşi Oaspeţii
nu au pentru Băi,
 — 16 -

Statul fysicesc aceştii Ape.

Această apă niciodată nu e de tot limpede, totuşi uneori

mai mult, alteori mai puţin. In vreame ploioasă mult
piarde limpezala sa aşa. Această apă şi în aer slobod îşi
ţine turburarea sa şi aruncă la fund un Preţipitat*) ^os
aşa

(19)
cât sticlele ce să umplu cu această apă aşa să incrustează,
cât toată strălucirea şio pierd. Unde izvoreşte, zbugneaşte
multe beşicuţă de aer, care cu un stmet lin să rump. Prin
aceastea arată, că are mult spirt Mineral*) (Spiritus rmne-
ralis). Gustul apei e acru cu desfătare şi vinos. Miros mi
are. Amestecată cu vin fiarbe şi cu atâta mai tare cu cât
e apă mai multă
(20)
şi vin mai puţin, şi înalţă şi gustul vinului. Dacă stă acea­
stă Miestură mai mult, faţa vinului oca frumos gălbioară
să mută în negrie.

Părţile Apei.

Afară de spirtul Mineral, ce să află in mare măsură

întru această Apă, să află şi pământ de Var împreunat cu
Spirtul cel Mineral, prin care acest pământ stă topit în

*) Preţipitat (Praecipitatuin) iaste o aruncătură la fund In vasă, in

care să ţine ceva curgătoriu, precum sânt drojdiile in vin.
•) Acest Spirt e acea parte a Apelor Minerale care dă lor cea mal
mare lucrare atâta din sine, cât şi prin un iprinţip ce axe ih sine, şi In care
cealalalte părţi să topesc. Acest Spirt ca o acrime blândă Întărită părţile
trupului «pre lucrare; fără acest Spirt ar fi' apa nu altceva decât un Izvor
de apă grea. Prin acesta să face apa proaspătă, cu desfăţare, cu puteare, pă­
trunzătoare; Prin acesta lucrează bine in Stomak, acesta face de şi după
mai multă beulură nusă ingreue Stomakul. fntăreaşte Organele mistuirii
şi căile udului cu puteare noao le Inoiaşte, şi scoate prin acealea multe
Materii aducătoare do patimi. Acest Spirt e foarte elastic şi degrab fuge
diii apă, pentru aceaia e bine a să întrebuinţa acest fealiu de ape lângă
izvor, că prin ducerea departe partea cea mai mare să răsipeaşte.
 — 17 —

apă, şi face prin această impretiiiare sare de mijloc (Sal

medius terrestris), să află şi sodă (Soda) şi puţintel fier.
Pământiii cel dc Var nu să veade afi împreunat tare cu
Spirtul Mineral, fiind că acesta cu acela cu lesnire să des­
parte: Supt fiarberea Apei, Spirtul Mineral, în care era
varul, fierul şi cealclalte părţi topite, fuge din apă, apa
să face turbure; varul să aşază la fund, şi apa piarde toată
putearea sa cea Minerală. Aşa dela acest fealiu de Băi
nu e alta a aştepta
(21)
fără ceaia ce poate face şi Baia din Apa comună.

Putearea tămăduitoare aceştii Ape.

Această apă are puteare curăţitoare (cathartica) şi

destupătoare (deobstruens) care puteare să veade a avea
dela sările ce ţine in sine. Alţii spun că lear fi făcut în-
cuetură, însă aceştea să văd că nu o au întrebuinţat in
vreame destul de lungă, nici cu îndestulată măsură. Acea­
stă apă foloseaşte în trânji flegmăticoşi (Haemorrhoides
pituitosa) precum a însemnat prea vestitul Doctor Barbe-
nie. — Ajută întăriturile ficatului (indurationes Hepatis)
în înmulţirea :veninului sau fiarii (Polycholia) în oprirea
udului (Strangularia) în încuetură (Ohstipatio) în oprirea
Lunilor la fămăi (amaenorrhea), ajută în acrimea stoma­
cului, în Ipohondrie, Melancolie, şi alte Patimi ce să nasc
din necurăţenia din lăuntru. ş. c.

(22)
VI.

APA DELA BODOC.

(Aqua acidula Bodokiensis).
Şi această Apă, ca şi cea mai sus numită, să numeaşte
dela satul cel mai aproape Bodoc, care sat e depărtat de
Braşov calc de şasă ceasuri. Traiul vieţii şi aicea e cu
lesnire, pentrucă din satele învecinate toate să pot avea
cu lesnire. Această apă tămăduitoare izvorcaşte lângă un
 — 18 -

picior dc munte, care întru aceast loc puţintel să înalţă

şi să răsfaţă prin brazi, fagi, plopi şi alte tufetuxi. Apă
să strânge intr'un coasten de piatră întni acea măsură cât,
măcar de şi întins atâta prin Oaspeţi cât şi prin Lăcuitorii
locului întins să scoate, totuşi niciodată nu scade.

Statal fysicesc aceştii Ape.

Această apă sbugneaşte multe beşici de aer deasupra;
e foarte curată şi limpede,
(23)
aşa cât măcar cu ce apă curgătoare să poate asămâna.
Despre ochra sau pământul cel roşu, oare ar încrusta ca­
nalul, despre care scrie nemuritoriul Cranţ, Doctorul Bar-
benieus, mărturie [foaie ruptă]: nimica nu au văzut, fără
spune că au aflat nesoară adunătură neagră — vânătă.
Gustul apei e mult desfătătoriu, vinos, sărăcel şi răoori-
toriu. Apa aceasta mestecată cu vin fiarbe şi spumează,
dar această spumă decât să piarde, şi înalţă şi gustul vi­
nului. Iar dacă stă mai limgă vreame această amestecă­
tură, isă mută faţa şi să negreaşte.
Părţile Apei.

Părţile aceştii ape sânt: Spirt Mineral; pământ de

Var, împreunat cu acest Spirt fcarbones cdicis) sări Mi­
nerale — alcalina sau sodă (Soda) şi foarte puţinei ficir,
insă care nu poate veni în consideraţie, fiindcă in mai
multe veadre abia
(24)
să află un Gran*). Aceastea părţi sânt foarte unite cu
Spirtul cel Mineral aşa cât nu lesne să pot despărţi. Pen­
tru aceaia această apă îşi ţine lungă vreame gustul şi pu-
tearea sa.
Această apă măcar nue aşa avută in prinţipele sale
ca apa cea vestită, ce să numeaşte Selteanservasser (Sel-

*) Gran (Gramm) sau grăunţ cea mai mici măsură Ia Speţiari (Apote-
chari) tntrun punt de Speţerie sânt 5760 de granuri.
 - 19 —

tenserwasser, Aqua. Selterana), totuşi nu mult să <leschi-

lineaşte aceaia, şi noi cu atâta putem să o avem a noastră
mai in mare preţ, fiindcă aceasta putem să o bem lângă
izvor Însuşi, pentru aceaia şi mai folositoare poate fi de­
cât aceaia adusă departe şi scumpă.

Pufearea tămăduitoare ace ştii Ape.

Această apă e o mijlocire destupătoare. Ajută absorb­

ţia ;şi umlblarea sângelui fără a încălzi, sau a face congestii
la cap; ajută secreţiile şi ecscreţiile*) şi mai
(25)
ales a udului. Inmulţeaşte lucrarea in sistema vaselor, gân­
durilor, şi a pulmănilor, şi pune un păreate statornic pu-
trcjunii trupului. Pentru aceaia e un( leac nepreţuit în
toate patimile, care urmează din slăbiciunea şi nelucrarea
systemii vaselor. Precum in astupături in pântece, in trânji,
in Împiedecarea lunilor la fămei; in patimile fksatulvu, a
fiarii, şi a splinii, în Ipohondrie, Melancholie, in vărsarea
hronică (vomitus chronicus), în Colică, în Podagrie (Po-
dagra), în Ghiht (Artritis) în arină şi piatră (Lithiasis).
Ajută în patimile pieptului învechite, precum tuşă, greu­
tatea răsuflării (asthma), în friguri cu Hectică şi ameţală.
Ajută în patimile Mătcii (uterus), în beteşugurile hronice
în piale, in Gâlci, şi mai ales in beteşugurile
(26)
pulmânilor îndelungate şi deschilinit în Oftică (Phthisis),
care şi atunci spun, că ar fi tămăduito, când au fost trecut
în puroiu. La pulmânile iuţi şi simţitoare şi în apleca­
rea spre scuiparea sângelui trebue întrebuinţată cu marc
Itiare aminte, fiind că prin Spirtul cel Mineral, ce în marc
măsură ţine în sine, lesne ar putea aţâţa pulmânile. Pentru
aceaia întru acest fealiu de întâmplări trebue săsă amcas-
tece cu lapte cald, prin care piarde o parte a Spirtului. Un

*) Secreţia (Secretio) sfi, zice acea lucrare In trupul nostru, c&nd din
cealea ce mâncăm şi bem să aleage ce e spre ţinearea trupului de o parte,
şi cealea ce nu sânt de folos, de alta. Când să lapădă cealea de prisos, acea
lucrare să zice Ecscreţie (excretio) sau lăpădare.
 — 20 -

om poate bea pe zi din această apă doi până la patru,

punţi; Dar fiind că să mistuiaşte cam greu, bine iasle ca
cei slabi la Stomak să o bea cu vin.

VII.

APA COVASNII.
(aqua acidula Mari'alis Kovasznensis).

Satul Covasna (Kovaszna) e marc şi impoporal la pi­

cioarele Munţilor, care despart
(27)
Transilvania noastră de Moldavia. Dela Braşov c depărtat
calc de opt ceasuri. Intru acest Sat să află mai multe iz-
voară Minerale care cuprind fier în sine. Eu toate accalca-
lalte le trec cu vcdearca, numai tmul vreau săi descriu,
care mai dcdcmult izvorca în Gredina unui Lăcuitoriu de
aici, şi se zicea a fi cel mai bun. Pentru aceaia de mulţi
Oameni era cercat. Acest Isvor avu acea norocire, ca la
anul 1808. să cadă în mâna prealuminatului şi preasfin-
ţitului Domn Dosithei Filites, fostu Mctropolit şi Arhi­
episcop al Ugrovlahici. Acest ArhicrăU, ca un iubitoriu
al neamului omenesc vrând a ajuta h%>utinţii omeneşti,
închisără cu Gard toată acea Periferie, ce să află împre­
jurul Izvorului. însuşi fântâna izvorului o zidui cu piatră
ca la un stat de om; pusără pe ia gratii de lemn; din fân­
tână făcură ca să curgă un Canal până afară din Gredină.
(28)
Apoi zidi peste Izvor o filigorie*) cu patru uşi, prin
care să bagă oamenii Ia Izvor. Deasupra uşii dinafară,
spre apus să veade o Inscripiţe;

•) In boltilura aceştii filigorii să află multe înscri'pţii. In partea despre

Răsărit sânt; în Limba Ungurească, Nemţască, Săsască, şi mai in jos să
veade un Hronisticon în Limba Latinească: Inscripla haec, DUM fons gnaros
tatt [?/] Vr.a re Cepit. In partea despre amiază noapte să cetesc; in Limba
Croatică, Polonicească, Rusască şi Bohemicească. In partea spre amiază zi
in Limba Grecească, Turcească, Ţigănească, şi Jidovească. Iară spre Apus;
in Limba Latinească, Gallicească, Italienească, şi Românească,
 — 21 —

Dositheus
Arhiepiscop. Walachiae
E. C.
Anno MDCCCVIIl.
Cum curge Canalul de amândouo laturile sânt Aleae
împodobite cu sălcL Aceastea toate avemu ale mulţămi
tmui Bărbat, despre care cu dreptul să poate zice; Aî^toi;
eîai ToO 0£oO.

/29)
Statul fisicesc aceşfii Ape.

In toată Periferia aceasta să simte un miros a pia'.ră

pucioasă, şi a Galiţcă. Gustul apei nu e cu totul fără des­
fătare, pişcă puţintel la limbă, şi e vinos. Amestecat cu
vin nu fiarbe, nici înalţă gustul aceliuaşi. Acest Izvor are
apă îndestulată; Apa e curată şi reace. In iaţa apei să
arată multe beşici de aer, care cu un sunet lin să rump.
Părţile Apei.
Părţile aceştii ape sânt Spirt Mineral elastic, Galiţcă
de fier*). Puţintel pământ alcalicesc, puţintea sare co­
mună (Mur^^ Sodae), şi atâta sodă curată (Soda pura).
Insă partea-cea mai mare e Galiţca de fier fSulphas Mor­
ţiş, Vitriolam Martis).
(30)
Putearea tămăduitoare aceştii Ape.

Fierului şi Doctorii vechi încă iau dat o puteare în­

tăritoare. Pentru aceaia şi dela Ape Minerale ce cuprind
fier în sine tot aceaiaşi lucrare avem a aştepta. Această
apă ajută mistmrea, asămănarea (assimilatio) şi reproduc­
ţia*). Foarte cu folos lucrează în slăbiciunea peste tot.

*) Galiţoa de fier e făcută din acrime de pucioasă (acidura Sulphu-

ricum), şi din fier curat. Pentru aceaia tot acealeaşi, şi încă şi mai bune lu­
crări putem a aştepta, ca deta fier,
•)! Reproducţia (Reproducţie) iaste acea lucrare în trupul nostru, prin
care, din cealea ce mâncăm şi bem, ce a fost pierdut trupul iarăşi să pune
la loc.
 — 22 -

Pentru aceaia mult foloseaşte le aceia, cari sau slăbit prin

beteşuguri îndelungate; prin desfătarea peste fire a afro-
ditei; prin curgerea sângelui; urdinarea îndelungată; su­
dori de noaptea; scuipat mult şi Polluţii, — Ajută la fă-
mei in gălbinarea fetească (chlorosis), Neayearea lunilor
famaenorrhaea). Curgerea albă (Leucorhaea), dacă rin
din slăbiciune; în nerodire (Sterilitas), însă numai atun-
cea când aceastea Patimi sau născut din o slăbiciune di*
reaptă (debilitas directa), şi
(31)
nu din întărituri sau alte împiedecări. — Foloseşte la toţi,
cari mai intâiu sau curăţat de spurcăciunile din lăuntru
sau prin leacuri, sau prin apele mai sus scrise: strică la
oamenii sângeroşi, Poliholicoşi, Melanholiooşi şi la care
sânt supuri [aţiuni] ? (Foaia ruptă), la care au întărituri
la Mărimtăi findurationes viscerum), carii au astupături
(infarctus), şi mai pe urmă la toţi aceia strică, carii au
maţăle necurate şi puruioasă.
Toate acealea ce sau zis despre acest Izvor, să pot
zice şi despre acela, care să află la Preotul cel de Leagea
Grecească, la oare şil desdbilinite Chilioare să află. In
care cu lesnire să poate face Cura.

Diethetica trupu.ui şi a inimii supt întrebuinţarea

Apelor Minerale.

Lângă vârtutea şi putearea Apelor Minerale spre ră-

cupărarea sănătăţii nimica nu are atâta puteare decât o
dieth etică
(32)
cuviincioasă a trupului şi a inimii. Odihna ostenitului trup,
schimbarea lucrurilor greale cu alte cuprinderi, ce mai
mult desfătează decât ostenesc trupul şi mintea. O mă­
sură cuviincioasă în toate cealea ce desfătează, sânt Con­
diţiile supt care poate folosi întrebuinţarea Apelor Mine­
rale, Care nu urmează aceastea, acela nu va afla blagoslo-
venia şi mântuinţa, cu care1 încununează Natura pre aceia,
ce ascultă poruncile ei.
 — 23 —

Cumpătarea în mâncare şi in băutură husă poate des­

tul recomanda. Insă lângă această cumpătare să iai seama
şi ce ifealuri de bucate să întrebuinţezi. La întrebuinţarea
acestor ape se împotrivesc toate acealea, care să mistuesc
greu (aegre digestibila) ce încălzesc fcalefacientia) ce sânt
acre (acida). De acest fealiu sânt Carnea afumată, şi să­
rată tare. Bucate grase, Lapte acru. Caş; Legumi greu mis­
tuitoare, Aromate tari şi Rozol; Rod urile acre
(33)
precum sânt Chitrele, Alămâi şi Salată cu Oţet ş. c. ,
Când vreai aşadară a întrebuinţa aceastea ape sau pe
dinlătmtru ca beutură, sau pe din afară ca Bae, trebue să
păzeşti următoarele Reguli;
1. Fiind că răceala nopţii Apele Minerale mai tare le
împreună cu părţile sale; şi fiindcă odihna şi somnul
ide noaptea precum trupul aşa şi stomahul îl întă-
reaşte, care dimineaţa gol de bucate, toată putearea
sa p poate întoar[c]e spre mistuirea apei, de sine ur­
mează: cumcă dimineaţa dela 5. până la 6. ceasuri
e cea mai bună vreame spre întrebuinţarea apelor
atâta din lăuntru, cât şi dinafară.
2. Păzcaştc^,^ de răceala dimineţii.
3. De vreaniăţi folosească apa, beao lângă Izvor. Intre-
buinţeazli Păheiră mici. Dule iute Ia gură ca să nu
să răsăpească Spirtul.
(34)
Inceape cura cu putinţeale Păhară, şuete în
toată ziua la mai multe. Cătră sfârşit iară le împuţi­
nează. Nice nu gândi că de vei bea odată mai multă,
mai mult te vei folosi^ sau vei scurta Cura. i
5. Intră tot păharul dimineaţa fă comoţie, petre­
când aşa douo sau trei ceasuri.
6. Fă gustarea dimineţii după Păharul oel depe urmă
cu o jumătate de ceas mai târziu. Dacă te scalzi
linfunte de prânz, ia Fruştucul mai de dimineaţă.
7. Nu durmi înainte de prânz, că de aici să nasc dureri
Ia cap, ameţală şi ades şi Cataruia.
8. La prânz mânca cu cumpăt, nu te înşela prin ape-
 - 24 -

titul ccţi fac apele. Păzeaştete de mâncările, ce am

zia mai sus.
9, La Masă bea vini cu apă curată sau Borviz*), şi apa
singură şi Borvizu

singur strică, că amândoao aduc nemistuire.

10. Odihneaşte puţintel după prânz, insă nu durmi, caută
apoi desfătare în Soţietate, şi la Muzică*). Şi de eşti
tinăr, şi nu eşti togma Misantrop, ipoţi să şi joci însă
tot deauna să cugeţi la pilda ce zice; Cei prea mult
nui sănătos. /
11. Nu mânca sara, sau foarte puţintel.
(26)
Culcăte mai de vreame, ca nu prin scurtarea somnu­
lui să tragi trupului acel lolos, ce au câştigat prin
Băi.
Toate aceastea Reguli, şi câte sau zis mai sus, in pu-
ţinteale stihuri le cuprinsă Poeta Roman;
auzi cum cântă;
In quocunque cupLs medico te fq^c lavari
Ut tibi proficiat disticha parvijlege.
Quo melius valeas, leges Servato ?<lcdentum,
Nec tibi purpurei desit arena Tagi.
Ante tuum corpus praescripto tempore purgcs,
Quam tu Poeonias ingrediaris aquas.

*) Aceastea ape despre care am scris eu, să numesc de obşte Borviz,

dela cuvântul unguresc Bor (bor) vin, şi viz (viz) apă. Pentru ca aceastea
ape au ceva asămânare cu vinul. Eu le-am numit Ape Minerale, şi soco­
tesc că nu fără Fundament, fiindcă aşa leau numit, şi le numesc toate Na-
ţioanele luminate dela înţelesul Limbei Latineşti, Aquae Minerales, şi
dela Natura lor fiindcă nu toate au gustul vinului, dar toate sânt amestecate
cu mineri.
*) In patimile inimii precum iaste Întristarea s. c. a fi de folos adună­
rile frumoasă. Muzica, Jocul şi Băile, am-văzut mai, sus din Omer. Iar
despre Muzică insuşi S. Scriptură încă ne învaţă. Aşa Saul fiind trist pentru
lăpădarea din Tron, nimica altă nu putea săi mângăe decât Chithara lui
David. Cartea împăraţilor a. Cap. 51.
 - • 25 —

Nec primum veniens totis utere diebuis,

Omni sed fugiens hora sit aucta die,
CASPARUS COLLINUS
de Thermis Sedunorum,

INCHEERE.
Lucrarea Doctorului Vasilc Pop „Despre apele Minerale
dcla Aipătac, Bodoc şi Covasna", este o lucrare ştiinţifică se­
rioasă care reoglinideşte exact cunoştinţele balneologice ale epo­
cii sale. Pop, care studiase la Viena, în mod firesc a fost influen­
ţat de curentele balneologice ale şcoalei vieneze, dar n'a ne­
glijat de loc literatura de specialitate franceză, pe care se vede
că a cunoscut-a bine. Astfel doctrina sa balneologică are un
caracter eclectic, ceeace trebuc considerat fără îndoială o ca­
racteristică de superioritate. Lucrarea aceasta nu se ocupă nu­
mai — după cum ar părea din titlu —■ în mod empiric cu apele
dela Vâlcele, Bodoc şi Covasna, ci este în partea ei introductivă
un mic, dar destul de complet, tratat de hidrologie medicală.
Citind această b’-irare, rămâi uimit de claritatea stilului şi
frumuseţea limbei / /e 01 caracterizează şi care) uimeşte cu
atât mai mult dacă-Ae gândim că ea a fost scrisă într'o epocă
când limba literară românească abia începea să se formeze, era
greoaie, plină de străinisme şi, mai ales în Ardeal, bântuită de
curentul latinist. Lucrul acesta ne va uimi mai puţin însă dacă
ne vom aminti de scrierile literare şi filologice ale lui Pop, în
care el a combătut întotdeauna exagerările diferitelor curente
la modă. Semnalez în acest loc faptul accentuat în diferite lu­
crări de Dl Prof. Bologa, Dl Dr. C. Gheorghiu, Dl Dr. Gh. M.
Iliescu, că şi alţi medici români contimporani lui Pop, ca Ion
Piuariu-Molnar, Episcopescu şi Creţulescu, au fost stilişti de
seamă cari în scrierile lor întrec de multe ori pe literaţii acelor
vremuri şi, cu un simţ deosebit de fin pentru realităţile limbei,
scriu într'o românească curată şi simplă.
Aşa, în tratatul de faţă al lui Pop, putem constata că, ori
de câte ori este cu putinţă, a evitat termenii tehnici străini, folo­
sind cei populari româneşti. Uneori creiază chiar termeni noi
 - 26

româneşti foarte sugestivi. Se poate ceva mai pregnant decât

„gălbenarea fclească,‘1 pentru cloroză? Latinismele sunt rare
(„arină" pentru nisip — gravelă; „pulmâni" în loc de plămâni).
Ardelenismele sunt destul de rare; cel mult găsim vreo două
sau trei bnaşovenisme, ca „fruştuc" pentru dejun şi „coasten"
pentru dulap.
Ici colea găsim unii termeni folosiţi în Ţara Veche, ca de
ex, „comoţie" pentru mişcare. Nu ne miră acest lucru aflând
că puţin timp înaintea scrierii tratatului său balneologie, Pop,
invitat de Asachi, a petrecut câtăva vreme în Iaşi, Tot de aici
va fi datând cunoştinţa lui cu vestitul Doctor Vreton, şi fami­
liarizarea lui cu literatura franceză (Alibert, etc,), care uneori
— ce-i idrept foarte rar — i-a influenţat şi scrisul (de cx,: fran-
ţuzismul „a recupera sănătatea
In conoluziune putem constata că acest tratat balneologie
al lui Pop, de reală valoare ştiinţifică şi de importanţă medico-
istorică românească covârşitoare, este interesant şi pentru cei
cari se ocupă cu istoria limbii şi literaturii româneşti.
 CONCLUZIUNI.
1. Tratatul medicului român ardelean I>r. Vasile Pop,
(1787—1843) „Despre Apele Minerale dela Arpătac, Bo-
doc şi Covasna", tipărit in 1821 la loan Bart In Sibiu,
care se găseşte aistâzi intr'tm unic exemplar in biblioteca
liceului Honterus din Braşov, este cea idintâi carte medicală
ştiinţifică publicată de un român in limba românească.
2. Acest studiu este de o valoare ştiinţifică reală. In partea
sa introductivă el prezintă un tratat succint de idrologie
medicală. In partea a doua — specială — se ocupă cu apele
minerale dela Vâlcele, Bodoc şi Covasna.
3. Terminologia medicală a autorului este cât se poate de cu­
rat românească. Puţinii 'termeni ştiinţifici construiţi sau
străini sunt eAeşi cu pricepere şi bun simţ.
4. Limba şi stilOacestei cărţi se caracterizează printr'o deo­
sebită claritate, frumuseţe şi puritate românească, astfel
Încât) ele se prezintă superioare multor scrieri literare ro­
mâneşti contimporane.

Văzută şi btmă de imprimat.

Cluj, 1935.

Decanul Facultăţii: Preşedintele tezei:

(ss) Prof. Dr. D. MICHAIL (ss) Prof. Dr. V. BOLOGA.
 BIBLIOGRAFIA.
1, Dr. Gheor^he Crăiniceanu.-1 Literatura Medicală Românească,
Biografii şi Bibliografie, Ed, Ac, Rom, Bucureşti 1907,
8°, IV + 483 p,
2, Dr. Victor Gomoiu: Din Istoria Medicinii şi a învăţământului
medical din România înainte de 1870, Bucureşti, 1923,
Tip, Cultura, 8°, 1208 p, ■ i
3, Dr. Andrei Veress: Bibliografia română-ungară. Voi, II, Ro­
mânii în literatura ungară şi Ungurii în literaturo ro­
mână, (1781—1838), Fund, Reg, Eerd, I, Bucureşti,
Cartea Românească, 1931, 8°, XII 4- 397 p,
4, Dr. Valeriu Bologa; Contribuţiuni Ia Istoria Mcdicinei din
Ardeal, Biblioteca Medico-Istorică, |I, Cluj, Tip; Ar­
dealul, 8°, 104 p, i-'V
5, Dr. Valeriu Bologa: începuturile mediem ’ ştimţifice româ­
neşti, Bibi, Medico-Istorică, III, Cluj, Tip, Lumea şi
Ţara, 8°, 91 p, ,
6, Dr. Valeriu Bologa: începuturile literaturii balneologice arde­
lene, Cluj, [1934], 8°, 6 p, (Extras din darea de seamă
asupra adtmării generale extraordinare a Societăţii de
Hidrologic şi Climatologie medicală din România),
7, Dr. loan Muştea: Viaţa şi Opera Doctorului Vasile Pop,
Anuarul Instit. de Istoria Naţională [Cluj], voi, V,
1928—1930, Cluj, Tip. Ardealul 1930. 8°, 0. 86—157.
r/viv^i V-V-.^ifc-'r

li