Efectul stilurilor de leadership ale profesorilor din Ningo-Cartierul

Prampram, asupra standardului educațional

Articolul a fost publicat în Volumul 1, Numărul 3, pp.01-22 din Finance &

Management Engineering Journal of Africa, în martie 2019, de Dama Academic
Scholarly & Scientific Research Society, autorul fiind Raymond Komla Akadi , de
la Universitatea de Studii Profesionale din Accra.
Acesta relevă un studiu de cercetare implementat în Districtul Ningo-Prampram
din regiunea Greater Accra din Ghana și a avut drept scop investigarea efectelor
stilurilor de leadership ale unor profesori, asupra standardelor educaționale din
respectiva regiune.
Studiul de cercetare Efectul stilurilor de leadership ale profesorilor din
Ningo-Cartierul Prampram, asupra standardului educațional, este structurat pe
cinci capitole, dezvoltate fiecare în alte subcapitole, astfel :
I. Introducere
Acest prim capitol pune în temă cititorii despre cauza care a condus autorul la
respectiva cercetare și anume – observarea unei scăderi considerabile a
standardelor educaționale fără a fi punctate cauzele, actorii implicați în respectivul
proces educațional (guvern, profesori, părinți și elevi), acuzându-se de ineficiență
unul pe celălalt. De asemenea din lecturarea introducerii se evidențiază faptul că,
autorul, folosește argumentarea bazată pe diverse studii de specialitate și rapoarte
din domeniul tematic ce prezintă importanța stilurilor de leadership ale profesorilor
în actul educațional și impactul acestora, asupra asimilării de către elevi a
cunoștințelor și deprinderilor necesare atingerii performanței școlare.
Tot aici, cercetătorul anticipează că studiul va fi un factor determinant asupra
politicilor educaționale, a procesului educațional și a tuturor celor implicați
( guvern, profesori, elevi și părinți).
II. Studiul literaturii
Cel de-al doilea capitol continuă cu o abordare minuțioasă a literaturii de
specialitate ce face referire la stilurile de leadership și la teoria abilităților în
leadership. Autorul evidențiază prin diverse citate ale unor specialiști în domeniu
faptul că procesul de educație eficient, este strâns legat de abilitățile personale ale
cadrului didactic și anume, abilități tehnice, umane și conceptuale.
Conform lui Katz (1955) și Northouse (2010), specialiștii citați de cercetător,
abilitățile tehnice se dobândesc în partea de formare inițială a personalului didactic
și țin de capacitatea de a utiliza instrumente și tehnici adecvate. Abordarea
abilității umane este exemplificată de citatele acelorași specialiști ca și în cazul
abilităților tehnice, și este definită ,,capacitatea de a te înțelege cu ceilalți , pe
măsură ce îți desfășori munca ’’ .
Cel de-al treilea nivel al abilităților pentru leadership- abilitățile conceptuale sunt
explicate prin citarea acelorași autori, ca fiind capacități de a lucra cu idei și
concepte.
Concluzionând, autorul punctează faptul că abordarea celor trei abilități de bază în
leadership, variază ca importanță în funcție de nivelul în care se află liderii într-o
ierarhie de management. Astfel, managerii inferiori necesită abilități tehnice și
umane, managerii din linia de mijloc trebuie să dețină toate cele trei abilități, în
timp ce la managerii superiori este important să se regăsească doar abilitățile
conceptuale și umane.
În acest capitol este menționat și cadrul conceptual al cercetării- variabilele
independente ( rolurile de conducere ale profesorilor), variabilele dependente
( standardele educaționale ) și variabilele de intervenție (infrastructură bună a
sălilor de clasă, disponibilitatea materialelor de predare și învățare, monitorizare si
supraveghere adecvată, mediu școlar bun, politici educaționale bune,
responsabilitățile parentale și angajamentul comunității).
Cadrul conceptual al cercetării a fost elaborat pe baza teoriei sociale a lui Bandura
și a teoriei deontologice a lui Kant.
Partea teoretică continuă cu o caracterizare a profesorilor, astfel, conform lui
Orlando (2013), ,, profesorii lideri, trebuie să aibă unele trăsături caracteristice
care au fost considerate importante pentru a-i ajuta să fie capabili să livreze și să
joace , de asemenea roluri bune de conducere, pentru menținerea standardelor
educaționale ’’, și cu prezentarea succintă a rolurilor la care se face referire (rol de
conducere, furnizori de resurse, specialiști în instruire, specialiști în curriculum,
susținători ai claselor, facilitatori ai învățării, mentori, catalizatori ai schimbării,
cursanți).
III. Metodologie
Acest capitol descrie metodologia de cercetare a părții de studiu aplicativ,
astfel:
 design transversal, cercetare cantitativă în care analiza corelației a fost
folosită pentru a determina relația care există între variabilele independente
și cele dependente.
 eșantionul incipient a fost format din 325 de profesori și directori din raionul
Ningo-Prampram, cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, ca mai apoi să
rămână un număr de 180 de respondenți, dintre care 72,8% bărbați și 27, 2%
 femei, observându-se din aceste date, dominația masculină în sistemul de
învățământ din această țară.
 tehnici de eșantionare- eșantionare în grup, eșantionare aleatorie.
 Tipul de colectare a datelor-Scara Likert.
 Instrumente de colectare a datelor-Chestionare.
IV. Analiza datelor
Cercetarea continuă cu prezentarea și analizarea datelor obținute, prin folosirea
matricei de corelație Pearson, analizei de regresie și la sfârșit din nou aplicarea
matricei de corelație Pearson și multicoliniaritatea dintre toate variabilele studiate
și variabilele demografice.
V. Concluzie
Studiul se încheie cu concluzia că printre rolurile dominante de conducere ale
profesorilor, este rolul de specialiști în instruire, rezultatul fiind în acord cu
literatura de specialitate care evidențiază faptul că rolul profesorilor ca specialiști
în educație, reprezintă un factor semnificativ în dezvoltarea școlilor.
Pe lângă concluzii, autorul punctează și unele recomandări pentru toate părțile
interesate de creșterea standardelor educaționale din districtul Ningo-Cartierul
Prampram.