Cancerul uterin

Cancerul uterin poate afecta fie colul, fie corpul uterin (endometru).

Cancerul colului uterin

Este unul dintre cele mai frecvente cancere ale aparatului genital feminin.
Acest cancer apare mai ales inainte de menopauza si la femeia care a avut mai mult
de un copil.
Cauze . Printre factorii de risc se afla:
- infectiile genitale, mai ales cele cu virus herpetic si cu papilloma virus,
care sunt boli cu transmisie sexuala;
- multiplicitatea partenerilor sexuali;
- precocitatea vietii sexuale;
- faptul de a fi avut mai mult de un copil.
Simptome si semne
- Leziuni precanceroase, caracteristice (displazie) preced aparitia cancerului.
- Uneori nu se manifesta prin nici un semn, dar orice sangerare sau pierdere
colorata cu sange (dupa raporturile sexuale, intre fluxurile menstruale, dupa
menopauza) constituie semnale de alarma.
Pe masura ce evolueaza leziunea, cancerul poate provoca:

- Durere pelviană
- Disconfort în timpul urinării
- Edeme ale membrelor inferioare
- Insuficiență renală
- Durere osoasă
- Pierderea în greutate și lipsa poftei de mâncare
- Astenie marcata

Diagnostic si evolutie
Depistare precoce - Depistarea cancerului de col uterin implica efectuarea unui
frotiu cervicovaginal. La inceputul vietii sexuale sunt recomandate doua frotiuri la
interval de un an, apoi un frotiu la aproximativ 3 ani pana la varsta de 65 ani,
aceasta frecventa putand fi crescuta pentru femeile care prezinta risc. Aceasta
depistare este cu atat mai importanta cu cat, daca poate fi tratat chiar de la
inceputul sau, acest tip de cancer se vindeca in aproape toate cazurile.
 Displaziile sunt decelabile in cursul unui examen ginecologic, dar diagnosticul
cancerului de col uterin se bazeaza pe examenul la microscop al celulelor prelevate
din zona suspecta prin frotiu cervicovaginal.
Un frotiu al carui rezultat este anormal justifica, un examen vizual local
(colposcopie), in cursul caruia este practicata o biopsie.
Netratat, cancerul de col uterin se intinde, mai intai local (la vagin, la vezica, la
corpul uterin, la rect). Sunt posibile metastaze in ficat.
Tratament - Tratamentul face apel la chirurgie si la radioterapie, carora li se
asociaza sau nu chimioterapia.
In formele de cancer foarte localizate, conizatia (amputatia colului) este uneori
suficienta.
In formele mai evoluate, interventia chirurgicala, mai mare, cuprinde ablatia
uterului, a anexelor sale si a partii superioare a vaginului; ea este completata cu o
evidare (curatare) a ganglionilor invecinati, ganglionii iliaci.

Cancerul de corp uterin

Cancerul uterin se afla pe locul I intre neoplaziile aparatului genito-urinar in

tarile vest europene si in SUA datorita reducerii marcate a cancerului de col uterin
si mamar prin cresterea eficentei metodelor de depistare precoce. In Romania, in
continuare, datorita deficientelor de educatie sanitara, cancerul de corp uterin, desi
in crestere evidenta, se afla pe locul III intre neoplaziile genito-urinare, dupa
cancerul de col uterin si cel de san.

Etiologie. Este necunoscuta ca pentru orice boala neoplazica.

Factori favorizanti:

-obezitatea

-nuliparitatea

-menopauza tardiva (peste 52 de ani)

Asocierea acestor trei factori duce la cresterea frecventei neoplaziei de 5 ori. Dintre
ei, obezitatea este factorul cel mai important deoarece lipocitele in exces cresc
conversia periferica a estrogenului.
-ovarul polichistic (aparitia bolii este cu 25% mai frecventa)

-HTA

-diabetul zaharat

Ultimele doua au rol indirect, prin asociere directa cu obezitatea.

-expunerea la agenti cu efect carcinogenetic – administrarea intempestiva

prelungita si in doze mari de estrogeni.

Anatomie patologica

Macroscopic – materialul extras pentru diagnostic este de obicei abundent, cu

aspect friabil.

Microscopic

-in 98 % din cazuri este vorba despre un adenocarcinom (ADK) (tumora ce provine
din glandele endometriale)

-2 % sunt alte variante de adenocarcinom, precum si sarcoame

Pentru adenocarcinom, din punct de vedere histologic, este foarte important gradul
de diferentiere a tumorii, care se situeaza intre gradul I – bine deferentiat, pana la
gradul III – slab diferentiat sau nediferentiat.

Gradul de diferentiere influenteaza sansele de supravietuire la 10 ani, prin faptul ca

tumorile slab diferentiate sau nediferentiate invadeaza mult mai frecvent miometrul
si sunt radiorezistente.

Caile de propagare

1.din aproape in aproape – este cea mai frecventa cale de transmitere, tumora
invadand partial sau in totalitate miometrul si colul, apoi anexele (in special
ovarele)

2.limfatica - cea de-a doua ca frecventa. Tumora invadeaza gg limfatici regionali,

pe masura ce invadeaza miometrul
3.vasculara – este calea cea mai tardiva, cu metastaze in special pulmonare si
hepatice

Tablou clinic

Semnul predominant este reprezentat de metroragie(eliminare de sange din uter in

afara ciclului menstrual), fiind cvasipatognomonica la femeia aflata in perioada
postmenopauza.

Un alt semn este piometria (scurgere de puroi provenind din uter)

Femeia care nu a ajuns la menopauza are fluxuri menstruale abundente

(menoragii), dar si sangerari intre fluxurile menstruale (metroragii).

Tactul vaginal evidentiaza un uter marit de volum (in orice caz mult mai mare
decat varsta biologica la femeile in menopauza), mobil, de consistenta diminuata.

Anexele sunt palpabile numai in cazul in care cancerul s-a propagat la acestea sau
in cazul coexistentei unei tumori ovariene, de obicei secretante.

Diagnostticul pozitiv – se bazeaza pe examenul anatomo-patologic si se realizeaza

cu ajutorul unui chiuretaj biopsic.

Diagnostic diferential

-fibrom uterin

-polip endometrial

-hemoragii postmedicamentoase (tratamente hormonale)

-tumori ovariene estrogeno-secretante

Stadializare

Stadiul I – tumora limitata la corpul uterin

Stadiul II – invazia colului uterin

Stadiul III – extensie in afara uterului, dar nu in afara pelvisului

Stadiul IV – metastaze atat prin invazia vezicii si a rectului, cat si MS la distanta

Aprecierea corecta a intinderii bolii se poate face numai intra si post-operator.

Investigatii

Examenul ginecologic periodic, consultatia medicala la cea mai neinsemnata

sangerare vaginala care survine dupa menopauza. Diagnosticul se pune in urma
histerografiei (radiografie dupa injectarea unei substante de contrast) si/sau a
histeroscopiei (examen direct al cavitatii uterine cu ajutorul unui tub dotat cu un
sistem optic), care permite sa se realizeze o biopsie sau un chiuretaj uterin.

Ecografia pelvina poate orienta diagnosticul.

Dupa stabilirea diagnosticului sunt necesare investigatii suplimentare pentru a

observa extinderea neoplasmului: RMN, CT, ecografie abdominala, radiografie,
etc.

Prognostic

Depinde de stadiul clinic si de gradul de diferentiere al tumorii, fiind nefavorabil in

stadiile avansate si formele histologice nediferentiate.

Varsta bolnavei este un alt factor care influenteaza prognosticul fiind favorabil la
femeile mai tinere.

Totodata, depinde de precocitatea si corectitudinea tratamentului.

Tratament

1.Chirurgical – se impune histerectomie cu anexectomie bilaterala, chiar in cazul

unui corp uterin mic – datorita MS ovariene sau coexistentei unui cancer ovarian

Totodata, tinand cont de invazia predominant limfatica, asemenea cancerului de

col uterin, se practica limfadenectomie larga.

2.Iradierea

3. Chimioterapia – vizeaza in special sarcomul si stadiile avansate, administrandu-

se ca prim act terapeutic sau ca terapie adjuvanta.
Se utilizeaza Cicloforsfamida, Vincristina, Farmarubicin, Cisplatinum.

4.Hormonoterapia – se pare ca progestativele actioneaza asupra celulei tumorale,

micsorandu-i indicele de diviziune si ducand-o catre un grad mai inalt de
diferentiere, indicatia acestei terapii fiind cazurile avansate, recidivele, MS