Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Inginerie Chimică și

Biotehnologii

ANALIZA GRANULOMETRICĂ A UNUI

MATERIAL POLIDISPERS

Student: Profesor coordonator:

Maicanu Florentina Andreea Ș. l. dr. ing. Gabriela Olimpia ISOPENCU
IIPCB, anul III

CUPRINS
SCOPUL LUCRĂRII.............................................................................................................................3
ASPECTE TEORETICE........................................................................................................................3
DESCRIEREA INSTALAȚIEI..............................................................................................................3
MOD DE LUCRU..................................................................................................................................4
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE..............................................................................4
CONCLUZII..........................................................................................................................................6
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................7

SCOPUL LUCRĂRII

2
 Determinarea diametrului mediu al particulelor unui amestec polidispers şi realizarea
distributiei dimenisunilor de particule din amestec.

ASPECTE TEORETICE

Stabilirea distributiei granulometrice a particulelor solide ale unui sistem polidispers se

realizează cu metode tehnice diferite, în funcție de domeniul granulometric al acestora.
Particulele se clasifică arbitrar în: particule mari (d p între 4 și 100 mm), particule medii (dp
între 0.2 și 4 mm) și particule fine (dp < 0.2 mm). Pentru particulele mari se recomandă metoda de
cernere uscată pe serii de site standardizate; pentru particule medii metodele cernere uscată, cernere
umedă, cernere sub jet de aer; pentru particule fine, metode speciale, ca elutrierea, sedimentare în aer
sau lichide, ultracentrifugare, măsurare microscopică. Utilizând una din metodele de separare a
fracțiunilor de particule se poate determina pentru fiecare fracțiune: numărul de particule N p,i, fracția
masică xi, dimensiunea particulelor unei fractiuni, di, exprimata prin diametru pentru particule sferice
si diametru echivalent pentru cele nesferice.

DESCRIEREA INSTALAȚIEI

Caracteristici generale

Pentru analiza granulometrică se utilizează

un utilaj de cernere, care este format din mai multe
suprafeţe de cernere având mărimea deschiderilor
(ochiurile) în ordine descrescătoare faţă de
suprafaţa pe care se alimentează materialul de
analizat.

Exploatarea utilajului

Pornirea: - conectarea la reţea în gol apoi alimentarea cu material.

Oprirea: - deconectarea de la reţeaua electrică după separarea materialului.
Supravegherea funcţionării:

 instalaţiile de alimentare cu material şi de evacuare a fracţiunilor;

 funcţionarea fără vibraţii;
 lagărele trebuie să aibă o temperatură sub 60°C;
 sistemul de acţionare – motor, mecanism cu excentric, dispozitiv vibrator – trebuie să
funcţioneze fără întreruperi;
 la apariţia oricărei defecţiuni utilajul se opreşte imediat prin deconectarea motorului de la
reţea.

3
 Întreţinerea curentă:

 verificarea stării de uzură a sitelor şi înlocuirea celor deteriorate;

 întinderea perfectă a sitelor şi fixarea pe cadru ;
 curățarea sitelor cu ajutorul unei surse de aer comprimat;
 înlocuirea tuturor organelor de asamblare care prezintă uzuri;
 controlul montajului corect al apărătorului de protecţie;
 asigurarea ungerii cu lubrifianţi a lagărelor.

Măsuri de protecţie a muncii

Pentru evitarea accidentelor se iau următoarele măsuri:

 să nu se atingă utilajul în timpul funcţionării;

 să nu se introducă mâinile sau alte obiecte în interiorul utiljului cât timp acesta funcţionează;
 orice intervenţie să se execute numai după ce utilajul a fost în prealabil deconectat de la
reţea.

MOD DE LUCRU

Se conectează la reţea motorul de acţionare al apartului. Se cântărește amestecul polidispers de

analizat; se notează valoarea cu m. Amestecul supus analizei se alimentează pe sită cu ochiurile cele
mai mari. Se menţine utilajul în regim de funcţionare până când are loc separarea totală pe fracţiuni.
Se deconectează motorul de la reţeua electrică şi se cântăreşte fiecare fracţiune granulometrică în
parte, obținâdu-se clase de dimensiuni cu masele m1, m2, m3, m4, etc. Se notează (pentru sitele
standardizate) diametrul ochiurilor sitelor folosite. Se raportează masa fracţiunilor rezultate la masa
iniţială a amestecului, obţinându-se în procente, din masa totală de amestec, repartizarea particulelor
pe fracţiuni granulometrice.
Repartizarea pe fracţiuni, % = m1/m*100

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Proba de analizat a fost supusă cântăririi la balanța analitică și au fost măsurate 393 de grame
de particule solide. S-au folosit 6 site. Din cauza alegerii nepotrivite a sitelor, în prima sită aleasă( 1,25
mm) a rămas o cantitate mare de material polidispers (250g). Acest rest ar mai fi trebuit sitat, însă din
lipsă de timp, nu s-a mai parcurs acest pas.

Tabel 1: Masa granulelor pe site

Masa de probă pe sită, mN

g
m1 52

4
 m2 35
m3 10
m4 8
m5 7
mtotală 112

Tabel 2: Analiza granulometrică

Latura Material cu diametru

Material mai mic Material mai mare
Nr. Crt. ochiului sitei, cuprins intre sitele lN si lN+1,
decat ochiul sitei, T decat ochiul sitei, R
lN T'
UM μm % % %
1 0 0 100 46,43
2 600 46,43 53,57 31,25
3 710 77,68 22,32 8,93
4 850 86,61 13,39 7,14
5 900 93,75 6,25 6,25

Utilizând rezultatele analizei granulometrice din tabelul 2, se prezintă distribuția

granulometrică cumulativă (T, R funcție de latura ochiurilor sitei) și cea diferențială (T’ funcție de
latura ochiurilor sitei).

Distribuție cumulativă
120

100

80 T
T
60
R
40 R
d50
20
d50

0
520 620 720 820 920

5
 Distribuție diferențială
50.00
45.00
40.00
35.00
30.00 T'
T'
25.00
20.00
15.00
10.00
5.00
0.00
520 570 620 670 720 770 820 870 920

Curba T reprezentând materialul trecut prin sită, și curba R, reprezentând materialul rămas pe
sită, sunt simetrice față de linia de 50% si se întretaie pe această linie; între ele există relația R + T =
100.
Din graficul 1 se observă că d50 are valoarea aproximativ egală cu 600 μm.
Pentru calculul diametrului mediu de masă a fost folosită relația:

√
N

∑ Mi
3 1
d M= (1)

( )
N
Mi
∑ 3
di
1

Pentru masa de particule solide ce a trecut de toate sitele s-a asociat un diametru al ochiurilor
egal cu valoarea standard a următoarei site (în acest caz, 520 μm).
Tabel 3: Calculul diametrului mediu de masă

ΣMi Mi/di3 Σ(Mi/di3) dM

3,69822E-07
1,62037E-07
112 2,79399E-08 5,82428E-07 577
1,30267E-08
9,60219E-09

CONCLUZII

Distribuția granulometrică a fost eficientă în cazul primei sitări.

În acestei sitări, cele mai mari cantități de particule solide sunt cele ce se regăsesc pe suprafața
sitelor cu diametrul ochiurilor de 520, respectiv 600 μm.
Diametrul mediu de masă din grafic este diferit de cel calculat teoretic, cel mai probabil din
cauza erorilor eperimentale.

6
BIBLIOGRAFIE

 Analiza granulometrică a unui material polidispers, Ș. l. dr. ing. Gabriela Olimpia

ISOPENCU, 2022.