Q.

uR\ft,t

DII\GNOSTICUL CARIEI . DENTARE

DEFINITIE : IJ{tdu curioasa - eslc u muludie ittftctiousu, trunsmisibila, cc

protluceprh, fenomene de lemiuerdhure podificuri fu corttirtutul
mirtert ul tcsuturilar dure dentarasi care are in onumite conditii
c..pacitatea de reversihilitate si vitrdecare prhr proces de
rerAin<:ralhure

Ultitrul decuniu a schimbat complet rationarnentuldiagnosticului

carioidentare;
Obiectivulactualal Dg. CD constai decelareaprematutea lcziunilor
incipientesi in lirnitarealeziunilor active, inainte oa tesuturileduro
dentaresa fi: distluse,in scopul aplicarii unui tratamert neinvaziv.
nergstaurator;
i Tennenul de lcs ca fiind un
estepreoedata
cariei.Cavitr,tea de o lungaperioadade demineralizare
a tesuturilordure dentare,care oferaposibilitateadecelariibolii itl
stadiiirritiale

Stabilirea unui diaqnostic corect ilnpune asiqurareasi resDectarea

urmatoar€lorcondirii:

o Anamneza()orectasi completa a pacientului(varsta, motivul

prezentarii,istoricul afectiunii, antecedentele heredocolaterale
si
personale,obioeiuri alirnentare,conditii de viata si munca) pentru
aprecierea riculuicariogensi a carioactivitatii;
o Pozitia corecta a medicului si pacientuluipentru o examlnarg
arnanuntrta;
r Soalarea. culatireasi uscareapcrfcctaa dinteluiexarninat(detartral,
curatarea cu pasteabrazive);
. Iluminareacampuluioperator.directa,de la larrpa scialitica,sau
indirecta,cu ajutoruloglinzii dentare;
Examinarea,;imultanaa dintilor omologi, deoarececaria evolueaza
simetric;
Exarninareain echioain cazuriincefte.
 l. EXAMIIIARE \ CLINICA - sc realizcazaprin insPecticsi palParc

INSPECTIA
Inainte de a incepe cxarnenutclinic al suprpfetclordcntaxe,zona
respectiveava fi'curatita, spalata, izolata, uscata si roarte bine
llulnlnatiL
Leziunilc carioase rnici pot fi mascatecu usurittla de detritusulj
alimentar'e,depozitede placa dcnlara,ca si de o pelicula de saliva ce
re0cctaiLunina
Pe langa un periaj profcsional treagresivdc cu(atarc a suprafetelo!
exalninaie,se mai poate apela si la difelite dispozitivc de marire
loohela , lupa) ciue pot ajuta la identificarea cclor rnai nrici
modificari de culoarc,transluciditatesi texturaa suplafetei
Tcndinta de afectai'eshnetricaa suprafetclordentarene obliga sa
examinarncu atcntiernaritadintii orr.rologi celol afectati
r Perru.u cxatninarea suprafetelol aproxitnalc separareatemporara
localizatrra dintilor poatefi dc real folos, metodacarc in ultimul titttp
rcvine " la rnoda",Pentrusepararese foloscscinelo ortodontice,dupa
obtinareasepararii,spntiulaproxirnalestevizibil examinarii.Peutruo
mai buu.r aprccicrea suprafeteiproximale se poate arnprentaspatiul
interproxinralcu ntaterialsiliconic iluid, obtinandrt-soastfel o replica
ueg"iiua a suprufetelordcntarece reproducefidel toate detaliile de
relief,

PALPAREA
. Palparea utilizarcaunei sondefaravarf, boante,carepoate
l)resupune
saureducerea
decela'rugozitatea consistentei
suprafeteidentare
.In prezemse consideraca utilizareasond€itrebuief'acutacu pl€cautu,
deoarecepc do o paIle eliistariscul de a pmbusisrnaltuldenineralizatsr
de-a acceleraevolutia procesuluicarios, iar pe de alta palte senzatia
 tagtila esio strict subicctiva, iar "agatarea"varfului solrdci sc poate
datorasi particularitirtilordc rolicf dentar,fara semnificaticpatologica.
Sc mai oonsideraca prin utilizarca sordci sc pot coloniza zonele
inactive, ou bacterii cariogeneprclgvateinvoluntardiu zonclc dc atac
cadogcn (fiecalo lcziune are o specificitatemicrobiana).Sc pcrnrite
(oh.rsio i)alparelejela cLrscopul de a cLuatisupral'atasi dc a cvalua
iltr umillij tcxturJsuprufctci.

2 . L X A MIN A I(I A P A I{A ( L lNl( ' A s er c a liz c a zpalin :

. Testedc vitalitate
r Exatnirrrreradiolosica
r Radioviziografie
Analizarad'iografica asistatape oalculator
Conducribilitate electlica
Dialbnoscopie
Carioderectia prin lascr'
Colorantifluorcsccnti
Percutiain ax.

r, l'OZrrrffi
a!AG\OS1'rCU
S E M N TS, T I B I E ( : T I V E

r' Senrihilitate nrui mult suu ntui putitt durerousa h ddcrili ugenli
fuici(recc) si chimici(dalce,ncru), ln dinteletdectud,cffc dutcuzu.ttt t
timp cut ncriqr,euzuexcitunlal;
r' Modirtcari de culoare (puta albu creto(sa s.ru bruna nmronic=
m.rmorutic)depe sqtrufetele vizihile;
Cuviluta ci o.Lru in studiila mfli vutlvtlc:
Dureri Iu nrusticatie, in spccial in regiuneu molarilor si premoktrilot,
datoritu prtsiunii cxarcitata de alimentc &\upru pupiki it cftIenture
neryotejata, itt cttzul curiilor uproximalc cu rtrerupercu creslci
murginule;
Retetttiondt'ed rcsturilor ulime tarc in sputiile intcnlenlrrc undc
exista cavil,lli curiouse aproximulc;
/ Modirtcari le voluttt si cttloure Ia nivelul pupilei inter.lentrn!;
 / Hulena lb:hla in uuituteu hucufu dtloritu fermentutiei rasturilor
dimt,trturc rctentiott(te itt cuvilateu carious&

SEMN E C BIECTIVE sc stabilescpril exarnenccornplernentare

care difera
in functie de localizarilecadilor astfel:
. CARII DIN SANTURISl FOSETE
. CARII PE SUPRAT-ETE NE'|EDE
r CARII PE SUPRAFETERADICULARE
A. CAT.INDIN SANTURI SI I'OSETE (FISURALII)

l. Carii nccavit-are
c La inspeclie seobservao modificarcde culoarealb-cretoasa(white-
spoJ, la nivelul fisurilor si gropirelor, oare apoi poate deveni bruna,
rnarrnie(brown-spot).Modificareade culoarea sauturilol si fosetelor,
limilrta la ploflurziurca acestoraeste prczetta Ia aproapototi dintii
sanaiosiai pacientiloradulti. Iata de ce o coloratic izolatape un dintc
nu cr te o indicatieclitricapentruun diagnosticde caric.
flexibile
" Palparca aceslor lcziuri inoipiente se va face cu sonde
pentlu a evita distrugereasmaltului sanatosde la suprafataleziunii, si
penhu a i,npicdica transfonnarcaei. intr-o leziune cavitara,Agatarca
soudei in r,anturisi fosetepoate fi detonninatesi de folta de aplicare,
t'oma ilsulii, grosirncavarfului sordei- deci accst semncliuic nu este
ncapdato indicaticdc carie.
o Colorairti dc carie .penhu smalt suttt coloranti fluorescenti
(acliflavin. acridin,fluoral Z.C.A) caresuntpusi in evidentacu ajutorul
unei lampr cu ultaviolete; pentru d€ntina sc pot folosi: albastru de
metilea l9l0,2%, fiixina, albastru de toluidina.Protocolulclinic esto
unnatorul: suprafata dintelui se curala ninulios de dcpozile nloi cu
ajubrul unui rulou de vata, iar in cazul depozitebr aderente, cu
qjulorul apei oxigenqlesau a unui disc moalede cauciuc.Pa suprafalq
dinrclui se aplica un tanpon imbibql cu solulia de coloranl. Dupa 3
tinule liut'plusulde c<.tlorantetle indcparlal prin clatire cu apa. In
zoncle unde exislq proce$s ca os, coloranlul rcspecliv et;le relinul
A.\fel se pot diferentia ceriila de smalt de cele denlinqre, squ snwllul
cqriqt de cel intqcl.
,

: l ij l 'l
, ,.'
irj:lii'
 (ltock si kidd l988lesteun apurat
. DetcctorulelcctronicVanguard
si lntlaolsa bucata'ctr
n*rour" impedantacxistentaintrc dintc arc tttt
""
rta*f *ri sinusoidalcu frecventade 400Hz Aparalul
""i"tt
c, se aplictr pc lltllcosLt obtazului
si un elcch'od' fomgl
elecit 'tlt
exanittd( trebuic sa !rc
,i,,,,, u,, o, ,t" c)nut, i" aplica pe 'Jinte'Dinlele
iur s']nlu :;i fbsclclc 5c \41'
lc
ittclc ,tn tJt !)l(tcd st ttr(tI cLI,Ltcr'
ser.fi:ktlogig pc lrlt sc sl'tbili LItl cQ lacl
trnti<,ilica cLt<t lticttlttru de 't
tttre r'..lt t)Llii 'ltt t l'
.-t".t,tt
'btttt l'ara indicattt
t".dc - itldica stau'catls salatatc a dintelLri'
tclal cuticr, dc
galbcn-rudrca o calie dc stnalt' indicatie
-l€il-ul
, upr.,u"gh,:i"o lcziunii in vcdercautincralizariici
"u-olutici
trttcicatii exlitrsoin dcntina
-ltd-ul pot'tocaliu- aratal)rczcnta
,ju
'"' irrdicatlr de rcslatttit t c
' "''-i",t-tr pulpa-indicatto
,oru --ut.ut" le'iunoacatioasat atins
"a
Je ir atamcntendodontic'
Dg pozltrvoo
o l'.adioglrafiiretroalvcolarcso inrlicamai far po[tn]
fisurala,undc catia de smalt nu cste intotdeaulra
"*ir--."i,*irt"
i* cand accastalczittnc rjungc in dentitta':l^-1':'^':1.'
"irirl", oclttzela
cu varfulla suprafata
,"Alo"a"1la*,* ae fonnatriunghiuliria
si brza sPledentlna.

0 cavitile de 3 lEm rnttiologic

nu apare viziltila Pe Rx De la 1/3 di inalti relr coroanei sc observa
I . Analizil radiografiilor in incitlcnta bite-rving(cu film muscat)
asistirta p( calcJator, carc fbcc posibila stocarearadiograliilot.
si
elahratea evolutiei leziunilor carioasc nacavltare prllr allallza
a radiodcsitatiitesutu ldr durade tare
courl)uteriz.rta

. 'l'ransilumuuarcacu fibrc optice

prttt
l. sistenrul l.o'l'l.cQnstu i1! lraccraq uttti .foscicol ltttttittttsltutctttttc
paia
tc,\uturisi (:ut,itttliitt s<npulcxaniturii kt.Ctia lisulala sc va observaca o
ncagraocluzalace olltcstetranslttisia razclotlutninoaseprin slnalt'

2 . S i s tenulD l Ft)TI
 , Endoscopia cu lumina alba dc spectru inalt sau prin filtru cu
fluoresceuta(Quantitrtive Lightinduccd fluorescenccmcthod).
pdl care se puu in evidantadifarentedc fluotescetrtadintre sn.raltul
cariatsi c( I sauatos.

6.4DIAGNodent- metodaopticacc folosestelaser-fluorescenta.

Are posibilitateadea penetrapanala zmmin interioruldintelui
Are sensibilitatecrescuta,darspecificitatescazutafiind irrfluientatde:

l. O fluorecentanaturalacrescutaa diutelui
2. Placabaclerianasi alteresturiorqanice
3. Compozit
4. Tartru
5. Resturialimeotarein specialverzt
6. smaltulhiuocalcifiatsi smaltulsi dentinacariate
Scansazafisura si reda pe ecran o valoare nuntericain fiurctic dc iutcnsitatga
demineralizariimai degrabadecatprofunzimcaleziunii.
Surrtpozitivevolorilepeste15.

e Lascrul ct CO2- t.yub actiunca lenperq!urilor crclicutc, dpa diLl

lasulul orga ic, nai bogal ifi zotn cdriota r;a yu yqporEu, iar reziduul
otganic l'q ramafie corboniz.tt, lodilical cte culoara, difcn/ dc ,trtrultil

Cllii cavitarc
. La insp€ctic odata ajunsa in dcntiua, dcnrincralizaleaavolucaza
|apid; sutrminarcasrnaltuluisc poatc observaclinic ca o nrodificar.c dc
culoarc nraro sau gli, cu punct de plecate in santul sau Ibsota rcspcctiva.
L,acariilc rnai vechi so observasi orificiul dc intruc in lcziuuc.
. La palprre lezir,rrlea carioasacstc cavilarilcaud:
- ba:q r-etllului si u [ir'ut'ii asta nqla
- o opacilule in )uru[ suulului ti u .frt:;etei,indicund
-qiisla
sttlvninaraa ]sidenti arqlizarad snu|tului
- snqltul dc la narginilc cayitatii poLttc.ficlinirrut cu varfirl ,sondci
. - so,da ara latktinla dc u .fi rclitttrta i cqvit.tte indlamdu-ttc
prczenla dcnli ci rauolitc dc co tiititanlaredttsa,
. Detectorul elcctronic aratauu lcd verdc
. lladiografii in incidcnta bitc-wing arata o ladio(ransparonta cc sc
intindelaioralsi sub smtul saufosctarospectiva
. I.oti je obscrva prin transparcnta smaltului o zon{r intuDccata,
illdicand prez-entocarici iu snrirlt si dcntiu,.r.

B. CARII PE SUPRAFE'Ttr NETEDE

'!. Pe suprafeteaproximale

l. Carii necavitarc
. inqpectiasi palparca- acesteleziuninu pot fi cxallinatc vizual
sautactil direct deoareceevolueazasub punctLraldc contactcu dintii
vecini, iar oard leziurea a devenit vizibila pe la nirclul crcstei
marg-inale ocluzale,ea a progresatdejar'ndentina
e radioljrafia bite-wing digitala proceseazasi analizeaza
irnaginilepe o scaradc la 0-225,mraltcle de gri fiind citito idcntic de
 fiecaredata,elirninanderorileumancsubiective: o leziuneinitialase
in densitatea
observape ritdlograneca o scaqgrc loculizata smaltului
irnediatsub pullctualdc corltact
. sistem comPuterizrlt" Carics Finder" rsalizeazaesonomtede
tirnp, expur.ere ia doze reduse de'radiatii, elirninaud filmele
radiosafice,;i substantclechirniceuccesaredeveloparii
. transiruminarel varful fibrci optice va avea un dime:ru tnai
mic(O,5crn):riva fi plasat sub punctuald€ contact:carraapaLeoa o
umbrasub cteastamarginala
. coloranti {luorescenti-se fxeaza la nivelul leziunii respeotive

2, Carii criitare
. Inspectispunein evidenta:
Cuie deasupru Parrctului dc cttttlrrcl: creaslo
creasla
maryifialq esledistrusu,proc^ul carios evidinliindu-
se de lu sine
- Carie Ia nivelal Punctulai de contuct: crcasta
marginala esle integra dar subminala, fiind
modificata de culoare de catre dentina palologica
subiaccnta
- Curie suh puncfuutl ,le contnct:creasta ntarginala
inlegrd, Papila ittterdantara inflaman nturanic si
chimic de produselc bucleriene din carie
Pllprrea evidentiaza:
- Curie deasapra punctului de contucl: sunl dePozile
bogate de rcsturi ulinrcntare' ,florq bacteriana si
denlina patologica. Prin palparea cu sondu putetn
aprccia: inlindereo in suprafala si in profunzine'
consislenlaperetilor, gradul de sensibilitaledentinaru
si inlegrilalca canterci Pul?are
- carie h nivelul punctului de contact: ddca leziunea se
cxtinde vestibular sau lingual, un aiutor Prelios il
rcprezintq sonda dentara nr- 17 care va f agalata de
peretii cavilalii canoase
- curte sub punctual tle contncl: scamosareafirului de
malase trecut inletdenlar pe suprafata lezala a
snaltului, dupa detarlroi riguros, ne Poale aiula la
pre cizarea di agnosti cului

t0
,
. i adiografia bitc-wing: ahurcicand caria estcla nivelul
detrtlnara
sausub puttcirnl de cootactsc deccleazao radiotransparcnta
carcne poatearataapropiereade camerapulpara
c Lransilumitra rea: so poatc obser-va o zola opacala
nivcluldcntilei.
,:

Carii pe suprafctcle laterale(vcstibularasi orala)

1 . carii necavitarc
. :nspcctia si palparcrt:plczentaacestolcalii ittdjcautl
lisc cariogcttctcscutal pacientului. Leziuueainitialasc prezllllasuL)
tbnna delrat.r alba crctoasa(white-sPot), carc piate fi acoperitade o
suplalhtaaproxirrrativilltcgfa. Pa$arca nu estc indicataill accstcaz
dcoa,coc astl'el de leziuni pot fi rcmillcralizate Diagnosticul
difclcrrtialcr distrfiiledc snralt( lripocalcilicli.) sc lacc prin Ltscarea
leziuniicu jct de aer- in monlentuluscarii,leziuneacalloasadevlll€
mai albasi opaca
. disPozitivclcctronic: indicaled verde
. coloranti fluorescenti: se llixoazala nivclul leziunii'
2. carii cavi:arc
. ^nspectia: accesulfiind ditect,exameuulvisualpure in
cvidcrrta €xisleutasoluticirlccontirruitato la nivelulslnaltuluiln cazul
urrui oloccsscc se itttindcsi la llivelul jouctiunii sllillt-oellrentse
obscrvairiflaLnatiagingiei si ploliferalcaei in cavitate
. ralltarca:avaltdirt vcdercapropicteacatncrc'ipulparc
se lucco pall arelcjcraa cavitatii
. ,)xamcn rrdiografic: in incidentc spccialc (proxnno-
cxccntrice sau cu fillrl ocluzall poatc pune in cvidcllta o
radiotranspat entadentinarala nivelul respcctiv'

C. CARII PE SUPRAFETE RADICULARI'

Se prezintasub forma unot leziuni cronicc, lent ptogresive,cc afactoaza
populatiaadultasi r;eain varsta,fiind asociatecu boalaparodontala

Are urmatoarele caracteristici:

. incel'.' la sdu apruuP.' Jc.iI)ncliuntu sntal! ccttt':rtl
. qPar.J nwnqi duPa expunerca itl ucdiul oral
 ' . afActudzamai frecvenl suprafetelevestibulare,apoi si pe cele
proxrtwle
. cei ntai afeclati sunt nolarii nandibulari unnoli de caninii
- maxilari si itrcisivii nandibuluri
t de olticci rtu suhninaaza tntaltul

In functie de evoluria ei, are patru stsdii;

-stadial I z sunt pre:enle nunoi madifcari de culoare ale ce,ncnlului si dentinci,
.fara afectarea clurilulii lor
-stadiul II: esle p ezenta rannlirea suPt!.tfcialo a tesuturilor dure-camexl si
denlina-,dc micq intindere,find necesqrao krapie rcstaurativa
-statdiulI : sunl cuprinse cel putin doua suprafete denlorc, uu lendinlq
evoluti,a,Jiind.necetiare nasuri pro.filacticclti tcrapcutice
-tttttliul IV: evolutra esle aproape circut(eranliala, dar :ti u1 lrrqfwlzinrc, cu
afectarc pulpara

Inspectia si patparea: aparo o modificare de culoare pe cctnentul radicular

expusrnediului6ral. Itr cariilc cu evolutielcnt progrosivacu cat culoareaestemal
inchisa, cu atat remineralizateaeste mai intensa. Cariile cu evolutie acut-
progresivasunt mr'i putin colorate, fiind det€ctatemai frecvcnt prin aparitia
fenornenuluide oavitatic.

ALTEEXAMENECOMPLEMENTARE

PERCUTIA IN AX - in toate tipurile de carie simpla, pcrcutia m ax sr

estenegativa,
transversala

TESTEDE VITALITATE

Reprezintametodelede inregistrarea sensibilitatiiurui dintc, aturci candavom

dubiidacaestevital saunu si de cornpararea raspunsului aoestuia cu cel al unui
dintevecinsautmologconsiderat sanatos,
reguli
Observatii,
- fieoarepacientarepragulsaudesensibilitate
- - excitantiiseaplicape fataocluzalasaumatgineaincrzala
- dacaraspursurile np suntconoludente, seaplicain treimea
gingivala,undesmaltulcsternaisubtire

l2
 - nu se
re ating coroanelede invelis
4uuts obturatiile,
uulq
'ru
- testulseaplicaintai pe dintelesanatos,apoi pe cel afectat
Testetcrmice

l. Temperutaricoborate:
. Proie(tarcaunuijet de apa/aerat.spray-uldg la unit
o Cloruradeetil(kelen):14grafu Celsius
o lireonl2: -29gadeCelSius
. zqpadacarbonica:-78gradeCelsus
2. Temparatwiridicatz:
t Fuluour incalzitlaflqcaru: 1"80gradeCelsiu:;
. Bastohas degutdpercaincalzilpdnala ihmuiere

Testeelectricea
Se realizeazacu dispozitivenumit€testerepulparedigitale(Digitest) car€
prin atinger_e
la locul ales, indica pe un afisaj digital valoareala care
pacisntulspuneoar; nteun impulsunic,usor.

Forajul explorator
Este ultima metociala caro se r€ctug€cand toate c€lelaltenu au fost
concludente.In cazul cariilor sau dupa indepartareaobhratilor se izoleaza
dintele,si ouajutorulunei frezesferioe la vitezamica, sefrezeazain directia
camereipulpare,opindu-necandpacientulnerelateaza declansarea senzatiei
dureroase. Estco nretodaagresiva, putand da rezultate pfin
fals-pozitive jena
resimtitadepacienloeesteprovooata depresiunea sauvibmtiilefrezei.

DIAGNOSTICULDIFERENTIAL IN CARIA SIMPLA

SE FACII CU:

I. COMPLICATIILE CARIDI
L Hiperemicpulparuprcinflandorie
D Durereaestelot plovocatade qgentifrzici, chinticisi mecanrci
co in
caria simpla dar dureaza caleva ninute dupa indeparlarea
excilantului

l3
 > Exirto o leziunc coronara intin.r.t in $uprafala ii prqfunzime, cu
.lepozi,e hogale cle dantinq ronlolila, la indeparlarcd c.treia se Pote
deschi:le cantcro pulpara
> I.n tettelc de ilditatu raspultul apare lct talttri nai tttici *le
excitatttului a rcca)
'>
La exumerrul r.uliogruJicse t,cdc cctnara pulparajburte opxtt4rc de
leztu ta carioq,ttt
pulpite c6rnica
) Durerile r;utt Lle nica inlensilqte, subacute,prorocate da unele
axacerbori ale ittfanatiei pulpare conlice
'r'La htspeclie, itt pulpilele deschisc, sc cvidcnlidza ori.ficiL!ldc
deschideraal cqnerei pulpure, care poate .fi liltar sau ocupdl dc
prolij.rarea tesululuipulpar; in pulpitele corntcc ittchisa,canrcra
pull2atqc:\teacopcritqda un pcrelc suhtirc de de lina
'r Pnlpureu esk! ncdarcroasa, sau apare usoqr.t sensibililale q
slrclu, ilor suparficiale alc pulpci cand canarq pulpara eo"te
deschi.sa
', Testel,! le vilalilate vor declansa rauclii durero.t\c la valori ntult
ntai tari alc e,\citanlului; urcori durerea apdrc numai la.forajul
explorabr
',' Pe radiograftz, in cazul unci c<tncrc pulpara inchise sc poatc
obsan'aaspectttltteregulalal spaliului endodorrtic,fie prin depunera
anarhca Lledautina,;au di tpotriva prin inslalarea unor ru$erbtii
radicularcinlet a.
4. necrout pulpiatu
2 Se caracterizcurapri tbsefil oricarci $en$ibilit(ti durcroose,alal
Ia tatori naxiuc ale cxcilantilor cal si Iu da:schidereqcuneret
- pulpare
')i Lu inspcctie dintlaleesle inchis la culoore, lipsit da trqnslucidil.tle
I Testelede vitnli.ttttp sunl negetive.

II. LEZIUNI DINTARE NI'CARTOGINE

L Dirpkaii- slml prezenlepe .linte iflca de la eruptie,nusunl prczenle in
zonclede relenlieo placii bqclerienesi nu preziilq danlittdranolila. Apar
pe dinti onologi, aproxinativ in aceiq:;i zona, ifara tcndinla evoluliva,
avqndun cq:aclerslq[)il, cicalriceal.
2. Fmcturi coruntre- existq'piederc dc ltubstontadura denlqra,jfqrq prczenla
<lenti nei ramoIite: trawt rutisnt i n anlccedcnle.
2. Lcziani cer',,icqle neLttriogene- sutlt pieftlcri de subst.ulta dura dentara
pn)dusadeJ.tctorinecano-abrqzit'i,nu axisladenl n rarnolitLt.

l4
III. MODIFICARI DE CULOARE
I De cauzccndogette
.- -irrtoxicatii cu fluor(fluoroza), smaltul avand doar striatlr
orizontalealb cretoase
-alminisfarea de tetraciclinain pcrioadade lbnnalc a smaltului
carecapatao culoaregalbuie
-intoxicatii profesionalscu cadmiu,smaltul capatando culoare
lialben-Porlocalie
-p.,ta aha,(hipocalccfiere)-localizatade obicei itr uetmca
'.
cluzala.couiiderateun defectin,nincralizale.Estcacopetitade
t, suprafata neteda, lucioasa,cu evolutic stationara,spre
. tleosebirede Pataalba cretoasa dhrcaric,carecstclocalizatain
tr'eimca cervicala si al'e o suplafatarugoasa,cu tefldinta
uvolutiva,
i De cauzeexogenc
-depozite denicotinain santurisi gropite
-trrrtrudentar,mai alesin zonaoervicala
-bloterii cromogette ce pot ooloiasmaltulin brun cafeniusauo
. coloratievezuie;dispareprinperiajprofessional.

IV. HIPERESTEZIADDNTINARA
denter)'
nraialesla atingere(periaj
Durereviolentaia coletuldintilor,exacerbata
exacerbaJadeal;rnenteacidc,inexplicabilain absentaurreipierderide substanta
00DliIit.

l5