Sunteți pe pagina 1din 2

19.

Aspecte psihologice ale insusirii cunostiintelor de gramaatica in ciclul primar Formarea si dezvoltarea priceperilor si deprinderilor de exprimare a gandurilor, a sentimentelor elevilor in mod corect, logic si concis, constientizarea procesului comunicrii si cultivarea unei vorbiri si scrieri clare si corecte sunt preocupri permanente ale invttorilor, precum si a tuturor cadrelor didactice. Ca limb matern, limba roman se insuseste spontan inc din primii ani de viat, in cadrul convietuirii sociale, in relatiile dintre copii si adulti, practica reprezentand baza initial a invtrii limbii. Ulterior, perfectionarea folosirii ei se realizeaz prin contributii numeroase si variate, dintre care cea substantial si eficient este aceea de la scoal. Aici, limba indeplinindu-si functia de instrument de cunoastere si mijloc de comunicare slujeste la transmiterea cunostintelor teoretice si practice din domeniul diverselor discipline, ca si la exercitarea influentelor educationale, deci la formarea profilului moral. Prin implicarea sa, in intregul proces instructiv-educativ, limba vorbit de copii la intrarea lor in scoal se imbogteste considerabil, isi sporeste capacitatea de a exprima adecvat orice continut de idei. Intreaga conduit verbal, caracteristic varstei scolare, oglindeste dinamica proceselor psihice si a factorilor de instructie si educatie. De aceea, perioada scolar mic este o perioad foarte important de dezvoltare a limbajului, perioad complex si cu implicatii profunde in comportamentul general. Deosebit de important este perioda scolar mic (clasele I-IV) din urmtoarele motive: - varsta scolar mic este varsta ce corespunde cu perioada cea mai caracteristic in ceea ce priveste intensitatea in organizarea exprimrii verbale; in aceast perioad, exprimarea si conduita verbal sunt mai spontane, mai sincere. In perioada scolar mic se manifest o serie de particularitti ale limbajului, este perioada in care locul conduitei verbale de fiecare zi este luat de vorbirea oficial care se formeaz si dezvolt acum, in perioada scolar mic se precizeaz sensul si semnificatia ce se poate acorda diferitelor cuvinte Insusirea constient si activ, inc din primele clase, a cunostintelor teoretice si dobandirea unor priceperi si deprinderi corespunztoare depind, in mare msur, de miestria cu care invttorul organizeaz drumul parcurs al gandirii scolarilor de la intuirea cuvintelor la intelegerea semnificatiei lor gramaticale, de la recunoasterea si notarea grafic a sunetelor, la redactarea unei compuneri, de la parcurgerea diferitelor fapte de limb la generalizarea notiunilor si folosirii acestora intr-o exprimare personal. Pe lang faptul c limba reprezint principalul mijloc de comunicare, tot ea este si purttoarea spiritualittii propriului nostru popor. Astzi se acord o mare important cultivrii limbii romane, care se realizeaz prin dezvoltarea oral si scris a limbii. De calitatea deprinderilor de exprimare sunt fcute responsabile: scoala, familia si societatea. Dezvoltarea exprimrii constituie obiectul final al studiului limbii romane. Prin realizarea acestui obiectiv, scoala indeplineste unul din principalele sale teluri. Ea cultiv pe toate cile si pe toate mijloacele de care dispune, posibilittile de exprimare ale copiilor. Continutul vorbirii elevilor este in general srac. Copii nu chibzuiesc s surprind exact si prin urmare s redea clar esentialul celor vzute sau auzite. Nesesizand diversele raporturi dintre fapte, fenomene sau laturile fenomenelor, nu stabilesc legturi nici intre idei, din aceast cauz enunturile lor sunt alctuite din propozitii independente. Ei nu pot comunica curgtor si destul de limpede propriile sentimente, ganduri, impresii. Alteori, se utilizeaz cuvinte ale cror seminificatii nu le cunosc precis. Exprimarea lor are un caracter spontan si este insotit permanent de o mic gesticulatie expresiv, cu care suplinesc lipsurile comunicrii. Scoala valorific disponibilittile intelectuale ale copiilor, capacitatea de a receptiona, zestrea de cunostinte acumulate si posibilittile de exprimare dobandite in mediul familial si la grdinit, ea perfectioneaz deprinderile de vorbire, lrgind

necontenit cercul cunostintelor, insistand asupra dezvoltrii proceselor psihice. In clasa I parcurg doar o parte din etapele insusirii cititului, care const in familiarizarea lor cu sunete si litere corespunztoare, cu citirea silabelor, a cuvintelor, a propozitiilor si a unor texte de dimensiuni reduse. Aceasta nu inseamn c cititul se rezum doar la aspectele lui exterioare, fr a participa din punct de vedere intelectual. Cititul in clasa I are valente instrumentale, informative si instructiv- educative. In primii doi ani de scoal elevii trebuie s-si formeze deprinderea de a citi corect si constient cuvintele si textele simple, ale cror continut le este accesibil. Invttorii trebuie s urmreasc permanent ca elevii s pronunte cuvintele pe care le intrebuinteaz si s fac dovada c inteleg textele citite sau ascultate. Pentru a stimula interesul elevilor de a invta s citeasc si s scrie corect cu un efort pe msura posibilittilor pe care le au, se vor folosi exercitii cat mai variate de analiz si sintez fonetic. Lectiile de citire indeplinesc, in procesul de instruire si educare a elevilor din ciclul primar, un rol imens. Asa se explic ponderea deosebit pe care o detine citirea in planul de invtmant si in programele de limba roman pentru clasele IIV. Aceste lectii angajeaz pe elevi intr-o activitate de invtare multipl si variat prin care ei dobandesc nu numai deprinderi si tehnici de citire, ci un sistem de notiuni, de cunostinte din diferite domenii. Cel mai important rol le revine cadrelor didactice in scoal in influentarea dezvoltrii vorbirii copiilor si corectarea limbajului lor. Exemplul lor are atata fort incat izbuteste s conving, s anihileze influentele negative pe care mediul familiei le-ar putea exercita asupra limbajului. In institutiile de invtmant, cultivarea exprimrii elevilor trebuie s inceap cu inssi ingrijirea atent a exprimrii invttorilor. Ele ofer un model viu de exprimare logic, clar, precis, corect prin cadrele didactice sprijinite si de mijloacele audiovizuale: televiziunea, magnetofonul, radioul, calculatorul. Folosite metodic, in cadrul unor lectii, aceste mijloace s-au dovedit a fi un auxiliar pretios in munca de perfectionare a deprinderilor de vorbire. Studiul limbii romane are o situatie privilegiat cci fiecare din compartimentele disciplinei citirea, scrierea, gramatica, compunerea ofer noi si ample posibilitti pentru cultivarea vorbirii. In lectiile de gramatic, transmiterea cunostintelor ca si formarea priceperilor si deprinderilor aplicrii lor in practic, vorbirea si scrierea nu vizeaz s asigure numai corectitudinea gramatical, ortoepic, ortografic si de punctuatie, dar si o cat mai bun utilizare, adoptare a mijloacelor limbii la ideea comunicat. Legtura strans intre limb si gandire impune acestor lectii s dezvolte concomitent cu cunostintele gramaticale si gandirea elevului, mecanismul gandirii lui, deprinderea de a forma procese si operatii mintale, fapt cu consecinte imediate asupra exprimrii acestora. In evaluarea culturii uniu individ, ortografia este un indice de baz, intrucat a scrie (si a vorbi) corect nu mai este astzi, apanajul doar al filologilor sau al oamenilor cu o instructie superioar. In acest fel, problema scrierii corecte depseste sfera cultural a individului, desi se bazeaz mereu pe ea, devenind o chestiune ce vizeaz limba national in general. Este vorba, evident, de varianta standard a limbii nationale, care, in multe privinte, se confund cu limba literar. Existenta unor norme ortografice si de punctuatie reprezint un factor important de stabilitate a limbii literare, dar simpla lor codificare in lucrrile de specialitate nu va da rezultate asteptate si absolut necesare atata vreme cat ele nu sunt temeinic insusite si aplicate in practica scrisului de ctre marea majoritate a vorbitorilor de limb roman. Volumul de greseli este uneori foarte mare, iar sursa lor trebuie cutat, inainte de toate, in instructia scolar precar, dat fiind faptul c, o bun perioad de timp, ortografia a fost considerat o problem secundar a pregtirii limbii romane. Abia in ultima vreme lucrurile s-au indreptat, problemele de ortografie si punctuatie ocupand partea cuvenit in preadarae limbii romane.

Predarea limbii romane reprezint un drum lung si prin excelent favorabil actiunii de dezvoltare a vorbirii elevilor. Aceast actiune nu poate fi sporadic ci trebuie s fie permanent prevzut in toate activittile elevilor si s se desfsoare organizat, sistematic si metodic, in fiecare din compartimentele disciplinei Insusirea unui limbaj corect si bogat joac un rol important in activitatea de aprofundare a cunoasterii si implicit in dezvoltarea gandirii si personalittii elevilor. Invttorul joac un rol important in dezvoltarea exprimrii elevilor in cultivarea limbii, prin care dezvluie copiilor frumusetea limbii noastre, care-i deprinde s vorbesc frumos, s rosteasc in mod corect slova romaneasc. Insusirea normelor de ortografie si de punctuatie, inc din clasa I si formarea priceperilor si deprinderilor de scriere si citire corect, constituie una din sarcinile de baz ale studierii limbii romane. Pe elevi trebuie s-i facem s dobandeasc priceperi si deprinderi temeinice de folosire corect a limbii, atat in comunicarea oral cat si in cea scris. Am pornit de la faptul c elevii trebuie pusi in situatia de a observa, de a analiza, de a motiva si de a aplica faptele de limb. Ipoteza de la care plec in aceast lucrare const in aceea c insusirea normelor de ortografie si punctuatie reprezint un obiectiv fundamental al invtmantului primar, fr de care nu putem concepe pregtirea, educarea si formarea unui om civilizat, sau al unui viitor om civilizat, intr-o Romanie plin de renastere spiritual. De aceea, avand in vedere complexitatea procesului de predare a limbii romane la varsta scolar mic, problemele pe care le implic se refer la: 1. bazele psihologice si lingvistice ale invtrii normelor de ortografie si punctuatie; 2. etapele procesului de insusire a normelor de scriere corect, coerent; 3. adecvarea strategiilor de formare a deprinderilor de ortografie si punctuatie, de evaluare a acestora continuu; 4. prevenirea si combaterea dizortografiei. Desi numeroase lucrri trateaz unele aspecte metodologice cu privire la inarmarea elevilor cu instrumentele exprimrii corecte, totusi acestea nu ofer in mod sistematic solutii metodologice adecvate si suficiente privind insusirea normelor de scriere corect, la varst scolar mic. 1. Etapa pregramatical (clasele I-II) etap in care elevii opereaz cu notiunile gramaticale fr s le denumeasc si s le defineasc. De asemenea elevii sunt familiarizati cu unele cunostinte simple de limb, pe cale oral-practic, prin exercitii de limb, de ortoepie pe care le fac la citire, scriere, la dezvoltarea vorbirii. 2. Etapa gramatical (clasele a III a si a IV a ).