Magistrand Alexandry Ar . : ™and Muntea nu ARHIEPISCOp]q JUSTINIA SI JURIspy WA-PRIMA CTIA & jntr-un timp ‘relativ scurt d pes nghelizare ceruté de Mintuitor = meintare 4 Bisericii, mig i iz fA ul ) mis oral jmbucuratoare, 1 nost sus Hristos a eae isionarii crestini, Btori a: ce: Mision diferent din rmatori ai Stintilor Ay i si ai acestora, indiferent din ce Parte, indepsy: Postoli si aj ucenicilor a Biseric’ — din Rags ire pettata. sau apropiate Fi ndiferent ce Biser din Rasarit i Propiata veneau, si jucrat cu multa insufletire 1a inure” Abus Fionn entau ei, af ritoare, ti leziast: Centre ecleziastice cu o organizare biseri _ ec! m bi: 3 ina in multe parti ale Insti vec Zi sericeascé depling se cunose i. Ni Acestea, la rindul lor, otgantiens ne lor va creste misionara si organizatorica prin imprejurimi si chi. contribuind astfel si ele la desavirsiven. proses; unde nu patrunsese, si indeosebi la ridicarea si organi: a comunitatilor cregtine slab dezvoltate, Arhiepiscopia ceste e ecleziastice, cunoscuti, in odaté cu epoca imparatului Justinian, Pind la jumatatea a doua a seco. lului XVIII. Despre acest Scaun episcopal exist’ dovezi, cum yom vedea in studiul de fata, cA si-a intins jurisdictia lui canonicd si asupra Bisericii de pe teritoriul stramosilor nostri. si desfasoari o izarea bisericeasci Justiniana-Prima istoria Bisericii, INFIINTAREA ARHIEPISCOPIEI JUSTINIANA-PRIMA intre operele realizate de imparatul Justinian in Peninsula Balca- nica se numara si orasul Justiniana-Prima, localizat in ultima vreme de istorici in Dacia Mediteraneana1.. Pe acest nou oras ce-i purta numele si despre care se crede, ca a fost Tidicat pe locul sau de ea Sau pe un oras din apropierea lui2, Justinian il onoreazi cu cinstea ———___ * Aceast§ Iuorare de. seminar pentru titlul de magistru in teclogie, 2 fost alcatuita indrumarea P.C, Pr. iprof. Liviu Sian, care @ dat si aay st ie pl creel Dichln, 1. Jacques Zeiller, Le site de Justiniana Prima, in «Mélanges Premier volume, «Histoire», Paris, 1930, p. 300, 301—302. Gueciorpoien, 18818 2. Delikanis, Patriarhikon’ 'Engrafon, tomos tritos, Const imagens, 1° {86:987 ; —Procopius, De aedificiis, 105, 18-16 — la C. Lilzien, Procone, din eso (Sec. VI d. Hr.) Contributii la. Topogratia balcanica fn rl Medi Ta a $123; — "Pr prof. Milan Sesan, Illiricul intre Roma si Bizant, Mitrog Ardsaluluiy, Sibiu, ine, 34/1960, . 215. S14 prt ;Magistrand ALEXANDRU ARMAND MUNTEANU e si centru_bisericese ale prefecturii Iliricului 3, in m reiese din novela saa XI-a4, | i ecleziasticd a prefecturii Mliricului, evenj. ‘Astfel de schimbari se mai intimplaserg ip use pind acum Tesalonicul preluase si el, de la Sirmiu, fosta capital§ 4ae a fi resedin{a politica Jocul Tesalonicului, cum I Pentru viata politica 8 mentul acesta nu era nou. interiorul ei, Ceea ce detin' aeons intr-un timp de la alt orag din Pan h srlirea administrativ-teritorialé a imperiului in prefecturi, dioceze _ Pentru Smpartee saatin. cel Mare $i ceilalfi imparati — vezi Pr. prof. Milan provinesi, fBeutd oe coe 906-207; G. M, lonescu, Isforia Bisericii Romine din Daciz Fe ee ol. 1, pp. 251-2563 Eusebiu Popovici, storia bisericeasea ra pu istica bisericeascd, trad. som. de Atanasie Mironescu, Bucuresti, 1925, li, pp. Pe. Clin Dron, Canoanele, text si comentar, Bucuresti, 1935, vol. 11, i Milag, Dreptul' bisericese oriental, trad. rom. de Dim. J. Comilescu s Radu si reviizuti de 1. Mihalcescu, Bucuresti, 1915, p. 244, nota_8. 4. V. Pirvan, Contribufit epigrafice la istoria crestinismulut daco-roman, Bucuresti, 1o1t, pp. 184, 186,'187, 188: — J. Zeiller, L’empire romain et PEglise, dans Histoire du none. sous la direction de E. Cavaiquae, tom, V, p. 204; — Aug. Fliche et Victor Ma Histoire de UEglise depuis les origines jusqu’a nos jours, Bloud-Gay, 1931, vol. IV, p. 538; — 1, Nistor, Legaturile cu Ohrida si exarhatul Plajurilor, in «Anal. Read, Romi. Mem. sec, isto, ‘ser. III, tom. XXVII, Bucuresti, 1945, p. 5; — G. M. Ionescu, op. cit, vol. 1, pp. 500-502; Popa-Lisseams, Continuitatea rominilor in Dacia, in «Anal. Acad. Rom. Mem. sec. ist», ser. Ill, tom. XXIII, pp. 39-40; — Ghenadie cant, Crestinismul in Dacii si crestinarea rominilor, Bucuresti, 1875, p. 56; — si Vasile Ende ‘ ‘A. D. Xenopol, Istoria rominilor din Dacia Traiand, lasi, 1889, vol. II, p. 100; Delikanis, op. cit, vol. Ill, p. 943; — Nic. lorga, [storia Bisericii Romine si a viefii religioase a rominilor, Bucuresti, 1928, col. I, p. 18: — C. Litzica, op. cit, p. 23; — Nic. Lupu, Religia strémosilor, Blaj, 1935, p. 97 Tstoria Bisericii Romine, manual pentru Institutele telogice, Bucuresti 1957, vol. 1, p. 90; — I. Lupas, Istoria bisericeascd a rominilor ardeleni, Sibiu, 1918, p. 10. Novela XI, a imparatului Justinian ‘se pastreaz’ in limba latina si e foarte pro- babi] ca sé fi fost promulgata numai in aceasta limba. Existd si o edifie greaci din anul 566, dar contestatd de unii istorici. a) Pentru textul latin al novelei in iniregime, — a se vedea: Delikanis, op. cit., vol. Ill, pp. 987-940; — Le Quien, Oriens christianus ingna- tour patriarchatus digestus ; quo exbitentur Ecclesiae Patriarchae, caeterique praesules totius Orientis, Parisiis, 1740, vol. 1, pp. 19-20; Petru Maior, Istoria Bisericii rominilor, atit acestor (de) dincoace, precum $i acelor (de) dincolo de Dundre, Buda, 1831, pp. 11-12; b) Pentru textul latin al noveleigfragmentat — a se vedea: Ghen, En&ceanu, op. cit., pp. 56, 61-62; — D-tru Onciul, Originile Principatelor Romine, Bucuresti, 1899, p. 137; — V. Pirvan, op. cit. pp. 185, 187;:— Popa Lisseanu, op. cit., p. 40; — Nic. Lupu, op. cit. p. 85. c) Pentru trad, rom, pe fragmente a novelei — a se vedea: Ghen. Endceenu, op. cit. pp. 56, 61-62; A. D. Xenopol, op, cit, vol. Il, pp. 100, 101; — G. M. lonescu, op. cit. vol. 1, pp. 501-502; — Nic. Lupu, op. cit., pp. 85, 142; Melehisedek (Episc, Muradiant), Istoria Bisericii crestine, Galati, 1898, pp. 51, 52; — D-tru Stanescu, Vechile episcopit la ‘romini, Bucuresti, 1927, p. 52; — Nic. Popea, Vechea Mitropolie ortodoxa romind a Transilvaniei, suprimarea $i rasturnarea ei, Sibiu, 1870, p. 46; — Pr, Simeon Reli, Isforia viefii bisericesti a rominilor, (1942), pp. 64, 99; — Istoria Bisericii Romine, manual... vol. 1, p. 90; — Cf. si Dumitru Onciul, Papa Formosus in tradifia noastrd istoricd, Bucuresti, 1900, p. 624; — P. Maior, op. fits p. 185; — _N. longa, op. cit vol. I, pagina 224; Dr. C. Diaconovic, Enciclopedia romind, Sibiu, tom. III (1904), p. 446, cal. 1; — Pr. prof. Milan Sesan, op. cit, p. 185; — N. orga, op. cit. volumul II, pagina 224; Dr. Diaconovici, Rominilor pind la 1382, Bucuresti, 1912, p. 61; — C. Auner, Cifeva momente din inceputurile Bisericii Romirie, Blaj, 1902, p. 49. 'd) Textul novelei (in intregime) in ; traducere greceasct, a se vedea: Delikanis, op. cit, vol. Ill, pp. 940—941. e) Textul Grecese al novelei din 566 (in intregime) — a se vedea: Delikamis, op. cit. vol. Ill, Pp. 1010-1013,tei prefecturi, inainte: + 43 a acestel PPO a, in nates lui. Fortat de niyayi ‘ auceres nuts resedinta yo ncestea, refectul, de ory amlen sub con. ei! . stn itica, ea ci, al Sirmiului mediat $1 autoritatea ecleziastics Prefecturii la Tesalonic, u pian nigna Prine legturé cu Jatirea stipinirii imperiului romano-bizantin peste Dunare’. De aceea unii istorici conchid im aceasti chestiune, spunind : «Aceasta trecere a centrului administrativ oriental cind la Sirmiu, cind la Tesalonic, cind la Justiniana-Prima, ne arati ci nu e vorba de o parasire. si de o creatie, ci de necontenita inaintare, retragere, prefacere, a frontului militar roman» 8, : : Procesul acesta se resimte gi in Biserici. Se crease o rinduiali, ca acolo unde se afla autoritatea politic’ a prefecturii si fie si autori- tatea bisericeasc&i central’. De aceea observim ci schimbirile de r dinté a prefecturii Iliricului au determinat si schimbari bisericesti, fara ca Biserica si aiba ceva de pierdut, ci dimpotriva sa beneficieze de demnitati canonice indlte, Graitoare in acest sens sta novela XI, in care Justinian, printre alte explicatii, ne da si pe aceasta : «et Tesaloni- ciensis episcopus, non sua auctoritate, sed sub umbra Praefecturae meruit aliquam praerogativam», ceea ce inseamna ca «si episcopul Tesa- lonicului. a cistigat oarecari prerogative, nu cu autoritatea sa, ci sub umbra prefecturii» 9. Evident, ci prin aceas' ti explicatie Justinian a voit si motiveze i sa i i ari i idica Scaunul episcopal din Justi- si sa legalizeze si hotarirea lui de a ridica Sc: piss minted = niana-Prima, la rangul sau demnitatea onorifico-jurisdi Arhiepiscopie autocefali, in locul celeia din Tesalonic. Prin urmare in 7 a aes Op. 5. Vezi, Dositei, patriarhul erusalimului, *Toropia nset 208” Tape eG, Xavadviwy, cart, IV, cap. V, la Ghen- Sameer op. v "pian ‘op. cit, p. 1843 — {i Monesou, ep. cit, vol. 1, pp. 50! a » Litzic it . qrcientay din Panonia, respec- ne ta Nogttar®: car translerarea resedinjei_prefectur Ireta din Pe in soe tiv din Sirmiu, fn Justiniana-Prima, consemnatd textual in care o di Ghen. Enticeany, op. cit, p. 65. 100 7A. D. Xenapol, op.. cit, vol: Il, p. 100. 8. Popa Lisseanu, op. cit.» PP- Sy: 9. Vezi si G. M. Ionescu, op. Cit i. 1, p 506; — Ghen. Endcvan, oP. cit., vol. I, p. 506; P. 45,shh Mayistrand ALEXANDRU ARMAND MUNTEANU 4 acest chip trebuie inteleasi chestiunea de fata si nu in felul in care au fncercat unii s-o prezinte determinati de alte considerente decit de dorinta de a stabili adevarul. A considera c& 11. Pentru Justinian — credem — cA, locul luf de nastere i-a servit doar ca mijloc material, gata gasit pentru realizarea hot&ririi sale. Scopul principal al infiintarii Justinianei-Prima ramine tot cel creat de evenimentul istoric amintit. Si apoi, locul Justinianei- Prima, nici pind astazi nu se stie precis daca a fost satul natal al imparatului sau un oras din imediata apropiere a lui. LOCUL JUSTINIANEI-PRIMA Identificarea Justinianei-Prima, ca localitate, este pind in zilele noastre o problema nelamurita de istorici. Si aceasta din lipsa informa- tiilor exacte, chiar in izvoarele contemporane epocii de care vorbim. Plecind de la Justinian, initiatorul si fondatorul Justinianei-Prima, in novelele sale (XI si CXXXI) nu gisim, referitor la aceasta localitate, decit indicatia incompleté de «patria noastri». Dup& aceea, Procopius de Cezareea, istoric de seama pentru vremea sa, si contemporan cu acest imparat si epoca lui, deci si cu evenimentul petrecut si discutat de noi, nici el, in informatiile“sale referitoare la Justiniana-Prima, nu exceleazi in date precise. Ba, am putea spune, ca datele sale ne cam deruteazi la identificarea adevarata a Justinianei-Prima, ca loca- litate. Iata pentru ce: A Procopius ne spune, ca «satul unde s-a nascut Justinian se numea Tavototov SAU Tavofotov, situat foarte aproape de Bebdequiva = patria imparatului Justin, unchiul lui Justinian, — in provincia Dar- dania, dincolo de hotarele oragului Epidamnus (Durazzo). Ca sa perpe- tueze amintirea locului siu natal '— zice istoricul in continuare — Jus- tinian cladeste aproape de Taurision un orag nou, carwa fi da numele de Justiniana-Primay. intr-alt loc ins’ Procopius incepe lista localitatilor 10. Delikanis, op. cif., vol. III, pp. 943-958. 11. Idem, op. cit., p. 943.cladite sau restaurate ge impirat in nastere lipsa Cu toata lipsa de Preciziune a a, i . . ~ 2 acestor informatii, Je contin, eae a au rimas lavoarele de bazi, Hi, documentele care ta cei pos ean emi de care vorbim ‘si pink # TU Istorici — de cici pornint I tin cle, acestia ay putut Sa-si aduel, se astizi ais identificarea Justinianel-Prima, ‘og Tog ttt chiar dack wearell Jor la prea modest. a Y dac& unii ay reusit Ghenadie Enaceany, trecind in revisti, opini: ad uy, re rae on identificarea Justinianel- Privy Vista opiniile istoy; aceasti. privints, astfel ; a ne’ ricii bizantini s} moderni vedem, ca Opt orase ge presuy insii i fost nat St cel erat ve ~~ 8 pun de dinsii a fi f ‘ia lui Justinian : Taurisionul, Bederiana, Sofia, Scopia, (Seupiy, eis Pristina, artes de astazi si in fine Lichnida (Ohrida) y 13, Dintre pe eu Paal i “ mai disputate au fost si sint : Taurision, Bederiana ee dir eee Cea mai raspindits, i dupa noi i iat de adevar, dintre aceste patru posibilitati de iden ieee Taentith carea Justinianei-Prima cu Ohrida sau Achrida, odinioara orasul Lich- nidus. De aceea o impartasim gi noi, motivind-o astfel : 7 Spuneam ca, expresia «patria noastra» din novela XI-a alui Justi- nian este imeompleta, pentru a i plin asupra localitatii, pe care a ridicat impiratul orasi ini i @ istorice de valoare, contemporane ei, a ind primul rind la. ace] loc unde imparatul a vy: zilei, adic& la satul sau natal, care se m i t ‘umea Taurision, dupa Procopius, Dar aceasta ar Insemna sa ignorim celelalte date informative, in lega- tura cu Justiniana-Prima, ce le gasim la acelasi Proc adic& Procopius spune expr a «un oras nou» cladit de ficiis, IV, I, 17) 14, Si _Atnuci, Justiniana-Prim: locul de nastere al impafatului, ci trebuie gasit un alt tinut din apropierea lui, care si fie si «un oras mai stim ca Taurision se afla -situat foai Vederiana, un sat ca si Turision, care fus. ratului Justin, unchiul lui Justinian 15, Acesta s-ar parea si corespunda. datelor de mai sus, Bederiana fiind aproape de Taurision si ca sat e mai la indemina sa-1 credem transformat intr-un «oras nou». Numai cA Bederiana, era un tinut din provincia Dardania (Procopius, De aedifi. ciis, IV, I, 17) 26, iar Justiniana-Prima din Dacia Mediteraneani, 17 Baleani, cy locul acestuig de separat de alte dat e| A ar insemna sa ne gindim in azut lumina 12, De aedificiis, cartea IV, cap. 1, IV, CV; Anecdota, VI, 2, ed. Haury, Il P. 38, 8 la C, Lee, oF. 31, 22, 23, 1 Vea “nota 1a ve Gi J. Zeiller, Le site de Justiniana-Prima, ia «Mélanges, Charles Diehl», premtier volume. «Histoires, Paris, 1930, p. i en “oie, op. cit, pp. 21-22 si J. Zeiller, op. cit., p. 300. 17, J. Zeiller, op. cit., pp. 300-202.LUN Sma strand ALEXANDRU ARMAND 6 ragis' : * mag pil, a tinut seama Procopius, de nu a numit aceagts qucru de care, POPE nit 58 rimind enigmatic cu al su coras noy,, Jocalitate, ci $9 orag nour are pe linga intelesul o| isnuit de con. expresia «un Ja de transformare, de renovare. Si cum Just, noua $i aa aerintre constructiile si renovarile intrepringe de Se Ppalcanicd — cum Bee arata Procontns — aceasta 1 3 < oras, un orag batrin in ani si trecut la ings. putea fi foarte bine ‘bil, vecbiul Lichnidus, Ohrida de mai tirziu, a fisare, 4 1 Dactel Mediteraneand si in imediata apropiere de locul de 1s granite i Justinian 18. Parerea aceasta ne-o formulam plecing na dis ozitia Iui Justinian, ca episcopul Justinianei-Prima «sé fie ner shitropolit ci si arhiepiscop» (novela XI).. Dacd, ar fi gi credem ca Justiniana-Prima, ca localitate a fost. Taurisionul sau Bede. riana, ar insemna, cd Scaunul episcopal din noul oras nu a fost decit unul din scaunele episcopale din apropiere transferate aici, Taurisionul sau Bederiana, sate in forma lor initiala, nu puteau sa se bucure pini atunci, intr-un mod cu totul exceptional, de un astfel de privilegiu. Era in afara rinduielii canonice. Dupa parerea unor istorici, transfe. yarea Scaunului eipscopal s-ar fi facut de la Scupi Ja Taurision sau Bederiana 19, Scupi insa era nu numai ‘episcopie, ci si mitropolie, era Mitropolia provinciei Dardania. Aga dar, daca am admite aceasta trans- ferare a Scaunului episcopal de la Scupi la Taurision sau Bederiana, ea n-ar corespunde cu dispozitiile lui Justinian. Intiistétatorul Mitropoliei din Scupi fiind deja mitropolit nu mai avea nici un rost ca Justinian si spuna despre episcopul din Justiniana-Prima «sd fie nu numai mitropolit ci si arhiepiscop>. i Aceasta dispozitie ins ‘se potriveste foarte bine: pentru intiistata- torul Scaunului episcopal din Lichnidus, mai tirziu Ohrida, care era numai episcop. Istoricul bizantin Nicephorus Callistus Xanthopulus, a avut chiar certitudinea: aceasta, si’ca él’ multi altii, zicind ci: «Justi- nian acordind patrici’ sale Ohrida;o splendidé risplatd, a ridicat-o la rangul de arhiepiscopie si a fdcut-o Bisericé autocefali numind-o Justi- niana-Prima» 20; In plus, credem, cd numai acceptind aceasta identifi- Apoi $ structie } 5 oat niana-Prim: é Justinian 10 Peninsula 18. Ibidem. 19. Ibidem. 20. Ecclesiasticae Histoire, libre. XVI, cap. 37; libr. XVIL, cap. 28 — la Ghen. Bnéceanu, op. cit., p. 59 (in not’) si lar C. Litzica, op. cit,, p. 22; vezi si Delikanis, op. cit, . IIT, p. 936; — Le Quien, .op. ‘cit, tom. Il, p. 261-287, 310; J. Zeiller, op. cit. p. 299-301; — Daniel Farlati si J. Coleti, Ilyricum sacrum, Venetiis, 1751-1819, tom. VIII, p. 158 sq; — Ghen. Enateanu, op. cit, pp. 46, 56, 57, 60, 64; — Dru Stanescu, ‘op. cit, p. 52; — Gh. Cotosman,.op. cit, p..54; — Nic. Popea,. op. cit. pp. 51, 53: — P. Maior, op. cif, pp. 185, 187;-Moletie (Episc. Atenei), Istoria biseri- * ceased, trad. rom. de Veniamin Costachi, asi, 1844, p. 85, z area. Justinianei-Prima cu Taurision, vezi: — Alle opinii: a)’ Pentru’ ider Pr. Sim. Reli, op. cif, pp. 64, 98, 99; — D. Onciul, Originile... p. 136; — Acelasi Papa Formosus... _p. 624; — A. D. Xenopol, op. cits vol. Il, p. 100; G op. cit, vol. 1, p. 501; — Dr. C. Diaconoviei, op. cit., tom. TIL, pp. 4 orga, op. cit, vol. I, p. col. 11; — 1. Nistor, op. cit., —p. I — L Lupas, op. cit, p. 10; — C. Auner, Bisericii Romine, manual... vol. i Sia p. 90ARHIEPISCOPIA TETINIAY — PRI: Justinianei-Primg MA sr atului bizantin, de yp, ouceritor infocat ag] onrida de a fi Athiepiseg <8, ratificg a co informat ch Sca > autocefals (tus dreptyy pr ae siscopiel Justiniana Prive, °Piseo al8 (hrisoy al B cu Oh. ai tiem Ohri . &8 conti, , JURISDICTIA ARHIEPiscopie Justinian, inuarea in fa oras Lichnidus 8€ afla q cele de mai SUS $i UN Scaun ¢ le mult tim scopal imeepe, de la_anul gg4?'SOP8. Lita gfit® CO" am artat » Catelianus, Pe vreniea cirnia’ av SPiSCOPUL Zasim 21g paterale! srat ae ajunge si se bucure Ovela sa a XLa22, te de Imparat. Si cel putin in ‘ocopius (De aedifi. resturile oa eles a. elmpérs ca Drobeta (Turnu Severin) din vela Sle Dunarii si ecw ett 858 « _ Zee Justinian tn no Cs 7 a Int * . dul si Liderata, cay 8u comuniune ey, cetatile ni ins de_ amindoua Reoare, venind ca sk cam (acestea doug din tm) ae Viminacium, une . eM asa janis) wot Uma), sint din y De accentuat in acest doe $8 iarsi sub stapinirea Noastray. ae n i ent este expresi, cidiva et Litterata, quae trang Danuhi ‘resia caracteristic’ » < Re. ctae...». «Mai ales ;. nubium sunt, n i : . Sai ci Justinian ‘sium — relevé Vasile Pinan ee celui crestin de ambele laturi Me Continuitatea clementulu Pata fortificattilor Tomane efecty, pa ti shi fie strdina existenta tin cel Mare, atit in dreapta cit si in stin erat de la Constan- pretare — continwi Pirvan _~ ‘ga fluviului.. Aceasta, inter- Justinian pomeneste Jg Sfirgi «bonosiacilor», special. Daca in cetatil Stacie cat 3 pagini, cari si trebuiascs a fre tile din sti si ia vreo hotarir, Wo beste, in novela sa, or) A o vedere not danubian, care, desigur, inci dinainte era din t isericese repartizat in total, ori arti F i icese , e parti, la una, ori mai multe din plscopiile diocezei ilirice a Daciei, ponies in imediata ,2bropiere a Dunirii, pe malul drepty 32, ; Nevoi, ca fondarea de biserici, hirotonirea de episcopi si uneori si de presbiteri, alcatuirea catehismului, pentru cunoasterea invataturii Mintuitorului nostru Tisus Hristos, e : pe Str. S to si altele similare, care se iveau mereu in viata bisericeasca a stramosilor nostri erau acoperite mai in- totdeauna, la cerinta acestora, de fratii lor crestini din sudul Dunarii, care cunosteau din sec. IV, 0 infloritoare organizare bisericeasca 33, Se cunoaste, indeobste, influenta canonica, pe care a exercitat-o asupra vietii bisericesti din nordul Dunirii, Scaunul episcopal din Sir- miu, pe timpul cind a fost si centru bisericesc al prefecturii Hiricului 34. 31. V. Pirvan, op. cit., pp. 186, 188; vezi si Ghen. Eniceanu, op. cif, p. 6 — C. C, Giureseu, op. cit. vol. 1, p. 201; — St. Metes, op. cil, vol. I, p. 18: Nic. Lupu, op. cit, p. 87; — Popa-Lisseanu, op. cit, pp. 35—36. “2. on cit, op 188—189. Vezi si Nic. Lupy, op. cit, p. 87; — G. M. Ionescu, op. cit, pp. 504605. 33. V. Pirvan, op. cit, pp. 73, 84: A. D. Xenopol, op. cit, vol. Il, pp. 119-1 N. orga, op._cit., vol. I, p. 22;°— — Pr. Sim. Rell, op. cit., pg. 37, 39, 53, — 5 —! 70-171; — Gh. Cotosman, op. cit., pp. 43, 46, 48-51, 53, a Eee ™ Tonescu, op, cit, vo. I, 'p. 905; — C. Amer, oP. i Hp 47—49, 50, 57: — Dumitra Stanescu, Vechile episcopit la romini, pp. 50-51; Acelasi, Episcopiile Dajnes, Succidava si Malve in Dacia Traiand, Bucuresti, 1928-1929, pp. aman ce Enaceani, op. cit, pp. 40, 65,; — Gh. Cotogman, op. cit, p. 54; —MUNTEANU strand ALEXANDRU ARMAND o a a etratia hunil Ea este preluatl ee Regi mai indepar copal ai? ni Diriculul 36, Tar, de Ja acesta ti as asupra Bisericii stramosilor nostri, Uiseopilor din provineiile Tliricului, nione-Prima. | ae Ja informatia istoricului Procopius de c Piecing, Probe rat Justinian a cladit in afara de eta reea, i si «o mulfime de altele (cetati)» in stinga Duniarii 36, uni Lederal . tras concluzia, c& pe timpul lui Justinian puterea politics Ee ralal yomano-bizantin s-a extins peste Dunare pina in’ pi ile 3 ate ale Banatului si Olteniei, i odata cu aceasta Be extins gi juris, dictia ecleziastica a Arhiepiscopiel Justiniana-Prima*’. La numai zece ani dupa emiterea novelei a Xia, imparatul Justi nian reia dispozitiile cu privire la Justiniana-Prima In partes intiia ; novelei a CXXXIL-a (18 martie 545) 38, in aceasta ONE a ins, 1H g¢ pomeneste $i de cettile din stinga Dunarii, adica $1 ce” putin Reci dug si Lederata, mentionate in nov. XI-a, fapt care i-au facut pe unii s5 creada si sa se pronunte, ca aceste cetati nu se mai aflau in acel timp fn stapinirea imparatului. : i ae ms Adevarul nu este acesta, cici omiterea in cauza Se explica astfel ; te redactata foarte pe scurt». Apoi, «cet, au o provincie deosebita, ci tineau de Mai intii «novela CXXXT-a es tile din nordul Dunarii nu formau ¢ ‘ovincl eosek eau | provineiile din sud si Justinian nu citeaza aici -decit simplu, provinciile, jn sfirsit, novela citind Panonia intreaga, fara vreo restrictie, desi stim 1 ca province crestina de ci nu putea fi yorba decit de o parte din ea, i e Primei-Justiniane, poate ca tacit a sub. sub jurisdictia Arhiepiscopului ‘sumat «Panoniei si cetatile nenumite din Nord» 8°. ‘Ar mai fi de addogat ca Tribalia din textul grecesc al novelej (CXXXI), este aceeagi localitate cu Prevalitania sau Prevalis, din Mag’ . lor in Panonia, de Scaunul epj, tat — devenit si Arhiepiseg,. ta din urma, puterea juris, ae trece odata cu cea agy He. te, la Arhiepiscopul Toei 450 mentiona' eee en Damilna Stineseu, Vechile episcopit (a romini, p. 51; — C. Auner, op. city pp. 57-69 60, 61; —.1. Luipas, op. cit, p. 10. ig Ghon Eniceanys, op. cit, pp. 4045, 46, 49, 65; — Gh. Cotogman, op 4 Dumitru Stinescu, op. cit, p. Sl; — C. Aumer, op. cit, p. 6l; — cits pe BA 1. Lupas, op. cit, p. 10. 3e Vedi ls Nic, Milas, op. cit. vol. I, p. 18; — Ghen, Endceanu, op. cil. pp 54-55; — Augustin Treboniu Laurian, si Nic. Balcescu, Magazinu istoric pentru Dacia; Bucuresti, 1846, vol. Ill, (pp. 103-108). Reli, op. cit., pp. 66, 37, Veri C-tin Giurescu, op. cit, vol. I, p. 201; — Pr. Sim. 99; — A; Bunea, vp. cit, p. 61; — G. M. Ionescu, op. cit, pp. 503—504 38, Novela CXXXI se pistreazd in greceste si_lalinesle ; a) Pentru, texful gree al-novelei ia iniregime — a se vedea: Delikanis, op. cit, p. 942. b) Pentru textl ‘grec al novelei privitor la Justiniana-Prima — a se vedea: Ghen. Enaceanu, op Cit, ‘pp. 6465, 72; c) Pentru textul latin al novelei privitor 1a Justiniana-Prima — a se vedea: V. Pirvan, op. cit, p. 187 (nota 698), Nic. Lupu, op. cit, p. 86. d) Pentrt redea: Meletie (Episc. Atenei), fraduceea romineascé a fragmentului respectiv, — a se v on oe ae Nic. Lupu, op. cit, p. 86; Istoria Bisericii Romine, manvals 39, V. Pirvan, op. cit, p. 187 (in nota 698).ARHIESIRUUETA TUSTINIaN 4 “PRIM, e I Jatin al celor doua Novele ud OT si ¢ PPSDION wy i i esa cu capitala Scodra gay Scutary XD. ~ aang , jou omenit’ in Nici un toy, hs ia Macedon: Albania Sy a Ese in Dardania 40, pit (gre a ati Onia Sy 3 Rae ge ingle Justinianei-Prima, "post, “Mare, intin, hy al novelei il! nt XI, rimine aceeasi' si guys PPVinciile i ti itn tang. yen yo i il a a or" scum, in ce const Surisdictig gp Srarea novele; Oxnee atatate iy jma. Din novela XI, care este ‘nonicg, Arhiepiscon:.. ” . Pose ci Arhiepiscopul Justinianet mh bogats, in isponoel ° Justiniana. x utoritatea say fn «a, ave & liber t Mormatii, mpeg revel Athiepiseores Bisericile ce ti eat Herta dee ne, : gy ? ini. . , unet d can ianei-P, ail p le vedey Spitropoliti, si episeopl Pentru scaunele van inten say hina pitatea eae are Si le fig, inst: PO fi inves cu dem se ¢ . \- 2 novell se clteazi gj un cz coneret di induiala canonieg Aguae din provincia Dacia Ripensi, in remen a nl “acesta ; Discopia garea Justinianei-Prima, fusose cirmuity vy um’, pin’ la j HMesemvriei din Tracia, fapt car episco) le ul indepirtat os © @ pricinuit inmate indepirtat sient 1 In cetatea respectiyg, i Prcinuit inmultirea ¢ a “rea ereticiloy bi 4 erezi ini St in imprejurimi rs aceasta erezie Justinian cere Athiepiscopulai That Pentru @ inlitura Tianus, ca din acel moment 83 se thers mnianei-Prima, Cate. ¢ \ acel e Se ingrijeasox & epi gind, hirotoning, Investind gi j tal ‘ a me strinsd legatura, cu el. Tar nou! episcop de Aquae, 7 triva, ereziei bonosieniloy Si si, readuc4 f ortodoxa 42, @ lucray 43, in cazul cind Scaunul arhiepiscopal al Justinianei-Prima riminea vacant ‘prin decesul Arhiepiscopului sau inlaturarea Jui, noul Arhi- ———____ 40. Istoria Bisericii Romine, manual... p 5 — Oh. si Ghen. Endceanu, op. cit, pp. 57, 61 (in nota). es Al. Despre originea si doctrina acestei erezii — a se vedea: °P. cit. p. 63 (in not’): — Nic. Linu, 07 Git» op eae Balockow ct 42. Istoria Bisericit Romine, manual... p. 1; — Ob si Ghen, E OD. cil, PP. 6864; — GM Tonescu, op. cit., pp. 502—503 , — ierdieates °. . at 9, 2: Fates’ ;Maior, op. cit, p. 185; — Nie. Lupu, op. cil, p86: — Wea ni Tatul Justinian si ereziile, tez8 de dovtorat, Bacar 1008, en 502; — St 43. Ghen. Eniceanu, op. cit, p. 63; — i, h BOR: — Pr. Sim’ Rell op. ai; 'Metes, op. cit 'p. 18; — Nic. Lupu, op. cit, p 170, Gheo. Endceanu,4 Magistrand ALEXANDRU ARMAND MUNTEANU i dac& nu era episcop), investea si ing se alegen, hirotones ait, adie’ sinodul tuturor mitropoliga’ ee Arhiepiscopie proceda la savirsirea acestora, Aceag " lor oth Justinian si in novela CXXXL ; 5 ie din afara sau relatie cu alte centre bisericess; si indeosebi cu Scaunul episcopal din Te nzului de fati sau a celorlalte aratate, ety e 452 episcop dupa rind si episcop! dispozitie o rep n e Sree interventi dir din afara Arhiepiscoplel ic pentru rezolvarea cazu\ Jon crie reprobata de Justinian (nov. XI). i categt ta dispozitie a imparatului Justinian, _0 sco im pe de , Pyare) o ignorare a pretentiei papilor, ca Scaun ca o reactie sau ca are i I r parte, al din Tesalonic este un vicariat al Romei 44, si_pe ; de ale parte a o masur’ luat& in plus, de a asigura $1 mal trainic indepe iasticd si durabilitatea Arhiepiscopiei celei noi. Justinj, aed chiar si-i mareascd rangul Arhiepiscopiel Tustiniéna-Prima o treapta egal cu a primei Patriarhii a Aut na alee th agi scop papii Agapet (535—536) sa-i acorde tit ul A loctiitoare a Paty, arhiei romane, ins& nu ca vicariat, ci ca inloeui oare (in cazuri de apeluri la judeciti) si rang onorific, Expresia . in Bizant, ‘indiscu. Situatia privilegiata, din Punct de veg . care a inzestrat Justinian Se episcopal “ae declarindwl, cum am vazut, Athiepiscopie autocefal: i toa lirea politicy lumeasc’, iar in. stinga toiag gulerea bisericeascd ; jar cea este acoperita ou dia deasupra el © palarie rosie oy clucuri de indraznire in Bisericy, Sivirsindtise toate acestea, “holisim: ca dacg arhiepiscopul soaunului acestuie si selul locului Hostru de nastere Justiniana-Prima Si wrmasul Jui, din vreo imprejurare oarecare se va intimpla st cada iq Sreseala vreunei erezii, sai despartiri Sau clear de lege, sau nesocotirea 4 iestl intelor legi sj dogme ale Bisericii Cato. i stolice, pe unl Sél judete, sti ‘reviguiases Procesul 5 lice Apos PB j asc sa il condamne prea Sfintul soaun Apostolie~ ecumenic al Noi. Rome, in Bizant, indis- cutabil. NDeci, fenicirea ia Sa facd eit mai de grab’, in orice fel oa si se Pung in toate cele poruncite tie, si care tg caprind intra prezenta diploma slintt 4 lucrare m i ind noastrd, fa vreo scuzy ‘Salt opozitie fafa de hotariren, 51. Bdifia aceasta, in greceste a novelas Xe August 566, ‘ lorii ei canonive- este Cet ns de autorul care a si tedat-o, Delikanis considera 4 rat XI, in editia cespeotivg, este falsificaty Fabsilicarea oi este evidenta, dup’ eae prin uémitoarele chestiuni : 2) oat dala de 56, dps Hristos, ge a steed ini ‘ ia de Ja facerea lumii, der nu ie i bizantinii puneas cronoogia de la jim x ode le fe eee i ~ XVI fn timpul Patsiorhului Chiell Liter ie nea ee ie ee ee mort de 10 tuni, dei re esl Ja 1628); apoi, ‘ iction 14; b) aminteste in’ sec Wade ‘ ie 565, indiction 14; ) _amint c. th ait teivadla Ff imc Eig ¢) (8 prin accasta ni pe atieisesp iv 1 | 8) he : wad lt He yp ete sg ee § issim al ei; d) ci js isirii 0 asemenea confuzie ; in ence Cannel fee lina tere ioeaa Achride, int de naturd pur mivlerite pe care le-ar acorda jen fe ty ed ‘Achiepiscopul "er fi fost teat de a isa fatilindu-i in toate detaile:imbréctminta feudala, ceea ‘ce mut exisial pe feller siting: tn tate atte cavaleresn ott Justinian, ssemandion sgl ae ciel de grija de el si facd blazo _ si, in sfirsit, 8) a provincii. i | acestor falsuri, Delikanis, ea in figurarea pe el a cing ar putea fi ace oe ci un simplu imitator, beers Jobrebinia'es ‘Gite. oe Pilea Ge dab | ie eke falsticary i 1a continuare, c& acest ina servit ca model ; lui «Donum Constantinin com Fa Pa gina ome Teissebi act tls tal «Donan, Conia wn izat Bi ein: Kae bazeaz’ a caractenistc furnizat Biseriea ve xemplul pe care se bazed dla sfirsit, ite era tetistice igi itera, si adogin im, Dect dup’ ituie originalul si exempl in litera, si adéo um ' Constantinin. betta dt hua eget Sec Sere timparitor medievale pe, core oe Te consti anos, acl” acesta este autorul. fa Hl i Fn oo nitice Hor , ne i apalitatea pri a ‘Dimitrios Hi mates i Justinian sia -arogat asemene: sea utegnopl Ac, Dis, Hama, bim, dup: : de care yor C si Canonic, cy ustiniana-Prima,, a, Jurisdictia sq pulerea gi toatl stapin ul pastoral, insemning ema krantorica (de sel), ie aN care iti acoperd capul cind te ang(AND MUNTEANU 4g ALEXANDRU ARM 1 magistran ae 3. AA 456 « seopiile provinciilor sud-dunarene pomenite gi a, ' istfroriul stramosilor nostri, cel putin din Ba se seppindu-se peste PISCE es : i, cel i intinzaoe ai de pe veritor aparatului si epocii lui, dupa datele ie ra Disa suprayvalirea pulgarilor in timpul imparatuluj pjz, : ini in sec. VIL in Scitia Mick (Dobroge i 4 in se , prin Scitia rogea) rice Bystantin Pogonatul, anu Marea Neagrd, 5? cuprinde acme opulatia Ce a rare ‘a o scuti de urmirile tragice ale Unei migra. patria lui sas ae stiniana-Prima pierde in acest timp, pe tarim Politic, tiuni razboinice. edinti a prefecturii Hliricului, desfiintindu-se odaty, demnitatea cea jnsiisi, teritoriul acestela, cea mai mare parte, apa». cu ea si prefec i ui popor suprapus, care avea forma lui de conducg tinind acum merhiep iscopia din Justiniana-Prima, pe de alta parte, es si organiza cc al aceleiasi prefecturi, avea de asemeni de suferit, centru as agini ne infatiseaza patriarhul Dositei al Terusalimuly, Tat, in ct vali’ bulgarilor asupra Arhiepiscopiei Justiniana-Prima peer 1 Achrida, dupa numele localitatii pe care a ridicat Justj. eer (Justiniana-Prima) : «lar pe timpul lui Constantin 8 — zice Dositei — bulgarij a, nian patria sa (Justiniana-’ a 1, care a imparatit in anul { 1 3 eee Myale de a si indata, cazind aera anaera @ cra i eh Pe ‘octane’ ait ca ti in rizboi cu arabii, s-au fntins pind 10 eee et gf ito oe ea, si eparhiile din jurul ei. Fiind insa (bulgarii) idolatrii si cauzing ortodocsilor multe marturii, au crezut sa nimiceasca gi pe Arhiepis. copul din Achrida 58. i i i a iseste Arhiepiseop aj ti ivilegii — pornind de la simplu fapt ci se gaseste |/ a Sictitonel Palma pent care Justinian diduse doud novele (XI si CXXXI), (op. cit, , 1013-1028). ) . vo mY In senia: selor infatisate recunoastem cd in cea mai mare parte, Delikanis justi. fics bine actul fals atribuit lui Justinian, Totusi se observ la el si doriata, ca ta tot esti! problemelor care privese Arhiepiscopia Justinianei-Prima, de a ajunge, pe of fe cale, la considerarea actelor fondatoare ale Arhiepiscopiei, respectiv a novelelor XI si CXXXI, ale lui Justinian, ca find necanonice si niciodata aplicate in viata orgniza. toried a susnumitei Arhiepiscopii. Deci a se scoate in evidenta necanonicitatea infiin- {ari Arhiepiscopiei Justiniana-Prima, si implicit lipsa autocefaliei sia puterii jurisdic fionale ale acesteia, real cunoscute pind Ja el. Faptul este de altfel explicabil, daci finem seama de neinfelegerile vemelnice dintre Patriarhia Ecumenicd si Arhiepiscopia de Ohrida, continuatoarea Justinianei-Prima, care au dus, precum vom vedea, la destiintarea celei_ de a sdoua, Delikanis, autor grec, finind seama de realiatea desfiinfirii Arhiepiscopiei de Ohrida, intr putea face altceva, decit si justifice acest act, direct si indirect, chiar daca. argumentele invocate de el nu sint tntemeiale solid din punct de vedere canonic, Acest lueru se poate vedea si din ultima sq remarcd asupra chrisobulului _pomenit: «Aceasté fals& noveld a lui Justinian confine si ua Ineru pretios in slujirea adevarului si anume: dovedirea exercitairii supravegherii su- Preme astipra Arhiepiscopiei Achridei de cétre Patriarhia Ecumenicd, intrucit “spune la te be ore: judeca pee Achiepiscopul si seful Justinianei-Prima, ia Bizent, indiscutabily (op. cit, p. 1028), fe ee ee leone a he oF i, wp. GH, 90, 129, 170; N. longa, op. cit, vob I, p19: Melchisedek, op. cit, p” 58; — i, Lupex ©. Diaconovici, op. cit, p. 446, col. Is = = Le Quien, op. “alt, vol I, pegah, OF: Sits P10: — Aug. Bunea, op. cit, p. 2 Guerin, Songton, Histor ad” 2 22}, — D., Oneiul, Papa” Formosus p. 625 Patriarhatele Bisericii Ortodoxe, tex fate Paris, 1900, pp. 56 sq. V. Pocite2 58. La Ghen, Enaceanu, op. cit, p70” Ducurestin 1926, p. 45ARHIEPISCOPIA gy; 7 STINIA NA_PRI} Disparitia, odata cy Penetratj, Bri tia i gin sudul ante sutragane rhicpisee gates uifi cael Justiniana Paso” nte listorice i int: i Pink asa cum o inzestrase * hiepiscopie autocefala, si itvisdictiew 1XXXI-a, este de ase, Man prin novelele sai, i oe ustiniana-Prime nee gf remt Si dovedit 55, Seat episcopal ford a mai avea dreptul de jung mal fi arhiepiscopie autocefalh «} a mentului istorie despre ¢, " vente respectiv, a Supravietuit eyenj. realitati, documente ist a ico-juridien ,, AV™ Pentru d di i Orieo. ‘Ovedirea aces hridei ‘sau Ohridei, noul 0-Juridice autentice, Bunioara episeopul ae Prima dup navalines buleany 2. Scaunului episcopal din Justiniana. — ce urma 88 fie scot ere figureazk in actele sinodului din 879 acest sinod ¢ny comer ea sinod ecumenic, — ¢; ici Py Justinian, Drintre corel Sinodului, asa cum i] desting watt Achrideiy 56. mm urmi, al 95-lea, semnat Gavriil al da adiogs ici izantin Vasil gam cy anticipare hotarirea imparatului biz le serie Bulgaroctonul, eure in cele trei Tivo agreed in Ohrida, Bazileul putea foarte bine, urmind une, si transforme Patriarhia de Ohrida cu viSCO} ‘ Sufragane in triarhia din Consta; ‘a-Prima, este jus- ‘sure 4, Deséij a planului sau de episcopiile sale g modeste episcopii_dependente de Pa- ntinopol revenind astfel la f initiala Biserica bulgar§ si fie ‘fiiea Patriarhiel 7 nice, Ce ba ae yetinut 4 Te determinet to atriarhiei__Ecumenice, Ceva, insi, La a fost Constantinopolul, c& Scaunul episcopal din Ohrida area vestitei Arhiepiscopii Justiniana-Prima, infiintata de imparatul Justinian. Ca urmare, voind s4 imite si si continue in fapte pe Justi- nian, imparatul Vasile al Il-lea Bulgaroctonul redi, Arhiepiscopiei de Ohrida dreptul de jurisdictie avut pe timpul tarilor Simeon si Petru 57, care era identic sau aproape identic cu cel pe care {i aveau arhiepiscopii Justinianei-Prima 58, este continu- La numai un secol dupa epoca bazileului, identificarea Ohridei cu Justiniana-Prima, ca localitate, pe de O parte si convingerea c& Arhi- episcopia Ohridei este continuarea vestitei Arhiepiscopii din Justinisne, Prima, pe de alta parte, se raspindese si se inridacineaza intru atit in conceptia contemporanilor, din sec. XI, incit acestea sint aproape una- 54. St. Metes, op. cil., p. 19; Pr. Sim. Reli, op. cit., pp. 91, 94, 97 ; CE. si V. Positan, op. cit., p. 45. , ; Popa-Lisseanu, op. cit., p. 30; V. Pirvan, op. cit., 55. Pr. Sim. Reli, oa oe rope Onell, Pepa Formasts.» p ist P. 184; Gh. Cotosman, beh ‘Vol. IIL, p. 965, 967; Ghen. Endceanu, op. sy Peseal 56. Delikanis, op. cit. Ol MOP p, 967: Litzia, op. cits p29; Vasile , or Ge Pelikanis, oF afl. 85, Dr. C. Diaconovie, op. cit, p. 46, col Il Op. cil. 9. 46; CG. Aumer, Op. Shistrand ALEXANDRU ARMAND MUNTEANU 458 Magistra’ 6 nim recunoscute $i marturisite, fara rezerve, de istoricii sj canonigt timpului. °° . de exemplu, un renumit comentator de canoane xo eeitariul sity la Canonul 2 al Sinodului TV Eeumenie =. printre altele urmatoarele : «Si daca vei afla si alte biserici autocefale precum e a Bulgariei, (intelegind pe cea a Ohridei), a Cyprutui ule, Toeriei si nu te minunezi. Fiindca pe Arhiepiscopul Bulgariei |. imparatul Justinian» si citeaza in acest scop acea parte di CXXXI, care se ocupa cu jurisdictia Justinianei-Prima 60, Fapt este ca din sec. al XI-lea, numele si drepturile Athiepiscopig, Justiniana-Prima se gasesc atasate la Arhiepiscopia de Ohrida, Athi episcopii Ohridei se intituleazd de acum inainte, arhiepiscopi aj Primej. Justiniane, Ohridei si a toataé Bulgaria — doyentoxonos tig Q6TMHS "Tov. tuviavis “Ayovdav xal xdong Boviyagias ©. , roe Credem ca acesta este adevarul sau cel putin explicatia cea maj, apropiaté de adevar in legatura cu continuarea Arhiepiscopiei Justi. niana-Prima de citre Arhiepiscopia de Ohrida ; de aceea ne-o insusim, si o impartasim la rindul nostru. Sec, 2ic 5 ‘@ Onorat M Novela ARHIEPISCOPIA DE OHRIDA SI JURISDICTIA EI Penetratia bulgarilor 62 in Peninsula Balcanica a avut, cum spu. neam, urmari nefavorabile pentru viata si organizarea bisericeascé de aici. Multe episcopii au disparut, iar Arhiepiscopia Justiniana-Prima dac& a supravietuit si-a continuat activitatea numai ca episcopie, reve. nind astfel la forma ei initiala, purtind pe viitor numele localitatit Achrida sau Ohrida, la inceput oragul Lichnidus, pe care a_ridicat Justinian cetatea Justiniana-Prima.. Ca episcopie, acum, Justiniana Prima-Ohrida, impreuna cu celelalte episcopii din fosta prefectura a Iliricului, ce fusesera sufragane ei pina Ja venirea bulgarilor si care au supravietuit evenimentului istoric, aw intrat se pare sub jurisdictia Scaunului episcopal din Tesalonic, care se afla inca sub stapinirea bizantina 63, iar de la imparatul Leon al Ul-lea 59. Ibidem, . 12; C. Litziea, op. cit, p. 28; Ghen. Eniceanu, op. cit., pp. 67-68% Eusebiu Popovici, op. cit., pp. 56-57, vol. Ill (1926). 60. Ghen, Endeeanu, op. cit., p. 67; Cf. C. Litzica, op. cif., p. 23, 61. Melchisedek, op. cit., pp. 53-54, 55; I. Nislor, op. cit., pp. 12, 15: H. Coelzer, Der Patriarchat von Ochrida, Leipzig, 1902, p. 7; Delikanis, op. cit,, vol. Ill, p. 966 f Zbviayjia tov xavévov, vol. V, p. 266 sq.; edilia M. Pollis $i G. A. Rallis, Alena 1857. Eusebin Popovici, op. cif., vol. Ill, p. 57: lv. Snegarov, Istoria na Ohridskata Arhiepiscopia, vol. Il, Sofia, 1982, pp. 378-388; D. Onciul, Originile.., pp. 142-143; Cf. gi Ghen. Endceant, op. Cit., p. 127; Meletie, op. cit., pp. 85-86; N. Iorga, Istoria rominilor, vol. Il, p. 2241 V. Pocitan, op.’ cit, p, 50. 62. Pentru origina poporului bulgar a se vedea Pr. Sim, Reli, op. cit, . 45; Eusebiu Popovici 63. Vezi nota 55 N. longa, op. cit., vol. 1, p. 198 P. 129; C. Giurescu, op. cit., vol. I, . 21; V. Pocitan, op. cit. , Op. cit., vol. IT (1926), p, 276- 5: a a es @ suprema a Patriarhiei din Cons: wn ep ‘ ica a Episcopiej ini 7 spare! ain Tesalonie, rere gustiniana Prima-Ohrida de Se; amo it pi aceaste, ze pind la inerestin: 7 Poporul bulgar cunoscing 3, Mn evenit intr-un timp chiar imperi jasi de sub jurisdictia Patriarhi nase prin misionarii sii, o Ja conducere bisericease3, episcopia bulgaré ajunge din interes, la insistenta noscuta si de Patriarhia Neintelegerile iu, reugese sj ari Marhiei din Ci antnopar Pfinind prin toi aut a ii ai fie n a Putin timp, dupa aceea, Arhi- taritor Sine arhie desi declarata Ecumenica 67, intre c a i ‘i i: nea pe tari bulgari si-si mute meneu reese cate ge aeme gi pe cea ecleziastica. Astfel cunoaster ralide le ori eos oe slav, Patriarhia se muta la Durostor ‘Siistea) fete set ts fis Y, Vodena, Moglena, Prespa si in cele din urmi, 4 Gamiltmanitoooled Re Rad © urma, in jurul i 1 must deninitiy in Ohrida 6, Aici o giseste imparatul Vasile al Telca aroctonul i iinteaza i imperit eae care cucereste gi desfiinteazd complet primul imperiu ; Faptul ca tarul Samuil gaseste in Ohrida cetatea potrivité pentru a fi capitala a imperiului sau de apus gi in acelasi timp si centru biseri- eesc pentru acea parte din Peninsula Balcanicd, ne indreptiteste s& eredem, c& Ohrida, vechea cetate Justiniana-Prima, ridicata de Justi- nian, era inc& intre celelalte cetéti un orag important si cu renume istoric. Aceasta din punct de vedere politico-strategic. Din celalalt punct de vedere, cel bisericesc, avem de spus, de asemenea, ca si Scaunul episcopal. din Ohrida, va fi fost pina acum printre episcopiile sufragane Gh Le Quien, op. cit, vol. 1, pp.~96-97; 1. Nistor, op. cit, p. 5; Aug. Bunea, op. oil, p. 62. i ae tee V. Pocitan; op. cif, p. 45; 1. Nistor, op. cit, p. 73 Pe. Sim. Reli, op. city p. 131. BBV. Pocilan, op. cit, p. 46; A. D. Xenopol, op. af, vol, Il, p. 115; 1 Nistor, op. cit,, p. 7; Pr. Sim. Reli, op. cit, pp. 180-131, 136, Pr cite PT Snogarov, op. cit, vol. I, p. 8, 14, 15; V. Poxitan, op. ct, p88. OE IL Nister, op cit, p. 7 Melchisedek, op. cit, p. 63; Pr. Sim. Rell, op. Gf PP 131, 1g: V, Poston op. cit, pp. 47, 48; E. Popoviei, op. city vol. I {1820}. Bs Si, "Ga! Iv. Snegaroy, op. cit vol. I, pp. & 12-14; y. Pitty op a 9 ie, fon Fs Pee Sim, Rell, op. cif, p. 182; A, D. Xenopol, op. cif vol. fs , op. tis ©: iaconovici Sp. ett, po 446, col. Il; ch. si E. Popovici, op. it, vol. Il (1929), 9 C Nistor, op. cit, pp. 7, 8: Pr. Sim. Reli, op. city p. 131i D: nein, Origine. 141; Nicolae Dobreseu, Infemeierea mitropoliilor s 4 calor dintai ainast if ac Bucuresti, 1906; p. 21 V. Pocitan, op. cit. p. 48; E. Popoviei, op. cit., vol. 26),Magistrand ALEXANDRU ARMAND MUNTEANU a 460 de frunte ale Patriarhiei bulgare “'. Poporul bulgar si mai ales ierarhjj A : fi cunoscut, probabil, ca Scaunul episcopal din Ohrida a Scere vestite Arhiepiscopii Justiniana-Prima. Si atunci, ar fi ra motiv in plus pentru noi de a crede in alegerea intentionata a Ohride;, ca resedinti politico-bisericeasci. Afaré de cazul cind sus-numitii, ny ar fi voit si dea atentie acestei ocazii fericite, ceea ce este maj Putin Deel acesta se vadeste si mai bine prin hotarirea imparatyly, Vasile al Il-lea Bulgaroctonul cu privire la Biserica Ohridei. Este ade. varat, fara a o socoti patriarhie, ca pina atunci, ci numai arhiepiseo. pie 72, bazileul ratified dreptul Justinianei Prima-Ohrida la autocefalie si jurisdictie canonicd corespunzatoare. in acest sens la cerinta, arhiepiscopului Ioan de la Dibra, grec de origine dupa unii "3, Jar dup§ altii_bulgar ‘4, imparatul Vasile al II-lea emite trei hrisoave 78. In primul brisov (1019), imparatul hotara ca, dreptul de Jurisdictic canonica al Arhiepiscopului Justinianei Prima-Ohrida sa se intinda peste toate eparhiile din cuprinsul fostului tarat bulgar, precum si asupra celor din Serbia 74. Al doilea hrisov (1020) completa pe primul, trecing sub jurisdictia canonica a arhiepiscopului Ioan, si a celor Care aveau sa urmeze dupa el, si eparhiile de la Dunare cu Silistra, Sofia, Vidin gi Nis, precum si numeroasele eparhii grecesti ce fusesera incorporate patriarhatului bulgar pe vremea tarilor Simoen si Petru eh, «intrucit dupa ardtarea acestui hrisov (primul) despre fiecare eparhie pe care urmeazd sd o aibe episcopia bulgara — zice imparatul Vasile al Il-lea — Prea Sfintitul Arhiepiscop al Bulgariei a rugat imparatia noastré sé alcdtuiascd un alt hrisov despre celelalte episcopii ale sale care nu au fost enumerate in primul hrisov, din cauzd c& mitropolitii vechi le-au rapit si le-au alipit, si (pentru ci) imparatia mea nu doreste si: per- mité pe nimenea din acestia sau dintre oamenii acestora, nici un pas induntrul diocezei bulgare, de aceea am dispus ca actualul Prea Sfintit Arhiepiscop si aibe... aceeasi diocezd pe care a avut-o in timpul tarului Petru si si stipineascd si sd conducd toate eparhiile Bulgariei, nu numai pe acelea care au fost ardtate, in primul hrisov, ci si cele care fiind ascunse, nu au fost alipite la primele episcopii si cu hrisovul de fafa s-au dat in vileag si sint expuse nominal» 78, 71. V. Positan, op. cit, p. 46; Iv. Snegarov, op. cit., vol. I, pp. 22-26. , 72. 1. Nistor, op. cit, p. 8; D. Onciul, Originile.., p. 141} Pr. Sim, Reli, op. cit, pp. 182, 138; N. Lupu, op. cit, p. 145; Melchisedek, op. cit, p. 53. 73. Dr. C.° Diaconovici, op. cit, p. 446, col. 11; N. Tonga, op. cit, p 20: N. Lupu, op. cit pi 145; C. “Auner, op. cit, p. 90; V.’Pocitan, op. cit, pi 49. 74. I. Nistor, op. cit, p. 8; Pr. Sim. Reli, op. cit, p. 132; N. Dobresou, op. cil, p.2; 1. Lupas, op. cit, p. 11. ‘ j 75. Cele trei hrisoave emise de imparatul Vasile al I-lea Bulgaroctonul se gasese la Iv. Snegarov, op. cit.; vol. I, ppl. 56-59 he A pregarov, op. it, vol. I, pp. 55-57; I. Nistor, op. cit, p. 8: D. Ontiul, 71. Ni oN. , — 5 P Bao aon “asta. 1, v oe te te ee Nv. Smegarov, op. cit, vol. I, p. 57; Vezi si i, istori jsiaanach Curcoej, Boigarskoi, Serbscoj, Rime abs, pte reeHIEPISCOPIA i AR JUSTINIAN 4 -PRIMA gr in grupa acestora din SI JuRISDIeTIA py ; urma intr; i is um spune hrisovul (If) 79 7, au si «vlahit ai ji ; =e trel episcopii, Servia, gj ar in al treilea hrisoy, “Tmt Bulgarias inci se gisese in gait tag g eria, care , mparatul numegte aces rceleiasi arhiepiscopis at PUlgares 1 navind in vedere ci si ale acelelas ‘Piscopii so, © supune Jurisdictiei canonice in total, erau circa 30~31 epi ‘ smparatului Vasile al [1- Piscopii, peste ‘ivi eo ne nianel Prima-Ohridat™ Cuprins3 in ay a risa hotiririi nica S'. In afar’ de aceste "30 ao oxercite Greptul de Saisie jn cele trei hrisoave, gj S2u 31 de episcopii Jurisdietie cano- in e, sint Mentionati si Piscopii_prezentate nominal despre care am pomenit. Pentry pa, St “vlahii din doiiea al impératului Vasile deosebita, pentru ¢% : 1 8@ aflS in atontig eset Chestiun ocupat si se ocupa, cu A A celor care s-au Una, c& «vlahii ati four Beene acestei date istorice, trei ipoteze : alta, contratie primet ay ul gare» ar fi fost cei din sudul Dunarii 2 : din nordul Durga - ica, «olahii din toate Bulgaria> ar fi fost cei pasagiul de fati my §1 In sfirsit, a treia ipotez’, potrivit cireia, in sudul Dunirii, ‘sav tena de fora, tumai_ de viahii_ sau Tominii ‘ain een? n le inii di Rrii ei si da wen si de alti, Tominii din nordul Dumarii, ci si de unii Aceasta ipoteza di : . mM urma o gisi i shots a unei analize : gasim mai plauzibilé si o supunem tis ae eee ea vorbim, vlahi sau romini in sudul Dunarii se in part ‘acedoniei. Cei care s-au retras aci la aparitia po- porului bulgar, formeaz’. impreuni cu acesta primul imperiu bul- gar, Gesfiintat definitiv de impiratul Vasile al lea Bulgarocto- nul 84, Apoi rominii din regiunile marginase ale Dunirii, ca Vidin si Belgrad pina la Janina, — care au supravietuit suprapunerii poporului 79. Iv. Snegarov, op. cit., vol. I, p. 58; Golubinski, op. cit, op. cit. p. 8; Aug. Bunea, op. cit., p. 91 sq; D. Onciul, Originile... pp. 141-142; Ch si N. Dobrescu, op. cit. p..3; Pr. Sim. Reli, op. cit, p. 130; A. D. Xenopol, op. cit., p. 119; N. Lupu, op. cit., p. 145; C. Auner, op. cif., p. 91; C. Giureseu, op. cil, p. 290. 80. Iv. Snegarov, op. cit., val. I, p. 59, - ; 81. Ibidem, pp. 163-187, D, Oneiul, op. cit., pp. 139, 140; Ghen. Eniiceanu, op. ci, Dobrescu, op. cit.. pp. 3,7; H. Gelzet, op. cit., pp. 4 sq,; V. Pocitan, op. cit. p. 263; I. Nistor, p. 133 p. 49. ic 7 id it, . Veri Jirecek, Geschichte der Bulgaren, Praga, 1876, p. 217; H. Gelzer, op. cit. pul Keeleg in. «Byzantinische Zeltschriit», 1899, vol. Il, pp. 55, 60; Michel ‘Lascaris, Joachim, Métropolite de Moldavie ef les relations de 'Eglise moldave avec le Patriarcat de Pec et PArcheosché Acris au XV-e siete, in «Bulletin deta Section histriqu de ’ Academi i TIL (1927), pp. 115-120; vezi gi Pr. Sim, Reli, op. cif, p. 143. fac cok yes hai ee ical, oe ee GSI Melchisedeh, op, it, op. 95-08; D. Onciule Origiile.», pp. 14, M2; Vezi $1 Pr. Sim. Reli, op. cit, pp. 198-140; N, Dobresey, op. cit. p. 3 wees MT “Widiveeees pa “ie. -D- ~“MuaDali on cifALEXANDRU ARMAND MUNTEANU 5a Magistrand . 46: ee ai ‘dul Dunarii a caror regiuni logy; - irsit rominii din nor ; ir _ bulgar ss, In at ranifele de nord-est ale imperiului bulgar, de ei, C01 t de amintit, aici, observatia facuta de istoricul Euse. «incepind de la miazazi, pe Sana de By Du. iazanoapte si miazazi, unde locuiau descen lentij narea de Joe pre astecatéleu populatia aborigina, adic vlahii aa oo i cii, slavii si germanii) sau rominii (cum se numese a ii_numese ie m at de la anul 650 inti spre nord de Dunire, apoi de la trp intro. Dundre si Em (Haaemus, munte numit de turci Balcani), un i & cu totul slavizat» 86, - | eee find, prin urmare, configuratia geografica a imperiuyi bulgar, sintem indreptatiti sé credem ca prin pasagiul «vlahii din toata Bulga ‘a>, bazileul se va fi gindit nu numai la Tominii din sudul Dun. rii ci si la cei din nordul Dunarii, supunindu-i. pe tot sub jurisdictia canonica a Arhiepiscopului Justinianei Prima-Ohrida, : . In epoca aceasta, de stapinire bizantina in Balcani, ce dureazy pina Ja anul 1186, gasim atestata chiar si existenta unui episcopat ‘Spe- cial pentru romini, care se afla in dependent canonicd de Arthiepisco. pia de Ohrida. Aceasta informatie ne parvine de la eunoscutul bizanti. nolog Heinrich Gelzer, care dupa doud manuscrise gasite de el, unul ja Berlin si altul la Vatican, a publicat personal in revista _ Bizanti- nische Zeitschrift» pe anul 1892, doud cataloage de episcopiile depen. dente canonic de Arhiepiscopia de Ohrida in rastimpul stapinirii bizan. tine in Peninsula Balcanicd, intre care se afld pomenit si acel episcopat special al rominilor (pp. 256—257). Aceasta episcopie figureazi, {n pri- mul catalog (scris in sec. XI sau XII), sub numele de 4 (xtoxonn) tov Bidyov Yeferindu-se la episcopie ca institutie, jar in al doilea catalog (scris in sec. XIII) aceasta episcopie figureazi sub numele de 6 (Ogévos) Boeavirns ‘ror Bhdyov — referindu-se, de data aceasta, Ja Scaunul episcopal 88, Existenta acestei episcopii a viahilor mai este cunoscuta si intro notifé, ce ni s-a pastrat pe foaia unui manuscris din sec. XI, gisitt in biserica Sf. Clementie din Ohrida. in aceasta notita se pomeneste de preotul Ioan al Prea Sfintei Episcopii a viahilor — ‘Iwdvyns tegeds tig Gywratns emoxoniis Bidyoy ®. Din nefericire, ins’, nici in cele douk cataloage si nici in aceasta notita nu gisim vreo indicatie cu privire la Este vrednica | : piu Popovici. El zice : 5. Ibidem. 86. Op. cit., vol. I (1996), p. 276; Vezi $i N. Dobrescu, op. cit., p. 3; V. Pocitan, Be golly, B48; Golubinski, op. ‘cit. pp. 100110; Chet HG cit, 9. N. Iorga, op. cit, vol. 1, 9, 20, ie . eae aa 87. N. “to Pereset 98, ily p. 3: V. Pecitan, op. cit, pp. 46, 513 Golubinski Pp. IO—N10; Cl. si H. Gelzer, op. cit, p. 81 Ce op. cit, p, O11 op. cit., pp. iri " Ghen. Enéceeme, Os aT See gllls BL 1. Lupa, Tat n Git, p. 131} E. Popovici, op. cit, vol. IN . Vezi si N. Dobrescu, Fragmente privitcare la Istoria Bisericii, Romt Buda. Pesta, 1905, pp. 78; Acelasi, dntemeierca mitropoliilor, p. 5; 1, ‘ni oe cit, p. 1 St Mets, op. cit. p. 364 ef. si Pr. Sim. Reli, op. cit, p. 140. city pt OP Hey Vol. 1, p. 188:" 1. Nistor, op, cit, 9. 10; Pr. SimARHIEPISCOPIA JUSTINI AN 4 Pa -PRIMA SI JURISDICTIA Br ‘ ae ee 468 . piscopiel rominesti gypygx Fl aediul episcé Jonesy pUPUSA canonic iepiscopiei di aoa ce a facut anevoioasi identificarea ej inatiepiscon yet din Ohrida, cet" De aici si consecinta, ¢% ny stim pre ai ping astazi. ri i Episcopii au intr. cls daca in ci inti 1 ae din nord Dena numai rominii din sudul Dee te ii 90. unarii sau por joage, pune Episcopi . er, autorul publicatie; x cat ete o parere ae ft ame Fomor din sual D nati, Dos aeeasi, putem pleca de | 2 fi cea mai bund si conforma reais ‘tus. P deve pe Ieee ree tating, cf Episcopia vlaht < Tealitatea, obabil undeva pe lings, Dunire, pe tirmul 4 Pia viaha a avut sediul jncd romini, iar circumscriptia sq eparhiali te sud al 1, unde se aflau yomini din sudul Dunirii jt si teritorii q @ 88 fi cuprins atit pe acesti in felul acesta ar fi inex © dovads € romini din nordul Dunarii 91, Onrida — potrivit dreptulyi ae 4 in plus, ci Arhiepiscopia din ; 1 doi . ordat de impiratul Vasil i prisovul al doilea — sj. exercitat uginne asile al IL-lea, prin rominilor din nordul Dunivi, direst sew ie ci S% etmonid, si aoupra ai dul Dunarii, win mod mina F copii sufragane ei, marginase Dunirii, | ‘od mijlocit, prin alte epis- cea a viahilor) 2, «Dunirea ny, ‘intra wont, Silstra, Nis, sau peste care nu se mai putea tr ee poral si sudul ei 0 granife de grabi ea a fost un bunct, a “mifloc de Tanti ee ma fluviile si riurile » un mijloc de legiturd, de unire ; cici 3 nu intotdeauna despart dirt ite nk ef punind in legaturd mat Ci mals ¢8 part, hotdrind granite, ci si unesc, ar ear ee te Faptul acesta pentru sec. XII este ea FB in Pravila Mare (indreptarea legii), tiparita la Tirgoviste, _ 7 cA llingg 391 din eet Pravilé sta scrisi urmatoarea insem- 5B “Se Scris in Pravila Iui Matei Vi 7 ic a fost supvsé Ohrideanilor,.. 94, aaa eee _ Informatii in sprijinul acestei ipoteze gisim indirect si in izvoarele Bisericii Apusene. Bunioaré, in bula sa, dati in Perugia la 14 noiem- brie 1234, privitoare la Episcopia cumani (mai tirziu a Milcoviei, ce cuprindea sudul Ardealului gi cite o parte din Moldova si Muntenia), papa Grigore al IX-lea se adreseazi regelui Ungariei Bela al IV-lea, in a carui stapinire se afla pe atunci si tinutul cumanilor, astfel:

S-ar putea să vă placă și

• Recenzie IBOR

  

  Document4 pagini

  Recenzie IBOR

  Andrei Carp

  Încă nu există evaluări
• 12 - 12 SF - Spiridon - Stihiri Prosomice-1

  

  Document36 pagini

  12 - 12 SF - Spiridon - Stihiri Prosomice-1

  Andrei Carp

  Încă nu există evaluări
• Afisare Date Inscrieri Romani Ue

  

  Document32 pagini

  Afisare Date Inscrieri Romani Ue

  Andrei Carp

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Afisare Date Inscrieri Romani Pretutindeni v2

  

  Document9 pagini

  Afisare Date Inscrieri Romani Pretutindeni v2

  Andrei Carp

  Încă nu există evaluări
• Cerere Mitropolie Dimitrie Dalidis

  

  Document1 pagină

  Cerere Mitropolie Dimitrie Dalidis

  Andrei Carp

  Încă nu există evaluări