Digitalizarea-Conturarea viitorului digital al Europei

Autor: Toader Elena Raluca

Cadru didactic indrumator: Burlacu Sorin
Academia de Studii Economice
Facultatea de Administratie si Management Public
Cuprins
Introducere............................................................................................................................................2
Principii generale ale politicii industriale UE..........................................................................................3
Digitalizarea serviciilor în Uniunea Europeană – aspecte teoretice și tehnice.......................................4
Incluziunea digitala.................................................................................................................................4
De la industria 1.0 la industria 4.0-integrarea tehnologiei digitale.........................................................5
Programul Europa Digitală -program de finanțare al UE axat pe aducerea tehnologiei digitale în
favoarea întreprinderilor, a cetățenilor și a administrațiilor publice......................................................6
Analiza gradului de digitalizare a serviciilor in UE..................................................................................7
Analiza comerțului electronic (e-commerce) în statele membre ale UE................................................8
Analiza performanței afacerilor electronice (e-business) în țările membre ale UE................................8
Analiza segmentului de e-sănătate (e-health) în statele membre ale UE...............................................9
CONCLUZII............................................................................................................................................10
Bibliografie...........................................................................................................................................10

,,Internetul este ca un oraş. Și ca orice oraş mare, are librării fabuloase şi teatre, şi muzee, şi o
multitudine de locuri de unde poți învăța şi culege informații, iar oportunitățile sunt amețitoare –
muzee specializate, nu doar din cele generale. Dar sunt şi mahalale şi zone răufamate, pe unde nu ai
vrea ca cei mici să umble de unii singuri. Cred că oamenii trebuie să înțeleagă ceva despre Internet –
este un nou oraş, este un oraş virtual şi vor fi părți ale acestuia care nu ne vor plăcea, dar nu
distrugem Londra doar pentru că are o mahala răufamată...” (Stephen Fry)

Cuvinte cheie : digitalizare, Europa ,industrie, întreprinderi

Introducere
Odată cu dezvoltarea accelerată a tehnologiei, viața noastră se schimbă de la o zi la alta:
modul în care comunicăm ,relaționăm unii cu alții, modul în care călătorim etc. . Comunicarea
digitală, interacțiunea cu rețelele sociale, comerțul electronic și întreprinderile digitale
transformă în mod constant lumea noastră. Acestea generează o cantitate din ce în ce mai
mare de date, care, dacă sunt puse în comun și utilizate, pot duce la mijloace și niveluri
complet noi de creare a valorii. Este o transformare la fel de fundamentală precum cea
provocată de revoluția industrială.
Astfel unul din obiectivele acestui studiu este de a analiza progresul în domeniul digitalizării
serviciilor din Uniunea Europeană (UE), în contextul în care comportamentul de consum al
populației din țările membre ale UE s-a schimbat în ultimii ani, trecând tot mai mult de la
achizițiile de servicii din punctele fizice ale companiilor la cumpărarea de pe platformele de
pe internet.
Având în vedere că procesul de digitalizare presupune o componentă tehnică majoră, articolul
se axează în prima parte pe principalele aspecte teoretice ale digitalizării, momentele

2
definitorii care au dus la dezvoltarea mediului online și stadiul actual al îndeplinirii
obiectivelor Pieței unice digitale la nivelul statelor membre.
A doua parte a articolului se axează pe analiza cantitativă a cinci grupe relevante de indicatori
care descriu progresele înregistrate de statele membre ale UE în ceea ce privește adoptarea
Agendei Digitale: e-guvernare, e-comerț, e-business, e-sănătate și securitate online. Selecția
grupelor de indicatori a fost realizată în baza următoarelor criterii: disponibilitatea datelor pe
ultimii ani, interesul crescut pentru modernizarea serviciilor publice, dinamica modelelor de
afaceri din mediul privat, precum și schimbările legislative care privesc securitatea și
confidențialitatea din mediul online, cum este cazul legislației GDPR.1

Principii generale ale politicii industriale UE

Politica industrială este definită printr-un caracter orizontal ce asigură condiții favorabile
competitivității industriale.
Obiectivul politicii industriale a UE este creșterea competitivității industriei europene pentru
ca aceasta să își poată menține rolul de forță motrice a creșterii sustenabile și a ocupării forței
de muncă în Europa. Tranziția digitală și tranziția către o economie neutră din punctul de
vedere al emisiilor de carbon au dus la adoptarea de diferite strategii menite să asigure
condiții-cadru mai bune pentru industria UE.
În martie 2010, Strategia de la Lisabona a fost înlocuită cu Strategia Europa 2020
(„EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii” – . Noua strategie propune șapte inițiative emblematice. Patru dintre ele sunt
deosebit de importante pentru creșterea competitivității industriei UE: „O Uniune a inovării” ,
„O Agendă digitală pentru Europa” , „O politică industrială integrată pentru era
globalizării”  și „Noi competențe pentru noi locuri de muncă” . Inițiativa emblematică „O
politică industrială integrată adaptată erei globalizării” se concentrează asupra a 10 acțiuni
pentru promovarea competitivității industriei europene, accentuând aspecte precum
dezvoltarea IMM-urilor și aprovizionarea cu materii prime și gestionarea lor.
În ianuarie 2014, Comisia a prezentat comunicarea intitulată „Pentru o renaștere industrială
europeană” . Această comunicare se concentrează asupra inversării declinului industrial și
asupra atingerii obiectivului de 20 % din PIB pentru activitățile de producție până în 2020.
Comisia afirmă că, pentru a atrage noi investiții și a crea un mediu de afaceri mai bun, UE are
nevoie de politici mai coerente în ceea ce privește piața internă, inclusiv pentru infrastructuri
precum rețelele de energie, transport și informatice, precum și infrastructurile pentru bunuri și
servicii. Mai este menționată, de asemenea, importanța unei cooperări sporite în domenii
precum administrația publică de calitate, comerțul, cercetarea și materiile prime.
Această politică a fost completată în 2016 prin comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei
europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” , care vizează transformarea digitală
și abordează provocările aferente acesteia, precum cele legate de finanțare, standardizarea
TIC, volumele mari de date și competențe. În plus, Inițiativa privind întreprinderile nou-
1
GDPR (General Data Protection Regulation) reprezintă regulamentul general privind protecția datelor care a
intrat în vigoare în țările membre ale UE începând cu 25 mai 2018.

3
înființate și extinderea acestora lansată în 2016, are drept obiectiv să le ofere numeroșilor
antreprenori inovatori din Europa toate oportunitățile posibile pentru a construi întreprinderi
de prim-plan la nivel mondial.2

Digitalizarea serviciilor în Uniunea Europeană – aspecte teoretice și tehnice

Procesul de digitalizare3 constă în conversia unui semnal analogic care transmite informații
(sunet, imagine, text tipărit) în biți.
În glosarul IT Gartner, digitalizarea este definită prin „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a
schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de producere a
valorii; este procesul de a trece la o afacere digitală”. 4
În perspectiva modernă, digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor,
relațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în (mai multe) procese digitale, care
adesea se reduc la o combinație de digital și fizic (cum ar fi serviciul pentru clienți -
omnichannel, marketingul integrat sau industrializarea producției și operații manuale,
serviciile electronice și așa mai departe).
Digitalizarea utilizează informații digitizate (sau obținute direct în format digital). Versiunile
analogice / fizice, cum ar fi documente de hârtie, imagini, fotografii, sunete etc., trebuie
convertite în format digital prin digitizare. Odată ce informațiile analogice au fost digitizate,
ele pot fi integrate și folosite apoi în diverse aplicații software (cu premise bune pentru
automatizări ulterioare).
La progresul înregistrat până în prezent în transformarea economiilor actuale prin apariția
piețelor online și a unor noi modele de afaceri, au contribuit mai multe valuri succesive de
inovație, precum: apariția și prelucrarea bazelor de date în 1960, care au dus la dezvoltarea
limbajelor de programare moderne și a algoritmilor; apariția computerului destinat
comercializării, în anii ’70; dezvoltarea softurilor pentru afaceri în anii ’80, dezvoltarea
internetului în anii ’90, apariția tehnologiei de bandă de transmisie mobilă în anii 2000;
lansarea rețelelor sociale între anii 2000 și 2010 și dezvoltarea procesului de prelucrare a
bazelor de date mari în 2010 . În cadrul acestor valuri succesive de inovație, care au condus la
transformări fără precedent ale economiei și au reconfigurat în unele sectoare modelele de
afaceri în mod definitoriu, se remarcă și o serie de tehnologii-cheie din ultimele două decenii
care au accelerat procesul digitalizării și l-au făcut omniprezent în viața utilizatorilor
individuali, precum: smartphone-ul introdus la scară largă în 2007, inteligența artificială (IA)
și tehnologia blockchain sau ledger distribuit (DLT) (OECD, 2019).

Incluziunea digitala
Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă oferă un cadru în care țările UE pot face
schimb de informații, pot să discute și să își coordoneze politicile de ocupare a forței de
muncă.

2
Principii generale ale politicii industriale a UE | Fișe descriptive despre Uniunea Europeană | Parlamentul
European (europa.eu)
3
digitalizare - definiție și paradigmă | dexonline
4
Definiția digitalizării - Glosar IT | Gartner

4
Împreună, acestea formează orientările integrate care stau la baza Strategiei Europa 2020
pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii începând cu 2010. Orientările
integrate includ orientări generale de politică economică și orientări privind ocuparea forței de
muncă :
 Stimularea cererii de forță de muncă;
 Îmbunătățirea ofertei de forță de muncă, a aptitudinilor și a competențelor;
 Îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă;
  Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și promovarea egalității de
șanse.
 
Sondajele anuale ale UE privind utilizarea TIC în gospodării și de către persoane fizice
reprezintă o sursă majoră de informații pentru monitorizarea eforturilor de promovare a unui
spațiu european unic al informațiilor, a unei societăți bazate pe cunoaștere ,favorabile
incluziunii și a calității vieții. Utilizarea activă a TIC (tehnologia informației și
comunicațiilor) poate însemna perspective mai bune de muncă, informare și relații sociale.5

De la industria 1.0 la industria 4.0-integrarea tehnologiei digitale

Productie de
Mecanizare,motor masă,linie de Automatizare Sisteme ciber-
ul cu fizice,internetul
aburi ,războiul de
ansamblare,e ,computere,el obiectelor,rețel
țesut mecanic nergie ectronica e
electrică

1784 1870 1969 Astăzi

5
Prezentare generală - Indicatori privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială - Eurostat (europa.eu)

5
Cel de al patrulea val al evoluției industriale acoperă diferite tipuri de industrii și de sectoare
economice. Acesta oferă întreprinderilor posibilitatea unui control mult mai mare asupra
produselor lor, de exemplu printr-o capacitate crescută de a orienta produsele în funcție de
cerințele din ce în ce mai personalizate ale clienților. Acest control sporit poate acoperi
întregul ciclu de viață al unui produs, de la concepție, dezvoltare și producție până la livrarea
către clientul final, inclusiv servicii post-vânzare pentru clienți, și, în cele din urmă, reciclare.
A patra revoluție industrială se bazează pe disponibilitatea în timp real a tuturor informațiilor
relevante, cu privire la toate elementele de producție. Întreprinderile au astfel posibilitatea de
a-și adapta și optimiza procesele în funcție de criterii diferite, cum ar fi costurile,
disponibilitatea și consumul de resurse. Prin urmare, existența unor niveluri bune de
conectivitate în bandă largă reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru a permite
circulația în timp real a informațiilor și pentru ca întreprinderile să poată beneficia de această
ultimă revoluție industrială.
Digitalizarea celui de-al patrulea val al industriei nu înseamnă doar simpla achiziție de noi
echipamente și sisteme informatice. Ea implică utilizarea posibilităților oferite de noile
tehnologii pentru a regândi toate aspectele proceselor operaționale. Pentru numeroase
întreprinderi din UE, deschiderea către transformarea digitală este esențială dacă acestea
doresc să rămână competitive. Potrivit unui studiu al Băncii Europene de Investiții,
digitalizarea este asociată cu o mai bună performanță a întreprinderilor în termeni de
productivitate, practici de management, inovare, creștere și locuri de muncă mai bine
remunerate.6

Programul Europa Digitală -program de finanțare al UE axat pe aducerea

tehnologiei digitale în favoarea întreprinderilor, a cetățenilor și a
administrațiilor publice.

În aprilie 2021 Parlamentul a adoptat programul Digital Europe, primul instrument financiar
al UE conceput special pentru a aduce tehnologia mai aproape de companii și oameni. Prin
acest program se vor realiza investiții în infrastructura digitală astfel încât tehnologii
strategice să poată stimula competitivitatea și tranziția verde a Europei, dar și să asigure
suveranitatea tehnologică. 
Tehnologia și infrastructura digitală au un rol esențial în viața noastră privată și în mediile
noastre de afaceri. Ne bazăm pe ei pentru a comunica, a lucra, a avansa știința și a răspunde la
problemele actuale de mediu. În același timp, pandemia de COVID-19 a evidențiat nu numai
cât de mult ne bazăm pe tehnologia noastră pentru a ne fi la dispoziție, ci și cât de important
este ca Europa să nu depindă de sistemele și soluțiile care provin din alte regiuni ale lumii.
Programul Europa digitală va oferi finanțare strategică pentru a răspunde acestor provocări,
sprijinind proiecte în cinci domenii-cheie de capacitate: în domeniul inteligenței artificiale, al
securității cibernetice, al competențelor digitale avansate și asigurând o utilizare pe scară largă
a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate, inclusiv prin intermediul centrelor de
inovare digitală. Cu un buget global planificat de 7,5 miliarde EUR (în prețuri curente), acesta
urmărește să accelereze redresarea economică și să modeleze transformarea digitală a
6
Banca Europeană de Investiții, Cine este pregătit pentru noua eră digitală? - Dovezi din sondajul BEI privind
investițiile (eib.org), accesat la data de 06.04.2022

6
societății și economiei europene, aducând beneficii tuturor, dar în special întreprinderilor mici
și mijlocii.7

Analiza gradului de digitalizare a serviciilor in UE

Pentru a pune in evidență progresele realizate de țările membre ale UE în ceea ce privește
digitalizarea serviciilor, am efectuat o analiză cantitativă a principalilor indicatori publicați de
Comisia Europeană (2019c), selectați din surse secundare (baza de date open access a
Comisiei Europene, Digital Agenda Scoreboard key indicators), care prezintă evoluția
digitalizării serviciilor în ultimii ani. Scopul acestei analize este evidențierea diferențelor care
se manifestă de la o țară membră a UE la alta sub aspectul stadiului actual al digitalizării
serviciilor, în baza urmăririi evoluției următoarelor grupe de indicatori : e-guvernare, e-
comerț, e-business, e-sănătate.
Analiza stadiului actual al serviciilor de e-guvernare (e-government) în țările membre ale UE
Digitalizarea serviciilor în domeniul public în UE a înregistrat o creștere constantă în ultimul
deceniu. Proporția populației care a contactat autoritățile publice prin intermediul site-urilor
dedicate s-a majorat de la 43,8% în 2008 la 59,6% în anul 2018

Proporția populației care a contactat autoritățile publice

online în UE în perioada 2008-2009
70

59.6
60 55.8 56.2
54.6 54.2
52
49.6 48.8 49.2
50 46
43.8
40

30

20

10

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Sursa: Reprezentare grafică realizată de autor pe baza datelor de la Comisia Europeană (2019c)

7
Transformarea digitală: importanță, avantaje și politici UE | Actualitate | Parlamentul European (europa.eu)

7
Analiza comerțului electronic (e-commerce) în statele membre ale UE

Analiza datelor publicate de Comisia Europeană arată că la nivelul Uniunii Europene

proporția firmelor care vând produse și servicii pe internet a atins un procentaj de 87,9% în
2018. Creșterea a fost modestă în ultimii ani, proporția majorându-se ușor de la un an la altul,
ceea ce sugerează că firmele care pot opera și pe segmentul online au identificat această
oportunitate, iar creșterea în următorii ani va fi limitată, întrucât s-a ajuns deja la o oarecare
saturație. O analiză mai în detaliu indică faptul că performanța din mediul online nu este
direct proporțională cu prezența ofertei unei companii pe internet. Procentul firmelor care
exploatează oportunitățile oferite de B2C este extrem de redusă: în anul 2013, doar 5,7% din
firmele din statele membre ale UE au exploatat această oportunitate, procent ce a crescut
treptat până la 7,6% în 2018.
De asemenea, ponderea în totalul firmelor înregistrate în UE a firmelor care vând cel puțin
jumătate din produse sau servicii prin intermediul site-urilor web sau al aplicațiilor mobile
este extrem de modestă la nivelul Uniunii. În 2013, numai 1,9% dintre firmele din UE
vindeau cel puțin 50% din produse sau servicii online, procent ce a crescut modest, la 3% în
anul 2018.

Comertul online la nivelul UE in perioada 2013-2018 in %

din totalul firmelor inregistrate in UE
100
84.7 85.5 86.2 87.3 87.2 87.9
90
80
70
60
50
%

40
30
20
10 5.7 5.5 6.4 7.2 7.2 7.6
1.9 1.8 2.3 2.4 2.8 3
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018

firme care utilizeaza o retea de internet pentru vanzari

Firme care vand cel putin 50% din produse sau servicii online
Firme care exploreaza oportunitatile B2C ale comertului online

Sursa: Reprezentare grafică realizată de autor pe baza datelor de la Comisia Europeană (2019c)

Analiza performanței afacerilor electronice (e-business) în țările membre

ale UE
Analiza segmentului de e-business din Uniunea Europeană arată că proporția firmelor care au
propriul website a crescut progresiv, de la 75,3% în 2015, la 77% în 2016. Apoi aceasta s-a
redus ușor la 76,8%, iar în anul 2018, 77,1% din firmele din UE aveau un website .
Procentajul firmelor care și-au dezvoltat o pagină web cu funcții complexe, precum cataloage
cu produse online, liste de prețuri disponibile online, funcții de personalizare a produselor sau

8
serviciilor, este mai redus. În anul 2015, 55,5% din firmele din UE aveau un website cu
funcții complexe, procent care s-a majorat până la 57,6% în 2018.

E-business la nivelul UE in perioada 2015-2018,in % din totalul

firmelor inregistrate in UE
90
80 75.3 77 76.8 77.1
70
55.5 57.5 58.1 57.6
60
50
40
30
20
10
0
2015 2016 2017 2018

Firme care au website Firme care au un website cu functii complexe

Sursa: Reprezentare grafică realizată de autor pe baza datelor de la Comisia Europeană (2019c)

Analiza segmentului de e-sănătate (e-health) în statele membre ale UE

În ceea ce privește digitalizarea serviciilor din domeniul sănătății din UE, se remarcă o
schimbare vizibilă în comportamentul cetățenilor din statele membre în ultimii ani. Între anii
2006 și 2018 s-a înregistrat un interes crescut pentru informațiile despre sănătate disponibile
pe internet. Astfel, în 2006, proporția populației din UE care se informa pe internet în legătură
cu diverse teme medicale era de 23,4% din totalul populației, iar în 2018, procentul a crescut
la 56,8%.

9
 Proportia populatiei din UE care a cautat informatii despre sanatate pe internet
in perioada 2006-2018,in % din totalul populatiei
60 56.6 56.8
53.5
51.5
49.6
50
44

38.2 39.1
40
32.5
30 28.3
23.4
20

10

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sursa: Reprezentare grafică realizată de autor pe baza datelor de la Comisia Europeană (2019c)

Analiza evoluției procesului de digitalizare a serviciilor din domenii incluse în articolul de față arată că
mediul online este extrem de dinamic, iar țările membre ale UE întâmpină probleme în furnizarea de
servicii publice și private pe internet. Dacă pentru mediul public principalele impedimente sunt lipsa
infrastructurii digitale și pregătirea insuficientă a personalului și a populației pentru a lucra cu noile
tehnologii, în mediul privat provocările sunt de o anvergură mai mare. În numeroase domenii,
precum IT, domeniul auto sau în aria serviciilor care înglobează tehnologie înaltă, progresul
tehnologic are loc anual sau chiar trimestrial, astfel că firmele pot controla tot mai puțin procesele de
transformare a mediului de afaceri din mediul online cu resurse interne și au nevoie de personal
calificat. De asemenea, au nevoie de bugete de marketing din ce în ce mai consistente pentru ca
informațiile de pe website-urile lor să ajungă la clienții țintiți, la care se adaugă bugetele pentru
optimizarea pentru motoarele de căutare și pentru suportul back-office. Toate acestea vin pe fondul
unei competiții acerbe care este specifică mediului online și a noii poziții pe care este plasat
cumpărătorul, care are acum posibilitatea de a verifica o ofertă variată de produse de la numeroși
furnizori, întru-un timp extrem de scurt. Aceste aspecte lasă din ce în ce mai puțin spațiu firmelor
pentru a rămâne competitive, ceea ce amplifică nevoia investițiilor în dezvoltarea din mediul online
prin inovație.

Companiile, indiferent de domeniul de activitate, sunt nevoite să se adapteze schimbărilor care au

loc în comportamentul consumatorilor și să opteze pentru mutarea activității pe internet. Procentul
scăzut al firmelor care vând servicii online, precum și decalajele dintre țări vor amplifica dificultățile
de care se lovesc firmele pentru a fi competitive pe piață, ceea ce va avantaja din ce în ce mai mult
companiile mari cu bugete ridicate pentru dezvoltarea în mediul online. Acestea din urmă pot
monopoliza unele segmente din piață și pot ajunge să impună noi reguli de operare, așa cum este
deja cazul taxelor de platformă cerute în turism .

CONCLUZII

10
Digitalizarea serviciilor reprezintă un fenomen global și schimbă modelele de afaceri,
conducând la modificări ireversibile în toate domeniile. Pentru economiile din Uniunea
Europeană, tehnologiile digitale constituie o oportunitate de dezvoltare și de a dobândi
avantaje competitive în realizarea de noi produse și servicii inovatoare. Procesul de
digitalizare este deja un fapt cert, iar statele membre ale UE se află în momentul în care
trebuie să acționeze prin politici de stimulare a capacităților digitale ale populației și de
încurajare a mediul privat să opereze pe piețele online. Totodată, autoritățile publice trebuie să
adopte măsuri de modernizare a infrastructurii care să ofere cetățenilor o interacțiune facilă cu
platformele publice, atât din punct de vedere al comunicării, cât și al utilizării funcțiilor de
completare și încărcare a formularelor. Deși Comisia Europeană a declarat Piața unică digitală
ca fiind una dintre principalele sale priorități, anticipând expansiunea digitalizării în toate
domeniile de activitate, sunt încă necesare acțiuni susținute de îmbunătățire a gradului de
digitalizare.

Bibliografie

Principii generale ale politicii industriale a UE | Fișe descriptive despre Uniunea Europeană |
Parlamentul European (europa.eu)

digitalizare - definiție și paradigmă | dexonline

Definiția digitalizării - Glosar IT | Gartner

Prezentare generală - Indicatori privind ocuparea forței de muncă și incluziunea socială - Eurostat
(europa.eu)

Cine este pregătit pentru noua eră digitală? - Dovezi din sondajul BEI privind investițiile (eib.org)

Transformarea digitală: importanță, avantaje și politici UE | Actualitate | Parlamentul European

(europa.eu)

Available at: https://digital-agenda-data.eu/

11