Prof.

Elena Nistor
Liceul teoretic „Ovidius”

SOCIETATEA MEDIEVALĂ
Feudalismul a reprezentat un sistem socio-economic și politic de organizare a societății
medievale, în cadrul căruia aristocrația agrară (nobili și clerici) deținea tot pământul și mare parte din
țărani (țăranii dependenți)
Caracteristici:
- puterea era dată de proprietatea asupra pământului pământ
- satul este celula de bază a societății medievale
- societatea medievală era organizată ierarhic (pe trepte de putere), de la cei mai bogați spre cei mai
săraci (de la seniori spre vasali)
- din secolul al X-lea are loc o creștere demografică datorită progreselor din domeniul agriculturii
(plugul de fier cu cormană, folosirea potcoavelor, folosirea asolamentului trienal etc.)
Denumirea de feudalism provine de la cuvântul feudă care reprezenta o bucată de pământ
primită de o persoană (numit vasal), de la o altă persoană, mai bogată (numită senior), în schimbul
unui jurământ vasalic, de supunere și ascultare
- jurământul vasalic depus de vasal în fața seniorului aducea câteva obligații din partea ambilor:
Obligațiile seniorului Obligațiile vasalului
- Să-i protejeze viaţa şi familia - ajutor militar pentru seniorul său - de regulă 40 de zile pe
vasalului an serviciul militar la castelul seniorului
- Să-i acorde ajutor economic -obligaţia de a participa alături de seniorul său la războaie
vasalului dacă se afla în situaţii -obligaţia de a-l ajuta pe senior cu banii în anumite
limită condiţii:
a) pentru răscumpărarea seniorului din prizonierat
b) pentru înarmarea seniorului dacă pleca la cruciade
c) la înarmarea cavaler a primului înnăscut
d) la căsătoria fetei celei mari

În fruntea ierarhiei feudale se afla regele (împăratul) care nu putea fi vasalul nimănui (doar al
altui rege), toţi nobilii erau vasalii regelui
- orice nobil senior putea avea mai mulţi vasali şi orice vasal putea avea mai mulţi seniori
- un vasal putea fi la rândul său şi senior
- domeniul feudal cuprindea: castelul, rezerva seniorială, loturile țăranilor dependenți

Societatea medievală era împărţită în 3 ordine:

I. Oratores = cei ce se roagă = clerul
II. Belatores = cei ce luptă = Cavalerii = Nobili
III. Laboratores = cei ce muncesc = ţărani și orășeni
I) Clerul
- cuprindea călugării, preoții, fețele bisericești
- rolul clerului este mântuirea sufletelor întregii comunităţii
- clerul primeşte în schimb dijma (zeciuială) = 10% din toate produsele gospodăriilor celor ce muncesc

II) Nobilimea
- reprezenta clasa dominatoare care deținea pământul și bogăția
- rolul nobililor este de apărare a întregii comunități
- cuprindea: regele cu familia, conți, duci, baroni, marchizi, cavaleri
1
- fiecare nobil deținea un domeniu feudal (castel+ sate cu țărani)
își îndeplinea datoriile de senior sau/și vasal
participa la petreceri, vânătoare, turniruri (serbări militare)

III) Țărănimea
- era cea mai numeroasă clasă socială și cu viața cea mai grea
- aveau o mulțime de obligații, atât față de nobili , cât și față de biserică (clerici):
Dijmă - 10% din toate produsele
Censul – darea în bani
Robotă – muncă pe pământul nobilului
- viața grea i-a determinat să se revolte împotriva asupririi nobiliare:
1358 – Jacqueria din Franța
1381- răscoala lui Watt Tyler din Anglia
1436- răscoala de la Bobâlna-Cluj
-existau două categorii de țărani:
țărani liberi/independenți țărani șerbi/dependenți Țăranii liberi în
dependență
Locuiau în sate (obști) libere, Erau „legați de glie” (nu aveau Aveau dreptul de a părăsi
având conducători proprii. voie să părăsească moșia pe care moșia pe care locuiau.
Puteau lăsa moștenire averea pe locuiau). Erau dependenți economic
care o dețineau. Nu se puteau căsători decât cu
Aveau obligații către stat și acordul seniorului și doar cu cineva
către Biserică: în bani - taxe și de pe moșia acestuia.
redevențe; în muncă Nu puteau transmite urmașilor
pământul decât cu acordul
seniorului și plătind o taxă.
Urmașii lor aveau statutul de șerbi.
Nu erau admiși ca martori în
procese.
Aveau diverse obligații față de
seniori.

Orașul medieval
 Orașele încep să se dezvolte după sec. X. Se revigorează orașele vechi și apar orașe noi (burguri)
la intersecția unor drumuri comerciale.
 Locuitorii orașului medieval erau împărțiți, în funcție de avere (patriciatul și plebea orășenească)
- meșteșugarii organizați în bresle
- negustorii organizați în ghilde, hanse
- cămătari (zarafi)
- liber profesioniști (medici, profesori, juriști, actori, etc)
 Mișcarea comunală = lupta orașelor pentru câștigarea independenței
 Orașul este un factor de progres social

2
SENIORI ȘI VASALI
 „Stabilirea relațiilor vasalice, într-o societate care cunoaște prea puțin scrisul, este exprimată
printr-o ceremonie publică, alcătuită din acte riguros codificate, care presupun un ansamblu
de comportamente simbolice (gesturi si cuvinte) ale celor doi participanți. Ceremonia intrării
în vasalitate cuprinde omagiul, act prin care vasalul îngenunchează în fața seniorului, și,
punându-și mâinile împreunate în mâinile acestuia, în semn de supunere, declară că vrea să
devină „omul” lui. Seniorul trebuie să-i strângă mâinile, în semn de acceptare și de asigurare
a protecției, apoi cei doi se sărută pe buze, pentru a marca înțelegerea și a arata că ea s-a
făcut  între oameni egali.
 Apoi, vasalul trebuie să depună un jurământ de credință față de seniorul său, pe Evanghelii
sau pe sfinte moaște, obiecte sfințite menite să întărească forţa cuvintelor rostite.
 În final, seniorul dă vasalului  învestitura fiefului,  care constă din înmânarea unui obiect
simbolic (sceptru, steag, nuia, sabie, bucata de pamânt etc.),  care desemnează feudul ce va
intra astfel în posesia vasalului. Vasalul poate primi nu doar pamânt, ci și alt fel de venituri,
cum ar fi dreptul de a percepe anumite vămi sau taxe, important fiind doar ca seniorul să-i
pună la dispoziție mijloace prin care acesta să se întreţină și să-și procure armamentul, din ce
în ce mai costisitor (cal, zale, armură, spadă, lance etc.), care-i era necesar pentru a-și
îndeplini funcţia militară.
 Legătura stabilită între cei doi printr-un astfel de contract vasalic este personală și trebuie
reînnoită la moartea uneia dintre părţi. Contractul vasalic creează drepturi și obligaţii
reciproce. Vasalul are față de seniorul său îndatoriri negative: de a nu-i prejudicia în vreun fel
bunurile, persoana, familia și onoarea, și îndatoriri pozitive, rezumate în formula sfat și ajutor
(...) La rândul său, seniorul are obligaţii față de vasal, printre care să-i pună la dispoziție
mijloace de întreținere și să nu-l lipsească în mod nejustificat de ele, să-i ofere protecție,
sprijin armat și bănesc la nevoie.”

INSTITUȚIA CAVALERISMULUI
 Cel ce avea posibilitatea să-şi procure un cal, un echipament adecvat şi un feud, fie prin grija
familiei sau prin înzestrarea unui senior, care în acest caz devenea nașul tânărului, putea
deveni cavaler în urma unui somptuos ceremonial la care participau numeroşi invitați din
întregul ţinut. Ceremoniile se desfășurau îndeobște la curtea viitorului senior şi debuta de cu
seara, când tânărul era închis în capelă, unde trebuia să-şi petreacă noaptea în costum de
penitență, cufundat în rugăciune şi meditație împăcându-se cu Domnul.(...)
 Dimineața zilei următoare debuta tot în capelă cu slujba religioasă, prilej cu care candidatul
primea absoluțiunea şi se împărtășea depunând apoi jurământul de credință faţă de biserică,
suveran şi starea de cavaler.
 După slujbă tânărul se echipa de luptă şi trebuia să demonstreze calitățile sale militare într-
un turnir în care se confrunta cu foștii săi colegi scutieri sau cu cavaleri invitați pentru a
participa la acest eveniment. (...)

În Franța toți nobilii erau și cavaleri.

3
ARHITECTURA MEDIEVALĂ

 Arta şi arhitectura în Evul Mediu au fost puternic influențate de religie.

 Între secolele al X-lea şi al XIII-lea, au fost construite numeroase catedrale în vestul Europei.

 Între secolele al X-lea şi al XII-lea, stilul arhitectonic a fost cel romanic (Notre-Dame din
Clermont, catedralele din Mainz, Worms, basilica San Marco din Veneția, cea catolică de la Alba-
Iulia etc.):
- clădirile se caracterizau prin preluarea unor elemente din construcțiile romane;
- aveau arce semicirculare;
- ziduri groase, sprijinite prin contraforturi;
- ferestre puține şi de mici dimensiuni.
 Din secolele al XII-lea şi al XIII-lea, s-a manifestat stilul arhitectonic gotic, (catedrala Notre Dame
din Paris, cele din Chartres, Amiens, Reims, Köln, Nürnberg, biserica neagră din Brașov etc.)
caracterizat prin:
- bolta în ogivă;
- turnuri înalte cu aspect zvelt;
- ogive şi arce de susținere
- ferestre numeroase
 În estul Europei s-au manifestat stilurile bizantin (catedrala Sfânta Sofia, de la Constantinopol) şi
rusesc.
 În spaţiul românesc, s-au ridicat clădiri în stilurile arhitectonice muntenesc şi moldovenesc, în care
se împletesc influenţe bizantine cu elemente româneşti.