, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md @ Proactive ‘cute Matra Chun Morwpole Vaan 65 0f 107 UN CONTABIL INFORMAT ESTE UN CONTABIL INARMAT! Proactive Actioneaza profesionist Curs Practic Contabilitate + 1C Modulul: Bazele contabilitatii Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 ‘Tema 1. INITIERE iN CONTABILITATE 1.1. Reglementarea contabilitatii in Republica Moldova. 1.2. Obligatiile si drepturile entitatii privind tinerea contabilitafii si raportarea financiara 1.3. Principiile generale ale contabilitatii 1.4, Politicile contabile ale entitati. 1.1. Reglementarea contabilititii in Republica Moldova Principala sursi de date a sistemului informational economic si, totodat, una din componentele de bazil ale acestuia este contabilitatea Contabilitatea - sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare, inregistrare, generalizare si de prezentare a informatiilor privind elementele contabile, Elemente contabile - active, capital propriu, datorit, venituri, costuri, cheltuieli st fapte economice ale entitai. Fapte economice - tranzactie, operatiune, eveniment care au modificat sau pot modifica activele, capitalul propriu, datoriile, veniturile, costurile si cheltuieltle entitat Obiectivele contabilitagii pot fi formulate astfel: ©) fimizarea datelor si informatiilor necesare elaboravii planurilor si programelor de activitate: 4} inregistrarea cronologica si sistematica a faptelor economice, prelucrarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala; 4 asigurarea controlului asupra activitatii desf&surate: J) furnizarea datelor si informatiilor pentru urmarirea folositii judicioase a factorilor de productie; pastrarea integrtatii patrimoniului; ) oferirea datelor si informatiilor necesare intocminii simatiilor financiare ce redau imaginea fidela a pozitiei si performanfei financiare a entitati, astfel incat utilizatori sA poata lua decizii optime. Contabilitatea culege informatiile primare, le prelucreaza aplicdnd procedee, modalita{i si tehnici specifice si le prezinté utilizatorilor sub forma de situatii financiare Utilizatorit potentiali ai informatiei fimanciar-contabile sunt: investitorit actualt si potengiali, actionarit, salariati entitaqit, creditorii, furnizori si ali parteneri comerciali, cliengi, institutile guvernamentale, publicul $i alte persoane fizice si juridice cointeresate. Tn finctie de niveiul si caracterul interesului financiar wilizatorii informatie’ financiar-contabile pot fi divizati in doua grape: externi, care se afla in afara entitatii si solicita informatii pentru Inarea deciziilor privind activitatea acesteia; * interni, care activeaza in cadrul entitati, Contabilitatea in RM are la baz un drept contabil ale cA surse sunt multiple, normalizarea cAirar se afl sub tutela statulni, in special al Ministerulni Finantelor Sistemul de reglementare normativa al contabilitatit reprezinta totalitatea actelor legislative gi jormative care reglementeaza finerea contabilitaii si imtocmirea situafilor financiare, Ca acte legislative si normative privind reglementarea contabilitajii in Republica Moldova se aplica: ‘*Legea contabilitatii' si raportirii financiare Nr.287 din 15.12.2017. Data intrdrit in vigoare: 01.01.2019; ‘* Standardele Nationale de Contabilitate (SNC) cu noile modificati din 01.01.2020; ‘¢Planul general de conturi contabile cu noile modificari din 01.01.2020; © Codul fiscal, Codul muneii, Codu! eivil; ‘Legea bugetului de stat; ‘ Legea bugetului asiguratilor sociale de stat; ‘ Indicatii metodice, instructiuni, scrisori si alte acte instructive emise de Ministeru Finantelor al RM ete. " Pina pe 01.01.2019 este in vigoare Legea contabilitati nr 113 din 27.04.2007 Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 1. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 2% Scopul Legit Contabilita{i si raportarii flnanciare reprezinia stabilitea cadrutui juridic, a cerinfetor generale gi mecanismului de reglementare al contabilitatii si raportérii financiare in Republica Moldova, prin descrieres: domeniului de aplicare: notiunilor de bazi utilizate; categoriilor de entitati si grmpuri; modului de finere al contabilitati; principiilor generale etc. Entitatea este obligat8 si tin contabilitatea si s& Intocmeasca situatiile financiare in modul previzut de prezenta lege, standardele de contabilitate si alte acte normative aprobate in confommitate cu art. $ alin. (1) lit. b) din lege. °. Standardele Nationale de Contabilitate sunt bazate pe Ditectiva 2013/34/UE si IFRS, elaborate si aprobate de Ministerul Finanfelor, care stabilesc reguli generale obligatorii privind finerea contabilititii si raportarea financiar8, Flecare standard national de contabilitate contine: 4 domeniuui de aplicare; + notiunile utilizate: \ reguli generale (recunoasiere, evaluare, derecunoastere, amor + modul de contabilizare; diverse particularitati ete % Planul general de conturi contabile - act nomativ care stabileste nomenclatonul, caracteristica si ‘modul de aplicare a conturilor contabile. El reglementeaz modul de inregistrare a faptelor economice in functie de continutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, normelor si politicilor contabile ale entitati cu ajutorul conturilor contabile. In Planul general de conturi contabile este utilizatd terminologia din SNC si alte acte nonnative contabile, ‘% fn decursul anului apar modificari in legislatie in rezultatul unor factori economic si sociali. Aceste schimbari sunt reflectate in materialele instructive si metodice curente ale Ministerului de Finante prin diverse Instructiuni, Regulamente, Scrisori gi alte acte instructive. Totodatd, la tinerea contabilititii se bazeazi pe reglementatile legislatiei fiscale, sociale, medicale, muncii etc. re ete): 1.2. Obligatiile si drepturile entititii privind tinerea contabilititii si raportarea financiar’. Raspunderea pentru tinerea contabilittii si raportarea financiara revine (art. 18, Legea nominalizata) % conducitoruiui, administratorulut — pentru persoanele juridice care desfagoar activitate de intreprinzator, indiferent de tipul de proprietate si forma juridica de organizare, reprezentantele permanente gi filialele entititilor nerezidente, organizatiile necomerciale si reprezentanfele entitatlor nerezidente, % conducitorulul, directorului — pentru autoritatie/institutile, cu exceptia autorittilor‘institutiilor bugetare, % fondatorulul — pentru persoanele fizice care desfigoara activitate de inueprinzAtor, cu exceptia titularilor patentei de intreprinzator; %® persoanel fizice care desfagoara activitate profesionala — pentru notati, avocati, executori Judecitoresti, mediatori, administratori autorizati, precum si pentru cabinetele individuale ale medicilor de Tamilie Persoanele previzute la art 2 sint obligate: a) si asigure organizarea si finerea contabilitatii in mod continu din momentul inregistrarii pana la lichidarea entitaii; b) sf asigure elaborarea, aprobarea si aplicarea politicilor contabile in confomnitate cu standardele de contabilitate si alte acte normative elaborate de MF; ) si asigure elaborarea si aprobarea: - planuli de conturi contabile de Iucru al entitaii, dupa caz; - procedeclor interne privind contabilitatea de gestiune: ~ fonmularelor documentelor primare si registrelor contabile; - regulilor circulatiei documentelor si tehmicii de prelucrare a informatiei contabile; 4) si asigure intocmirea complet $i corecti, integritatea si pistrarea documentelor contabile; e) si organizeze sistemul de control intern. Sistemul de control intern trebuie si includ& politicile si procedurile adoptate de conducerea entitafii pentm a asigura desfisurarea organizatd si eficienté a activitatii economice, inclusiv respectarea strict& a integritatii activelor, prevenitea si descoperirea cauzelor de fraud si Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 2. SRL rnc Cosing” | 37379512882 eb dpeacicemd | win poactve ml Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 eroare, exactitatea si plenitudinea inregistratilor contabile, precum si pregitirea oportuna a unor informatii financiare credibile. Pentru efectuarea controlului intern, entitatea poate s& creeze o subdiviziune separat sau si stabileascd printr-un regulament (ordin, dispozitie) modul de: repartizare a functiilor intre persoanele responsabile de efectuarea operatiunilor economice, pistrarea bunurilor si documentarea faptelor economice; identificarea persoanelor care au dreptul si semneze documentele primare; corectare a erorilor gi de restabilire a documentelor contabile pierdute, sustrase saw distruse. 1) s@ asigure documentarea faptelor economice si reflectarea acestora in contabilitate; 2) si asigure respectarea actelor normative previzute de MF; h) s& asigure intocmirea si prezentarea situatiilor financiare in conformitate cu Lege contabilitatii si raportarii financiare, standardele de contabilitate gi alte acte normative prevaizute de MF. Persoanele prevazute la art. 2 au dreptul: sd numeased si sé eliberese din functie contabitul-sef sau alta persoana imputernicité de organizarea si conducerea contabilitifii; si transmita finerea contabilitafii unet emtitati in baz contractual; sé stabileasca modul de finere a contabilititii, conform prevederilor art. 5 din Lege; sit stabileasca regul interne privind documentarea faptelor economice. Contabilul-sef sau alti persoana imputerniciti de organizarea si conducerea contabilitatii entitatii (de exemplu, directoral financiar, directorul economic, vice-presedintele sau alté persoana careia conform contractului de munca ii este atribuita o astfel de obligatie), cu exceptia entitatii de interes public, trebuie sa detin’ diplomé de studii superioare in domeniu! economiei sau de studii profesionale tehnice postsecundare in domeniul economiei. Pentru contabilul-sef sau atk persoand responsabild de organizarea si conducerea contabilitagii nu sunt previzute alte cerinfe (cum ar fi, de exemplu, certificarea, atestarea etc.). Cerinfele sus- mentionate urmeaza a fi aplicate persoanelor care vor fi numite in functia de contabil gef sau de persoana responsabila de organizarea si conducerea contabilitatii dupa 1 ianuarie 2019. Cerintele nominalizate nu se extind asupra persoanelor care, conform situatiei de la aceasta dat, activau in functiile sus-mentionate, findc& Legea nr. 287 a intrat in vigoare la data de 01.01.2019 si nu poate fi aplicata in mod retroactiv. in continuare, se prezinti modul de finere a contabilititii si de aplicare a Standardelor de Contabilitate prevzut in Legea contabilitafi si raportari financiare in art, 5 ‘Tabelul 1, Categorii de entitati fart. 4 din Legea Contabilitiii si raportarii fnanciare) eee ere emegorm amas | soe ect it | Ventre in vinci it | Nema mediy al sate Entitate micro = 5 600 000 11 200 000 £10 Entitate ici | = 63 600000 127 200 000 50 Entitate mijlocie 318 000 000 5636 000 000 S250 Entitate mare > 318 000 000 > 636 000 000 > 250. Grup mic = 80 300 000 £160 600 000. £50 Grup media | = 401 500 000 “803 100 000 250 Grup mare > 401 500 000 > 803 100 000 > 250 Entitatile micro, persoanele fizice care desfisoara activitate de intreprinzator dupa inregistrarea acestora ca platitori ai TVA, tin contabilitatea in partida dubla si intocmesc sitvatii financiare prescurtate conform SNC. ® Partida dubla - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrai, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile si situatiilor financiare. Entitafile mici, tin contabilitatea in partida dubla si intocmese situatii financiare simplificate conform SNC. Entitajile mijlocti si mari jin contabilitatea in partida dubla si intocmese situasii financiare complete conform SNC. Entitatile de interes public jin contabilitatea in partida dubl& si intocmese situatii financiare conform IRS, Entitate de interes public ~ entitate ale caret valori mobiliare sint admise la tranzacfionare pe 0 piagi reglementata; baned; asigurdtor (reasigurator)/soctetate de asiguréri; organism de plasament colectiv in valort mobiliare cu personatitate juridica:; entitate mare care este intreprindere de stat sau este societate pe actiuni in care cota statului depageste 50% din capitalul social (art. 3 alin. (1) din Legea nr. 287). Astiel, componenta entitatilor de interes public s-a largit prin raportarea la acestea a intreprinderilor mari care sunt intreprinderi de stat sau societati pe actiuni in care cota statului depaseste 50% din capitalul social. Iucepand cu 01.01.2019 entitatile sus/mentionate sunt obligate sé tind contabilitatea $i sd intocmeasca situa financiare conform IFRS. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 3SRL Proactive Cansuling” | +373 79882 $82 |heloGproactivemd | wew pro-active md ‘Republics Moldove, mmm. Chisiniy, st. Miropalit Varlsam 65, of 407 Proactive Organizatiile necomerciale si reprezentantele entitatilor nerezidente tin contabilitatea in partida dubli si intocmesc situati financiare conform indicatiilor metodice aprobate de MF. Persoanele fizice care desfigoard activitate de intreprinzitor, pind la inregistrarea acestora in calitate de platitori ai TVA, persoanele fizice care desfigoara activitate independenta, persoanele fizice care desfisoar’ activitate profesionala in sectorul justitiei si birourile infiintate de acestea, precum si merdicit de familie si cabinetele medicale fin contabilitatea in partida simpla in baza contabilitatii de casa, fara intocmirea situatiilor financiare, conform indicatiilor metodice aprobate de ME. %& Partida simpla - sistem contabil care prevede reflectarea unilaterala a faptelor economice, utilizand inregisirarea in partida simpla conform metodei “intrare-iesire”. ‘Tabelul 2. Componenta situatiilor financiare individuale fart. 21 din Legea Contabilitdpii raportéiril financiare) Situafil financiare complete Bil Situafii financiare simplificate jlangul Situafil financiare prescurtate Bilanqul prescurtat Situatia de p rofit si pierdere Situatia de profit si pierdere prescurtata Situatia modificarilor capitalului propria Situajia fluxurilor de numerar ‘Nota explicativa Perioada de gestiune pentru toate entitatile care intocmesc si prezinta situafii financiare este amul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pani la 31 decembrie, cu exceptia: cazurilor de reorganizare si lichidare a entitait; entitifilor care aplied alta perioada de gestiune, care coincide cu perioada de raportare financiara a entitaqii-mama; entitatilor pentru care MF, in functie de particularitatie activitait acestora, stabileste 0 perioada de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic; entitiqilor now-infiinjate pentru care prima perioada de gestiune cuprinde perioada de la data inregistrarii de stat pani la 31 decembrie al aceluiasi an calendaristic sau ultima =i a perioadei de gestiune. 1.3. Principiile generale ale contabilitatii Datorita faprului ca este important ca toti cei care tin evidenta contabila si/san receptioneaza situatiile financiare s@ le poata interpreta uniform, unitar si corect, s-a elaborat tn set de norme eu caracter general ce formeaza cadnul conceptual general al contabilitaii, numit principii contabile. in scopul crearii unei imagini reale a patrimoniului, a situatiei financiare gi a rezultatelor obtinute de catre entitate, potrivit art. 6 al Legil contabilitafii si raportaril financlare, este necesar de respectat urmatoarele principii generale ale contabilitati ‘Continnitatea — presupune c& entitatea va continua in mod normal functionarea cel putin pe o perioada de activitafii 12 luni de la data raportari, fara intentia sau necesitatea de a-silichida sau reduce in mod semnificativ activitatea. De exemplu: in mod normal mijloacele fixe se reflecta in bilan a valoarea contabila, care este egald cu diferensa dintre costul de intrare si suma amortizarii acumulate. in cazul lichidarii entitaqii este necesar de evaluat mijloacele {fixe Ta valoarea de lichidare (valoarea la care acestea pot fi vandute), care, de regula este mai mica decat valoarea contabild. impime recunoasterea elementelor contabile pe miisura aparitiei acestora, indiferent de ‘momentul incasirii/platii de numerar sau compensarii in alti fomma. Exemplu: in anul 201N s-a platit pentru revista ,,Contabilitatea si audit” suma de 1 250 lei, din care 1 000 lei, in mod anticipat, pentru anul 201N+1. In acest context, in anul 201N vor fi reflectate la cheltuieli administrative mumai 250 lei, celelalte 1000 tei constituind cheltuieli ale anului 201N+1. const in aplicarea politicilor contabile in mod consecvent de Ia o petioada de gestiune la ummatoarea. Respectarea acestui principiu asigur’ comparabilitatea in timp a indicatorilor economici. Regulile, procedeele si modalitijile specifice contabilitatit sunt fixate in politicile contabile ale entitatii. in caz de modificare a unei metode este necesar de calculat influenja acestei modificdri in expresie baneased, tar la efectuarea compararilor dintre indicator’ calculati dupa diferite metode de efectuat recaicularile respective, deoarece metodele $i evaludrile diferite conduc Ia rezultate diferite am admite supraevaluarea activelor si a veniturilor si/sau subevaluarea datoriilor sia Contabilitatea de angajamente Permanenta metodelor Prudenfa Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 4Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 cheltuielilor. Intangibilitatea presupune ci totalul bilanqului la inceputul perioadei de gestiune curente trebuie si corespunda cu fotalul bilantului la sfirsitul perioadei de gestiune precedente; Separarea _prevede prezentarea in situatiile financiare doar a informatiilor despre patrimoniul si patrimoniului datorille entitatii, care trebuie contabilizate separat de patrimoniul si datoriile proprietarilor sidatoriilor i ale altor entititi. De exemplu, S.R.L. ,, Vila Verde” trebuie sa aibd un cont bancar separat de cel al proprieiarului seu, Proprietarul in cauzd poate avea in proprietate 0 casd, 0 masind $i alte bunuri, poate avea de asemenea datorii personale, dar toate acestea mi reprezintai resurse sau datorii ale S.R.L. ,, Vila Verde” In plus proprietarul SRL, ,. Vila Verde” poate fi si proprietarul unei alte afaceri, de exemphi o cafenea. In ‘acest caz trebuie sd existe contabilitati complet separate pentru fiecare afacere. Necompensarea consta in contabilizarea si prezentarea distincta in situatiile financiare a activelor si datoriilor, veniturilor si cheltielilor. Orice compensare intre elementele de activ si de pasiv sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisd. Eventualele compensari intre creante si datorii ale entitatié fata de acelasi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuietilor la valoarea integrale: Prioritatea _presupune c& informatiile prezentate in situatiile financiare trebuie s& reflecte mai curind confinutului esenta si continutul faptelor economice decat forma lor juridicd. Pentru ca informayia sé asupraformei prezinte in mod credibil faptele pe care le reprecinti este necesar ca acestea sa fie contabilizate si prezentate in concordanta cu fondul lor si cu realitatea economica, si nu doar cu forma lor juridica. Evaluarea la presupune ci elementele contabile prezentate in situatile financiare se evalueaza la cost de cost deintrare achizitie sau cost de producti, cu exceptia cazurilor previzute de standardele de contabilitate Importanta permite nerespectarea cerintelor privind recunoasterea si evaluarea elementelor contabile, relativa _prezentarea, publicarea si consolidarea informatiilor aferente acestora atunci cand efectele rrespectari lor st nesemnificative. 1.4, Politicile contabile ale entitifii Regulile si practicile specifice aplicate de o entitate 1a finerea contabilititii si intocmirea situatiilor financiare se concretizeazi, in mod particular, de fiecare entitate in Politicile contabile, respectind prevederile SNC. ,Politici contabile, modificari ale estimérilor contabile, erori si evenimente ulterioare”. Politici contabile reprezinta principii, conventii, reguli si practici specifice aplicate de o entitate la ‘inerea contabilitati si intocmirea situatiilor financiare, Politicile contabile se selecteaza de care entitate, de sine stitator, in baza sistemului de reglementare normativa a contabilitatii care prevede diferite vatiante de recunoastere, evaluare si contabilizare a elementelor contabile (de exemplu, metoda de anortizare a activelor imobilizate, metoda de evaluare curentii a stocurilor, ‘meroda de recunoastere a veniturilor din prestarea servicitlor). La selectarea si aplicarea politicilor contabile trebuie respectate principiile generale si caracteristicile calitative ale informatiilor din situatiile financiare prevazute de Legea contabilitatii si raportarii financiare si a Standardelor Nationale de Contabilitate, in politicile contabile nu se includ procedeele cu o singura variant de realizare intruct acestea sint unice si obligatorii pentra utilizare (de exemplu, componenfa si modul de formare a costului de intrare a activelor imobilizate $i cireulante, modalitatea de reflectare a stocurilor in situagtile financiare, modu! de comabilizare a diferentelor de curs valutar reprezintd procedee cu o singurd varianté de realizare $i nu trebuie incluse in politicile contabile). Daca sistemul de reglementare normativa a contabilitagii nu stabileste metodele de tinere a contabilitatii referitor la un aspect concret, entitatea este in drept s claboreze metoda respectiva in baza prevedesilor Legii contabilititii si raportirii financiare, SNC si altor acte nommative in care sint reglementate aspecte similare Politicile contabile se prezinta in situatiile financiare in modul prevazut de SNC ,Politici contabile, modificari ale estimirilor contabile, erori si evenimente ulterioare” si SNC ,Prezentarea situatiilor financiare”. Politicile contabile trebuie selectate si aplicate in mod consecvent pentru fapte economice similare in cursul petioadei de gestiume, precum side la o perioada de gestiune la alta Politicile contabile se perfecteaza printr-un document de dispozitie (hotarare, dispozitie, ordin etc.) emis de catre organul (persoana) responsabil(a) persoana responsabilé pentru finerea contabilitatii si raportarea Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 5Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 financiara si se aplicd tuturor subdivizimnilor entitatii incepand cu prima zi a perioadei de gestiune unmatoarei celei in care politicile contabile au fost aprobate. Politicile contabile se aproba pentru fiecare perioadi de gestiune de citre onganul (persoana) responsabil(@) persoana responsabilA pentru tinerea contabilititii si raportarea financiard. Politicile contabile ale entitatii trebuie sa cuprinda urmatoarele compartimente de bazi: 1. Dispozitii generale; 2. Procedee contabile pentru care actele normative prevad diferite variante; 3. Procedee contabile elaborate de sine statator; in acest compartinent trebuie incluse procedeele contabile care mu sunt previzute in SNC-uri si alte acte normative contabile. 4. Anexe la Ordinul privind politicile contabile. Anexele la politicile contabile au un caracter de recomandare si pot fi aprobate prin ordin (decizii) separate. Aici se vor prezenta ,Formularele documentelor primare elaborate de entitate*; Lista functiilor persoanelor responsabile de intocmirea si semnarea documentelor primare”; ,Planul de conturi de tucru”; -Formularele registrelor contabile elaborate de entitate”; ,Termenele de efectuare a inventarierii activelor si datoriilor”; ,.Normele de consum al carburantilor si lubrifiantilor”; ,Normele de parcurs al anvelopelor pentru mijloacele de transport auto”; ,Componenta cheltuielilor de distribuite”; ,Componenta cheltuielilor adminis- trative”; ,,Componenta altor cheltuieli ale activitatii operationale” etc. Dezvaluirea politicilor contabile mi justificd reflectarea gresité sau inexacté a informagitlor si nu seuteste conducerea entitafit de rispundere pentru incéilcarea regulilor stabilite de finerea contabilitafi si de intocmirea situafiilor financiare. ‘Tema 2. OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITATIT 2.1, Obiectul de studiu al contabilitati. 2.2, Caractetistica si clasificarea activelor. 2.3. Caracteristica i clasificarea pasivelor. 2.4. Notiuni privind costurile. 2.5. Notiuni privind cheltuelile, veniturile si rezultatele financiare ale entitati 2.1. Obiectul de studiu al contabilitagii Obiectul de studin al contabilitafii il constituie reflectarea valoricd a patrimoniului entitati, precum si ‘migcarea, modificarea Iui ca urmare a faptelor economice ce genereazd costuri, cheltuieli, venituri si determinarea rezaltatelor financiare in perioada de gestiune. In definirea obiectului contabilititii se porneste de la categoria economica, juridica si financiars de patrimonin Prin patrimoniu se infelege totalitatea bunutilor economice pe care le gestioneaza o entitate, precum si totalitatea drepturilor si datorile pe care aceasta gi le asuma in legatura cu bumurile ce le poseda. Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitafii 1mmai in cazul in care el este investit, adica utilizat in activitatea economica in vederea obtinerii de bumuri si servicii destinate vanzarii, cumparari, ori in activitati administrative si social - culturale prin care se satisfac necesitafi reale ale entitatii. Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate este aceea a unei balante cu doua parti egale. in mod conventional, partea din stinga egalitatii poate fi denumita patrimoniu economic (bunurile economice), iar cea din dreapta egalitati, patrimoniu juridic (drepturile si datoriile) La nivetul obiectului de studiu al contabilitatii, bunurile economice sunt delimitate prin structura de active patrimoniale - ce posed titularul de patrimoniu, iar drepturile si obligatile prin cea de pasive patrimoniale - ce datoreazé tiuilarul de patrimoniu Corespunzator stadiilor circuitului economic deosebim: procesul de aprovizionarea, procesul de producerea, procesul de desfacerea, in cadrul proceselor economice se produc modificari si transformari ale bbunurilor economice, care, fireste, trebuie sa conducé la obtinerea de profit 2.2 Caracteristica si clasificarea activelor Bunurile economice, reprezints partea activa a patrimoniului, care se aflé in permanent& migcare si transformare in cadrul circnitalui economic, de aceea se mmesc active. Activele - resurse economice identificabile si controlabile de catre entitate ce provin din fapte economice trecute din a cator utilizare se asteapta obtinerea unor beneficii economiice, Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 6. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 Componenfa, modul general de clasificare a activelor, recunoasterea si evaltarea acestora sunt reglementate de prevederile SNC Prezentarea situatiilor financiare”, SNC ,Stocuri”, SNC ,Jmobilizari necorporale si corporale”, SNC ,Creante gi investiti financiare”, SNC ,.P&rti afiliate gi contracte de societate civila” WDupa modul de valorificare, adicd modul in care participa 1a procesul de productie si gradul de lichiditate (capacizatea unui activ de a se transforma in bant), bunurile economice se clasifica in: active imobilizate si active cireulante. I. ACTIVE IMOBILIZATE sant activele care au o perioada de utilizare mai mare de un an care, particip§ la mai multe cicluri economice si nu sént destinate vanzirii, Astfel de active cuprind: ‘LL, Imobiliziti necorporale reprezintd mijloace care nu imbraca form’ fizicd concreta sunt controlate de entitate, au un termen de utilizare mai mare de un an si sunt destinate a fi utilizate in activitatea de productie, comerciala si in scopuri administrative ale entitatii sau pentru a fi date in folosinta altor persoane fizice si Jjuridice. Imobiliziri necorporale includ: imobilizéri necorporale in curs de executie, Imobiliziri necorporale in exploatare si Fondul comercial —— Imobiliziri necorporale in curs de executie — imobilizari necorporale procurate sau aflate in procesul de creare si de pregitire pentru utilizare dupa destinatie, precum st imobilizdrile necorporale interconexate cu alte imobilizari care necesita lucrdri de pregitire pentru utilizare dupé destinatie. % — Imobilizari necorporale in exploatare sub form’ de concesiuni, brevete, licente si marci; drepturi de autor si titluri de protectie; programe informatice si alte imobiliziri necorporale (website-uri, retete, formule, modele, proiecte etc); Fond comercial — diferenfa pozitiva sau negativa dintre costul de intrare si valoarea just la data tranzactiei_a pani din activele nete achizitionate de catre o entitate, Acest element se include in componenta imobilizArilor necorporale numai in cazul transferului tuturor activelor sau a unei parti a acestora si, dup& caz, de datorii si capital propriu, indiferent daca este realizat ca urmare a procurarii sau a unor operatiuni de fuziuine. 1.2, Imobiliziri corporale — imobilizari sub forms de mijloace fixe, terenuri, imobiliziri corporale in curs de executie, investiti imobiliare si resurse minerale, Componenta: ‘> —_Imobilizari corporale in curs de execute ~ constructiile in curs de executie, utilajul destinat instalari, utiajul si alte obiecte destinate utilizari in calitate de mijloace fixe pind la transmiterea in exploatare, costurile ulterioare in curs de executie aferente mijloacelor fix. > — Terenuri — terenurile fara constructii, teremurile cu constructii, terenurile cu zicaminte aflate in curs de pregitire pentru utilizarea prestabilit si/sau transmise in exploatare, precum si drepturile de utilizare a terenurilor: > —— Mijtoace ‘fixe — claditile (inclusiv drepturile de uitlizare a acestora); constructiile speciale; masinile, utilajele si instalatiile tehnice; mijloacele de transport; inventarul si mobilierul; alte mijloace fixe (investitii capitale pentru mijloace fixe primite in leasing operational, fonduri de biblioteca etc.); Imobilizari corporale, valoarea unitara a carora depaseste plafonul valoric prevazut de artt. 264 al CF (6000 lei fart TVA) sau pragul de semnificatie stabilit de entitate in politicile contabile si transmise in exploatare pentru o perioadi mai mare de un an in activitatea entititii sau sunt destinate transmiterii in leasing. in componenta lor intra: cladiri, instalatié de transmisie (conducte de gaz, drumuri auto si cdi ferate, beciuri, fantani, sonde, elevatoare etc), mijloace de transport, consirucfii speciale, masini si utilaje, inventar de productie etc ——_Resurse minerale — resurse minerale aflate in curs de executie si/sau transmise in exploatare (pentru extractie). Resurse minerale - reprezinti partea natural a activelor corporale, care au o forma natural concretd de rezerve de perrol, gaze, piatré, material lemnos ete. extrase in cursul unei perioade indelungate, De asemenea, aici se includ si costuri aferente Iucritilor de explorare (pregdtire spre extractie) a resurselor naturale care pot fi valorificate de catre entitate. 1.3.) Active biologice imobilizaté. in cazul administririi de cAtre o entitate a transformérii biologice si recoltirii activelor biologice, in componenta activelor imobilizate se includ gi activele bologice (im animal vyiu saw o planta vie), care inglobeaza Active biologice imobilizate in curs de executie (imature) care se afla in perioada de pregitire spre utilizare dupa destinatie (de exemplu, viile st livecle inflingate pani la transferarea lor in categoria pe rod): Active Diologice imobitizate - activele biologice mature care asigura obtinerea multipla a produselor agricole si/sau a activelor biologice aditionale pe parcursul unei perioade ce depageste un an (de exemplu, ville, livezile, plantasille de pomusoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje, legumicole, vacile, ovinele, porcinele, cabalinele adulte) precum si activele biologice imature care se Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 7. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 afla in perioada de pregitire spre utilizare dupa destinatie (de exemplu, viile si livecile plantate, pind la transferarea lor in categoria pe rod) 14, Imobilizari financiare, denumite i Investitil financiare pe fermen Ting includ: active sub forma de valori mobiliare, cote de participatie in capitalul social al altor entitati si alte investiti detinute de entitate (ce depasesc 12 luni de la data raportarii) in scopul exercitarii controlului, objinerii veniturilor sau altor beneficii economice. Investitiile financiare se contabilizeaza in cadrul urmatoarelor grupe: % Valorile mobiliare care includ: 1) acfiunile — titluri de capital sub forma de certificate sau inserieri in contul personal care confirma dreptal detinstorilor sii (actionarilor) de a participa la conducerea societitii pe actiuni, de a primi dividende, precum si o parte din patrimoniul societitii in cazul lichidlrii acesteia; 2) obligariunile — tithuri de creanfe care acorda detinatorilor (obligatarilor) dreptul de a primi in termemul stabilit valoarea nominalai a obligatiumilor si venitul sub forma de dobinda aferenta acestora; 3) alte valort mobiliare — titluri de creanfe sub forma de: a) bonuri de trezorerie, care reprezinti valori mobiliare de stat emise cu scont gi iscumpérate la valoarea lor nominal, avind termenul de circulatie pind a un an; b) fe bancare, care confirma dreptul detinatorilor de a primi, la expirarea termenului fixat, mumerarul depus si o amumita dobinds. 2% Cotele de participatie reprezint& drepturi sub forma de parti sociale sau alte participatii detinute de entitate in capital! social al altor entitati. Marimea cotelor de participatie se negociazi intre asociati si se reflectd in actele de constituire ale entitatii in care investitorul detine astfel de cote. 7° Alte investitii financiare includ imprumuturile acordate, depozitele bancare etc. Jnprumuiurile acordate (entititilor afiliate si aferente intereselor de participare) reprezinta mijloace acordate de entitate in ‘numerar sau in naturd altor persoane juridice sau fizice in baza contractelor de imprumut. Depositele bancare reprezinti depuneri de numerar in insttutiile financiare la termen (pentru o perioada fix de timp) sau la vedere (fir fixarea termenului de plasare) in scopul obtinerii venitului sub formi de dobénzi. in componenta imprumuturilor acordate pe termen lung si scurt se evidentiaz’ imprumuturile acordate entiafilor afiliate si imprumunurile aferente intereselor de participare. in functie de directile de investire, investitile financiare pe termen lung se clasificd in: ” Investitii financiare pe termen Ing in parti neafiliate - au loc atunci cénd investitorul detine pani la 20% din capifalul social al entitiii in care s-a investit. In cazul dat din partea entitafii investitoare nu exista nici influentd, nici control asupra entitafii in care s-a invest — Investitii financiare pe termen lung in parti afiliate* (entitatea care direct simu indirect controleaza alti entitate) - includ investitiile in entitatile asociate si entititile fice. Entitatea asociati este entitatea in care investitoral define de la 20% 1a 50% din actiuni sau participatii in capitalul social, dar care nu este nici entitate fiicd, nici entitate mixta a investitorului. Entitatea mama este aceea care define controlul asupra altei entitatii numiti fiicd si care detine peste 50% de actiuni ale ei cu dreptul de vot. 1.5. Investifii imobiliare ‘ —Investitii imobiliare — un teren sau o clidire ori o parte a unei clidiri sau ambele detinute de proprietar sau locatar in baza unui contract de leasing financiar, mai degraba in scopul inchirierii si/sau pentru cresterea valorii acestora, decit pentra a fi 1) utilizata in productie, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor sau in scopuri administrative; 2) vindutd in procesul desfisuririi normale a activité. 1.6. Creanfe pe termen lung si alte active circulante cuprind: 7° Creantele pe termen lung - drepturi ale entitatii ce decurg din tranzactii sau evenimente trecute si din stingerea carora (pe o perioada mai mare de un an) se asteapta intrari (majorari) de resurse care incorporeazi beneficii economice. Toate persoanele fizice si juridice care au beneficiat de o valoare avansatd, urmind si dea 2 Parfiafiliate — entititi sau persoane fizice care au capacitatea de a controla saxs int controlate, au influent’ semnificativa sax sint induengate semmificativ de cealalta parte in politicle finankiaze si operationale, Control - capacitatea de a gestiona politicile financiare gi operationale ale entithtii sau societiti civile pentru a objine beneficii economice din activitatea acestora. Control comun — control partajat a nei activitsfieconomice convenit prin contract, care exist numai in cazul cind decizile legate de activittile relevante necesita consimfamintul unanim al paxtilor care detin controkul comun, Influenti semnificativa — capacitatea de a influenga politcile financiare si operationale prin participare la capitalul social al entitij in ririme de la 20% pini la 50% sau in alt mod prevazut de statut sau contract. Nu se consider’ parti afiliate: 1) entititile care a in comun tn director sau wn alt membni al personahslui-cheie din conducere, care nu controleaza si nu influenfeaza nici una din parti; 2) dienfii, fumnizori, francizorii,distribuitorii ete. cx care entitatea efectueaza tranzactii economice ordinate, indiferent de volumul acestora; 3) alte entitafi $i persoane fizice cum. ar f: nantatorii, creditor, organele sindicale, autortitile publice etc. in cadral unr relat ordinare, Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 8. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 echivalentul corespunzator, sunt denumite prin notiunea de debitori. Dupa gradul de afiliere al partilor, creantele se di in + Creante aferente partilor afiliate; + Creante aferente parfilor neafiliate. \ fn componenja activelor imobilizate se regdsese si avansurile acordate. Avansurile acordate reprezinta plafile efectuate in contul procurarii ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrarilor. Astfel, avansurile acordate pe termen lung si scurt pentru imobilizari necorporale si corporale, se prezinta in situatiile financiare (rd.040 si rd.120), in componenta activelor imobilizate, indiferent de termenul de achitare a avansurilor 117. Alte active imobilizate in componenta carora intra: + Cheltuielile anticipate pe termen lung, care reprezinta cheltuielile suportate in perioada de gestiune, dar care urmeaza si fie trecute la costurile si cheltuielile perioadelor viitoare in curs de peste 1m an si anume: servicii de publicitate, servicii de leasing inregistrate in factura fiscal emis pentru 0 perioada mai mare de un an etc. si + Alte active imobilizate, spre exemplu Ia primirea unor mijloace cu destinafei speciala in organizatiile necomerciale, $1 ACUM DUMNEAVOASTRA! @ Indicati care din urmitoarele elemente fac parte din active imobilizate si mentionati categoria la care se refera: WW De exemplu: Aparat de multiplicat a citrui valoare unitard e de 6 050 let = imobilizari > imobitizari corporale = Mijloacele fixe => contul de evidensit 123 ,Mijloace fixe” 1) _programe/softuri informatice: 2) numerar in contul curent in moneda national 3) rezerve de piatra; 4) obligatiunile ,entiti-fiice” care au termen de achitare 13 luni 5) clidirea administratiei entitagi: 6) _licenta privind activitatea de prestare a serviciilor de transport emis pe o perioadai de Sani; 7) benzind destinata necesitailor proprii ale entitaiis 8) _utilaj de productie destinat instalari; 9) depozite bancare pe termen lung la Vietorinbank SA: 10) Paina necesara pent fabricarea pain; 11) disponibilitti banesti in casierie; 12) automobilul entititit pentru necesititi administrative; 13) strungul utilizat in productie, 14) imprumuturi acordate pe termen de 2 ani: 15) telefonul al carui valoare unitara e de 5995 lei: 16) licentd pentru exportul produselor emis pe o perioada de 6 luni; 17) clidire achizitionaté pentru a fi utilizatd, in viitor, intr-un mod inca nedeterminat; 18) achitarea plati de leasing pentru o perioada de 18 luni: 19) avansul acordat pentru procurarea strungurilor: 20) avansul acordat pentru procurarea unui soft contabil. IL. ACTIVE CIRCULANTE - includ acele bumuri economice si valori care sint definute de cAtre entitate o perioada mai mica de wn an, participa, de regula, la un singur ciclu economic si se afla intr-o continua migcare, schimbandu-si forma (materie primé si materiale @ produse finite D creanje D bani). Caracteristicile activelor circulante sunt: Q bunuri ce se utilizeazé pe o perioada scurtis in activitatea entitii & particips de regula la um singur circuit economic, modificandu-si forma; © participa la procesul de productie cu intreaga lor valoare de uilitate, se consumd si isi transmit ‘valoarea asipra noulul produs; & se aflé intro continuit miscare si transformare in cadrul stadtilor cireuitulul economic; & sunt realizate sau definute pentru consum sau vanzare, Activele circulante includ: 21 Stocurile reprezinté bunurile economice aflate la dispozitia entitatii destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare sau vandute in aceeasi stare, sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie si includ: Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 9, SRL Poche Coning” | “372 79880882 [halon ave |_ menace Proactive eptce eon am Chas Mareple Vrms 07 ‘> — Materiale includ: materiile prime si matertalele de bazi - bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regisesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initialA, fie transformata. De exemplu: faind > paine, sfecla de zahir = zahar, Temn = mobild gi materialele consumabile - bunts care participa sau contribuie 1a procesul de productie si/sau de prestari servicii fri a se regisi, de regula, in produsul finit; si materialele consumabile — bunuri care participa sau contribuie la procesul de productie si/sau de prestari servicit fara a se regasi, de regula, in produsul finit De exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope $i acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport ete:: in cazul administrarii de catre o entitate a transformarii biologice si recoltarii activelor biologics, in componenta activelor sirculante se includ si _Activele biologice cireulante, care inglobeazA: animale Ta crestere si ingrisat care includ unele grupe de active biologice mature (de exenipli, iepuri de casa, animalele cu bland, pasirile adulte) si imature, cum ar fi animalele tinere (de exemplu, viet, purceli, miei) si animalele rebutate din cireada (turma) de baza si trecute la ingrisat, —— Obiectele de mica valoare si scurta durata (in continuare OMVSD) - bunuri valoarea unitard a carora mu depageste plafonul stabilit de legislatie sau pragul de semnificafie prevazut in politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durata de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unitara. De exemplu, instrumente si dispocitive cu destinatie generala si specialé, utilay de schimb, ambalaj (patete), inventar de productie, imbricdminte si incéljminte speciala, dispozitive de protectie, lenjerie, constructii si dispozitive provizorii, inventar sportiv si turstic si alte obiecte similare; > —— Productia in curs de executie - bunui care nu au trecut toate stadiile de prelucrare prevazute in procesull tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor tehnice si receptiei sau necompletate in intregime, precum si costurile aferente serviciilor si lucririlor in curs de executie: > Produse - bunuri fabricate in cadrul entitaqii care includ: = semifabricate - bunuti al c&ror proces de productie a fost finalizat intr-o sectie (fazi de fabricatie) si care sant supuse in continuare prelucrarii in alta sectie (facd de fabricafie) sau se livreazi cumparatorilor, + produse finite ~ bunuri care au parcurs in intregime stadiile procesului de productie si nu necesita prelucrari ulterioare in cadrul entititi, au fost supuse probelor tehnice si receptiei, sfnt integral completate si pot fi depozitate in vederea vanzArii sau livrate direct cumparatorilor; - _ produse secundare - bunuri care se obtin in procesul de producti concomitent cu produsele principale si au o importanja secundara si valoare nesemnificativa fata de acestea; ‘ ——- Marfuri - bumuri procurate de entitate in vederea revanzarii sau produse transmise spre vinzare ‘magazinelor proprii. in categoria marfurilor, de asemenea, se includ cladirile, terenurile si alte bunuri imobiliare detinute pentru vanzare; 2.2. Creamte comerciale yi calculate) Creantele curente - drepturi ale entitiyii, pe 0 perioad mai mica de un an, ce decurg din tranzacfit sau evenimente trecute si din stingerea cérora se asteapta intrari (majordri) de resurse care incorporeacié beneficii economice. in components lor intr ¥22,,,Creanjele comerciale si calculate’; ¥23,,,Alte creante curente”. Creantele comerciale si calculate la rindul sau se divizeazd in: Creante comerciale; Creante ale partilor afiliate; Avansuri acordate curente; Creanfe ale bugetului; Creante ale personalului. —— Creanfele comerciale si Creanfele ale partilor afiliate - datoriile unor cumparitori, clienti pentru produsele finite, marfurile vindute acestora sau servicii prestate/lucrari executate. Creanjele comerciale se contabilizeacd pe masura livririi bunurilor, prestarii servicilor si executdrli ucrarilor ca majorare concomitentis a creanjelor si veniturilor dupa caz, a daiorittor curente. > —— Avansuri acordate curente sunt creantele, care apar ca urmare a acordarii unor sume, sub forma de avansuri, fumizorilor pe un termen mai mic de un an pentru bunurile economice care vor fi procurate. Jn cadrul avansurilor acordate se evidentiaza avansurile acordate pentru stocuri care se precintd in situatiile financiare respectiv in componenga activelor circulante indiferent de termemul de achitare a avansurilor, pe ‘ermem lung si‘sau scurt. Astfel, avansurile acordate pe termen lung si scurt pentru stocuri, se prezint& in situatiile financiare (rd. 280), in componenta stocurilor. > Creanfe ale bugetului includ: impozitele si taxele achitate in avans/rate, sumele platite in plus la buget, diferenfa dintre suma TVA trecuta in cont si calculatd, suma TVA aferenta avansurilor primite, impozitele indirecte spre restituire, alte creante ale bugetului in conformitate cu legislatia in vigoare. Creantele Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 10Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 bugetului se contabilize curente. ca majorare a creanjelor $i diminuare a numerarulut sau majorare a datoriilor > Creanfe ale personalului fa(8 de entitate pot aparea in unma operatilor ce se referd la: avansurile acordate in contul satariulul, sumele acordate titularilor de avans, creanjele privind recuperarea prejudiciulut material, alte creange ale personalulut. 2.3. in cadrul altor ereange curéiité se includ: Creanfe privind veniturile din utilizarea de catre tert a activelor entitatii; Creante preliminate; Creanfe eurente privind asigurarile; Alte creanfe curente. > —_Creanfe privind veniturile din utilizarea de catre terti a activelor entitatit cuprind venituri privind platile de leasing, arenda (locatiune), venituri privind dividendele, dobanzile si redeventele calculate. ‘> — Creantele pretiminare cuprind creanfele preliminare privind decontirile cu. bugetul, privind leasingul gi altele. Astfel de creante apar, de regulé, la reflectarea si trecerea in cont a TVA aferenta cotei nedecontate a valorii rambursabile a bnurilor primite in lesing, serviciilor importate pentni care TVA mu a fost achitata la buget, marfurilor importate pentru care a fost prelungit termenul de plata TVA. > —— Creanfele curente privind asigurarile includ datorii ale companiilor de asigurari si ale organelor de asigurari sociale si medicale. Alte creante curente - se referd la creanele privind iesirea (vinzare) altor active, cu exceptia produselor si mérfurilor (necorporale, corporale, financiare, materiale, OMVSD etc.), privind subventiile, finanarile si incasarile cu destinatie specials, aferente partenereatului public-privat, precum gi creantele privind reclamatiile inaintate si recunoscute. $I ACUM DUMNEAVOASTRA! Datoriile lucrdtorilor fata de entitate pentru marfurile vandute in credit reprezinta: 2°. creante ale personalului Avansul acordat lucratorulus in contul salariului reprecinta: W__avansuri acordate %_creanje ale personalului 24) Numerarul reprezinta valori economice care Imbracé forma sau indeplinesc functia de bani si se pot regisi ca mijloacele banesti in moneda nationals si valuta straina. Cea mai mare parte a decontarilor realizate de entitati se deruleaza prin intermediul bancilor prin conturile curente. Astfel, numerarul include: Casa; Conturi curente in moneda nationala; Conturi curente in valuta straina; Alte conturi bancare; ‘Transferuri de numerar in expeditie; Documente banestt. 205) TWestifil financiare curenite - active sub forma de valori mobiliare, cote de participatie in capitalul social al altor entitati si alte investitii detinute de entitate (ce mu depasesc 12 luni de La data raportari) in scopul exercitérii controluiui, obtinerii veniturilor sau altor beneficii economice. Investitille financiare se contabilizeaza in cadrul urmatoarelor grupe: Acestea cuprind: > —_Investifille financiare curente in parti neafiliate; ‘> Investitii financiare curente in parti afiliate. orgs 2.6,/Alle active eireulante, Din componenta lor fac parte: ‘> —Cheltuieti anticipate curente reprezinta valori achitate in perioada de gestiune, dar care umeaza a fi trecute la chelmieli in perioadele viitoare in decurs de pan la un an (valoarea contabilé a licentei eliberate pe 0 perioada de pind la un an, formularelor cu regim spectal, politel de asigurare, ratele de leasing operational, abonamentul pentru ziare, reviste, editti periodice $1 informative indicate in factura fiscal etc.) ‘> Alte active circulante, spre exemplu inregistrarea bunurilor primite de catre institutiile medico- sanitare cu attonomie financiard (produse alimentare, detergenti, materiale medicinale, utilaje sportive) onganizatiile necomerciale si alte entitati pentma a fi transmise altor beneficiari sau pentru a fi utilizate in cadrul centititii pe parcursul unei perioade ce nu depageste 12 luni, Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 11SRL Proactive Cansuling” | +373 79882 882 |helloGproactivemd | ww pro.acave md Proactive Tepblis Maldon. Chih areal Vara 63 of 40 $I ACUM DUMNEAVOASTRA! Indicati care din urmatoarele elemente de mai jos ale entitait ce produce si comercializs fac parte din active circulante si mentionafi categoria la care se referé > De exemplu: Aparat telefonic al cirui valoare unitard e de 2 050 lei > stocuri > OMVSD= contut de evidenga 213 ,Obiecte de mica valoare si seurta durat” 1, benzina; 2. blocul administrativ in curs de executie; 3. plata in avans pentru serviciilor de reclama (6 luni); 4. echipament de protectie; 5. vinul aflat la maturare 6 7. 8. utilaj de productie instalat; calculator a cérui valoare e de 450 leis .avansuri acordate curente furnizorilor pentru procurarea stocurilor: 9. marfuris 10. programa informatica; 11. sumele impozitelor si taxelor virate la buget in avans, 12. vinul imbuteliat si destinat vanzarii; 13, sticle in care se toarna vinul; 14, struguri de poama; 15. sume datorate de cumparatori pentru vinul vandut; 16. numerarul disponibil in banca; 17, imprumuturi acordate pe un wn termen de 12 luni; 18, depozite bancare detinute pe o perioada de 3 luni: 19. blocul sectiei de producere dat in exploatare; 20. numerarul din casierie Schematic, structura activelor entitatii, ce urmeaza a fi expusa in situatile financiare, si amame, in Bilant se prezinta astfel ACTIVE 1. Activele imobilizate 2. Activele circulante _,fa2 —,) 12 _,} 13. 14. 24. on P| 1.5. 25. +—| fp 7] 26 26. — iJ a7. gt T, Clasificarea activelor entitatit (Conform prevederilor SNC-urilor) Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 12. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 2.3 Caracteristica si clasificarea pasivelor Pasivul patrimonfal arat& modul de finantare a bunusilor economice si gradul de exigibilitate a surselor de finanyare. Pasivele sunt definite prin prisma surselor de finantare ale elementelor de activ, care m-si schimba volumul si structura in mod independent, ci sunt conditionate de migcarile si transformarile elementelor de activ. Componenta, modul general de clasificare a elementelor de pasiv, recunoasterea si evaluarea acestora sunt reglementate de prevederile SNC ,,Capital propriu si datorii”, SNC ,,Prezentarea situatiilor financiare”, SNC , Parti afiliate gi contracte de societate civila”, SNC ,,Costurile indatorarii”. in vederea procuratii bunurilor economice, o entitate foloseste finantarea proprie ((ficuti de proprietar, ce-si aduce contributia personal) si finantarea straina (asigurata de terte persoane ce imprumuta averea sa sub forma creditelor bancare, achitirilor ulterioare pentru bunurilor procurate $i servictile prinite etc). Astfel, pasivele emtititii inglobeaza: capitalul proprin si datoriile. IIL. CAPITALUL PROPRIU exprima finantarea proprie a bunurilor economice aflate in circuital patrimonial al entitati, reprezentind marimea ramasa in activele entitatii dupa scaderea datoriilor. Normele contabile din RM previd urmatoarele componente ale capitalului propriu: capitalul social si neinregistrat, primele de capital, rezervele, profitul (pierderea), rezervele din reevaluare $i alte elemente ale capitalulut propriu 4.1. Capital social, neinregistrat si prime de capital se contabilizeaza in cadrul urmatoarelor elemente: capital social, capital nevarsat, capital neinregistrat, capital retras, patrimonitl primit de la stat cu drept de proprietate, prime de capital. (p. 27 din anexa la Ordinul MF nr. 48/2019) * ——Capitatut social reprezinta suma aporturilor banesti si nebiinesti alocate de citre fondatori/actionari 1a crearea entititii in contul achitérii actiunilor pentru asigurarea activititii statutare a acesteia. Modul de formare a capitalului social este reglementat de actele legislative ale RM si actele de constituire a societatii (contractul de constituire si statutul), De exemplu: capitalul social al SA trebuie sé constitute mu mai pujin de 20 mit tei, iar marimea capitalului social al nei SRL create riiméne ta diseretia fondatorilor. > ——Capitatul nevarsat reprezinta datoriile fondatorilor privind alocarile in capitalul social. La data inregistravii de stat a entititii se contabilizeazi majorarea concomitenta a capitalului nevarsat sia capitaluluit social (in societaile pe actluni — a capitalului neinregistrat). > Capital nefnregistrat - aporturile aferente majoririi capitalului social primite pind la inregistrarea de stat a modificdrilor introduse in actele de constituire ale entititii (acfiunile nemuregistrate Ia Comisia Nationalé a Piefei Financiare). Dupa inregistrarea de stat a actitnilor plasate la infiintarea societatii pe activi, valoarea nominal& (fixata) a acestora se contabilizeazi ca diminuare a capitalului neinregistrat si majorare a capitalului social. ‘* ——Patrimontul primit de 1a stat cu drept de proprietate apare la autoritatile gi institutiile publice la autogestiune. Primirea acestui patrimoniu se contabilizeazA in marimea stabilita in actele de constituire si/sau in alte documente prevazute de legislatie ca majorare a activelor gi a pattimoniulni primit de la stat cu drept de proprietate (pet. 17! din SNC), Tesirea (diminuarea) patrimoniului primit de la stat se contabilizeaza ca diminuare concomitenta a patrimoniului primit de la stat cu drept de proprietate sia activelor (pet. 17° din SNC) > — Capitalul retras reprezint valoarea actiunilor proprii riscumparate de la actionari, precum si valoarea cotelor de participatie, rascumparate de la asociatii sai. Partile sociale proprit retrase (achizitionate, rascumpérate sau dobindite de entitate de Ia detinatorii sau succesorii acestora) se contabilizeaza la valoarea efectiva de retragere (achizitionare, riscumpiirare sau dobindire) ca majorare a capitalului retras concomitent cu diminuarea activelor care au servit drept sursa de plat sau majorarea datoriilor fata de proprietari in cazul achitarii ulterioare. La anularea sau instrainarea parjilor sociale retrase, diferenfele favorabile dintre valoarea efectiva de retragere si valoarea nominala (fixata) sau de instrainare a acestora se inregistreaza ca Prime de capital, iar diferentele nefavorabile se deconteaza la Profitul nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti. — Prime de capital reprezinta excedentul (diferentele favorabile) dintre: valoarea efectivd si valoarea nominalé a partilor sociale depuse in capitalul social; valoarea nominalé sau de instréinare si valoarea de retragere a partilor sociale proprit rascumparate st ulterior anulate sau instrtinate; valoarea nominal a obligafiunilor i valoarea nominalé a actiumilor in care acestea au fost convertite. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 13. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 S22)RefetVE sunt sumele alocate de entitate penta compensarea anuunitor cheltuieli sau pierderi legate de activitatea economico-financiar’. Caracteristica de baz a rezervelor este aceea cé ele se constituie in raport cu cotele stabilite din profitul net. Structural rezervele se divizeazs in: > Capital de rezerva - rezervele, care se constituie la entitate in baza legislatiei si actelor normative in vigoate. De exemplu: SA sau SRL sunt obligate si creeze pe seama profitulut net rezerve, ce trebuie sé constituie cel putin 10% din capitalul social, fondurile de investgit sunt obligate sa formeze un fond special de asigurare a investifilor in proportie de 30 % din capitalul social initial etc.; > —_Rezerve statutare - rezervele a cAror formare, scop si mArime sunt prevazute in statutul sau contractul de constituire a societitii. De exemplu rezerve pentru dexvoltarea social si a productiei intreprinderit, pemru stimularea material a lucrétorilor etc.; ‘Alte rezerve - rezerve, care se formeazA in baza deciziei adunarii generale a actionatilor / fondatorilor 3.3 Profit erepartizat/pierdere neacoperita reprezinta rezultatul financiar al activitatii intreprinderit dupiianoaime, Pierdere neacopera - sparcgaleaaMemd cheltuichile'sn mai mari aieeriemic. fn contabilitate se evidentiaza: > —— Corectii ale rezultatelor anilor precedenti reprezinta profitul (pierderea) apairut in urma erorilor contabile comise la inregistrarea elementelor contabile in anii precedenti, dar depistate si corectate in perioada de gestiuine, Aceste corectii se contabilizeaza in conformitate cu SNC Politici contabile, modificari ale estimérilor contabile, erori si evenimente ulterioare”. La reformarea bilantului corectiile rezultatelor anilor precedenti se deconteaza la profitul nerepartizat (pierderea neacoperiti) al anilor precedent. > Profit nerepartizat (pierderea neacoperita) al anilor precedenti — o parte din capitalul propriu care nu a fost uliizata sau repartizata intre proprietarii entiatii sub forma de dividende sau venituri din participatii ‘> Profitul net al perioade! de gestiune este rezultatul financiar obtinut in perioada curenta dupa impozitare la 31 decembrie, ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile curente ale entitatii recunoscute in perioada de gestiune curenta, ‘* —Profitul utilizat al perioadet de gestiune reprezinti profitul anului de gestiune utilizat pe parcursul perioadei curente pind la impozitare. Profitul utilizat al perioadei de gestiune conform deciziei organulti de conducere imputernicit al entitaii se contabilizeaza ca majorare concomitenta a profitului utilizat gi a datoriilor sau elementelor capitalului propriv ale entitatii, La reformarea bilantului profitul utilizat al perioadei de gestiune se deconteaza la diminuarea (majorarea) profitului net (pierderit nete) al perioadei de gestitme curente 3.4))Alte elemente de capital propri includ orice elemente ale acestuia, care n-au fost incluse in capitatul social, in primele de capital, in rezerve, sau in profit (pierdere) sam in rezervele din reevalnare, - Fonduri - reprezinta aporturile initiale ale fondatorilor fundatiilor, fondurile de active imobilizate si autofinantare. Modul de constituire, utilizare si contabilizare a fondurilor este reglementat de Indicatiile metodice privind particularitatile contabilitatii in ONG. “> La entitatile cu proprietate publica, ca alte elemente de capital propriu pot fi inregistrate subventit care reprezinta asistenja acordatd de Guvern, alte autoritaii ale administratiei publice, institutii si organizatii nationale si internationale sub forma unor transferuri de resurse cu conditia respectarii de catre entitate a anumitor cerinte. De exemplu: pretul real unitar de vénzare al painti este 5 let, iar SA “Franzeluta” vinde cu 4 lei, deoarece 1 lew din pretul de vanzare al péinii este compensat de bugetul de stat. 3.5, Rezultat financiar total. - Rezultat financiar total, cu ajutorul caruia se determina profitul (pierderea) net al entitatii, obtinut in cursul anului de gestiune, Datoriile reprezinta obligatii actuale ale entitatii ce decurg din fapte economice anterioare si. prin stingerea (decontarea) carora se asteapta si rezulte o iesire (diminuare) de resurse care incorporeaza beneficii economice. Persoanele fizice si juridice fata de care entitatea are obligatii sunt numite creditori. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 14Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 Criteriul 1. 4. Datorii pe termen lung | jn fimcjie de termenul de achitare 5, Datorii curente Criteriul 2. Datorii (certe) In fimctie de gradul de estimare 6. Provizioane (atorii incerte) Criteriul 3. Datorii faté de partile In finctie de afitierea pargilor Datorii faté de partile neafiliate afiliate Criteriul 4. Datorii financiare Jn fimetie de continutul economic Subventii Datorii comerciale — Alte datorit Datorii calculate ‘Figura 2. Clasificarea datoriilor in functie de criteriile existente in SNC-uri Datoriile se inregistreaza in urma tranzactiilor sau evenimentelor anterioare, care rezulta din contractele incheiate sau din cerintele legislatiei in vigoare (de exemplu, procurarea mArfurilor si serviciilor cu achitare ulterioara, primizea creditelor bancare, calcularea impozitelor etc.). Datoria se considera pe termen lung atunci cind ea urmeaza a fi stins’ in termen de peste 12 luni de la data raportarii. TV. Datoriile pe termen Tung se disting in 4.1. Datoriile financiare pe termen lung, care includ: Creditelor bancare pe termen lung; Amprumuturilor pe termen lung. . Acestea sunt primite pe un termen stabilit si pentru o anumita plata (dobinda) sau gratuit, in cadrul imprumuturilor pe termen lung si scurt se evidentiazi imprumuturile din emisiunea de obligatiuni, inclusiv ‘imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile si alte imprumuturi. Datoriile aferente dobinzilor se recunose pe misura calculirii lor conform conditilor contractuale si se inregistreazA ca majorare a cheltuielilor curente sau a valorii activelor cu cicl lung de productie si majorare a datoriilor in confommitate cu SNC “Costurile indatorarii” 4.2 Alte datoril pe termen Tung incluc: » Datorii comerciale pe termen lung seprezint§ datoriile entititii fata de fumizorii din tard si strdindtate pentru valorile materiale procurate si serviciile primite, precum si locatori privind bunurile primite in leasing - - ” Datorii fata de partile afitiate pe termen Iung exprima datoriilor aferente intereselor de participare, ~ Avansuri primite pe termen lung — mijloace banesti primite de la cumpardtori pentru bunurile care vor fi procurate efectiv de catre ei mai tarziu (peste un an). » ‘Venituri anticipate pe termen lung - este suma incasarilor de numerar in perioada curents, dar care se referd la perioade viitoare. ” Finanjari si ineasari cu destinaffe speciala pe termen lung — este suma donatiilor sub forma de mijloace banesti sau active imobilizate sau circulante, de regula, de intreprindetile de stat sau organizatiile nonguvernamentale (ONG) de la diferite fonduri sau companii » Provizioane reprezinta datorii cu exigibilitate sau valoare incerta, Componenta poate fi Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 15. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 a) Provizioanele pentru beneficiile angajatilor se constituie pentru datoriile entitatii fata de personal privind concediile de odihn4, pensiile, recompensele pentru rezultatele activitatii anuale si alte plati rezultate din contractele colective si individuale de munca. b) Provizioanele pentru garantii acordate cumparatorilor/clientilor se constituie pentru acoperirea cheltuielilor de reparafii si deservirii in cursul perioadei de garantie a bumurilor vindute, pentru retumarile si reducerile de pret Ia bunurile vindute si pentru alte garantii care rezulta din contractele incheiate cu cumparitorii/clienti. ©) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru diferentele de impozite rezultate din controalele initiate gi nefinisate; impozite pentru care entitatea are deschise procese in instantele judecatoresti, precum si in alte situatii care pot genera datorii aferente impozitelor si taxelor, inclusiv majorari de intirziere (penalitati) si amenzi. 4) Alte provizioane se constituie pentru acoperirea cheltuielilor legate de litigii, de protectia mediului, de iegirea imobilizérilor corporale, de restructurarea entititii si in alte scopuri stabilite de legislatie si/sau de conducerea entitati. V. DATORIA se consideri CURENTA atunci cind ea urmeazi a fi stinsd in termen de 12 huni de la data raportarii, Componenja datoriilor curente este: 5.1 Datorii financiare curente reprezinta datoriile entitatii fata de bancile comerciale, persoanele fizice si juridice, partie neafiliate si afiliate, personalul entitatii pentru: > Credite bancare pe termen scurt (in monedt national si valuta straina) > —— imprumuturi pe fermen scurt, precum si celea din emisiunea de obligafiuni, care au termen de achitare mai mic de un an; 5.2 Datorii comerciale curente sant datoriile entittii fatd de furnizori pentru valorile materiale procurate siachitate mai térziu si cuprind > Datorii comerciale curente (fata de partile neafiliate) > Datorii curente fata de partile afiliate > —__Avansuri primite curente 5.3 Datorii calculate curente includ: ~ Datoriile fata de personal privind retribuirea muncii — includ datoriile entitatii fafa. de personal privind salariile calculate, dar neachitate. De exemphu, salariul tarifar a contabilului sef constituie 6 720 lei. in tuna curenté, a fost present la lucru 160 ore din cele 168 ore precontzate. Care va fi marimea salariulu » Datoriile fafa de personal privind alte operatiuni — apar in cazul in care entitatea are datorii fat de personal privind bunurile procurate, de acestia, din mijloace binesti proprii sau in cazul in care titularii de avans pleaca in deplasare fara acordarea avansului, - Datoriile privind asigurarile sociale si medicale - sant datoriile entitaii fara de * Casa Nafionala de Asigurari Sociale (CNAS), ce includ contributii de asigurari sociale (in continuare - CAS) calculate de catre angajator din salariile angajatilor — 24 % (din 01.01.2021). © Casa Nationala de Asigurari in Medicina (CNAM), ce includ prime de asigurari obligatorii de asistenta medicala (in continuare - PAM) refinute din salariul angajatilor - 9 % (din 01.01.2021) Exemplu: Salariul calculat contabilului sef constituie 6 400 lei_in acest c La aceasta sum entitatea calculeazi ‘Din aceasta sumA entitatea retine: 1. CAS —24% = 1. PAM-9% = Y% Astfel, datoria fatd de CNAS va constitu WB Datoria fata de CNAM va fit Datorii fata de buget, includ datoriile entititii fata de buget privind impozitul pe venit din activitatea de intreprinzitor si profesionala, impozit pe venit retinut la sursa de plata, TVA, accize etc. Tot aici, sunt incluse datorii fat de buget privind sanctiunile. ‘Taxa pe valoarea adaugata Taxa pe valoarea adaugata (ia continuare ~ TVA) — impocir de siat care reprezinit o forme de colectare Ia buget ‘a umet parti a valortt menfirtlor livrate, servicitlor prestate care sint supuse impozitari pe terttoriul Republicti Moldova, recum si a nel parti din valoarea mérfurilor, servictilor impozabile importate in Republica Moldova, - Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 16. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 Conform art. 96 din Codul Fiscal, sunt stabilite cotele TVA, precum: cota-standard — in marime de 20% din ‘valoarea inpozabiti a marfurilor si servicilor importate gi a livriilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova si cota redusa (8%, 12%) Exemplu privind caleulul TVA (20%) Preful marfii fara TVA = 200 let ‘Preful marfii, inclusiv TVA = 200 lei TVA Pretul marfii, inclusiv TVA = Pretul marfii, fara TVA = » ‘Venituri anticipate curente este suma incasarilor de numerar in perioada curenta, dar care se referd la perioada vitoare. » Datorii fata de proprietari — reprezinté datoriile intreprinderii fat de fondatori privind dividendele calculate, dar neachitate ” Finan{ari si incasari cw destinafie spectala curente — este suma donatiilor sub forma de mijloace banesti, active imobilizate sau circulante primite, de regula, de intreprinderile de stat sau organizatiile necomerciale (ONG) de la diferite fonduri sau companiit (grantura) » Provizioane curente — 0 sursa a cheltuielilor sau costului produsuli la moment, dar care vor apatea efectiv in perioadele viitoare: Provizioanele pentru beneficiile angajatilor, Provizioanele pentru garan{il acordate cumparatorilor/cliensilor, Provizioanele pentru impozite, Alte provizioane. 54)/Alte datoriicurente reprezinta: ” Datorit preliminate - datoriile marime carora a fost evaluat in prealabil, iar scadenta va fi stabilita in petioadele de gestiune urmatoare. » Datorii privind asigurarea bunurilor si a persoanelor reprezinta datoriile entitatit fata de companii de asigurari privind asigurarea bunurilor sia persoanelor. » Datorii curente privind bunurile primite in gestiunea economica apar in cazul primirii bunurilor de la alte entititi (fondatori, organele administratiei publice) in gestiune temporari. Datoriile privind bunurile primite in gestiune economic se diminueazd la retwmarea activelor sau ta recuperarea valortt ‘acestora prin mumerar sau alta forma de compensare. ” Alte datorii curente sant datoriile entitatii privind sanctiunile comerciale, datoriile faqs de persoane fizice pentru bunuri achizitionate etc. $I ACUM DUMNEAVOASTRA! Clasificapi elementele contabile in bunuri economice si surse de finangare ale acestora si indicapi simbolul ciffic al contului conform Planulut general de contri. Elemente patrimoniale Actiy Pasiv [Mijloace fixe Rezerve prevamute de legislatie Obiecte de mica valoare si scurti durata Creanfe comerciale curente Capital nevarsat Marfuri ‘Datorii fata de personal privind retribuirea muncii ‘Avanstri primite curente ‘Numerar in conturi curente in moneda najionala /Avanstri acordate curente Active biologice imobilizate Imobilizari necorporale in exploatare Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 17Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 13. [Creante ale personalului 14. _|Datorii comerciale curente 15. |Investifii financiare curente in parti neafiliate Schematic, structura pasivelor entitatii, ce urmeaza a fi expusé in situatiile financiare, si anume, in Bilant se prezinta astfel: 2 1 3. 2 4 E> 3 & 4 5. s 6. Figura 3. Clasificarea pasivelor entitatii conform SNC-urllor 2.4 Nofiuni privind costurile de productie Costurile de productie reprezinta resursele exprimate valoric si consumate pentru fabricarea produselor sau prestarea serviciilor Particularitagile costurilor sunt %®. Casturite de productie tin nemijlocit de procesul de productie; 7 Casturile de productie se inclid in cost stocurilor fabricate (produse finite, productie in curs de executie); %® Casturile de productie se reflectit in capitolul ,,Active eireulante” al bilanfulut (ca produse finite si productie in curs de execufie) si nu se tau in calcul la determinarea rezultatulti financiar Dupa modul de includere in costul de productie, costurile se clasifica in: directe $i indirecte. 2% Costuri directe reprezinta costurile legate nemijlocit de procesul de productie care pot fi identificate si atribuite unui anumit tip de produs in momentul efectuarii lor, fir a fi necesare unele calcule suplimentare (adied, nemijlocit pe baza datelor din documentele primare). in categoria costurilor directe se includ: costurile materiale si costurile cu personalul. La entititile de productie costurile materiale directe cuprind valoarea materiilor prime si materialelor de bazA utilizate in procesul de productie, si anume: = materii prime si materiale, care constituie baza productiei fabricate (de exemplu: sfecla de twilizatd la fabricarea zahdrululy: * articole accesorii (piese de completare) si semifabricate supuse asamblirii sau preluctavii suplimentare la entitatea respectiva (de exemplu: firele utiizate in industria textild), + valoarea serviciilor cu caracter de productie prestate de terti (de exemplu: valoarea testelor de laborator privind testarea calitifii carnii la combinatele de mezeluri); * combustibilul de toate tipurile (solid, lichid si gazos) consumat in scopuri tenologice (de ex: piieura twilizatd la fabricarea energiet electrice): = energia de toate tipurile (electrica, termica, aet comprimat, frig, etc.) consumata in scopuri tehnologice (de exemplu: energia electric utilizaté pentru flerberea continutului borcanelor sau apa utilizaté shar Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 18. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 pentru spalarea fructelor, pregatirea siropurilor la fabricile de conserve; frigul wtilizat la prelucrarea strugurilor sau aerul comprimat utilizat la fixarea dopurilor sticlelor la combinatele vinicole etc) in costurile directe cu personalul a entititii de productie se includ toate tipurile de remunerari a muncii prestate de citre muncitorii incadrati in activitatea de baza a entititii (de ex: retributile lemnarilor la fabricile de mobila) si contributiile pentru asigurarile sociale aferente salariului calculat muncitorilor de baza De exemplu, la 0 brutirie se vor recumoaste ca directe unmitoarele costuri: consumul de find, apé, drojdie, sare; salariile brutarilor; contribufiile pentru asigurérile sociale calculate la salariile brutarilor etc. %__Costurile indirecte de productie cuprind costurile aferente gestiunit si deservirii_ subdiviziunilor sectiilor) de productie, ce tin de fabricarea concomitenté a mai multor produse’prestarea serviciilor. Fle nu se identificd din momentul efectuarii lor pe produse, lucriri sau servicii, ci numai la nivelul unui centr de colectare (de regula, sectia), iar pentru a fi atribuite unui tip de produs sunt necesare efectuarea unor calcule suplimentare. Astfel, la sfargit de lund, costurile indirecte de productie se includ in costul produselor/serviciilor prin repartizare, conform modului stabilit in politicile contabile ale entitati. in categoria costutilor indirecte de productie se includ: © amortizarea si costuri privind repararea si intretinerea (energie electricd, materiale etc.) mijloacelor fixe utilizate in productie; “& amortizarea imobilizarilor necorporale utilizate in productie; + intrefinerea personalului administrativ si de deservire al subdiviziunilor de productie; + protectia muncii si tehnica securitatii a subdiviziunilor de productie; ‘ intrefinerea pazei si cheltuieli privind asigurarea securititii anti incendiare din sectiile de productie; + costuri cu deplasarile personalului de productie etc. Contabilitatea costurilor de productie se fine separat pe activitifile de baza si cele auxiliare?. Costurile de productie ale activitatti de bazé prezuma costurile ce tin de fabricatia produselor si/sau prestarea serviciilor ce constituie scopul activititii entitati, Ele se contabilizeaza la contul de calculatie - 811 ,,Activitati de baza” Costurile de productie ale activitatii auxiliare reprezint’ costurile legate de: producerea ambalajelor; fimizarea diferitelor tipuri de energie (de exemplu, energiei electtice, termice, aerului comprimat, ffigului, apei): deservirea cu transport; reparatia mijloacelor fixe; fabricafia instrumentelor, echipamentelor speciale, pieselor de schimb etc., fabricatia altor procuse sau prestarea altor servicii cu caracter auxiliar pentru necesitaile inteme ale entititit si/sau destinate livrarii tertilor. Ele se contabilizeaz la contul de calculatie - contul 812 ,,Activititi auxiliare™ Reiegind din prevederile contabile nationale‘, in cadrul activitatilor de baz si auxiliare, costurile se divizeaza in directe, repartizabile gi indirecte, fapt prezemtat in figura 4 Costurile in cadrul activitatilor (de baza si auxiliara) — Costurile directe de Costurile indirecte de produetie produetie RSS. costurile costurile cu materiale personalul Figura 4, Clasificarea costurilor de productie ale entitaii 5 Indica meradiceprisndconabltareacostilr de produ caleultia cosa produslr gi sercilor. pet 10 “Ipaiesps mtosicnprnd containers corto de 0 sooth prodielor gt oanner SC Sc. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 19Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 2.5, Nofiuni privind cheltuielile, veniturile si rezultatele financiare ale entitafii Cheltuielile reprezinti diminvari ale avantajelor economice inregistrate in perioada de raportare curent sub formA de iegiri sau reduceri ale valorii activelor ori de cresteri ale datoriilor si care genereazA o reducere a capitalurilor proprii (rezultatului financiar), altele decét cele rezultate din distribuirea acestuia cdtre proprietari Spre deosebire de costuri, cheltuielile nu se includ in costal produselor (serviciilor). se reflect in Situatia de profit si pierdere si se scad din venitul la calcularea profitului (pierderii) perioadei de gestiune. Transformarile si migcdrile complexe ale patrimoniului sunt generate de faptele economice. In functie de caracterul ordinar, obignuit si repetitiv, faptele economice se pot grup in aga mumite activititi: activitate operationala si alte activitat. Activitate operationali - fotalitatea operatiunilor economice aferente activitatilor principale ale entititi, precum si activitatile conexe acestora. Alfe activitati - ansamblul faptelor economice care uu se atzibuie la activitatea operationalé a entitati. in functie de destinatie, cheltuielile se subdivizeazA in urmStoarele grupe S cheltuieti ale activitatii operationale; Bcheltuieli ale altor activitatii; S_cheltuieli privind impozitul pe venit Cheltuieli ale activitatii operationale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activitatii de bazi a entitatii: + Costul vanzirilor reprezinté costuri raportate la cheltuielt ca rezultat al comercializarit bunurilor (valoarea contabilé/costul efectiv al produselor finite si mérfurilor vandute) si prest&rii serviciilor sau lucrarilor executate, costuri aferente contractelor de constnuctie, de leasing, precum si costul altor gemuri aferente activitatii de baza a entitatii; + Cheltuieli de distribuire sunt chelnuieli aferente promovarii si comercializArii produselor finite, ‘mirfurilor, serviciilor, si anume: cheltuielile privind operatiunile de marketing, pentru ambalaje si impachetarea produselor si mérfurilor, cheltuielile de transport aferente desfacerii, cheltuielile pentru reclama, reparatiile cu termen de garantie a produselor si mérfurilor vandute, cheltuielile privind retribuirea muncii salariatilor de 1a entititile de comert, care cuprind salariile de bazi si suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime platite ‘vanzatorilor, casierilor, hamalilor, precum si bucatarilor, ospatarilor Ia entitatile de alimentatie publica si a altui personal, care participé nemijlocit Ia vanzarea miarfurilor, comisioanele platite agentilor comerciali, organizatiilor de desfacere, cheltuielile privind procurarea licentelor pentmu exportul produselor si marfurilor. + Cheltuieli administrative cuprind cheltuielile aferente organizini, deservirii si gestionaii entititii in ansamblu. Acestea sunt cheltuielile privind amortizarea, reparatia si intretinerea mijloacelor fixe cu destinatie general gospodareasca, amortizarea imobilizirilor necorporale cu destinatie generala gospodareasca, intretinerea personalului administrativ si de conducere, impozite, taxele si plitile virate in buget (cw exceptia impozitului pe venti), cheltuielile cu scopuri de binefacere si sponsorizare, pentru protectia muncii; cheltuielile de protocol (reprezentare), cheltuielile pentru deplasarile de serviciu ale personatului de conducere, cheltuielile de organizare aferente desfisuririi adunatilor actionarilor, cheltuielile pentru lucrarile de cercetiri stiintfice, inovatii, cheltuielile pentru reciclarea cadrelor, cheltuielile aferente angajarii fortei de munca etc. . Alte cheltuieli din activitatea operationala includ cheltuielile legate desfasurarea activitatit operationale a entitatii, dar care nu pot fi atribuite la costul vanzarilor, la cheltuielile de distribuire sau la cheltuieli administrative, si anume: sumele cheltuielilor privind vanzarea altor active circulante, cheltuieli privind sanctiunile sub forma de amenzi, penalititi, despigubiri, lipsurile si pierderile din deteriorarea valorilor activelor imobilizate si circulante, cheltuieli privind creantele compromise, cu exceptia celor comerciale, cheltuieli aferente ajustarilor privind deprecierea activelor circulante, cheltuieli privind diferenfele nefavorabile dintre cursul oficial al BNM gi cursul de cumparare-vanzare a valutei, cheltuielile aferente produselor rebutate etc Cheltuieli ale altor activitati cuprind cheltuielile conditionate de iesirea si deprecierea activelor imobilizate, ajustirile de valoare a investitilor financiare, de tranzactile de natura financiara si de evenimentele extraordinare ale entitatii. Acestea cuprind: + Cheltuielile cu active imobilizate care reprezinta cheltuielile aferente iesirii si deprecierit activelor imobilizate si cuprind cheltuielile aferente iesirii (cu_exceptia lipsurilor constatate 1a inventariere) imobilizArilor necorporale, imobilizarilor corporale, activelor biologice imobilizate, imobilizarilor financiare, deprecierii activelor imobilizate, decontirii fondului comercial pozitiv, cheltuieli privind provizioanele aferente activelor imobilizate ete + Cheltuieli financiare sunt cheltuieli si pierderi care rezulta din operatiuni ce tin de activitatea financiard entitatii si anume: cheltuieli privind redeventele; cheltuieli aferente emisiunii actiunilor proprii si efectuarii operatiunilor cu acestea; valoarea contabild a activelor imobilizate si circulante transmise cu titla Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 20, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 gratuit; cheltuieli privind dobinzile (cu exceptia costurilor privind dobinzile aferente contractelor de Leasing la locatar si contractele de microfinantare, care se reflecté in componenta veniturilor din vinzari), cheltuieli aferente ajustirilor de valoare privind investitile financiare pe termen lung si curente; cheltuieli aferente iesirit investitiilor financiare; cheltuieli aferente diferentelor de curs valutar si de sum; alte cheltwieli financiare. + Cheltuieli exceptionale reprezinta cheltuieli efectuate in urma unor evenimente atipice care nu se manifest permanent sau cu 0 anumita regularitate, Acestea cuprind pierderi rezultate din calamitafi naturale, in urma accidentelor, perturbari politice, modificarea legislatiei firii. Tot aici sunt incluse si pierderile din stoparea activitatii de baz a intreprinderii in urma evenimentelor exceptionale (salariile angajatilor in perioada stationatilor si contributiile de asigurari sociale si primele de asistent’ medicala, valoarea bunurilor materiale, energiei electrice, apei, constumate etc.) - Cheltuieli privind impozitul pe venit/profit reprezinti suma total a cheltuielilor privind impozitul pe venitul impozabil si cel din activitatea operationalf, contabilizat la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune, Se determina prin aplicarea la suma profitului impozabil a cotei impozitului stabilita in Codul fiscal pentru perioada fiscala respectiva. Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite de legislatia fiscala (se determind in rapoarte fiscale). Structura cheltuielilor entitatii, conform prevederilor contabile nationale, se prezinté schematic in figura Figura 5. Clasificarea cheltuielilor entitat $1 ACUM DUMNEAVOASTRA! Clasificaji elementele contabile in costuri si cheltuieli si indicati simbolul cifric al contului conform ® Planulut general de conturt. De exemplu: calculul dobanzilor pentru credite pe termen lung => cheltuieli => cheltuieli ale altor activitati => chettuieli financiare=> 722 1) materiale consumate pentna intretinerea sectiei de productie; 2) calculul amortizarii cladirii biroului administrativ; 3). materia prima ulilizata pentma fabricarea produselor; 4) valoarea materialelor de ambalaj utilizate in depozitul entitatii pentru ambalarea produselor fabricate; 5) combustibilul consumat pentr masina de serviciu a personalului administra; 6) cheltuieli privind asigurarea securitati clidirii administrative prestate de catre terti; 7) valoarea energiei electrice utilizate pentru iluminarea sectiei de productie; 8) combustibilul utlizat pentrs incilzirea sectiei de producti; 9) valoarea materialelor de ambalaj tehnologic utilizat in procesul fabricdrit produselor; Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 21. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 10) valoarea contabila a materialelor vindute; 11) sanctiunile economice calculate; 12) valoarea contabild a produselor vindute; 13) cheltuieti legate de deplasarea sefului sectiei de productie cu acordarea prealabila a avansuluis 14) valoarea contabilii a OMVSD vandute; 15) salarile calculate muncitorilor ocupati cu fabricarea produselor; 16) salaviile calculate adiinistratiei sectiei de productie; 17) salariul calculat contabitului; 18) salatiile calculat vinzitorilor; 19) salariul calculat directorului financiar; 20) valoarea contabilé a frigiderului predat cu titlu gratuit. Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate in cursul perioadei de gestiune, sub forma intririlor de active sau majorarii valorii acestora, sau a diminuarii datoriilor care au drept rezultat cresteri ale capitalului proprit: cu exceptia celor legate de contributiile proprietarilor. fn functie de caracteral ordinar, obisnuit si repetitiv, veniturile generate de faptele economice se pot grupa in venituri din activitate operationala si venituri din alte activitai Veniturile din activitatea operafionala cuprind sumele rezultate din activitatea de baza a entitatii Acestea cuprind: - Venituri din vanzari - incasari din vinzarea produselor, marfurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor, veniturile aferente contractelor de constructie, de leasing gi alte venituri aferente gemurilor principale de activitate; ~ Alte venituri din activitatea operationala cuprind sumele rezultate din iesirea (vanzarea, schimbul) altor active circulante (cu exceptia produselor finite si marfurilor), venituri din sanctiuni sub forms de amenzi, penalititi si despagubiri, din recuperarea prejudiciilor materiale, venituri din plusurile de active imobilizate si circulante constatate Ia invemtariere, venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescriptie expirat, venituri din ajustarile privind deprecierea activelor circulante, venituri aferente diferentelor favorabile dintre cursul oficial al BNM si cursul de cumparare-vanzare a valutei etc.; ‘Venituri din alte activitati cuprind sumele primite sau de primit din alte feluri de activitati ale entitati. Acestea cuprind: + ‘Venituri din operatiuni cu active imobilizate includ incasarile din vinzarea imobilizarilor necorporale si corporale, activelor biologice imobilizate, imobilizarilor financiare, investitiilor imobiliare; din decontarea fondului comercial negativ etc.; + Venituri financiare cuprind veniturile din interese de participare, din dobanzi, din iesirea investitiilor financiare, aferente ajustirilor de valoare privind investitile financiare, sub forma de diferente de curs valutar gi de suma ete.; + ‘Venituri excepfionale prezinta sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurati si alte intreprinderi sub forma de recuperate a pierderilor rezultate din calamitatile naturale si alte evenimente extraordinare, Structura veniturilor entitatii conform prevederilor contabile nationale se prezinta schematic in figura 6. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 22, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 Figura 6. Clasificarea veniturilor entitatii conform prevederilor SNC-urilor $1 ACUM DUMNEAVOASTRA! Clasificati veniturile in finetie de tipurile acestora si indicafi simbolul cifric al contului conform Planului general de conturi, De exemplu: sume aferente penalitatilor calculate contra agentilor => ‘venituri = venituri din activitatea operationala => Alte venituri operafionale => 612 1. sume primite din sponsorizare: 2 venturi calculate din dividende; 3. venituri din contracte de leasing operational: 4, valoarea activelor circulant intrate cu tit gratuit; 5. venituri din compensarea pierderilor din calamititi naturale; 6. venituri din redevente: 7. venituri din plusurile de produse coustatate la inventariere: 8. __venituri din tecuperarea prejudiciai material; 9. diferente favorabile de curs valutaraferente datorilor comerciale; 10. Venituri din imibilizari necomporale vandute: 11. venituri din vinzarea materialelor: 12. veninuri din vinzarea produselor: 13. _venituri din vanzarea actiumilor pe termen scurt 14. venituri din vanzarea obiectelor de mica valoare si scurta durata 15. Venituri din vinzarea investitillor financiare pe temmen lung; 16. venituri din dobanzi; 17. venituri din plusurile de wtilaj constatate la inventariere: 18. venituri din sanctiuni: 19. _venituri din diferenta de suma: 20. —_venituri din decontarea datorilar cu termen de prescriptie expirat. Potrivit reglementatilor actuale, in sistemul contabil, rezultatele financiare (profitul sau pierderea), se stabilesc 1a finele perioadei de gestiune. Rezultatele financlare reprezinti expresia valoricd a avantajelor (Gezavantajelor) economice ale intreprinzatorului pentru capitalul investi privind riscul activitaii de intreprinzator, exprimat prin diferenfa dintre efectul obinut (venitur) si efortul depus (cheltuielile) in procesul activitati sale. in functie de natura operatiilor care le genereazA, rezultatele sunt structurate in: = Rezultatul din activitatea operafionala (total venituri operationale — total cheltuieli operationale). => Rezultatul din alte activitati (‘otal venituri din alte activitdti — total cheltuieli din alte activité) Prin insumarea acestor dows tipuri de rezultate, se determind rezultatul pind la impozitare (profitul and la impozitare). => Rezultatul pana Ja impozitare. Diminuand din rezultatul pani 1a impozitare cheltuielile privind impozitul pe venit/profit, se calculeaz’ rezultatul net al perioadei de gestiune. = Rezultatul net al perioadel de gestiune. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 23, SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactiv ‘cute Matra Chun Morwpole Vaan 65 0f 107 | TEMA 3. POZITIA $I PERFORMANTA FINANCIARA = Confinutul si structura bilanfului I => Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilanfului Continutul si structura Situafiei de profit si pierdere 3.1. Conginutul si structura bilantulut in scopul formarii unei imagini complete, clare si precise asupra activitatii economice desfigurate de entitate, apare necesitatea intocmitii bilanjului Etimologic, cuvantul bilant deriva din cuvintele latine ,,bi” si .lanx” si corespunde notiunii de ~ ; balanta cu dow talere. AA Bilanful - procedeu de Iucru specific metodel contabilitati, prin intermediul caruia se prezinti generalizat informatit aferente soldurilor existente 1a data raportaril privind activele, capitalul propriu si datoriile. in practicd contabilé nationala se utilizeazi: 2 forma tablou a bilantului, cu gruparea elementelor de activ si de pasiv in doud colane distincte, in functie de criteriile amintite anterior, in mod ordonat, expresie valorica si lao anumité dati. Bilantul in aceasta formi are dowd parti alénurate, partea sting nnmiti ACTIV si partea dreapti numiti PASIV. Cele dous structuri de activ si de pasiv sunt concepte proprii, specifice contabilitatii Particularitatea bilanfului consta in identitatea sau egalitatea totalurilor valorice ale activului si pasivului, Tentitatea activului si pasivului reiese din faptul c& atat in activ, cét si in pasiv sunt prezentate unele si aceleasi bunuri economice, mimai c& grupate dupa diferitecriterii. Din egolitatea activului si pasivului rezulta si nofiunea de bilant care inseamnd echilibru, identitate a dows part Generalizarea in bilant a bunurilor economice si surselor de formare/finantare se face in = capitole, iar fiecare pozitie/zind din activul si pasivul bilantului poartd denumirea de tS postura de bilant. Bilantul cuprinde 6 capitole: din care primele dowd sunt destinate pentru reflectarea activelor, iar celelalte patru capitole - pentru reflectarea pasivelor. Activul, prin componenta sa evidentiaz4 destinatia si lichiditatea bunurilor economice. Ordinea de dispunere a posturilor in activul bilanfului este de la cele mai putin lichide (imobilizAri) la cele mai lichide (numerarul), Denumirea capitolele care se cuprind in bilanful coincide cu denumirea grupelor in cazul clasificarii activelor. Pasivul, prin componenta sa evidentiaza sursele de formare, in functie de modul de constituire si gradul de exigibilitate. Ordinea de succesiune a posturilor de pasiv se incepe cu elementele capitalului proprin, continuand cu datoriile pe termen lung si curente. Denumirea capitolele din pasivul bilanfului, de asemenea coincide cu denumirea grupelor in cazul clasificdrii pasivelor. in functie de categoriile de entitati prevazute in Legea contabilitatii si raportarii financiare (art. 4) si necesitatile informationale proprii entitatea poate intocmi: Bilanyul prescurtat in componenta situatiilor financiare prescurtate + Bilanyul simplificat in component situatiilor financiare simplificate. Bilanyut in componenta situatilor fnanciare complete Modul de intocmire a bilantului prevede respectarea unor cerinfe: ‘2%. mu se admite compensarea reciproca intre elementele de activ gi pasiv; % activele sint prezentate in bilan in ordinea cresterii lichiditatii acestora, iar datoriile in baza cresterii exigibilittit; % lucririle de completare a bilanfului reprezintA prin continutul lor, in cea mai mare parte, operatii de transpunere si de prelucrare a datelor din balanta de verificare % clemente patrimoniale se reflecti in bilantul 1a Costul de intrare san costnl corectat diminuat eu amortizarea si pierderile din depreciere acumulate: Costul de intrare — Amortizarea acumulata — Pierderi din depreciere Amortizarea reprezinta alocarea sistematict a cotei parti din valoarea imobilizarii, pe toata perioada de utilizare, in vederea includerii acesteia la costuri de productie sau cheltuieli Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 24, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 Jn bilant suma amorticarii si deprecierit imobilizarilor necorporale, corporale, resurselor minerale, activelor biologice, investifiilor imobiliare, precum si deprecierea terenurilor se scade, prin urmare se indicé valoarea contabilit a activelor respective. De exemplu: La postul ,.mobilizari necorporale” din Bilantul prescurtat se reflecta valoarea contabil a imobilizarilor necorporale in curs de executie si in utilizare, determinata in conformitate cu SNC _,,Imobilizari necorporale si conporale” O entitate la data raportirii dispune de urmitoarele informatii: - costul imobilizarilor necorporale in curs de executie ~ 78.000 lei, - costul imobilizarilor necorporale in utilizare — 450 000 lei; ~ suma amortizarii acumulate - 85 000 tei; = suma pierderilor din depreciere - 24 000 lei. Conform datelor din exemplu, entitatea reflects in rd. ,,lmobilizari necorporale” din bilant valoarea contabila a imobilizirilor necorporale in sumé de 419 000 lei (78 000lei + 450 000lei — 85 000 lei —24 O00Iei). Referitor la Objectele de mici valoare si scutit duraté”, acestea se vor reflecta in bilant la valoarea contabila a obiectelor de mica valoare si scurta durata calculata prin sc&derea din costul de intrare a sumei wurii calculate Deoarece capitalul nevarsat si cel retras reduc mArimea capitalului propriu elementele respective se scad din valoarea capitalului social gi nu se reflecté in pasivul bilantului De exemplu: La postul "Capital soctal st neinregistrat” din Bilantul prescurtat se inscrie suma capitalului social, neinregistrat, nevarsat si retras, care se determina in conformitate cu SNC Capital propriu si datorii”. O entitate la data raportai dispune de urmatoarele date privind soldurile - capitalului social - 1 350 000 lei; - capitalului nevérrsat - 240 000 lei; =~ capitahulut retras - 180 000 lel. Conform datelor din exemplu, entitatea inscrie in rd. "Capital social si neinregistrat"t suma de 930 000 lei (1350 000 lei - 240 000 lei - 180 000 lei) in cazul in care intreprinderea suportd pierderi, suma acestora se inscrie in posturile Profit nerepartizat (pierdere neacoperité) al anilor precedenti si Profitul net (pierdere neti) al perioadei de gestiune cu semnul saninus”, adicd se ia in paranteze (). Celelalte posturi din activ si pasiv cuprind elementele explicate in tema 2 ‘Structura bilantului ‘Actualmente, forma prescurtatd a bilantului se prezinta astfel: Tabetut 3.1. Bilan ta 31.12.202N (el) (Capitolul A Active imobilizate ‘Capitoiul C_Capital propriu Timobilizari necorporale T Capital social si neinregistrat TI Imobilizari corporale TEPrime de capital TI Investiti financiare pe termen lung TIT Rezerve TV Creante pe termen Iung si alte active IV Profit (pierdere) 'V Alte elemente de capital propri Capitolul B_Active circulante Capitolul D_Datorii pe termen lung T Stocuti TI Creanje curente gi alte active circulamte IM Investiti financiare curente IV Numerar si documente banesti Capitolul E_Datorii curente Capitolul F Povizioane TOTAL ACTIV Cc TOTAL PASIV = Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 25, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 eo ‘Si acum, Dumneavoastra!!! Situatia practica 1. Se cere: de intocmit bilantul SRI. "Vega “la 01.01.202__ in baza datelor de mai jos. Ne Denumirea elementelor patrimoniale ‘Suma (ei) | Activ | Pasiv 1._| Capital social 20 000 2. | Cont curent in moneda national 54000 3.__| Amortizarea mijloacelor fixe 10 000 4.__ | Credite bancare pe termen lung 10 000 5.__| Datorii fata de furnizori pentru bunuri procurate 48-000 6._| Casa 300 7._| Datori fats de personal pentru retribuirea muncit 11500 | 8._| Marfuri 30.000 Utilaje 50 000 Profit nerepartizat al anilor precedenti 22 500 Creante ale personalulut 3700 Datorii fafé de buget privind TVA. 18 000 Total Bilantul contabil se va intocmi giin anexa | (respectati structura bilanfului), Amexa 1 BILANTUL PRESCURTAT la 202 Nr. ‘Activ Cod. Sold la at. rd. | inceputul | sfirsitul perioadei de | perioadei gestiune | de gestiune 1 2 3 4 3 ‘A. | ACTIVE IMOBILIZATE —_ I I. Imobilizari necorporale 010 IL Imobilizati corporale 020) TIL Investifiifinanciare pe termen lun; 030, TV. Creante pe termen lung si alte active imobilizate 040 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE (rd.010 + 14.020 +] 050 14.030 + rd.040) B. | ACTIVE CIRCULANTE I. Stocuri 060 TL Creante curente si alte active cireulante 070) “IL Investifii finaneiare curente (080 TV. Numerar si documente banesti 090 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE (14.060 + 14.070 +] 100 14.080 + 14.090) TOTAL ACTIVE (Fd.050 + ra.100) 110 Nr Pasir Cod. Sold la opt. rd. ‘nceputul sfirsitul perioadei de | perioadei de gestiune gestiune 1 2 3 4 5 C. | CAPITAL PROPRIV Capital social si neinregistrat 120 TL Prime de capital 130 ML Rezerve 140 TV. Profit (pierdere) 150 ‘V. Rezerve din reevaluare 160 Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 26. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 “VIL Alte elemente de capital propriu 170 TOTAL CAPITAL PROPRIU (¢d.120 + 14.130 + rd. 140 +] 180 14.150 + r.160+rd.170) D. |DATORM PE TERMEN LUNG 190 E._| DATORII CURENTE. 200 TOTAL DATORI (4.190 + 14.200) 210 PROVIZIOANE, 220 TOTAL PASIVE (1d.180 + rd.210 + rd.220) 230 3.2. Tipuri de modificari privind activul si pasivul bilantului Faptele economice care au loc in procesul activitifi a intreprinderii genereazt modificari in structura gi arimea elementelor patrimoniale. Aceste modificari conduc la majorarea sau diminuarea posturilor bilantiere, dar egalitatea dintre totalurile activului si pasivului Bilanqului contabil se mentine permanent, Astfel, activitatea oricarei intreprinderi porneste de la un bilan initial care, sub influenta faptelor economice, suport amimite modificari. in urma acestora, la finele perioadei de gestiune, se intocmeste un nou bilant. In abordare traditionala, influenta faptelor economice asupra pozitiei financiare a intreprinderii este examinati pe baza egalitatjii bilanjiere ACTIV-PASTV, modificarile respective fiind grupate in patru tipuri: 1. Modificari in componenta activelor A-X+X=P; 2. Modificari in componenta pasivelor A=P-X+X: 3. Modificari in volumul activelor si pasivelor in sensul majorarii A+X=P+X; 4. Modificari in volumul activelor si pasivelor in sensul diminarii A-X=P-X. fn scopul reflectarii modificarilor generate de faptele economic, totalul activului va fi notat cu A”, ‘otalul pasivului — cu ,P”, iar marimea modificarii —cu,,X”. ‘Tipul 1. Modificari in componenta activelor Modificarile de tipul 1 au loc in uma operatiunilor care genereaza majorarea unui element de activ si diminuarea altui element de activ cu aceeasi sma. Exemplul 1. Din casieria intreprinderit unui angajat i-a fost eliberat avans in sumd de 5 000 lei pentru cheltuielt de deplasare. Operatiunea dati genereaza majorarea elementului de activ ,Creanfe ale personalului” si diminuarea elementului de activ Casa” cu 5 000 lei. Eouafia care exprima modificatile de tipul 1 are urmatoarea forma: A +X —X-P Ca recultat totalul activului $i totalul pasivului nu s-a modificat, modificarea s-a produs numai in structura activulut. Tipul 2. Modificart in componenta pasivelor Moditicaite de tipul 2 au loc in uma operatiunilor care genereaza majorarea unui element de pasiv gi diminuarea altui element de pasiv cu aceeasi suma. Exemplul 2. La adunarea general a fondatorilor intreprinderii s-a decis crearea rezervelor statutare din contul profitului nerepartizat al anilor precedent in sum de 4 000 lei Aceasté operatiune conduce la majorarea elementului de pasiv ,Rezerve" i diminuarea elementului de pasiv ‘Profit nerepartizat” cu 4 000 lei Ecuafia care exprima modificérile de tipul 2 are urmitoarea forma: A =P +X — Ca recultat totalul activului si totalul pasivilui nu s-a modificat, modificarea s-a produs numai in structura pasivului ‘Tipul 3. Modificari in volumul activelor si pasivelor in sensul majorarit Modificatile de tipul 3 au loc in urma operatiunilor care genereazi majorarea att a elementelor de activ, cit sia elementelor de pasiv cu aceeasi suma. Exemplul 3. Au fost procurate materiale de la furnizori in valoare de 8 000 lei cu achitare ulterioaré Operatiunea determina majorarea concomitenta a elementului de activ ,Materiale” si a elementului de pasiv ~»Datorii comerciale curente” cu 8 000 lei. Eouafia care exprima modificatile de tipul 3 are urmatoarea forma: A +X =P +X Ca recultat totatul activului si toralul pasivului s-a modificat in sensul majordrii, insd echilibrul bilantier se mentine permanent. ‘Tipul 4. Modifica in volumul activelor si pasivelor in sensul diminuarii, Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 27, sR Praceve Coming” | 173 9842682 [alo pm-aeend | weer posctoe md Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 Modificarile de tipul 4 au loc in urma operatiunilor care genereazé diminuarea atit a elementelor de activ, cit sia elementelor de pasiv cu aceeasi sums Exemplul 4, Disponibilul din conturile curente ale intreprinderit in sumé de 20 000 a fost utilizat pentru achitarea datoriet fata de furntzor. astfel de operatiune produce diminuarea elementelui de activ ,Conturi curente in moneda nationala” si a elementelui de pasiv ,.Datorii comerciale curente” cu 20 000 lei Ecuatia care exprima modificarile de tipul 4 are urmatoarea forma: AX =P—X Ca rezultat totalul activulut sé totahil pasivului s-a modificat in sensul diminucrit, insi echilibral Situatia practica 2. bilantier se mentine permanent. © 201 pomesvosna Se cere: a) sa se intocmeasca bilantul (respectnd structura acestuia) la 01.01.202__: )_s& se intocmeasea bilanjul dupa fiecare operatie economic, tinand cont de modificarile produse; Date inifiate: Entitatea “Vita” S.A. fabricd si comercializeaza sucuri si gemuri, La 01 ianuarie 202__ S.A. “Vita” dispune de urmatoarea situatie patrimoniala: Nr. Suma x Elementele patrimoniale aan 1._| Capital de rezerva 16.000 2. | Fete’ 6000 3.__| Datoriile cumparatorilor pentru sucul procurat, dar neachitat 41000 4. | Datorii faja de buget 1.800 5.__| Profit net al perioadei de gestiune 19.000 6. _| Avansuri primite curente 49 000 7.__| Sucuri conservate 26 000 8.__| Capital social 22.000 9._| Numerar in cont curent 48 000 10, | Gemuni 10.000 11._| Salarii cuvenite muneitorilor 23.000 12. | Chirii neachitate de cdtre angajati 6.000 13. | Livenja 1800 14_ | Credite bancare pe termen de 9 luni 24 000 15. | Automobil 16.000 in luna ianuarie entitatea a efectuat urmatoarele operatii economice: Nr. | Conjinutul operafiilor economico- | Suma Modificarea posturllor Tipal at. financlave (let) bilantiere modificaril 1. | Ta Sianuarie din conml curent s-a rambursat | , creditul 2. | La 14 ianuarie au fost incasate creanjele > cumparartorilor Z 3. | [421 ianwarie enitatea a procurat mamuside | + 555 lucru de la fumizori, cu achitarea ulterioara_| 1° 4. | La 26 ianuarie profitul anului curent a fost trecut in componenta profitului nerepartizat | al anilor precedenti Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 28sive Consulting” | ~373 79882882 |fello@pm.actvemd | wow proactive md ‘Republics Moldove, mmm. Chisiniy, st. Miropalit Varlsam 65, of 407 Proactive ah y 2 z deiy Suma Pasiv, posturile de bilang TOTAL PASIV mnful dup operat a 7 Rezolvarea problemei de efectuat in urmatorul tabel: isl | 3 Fl Be z F g Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 29Proactive Se Ce pic elon nm Cho Marple Vrms 07 3.3. Confinutul si structura Situafiei de profit si pierdere Pentru reflectarea modificarilor in masa elementelor patrimoniale, @ relafiilor de transformare a elementelor patrimoniale in cadrul activitajii economice desfisurate de entitate, contabilitatea foloseste categoriile specifice de venituri si cheltuieli si implicit cea de rezultat financiar. in contabilitate, pentru a pune in evident corelatia dintre venituri si cheltuieli si implicit a rezultat financiar, se foloseste Situatia de profit si pierdere. Situafia de profit si plerdere (Anexa 2) caracterizeaza performanfa financiara a titayli pentru perioada de gestiune $1 confine informafit privind veniturile, cheltutelile $t rezultatele financtare. Performanta financiara - relatia dintre veniturile si cheltuielile entitatil prezentate in situafia de profit si pierdere. Chettuielile reprezinta efortul depus de entitate pentru realizarea venitutilor, care reprezinti efectul obginut in urma acestui efort, concretizindu-se in compararea celor dowd marimi in rezultat: profit sau pierdere Una din erorile facute adesea in asimilarea notiunilor de venituri si cheltuieli o reprezinta asocierea celor dou’ notinni cu incasitile, respectiv plate nei perioade. Exist o serie de venituri si cheltuieli a cAror inregistrare nu genereaz& fluxuri de incasiri si plati (spre exempli, cheltuiell cu amorttcarea imobilizarilor), precum si o serie de fluxuri de incasiri si plati ce nu genereazi venituri si cheltuieli (spre exemplu, plata umut avans cétre un firntcor). Rezultatul financiar sintetizeazA eficienta cu care s-a desfisurat intreaga activitate a entitayi. Exprimarea valoricd a activitatii desfigurate se prezintA astfel Venituri - Cheltuieli - + Rezultat Rezultatul activitatii desfagurate poate avea una din cele dows forme: a) Profitul - rezultatul pozitiv si reprezinta sursa proprie de finantare a activelor create, ca excedent al veniturilor fara de cheltuieli. b) Plerderea - rezultatul negativ si reprezint& mirimea resurselor consumate in activitatea entitati care nu a putut fi acoperita cu veniturile propri Rezultatul activitatii desfagurate este constituit din: % operatiuni provenind din activitatea operajionala a entitaiis \ operatiuni provenind din alte activitgi ale entitatii. in contabilitate, potrivit legislatiei in vigoare, rezultatul se calcul’ anual cu total cumulativ de la inceputul perioadei de gestiune, in Situafia de profit si pierdere. Determinarea rezultatului financiar final se bazeaza pe 0 serie de calcule intermediare ale profitului (pierderit) sub aspectul tipurilor distincte de activitati ale entitati: operational, ate activitati. Situatia de profit si pierdere se consider’ ca una dintre cele mai importante si esentiale parti a situatilor financiare, care prezinta un interes primordial atét pentru conducerea entitagii, ct si pentru alti utilizatori de informati. in functie de categoriile de entitati prevazute in Legea contabilitatii si raportarii financiare (art. 4) si necesitatile informationale proprii entitatea poate intocm 1. Situaia de profit si pierdere prescurtata in componenia situatilor financiare prescurtate. 2. Situatia de profit si pierdere simplificata in component situatilor financiare simplificate 3. Situajia de profit $i pierdere in componenta sitwatilor financiare complete. Diferenfa intre aceste tipuri de Situatie de profit si pierdere consta doar in gradul de detaliere a informatiilor, si anume prezentarea/neprezentarea indicatorilor cu titlu informativ. 2%. Situatia de profit si pierdere se intocmeste in baza clasificdrii cheltuielilor dupa destinatie (functit); % Indicatorii se determina in baza rulajelor conturilor de evident a veniturilor si cheltuielilor, 2%. Tofi indicatori se reflecté cu total cumulativ de la inceputul perioadei de gestiune; %. Veniturile si cheltuielile aferente acelorasi operatiuni economice se recunosc in aceeasi perioada de gestiuune in baza contabilitatii de angajamente; %, in cazul in care in perioada de gestiune nu au fost iregistrate venituri, dar au fost suportate cheltuieli, care trebuie recunoscute in conformitate cu SNC ,Cheltuieli”, acestea se prezint® in situatia de profit si pierdere in perioada de gestiune in care au fost suportate. Dact in perioada de gestiune au fost inregistrate doar venituri care trebuie recunoscute in conformitate cu SNC ,,Venituri” si nu au fost suportate cheltuieli, acestea trebuie prezentate in situatia de profit si pierdere in perioada de gestiune in care au fost cistigate; Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 30. SRL jaca Contng® | 237579682682 [Reingproacteemal | wr oat ma Proactive Repu Molar, amt Chit Se Stwoplt Via 63 of 407 % Veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare sint prezentate in situatia de profit si pierdere in cadrul urmitoarelor categorii: - venituri si cheltuieli ale activitafii operationale, - venituri si cheltuieli financiare, - venituri si cheltuieli din operatiuni cu active imobilizate si exceptionale. Actualmente, Situatia de profit si pierdere (complet) cuprinde 18 indicatori care reflect& veniturile, cheltuielile si rezultatele realizate in cursul perioadei de gestiune si perioadei corespunzitoare a anului precedent, Tehnica de intocmire const in completarea fiecirui rnd in baza datelor aferente veniturilor si cheltuiclifertiniersestal completirii raportulneteantisteleViteetme povitive (profital) settmeniresea, cu ciffe obisnuite, iar cele negative (pierderea) - in paranteze. Primi opt indicatori componenti ai raportului caracterizeaza rezultatul din activitatea operational a entititii, determinaté de statutul acesteia, Acesta apreciazi eficienta/ineficienta entititii din tranzactiile operationale realizate cu efortul entitati, Urmatorii trei indicatori caracterizeaza activitatea financiari, care nu constituie pentru entitate 0 activitate de bazA. Rezultatul in cauzi reprezinté masura incidentei operatiilor activititii financiare realizate asupra rezultatului ping la impozitare. \ Urmatorii trei indicatori caracterizeazi tranzactiile din alte activitati, precum cu iesirea imobilizarilor si excepfionale, care mu constituie pentru entitate 0 activitate de baz. Rezultatel in cauzi reprezinta masura incidentei operatiilor altor activitati realizate asupra rezultatului pana la impozitare, \ Determinarea rezultatulut pana la impozitare este efectuaté in scopul determinarii impozitului pe profit (cheltuielile privind impozitul pe profit), care se calculeazA prin aplicarea unei cote asupra rezultatului contabil ‘Tinem si mentionim cd initial se intocmeste Situatia de profit si pierdere, in care se calculeaza rezultatul pana la impozitare, cheltuielile privind impozitul pe profit (suina se preia din rapoantele fiscale VEN 12 saw ‘SIMM 20) si rezultatul net. Iar apoi rezultatul net se transferd in Bilant. Rezultatul net se determing prin diminuarea cheltuielilor privind impozitul pe profit din rezultatul pani Ja impozitare. Astfel, profitul net reprezinté expresia valoricd a avantajelor economice ale intreprinzatorului penta capitalul investit privind riscul activitdti de intreprinzator. CONTURILE CONTABILE $I DUBLA iNREGISTRARE 4.1. Contul contabil: nofiunea, continutul economic si structura 42. Conturile de activ si conturile de pasiv: reguli de fimcrionare 43. Structura si aplicarea Planului general de conturi 4.4, Dubla inregistrare si corespondenta conturilor 4.5. Analiza contabila a faptelor economice 4.1. Contul contabil: nofiunea, confinutul economic si structura Contul este un procedeu specific metodei contabilitati, de o forma special, utilizat pentru evidenta valorica, iar umeori cantitativa, a existentei si migcdrii elementelor contabile pe o anumit& perioad’, ordine cronologic’ si sistematica. La baza inregistrarilor in conturi stau documentele justificative, Cu ajutorul conturilor se unmareste si se calculeaza in ordine cronologica situatia initialé a elementelor inregistrate, migcarea lor in timp, si in final, se calculeaza starea lor noua. Calculul se face in etalon banesc, pe baza relatiei B Starea finala = Situafia inijiala + Crestert - Micsorari Fiecare cont are un continut economic determinat de natura elementului contabil pe care il urmareste, reflecta si conttoleaz in dinamica: un bun economic, o sursa de formare, un proces economic si un rezultat financiar. Schematic, contul poate fi imaginat sub forma literei TT, ce arati posibilitatea de separate si inregistrare cronologica, intr-o parte a cresterilor, si in alta parte a micsorarilor privind elementul contabil pentru care s-a deschis contul respect. T Structura lui se refera la elementele pe care trebuie si le cuprinds obligatoriu toate conturile: titlul sau denumirea contului; simbolul contului; debitul si creditul contului; miscarile contului - rulaj; soldul contului, 1, Denumirea contului exprima confinutul elementului contabil a cérui evident o tine. Acest material nu poate fi instrainat sau utilizat in alte scopuri decat cele de instruire, informare 31