Când un băiat îşi declară dragostea unei fete despre care crede că nu cunoaşte

această tradiţie sau pe care nu o consideră rudé, fata îi poate răspunde ironic cu
următoarea mani:

Dalima gelip sen kondin,

Iyildi (egdi) dalim.

Up arkadaniz (kuşaktam'z) bizler Kaberin (haberin) var nu? (8)

Ai venit şi te-ai aşezat pe ramura mea, Ramura mea s-a îndoit.

Noi suntem rude de al treilea neam. Ştii oare lucrul acesta?

I. Dumitrescu într-o cercetare efectuată în 1921 în satul Pervelia (Tatlicak) din

judeţul Constanţa spune că turcii tătari se căsătoresc între ei (chiar între rude).
El vede cauza acestui fapt în dorinţa de a păstra averea familiei şi de a evita
împărţirea ei (9).

R.T. Şi în Turcia există tradiţia ca uneori rudele să se căsătorească între ele.

Întâlnim aceasta la căsătoriile încheiate înainte de 1940 (10) şi chiar astăzi în
anumite locuri.

T.A.T. + P.V.T. --Tradiţia de a se căsători cu persoane străine de familie este

foarte veche la turci. Printre nemusulmanii din regiunea munţilor Altai, persoanele
aparţinând aceluiaşi neam nu se căsătoresc între ele. Astfel de persoane sunt
considerate fraţi sau surori (I 1). În familia turcă exogamia este un element de
bază. Se consideră că cei Care se închină aceluiaşi totem sunt sfinţi şi
intangibili unul faţă de altul. Datorită faptului că alte totemuri nu sunt
considerate sfinte, este permisă căsătoria cu cel care se închină acestora (12).
Pentru a depăşi limita spre exogamie, este necesar să se treacă de al şaptelea neam
pe linie paternă (13).

P.V.T. -~ Legea exogamiei se întâlneşte la numeroase popoare turcice, începând cu

„turcii celeşti” (Gâk T ârkler), contiv nuând apoi cu uigurii, kirghizii, başkirii
şi triburile turcice din Altai şi de pe Enisei. La triburile din Munţii Altai
există