UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

DISCRIMINAREA ȘI EDUCAȚIA ÎN RÂNDUL

PERSOANELOR DE ETNIE RROMĂ

Student: Adrian ILIE

Grupa: 16LF291, An II
Specializarea: Asistență socială
Disciplina: Probeleme ale grupurilor cu risc de discriminare
Îndrumător: Prof. univ. dr. Georgeta Gabriela RĂȚULEA

-Ianuarie, 2021-
 CUPRINS

Rezumat
Cap. 1 Situația generală a rromilor în ceea ce priviște
discriminarea și educația
Cap. 2 Participarea copiilor rromi la școală
Concluzii

1
REZUMAT

În referatul meu am încercat să pun în vedere două obiective foarte importante legate
de persoanele de etnie rromă. Cele două obiective erau legate de discriminare și educație.
Dintotdeauna persoanele de etnie rromă au fost discriminate în societatea românească
din variate motive precum că sunt de altă etnie, că sunt de altă culoare, religie, naționalitate și
mai ales că au o altă fel de cultură, dar aceasta este în funcție de comunitatea în care trăiesc ei.
Discriminarea a atras la rândul ei și prejudecățile care de cele mai multe ori erau niște
idei preconcepute greșit despre alți oamenii. În momentul în care persoanele de etnie rromă au
început să fie discriminate le-au fost luate anumite drepturi precum: egalitatea de șanse,
dreptul la educație, iar aceste drepturi au fost încălcate foarte mult în școlile din România.
De asemenea, discriminarea etniei rrome este relativ slab conștientizată de către cadrele
didactice din școli. Relația cu școala este marcată destul de mult de o anumită persistență cu
anumite stereotipuri negative asupra copiilor de etnie rromă.
Un alt lucru foarte important legat de etnia rromă este acela că marginalizarea, situația
socio-economică precară, delincvența, intoleranța, abuzurile fizice și verbale au dus la
excluderea lor din societate din nefericire.
Cei mai mulți copii de etnie rromă abandonează școala din cauza faptului că starea
materială nu le permite să meargă la școală. De cele mai multe ori copii de etnie rromă muncesc
de la o vârstă fragedă pentru a avea un minim de trai pentru a trăi decent. În momentul în care ei
nu vor merge la școală cu atât le va fi mai greu să își găsească un loc de muncă, iar acest lucru
va atrage după sine faptul că vor deveni șomeri.
De aceea mai tot oamenii îi consideră mai puțin importanți în societate pe rromi,
deoarece fac foarte mulți copii, iar părinții acestora trăiesc mai mult din alocațiile copiilor sau
din ajutorul social primit de la primărie. Posibil că și diferenţele de statut social dintre populaţia
de rromi şi populaţiile majoritare din comunităţile în care trăiesc rromi sunt privite de aceştia
din urmă ca bariere pentru trimiterea copiilor la școală. De cele mai multe ori acest lucru este
vizibil din păcate. Aproape toate familiile de etnie rromă nu știu cum ar trebui cum să procedeze
pentru a le fi lor mai bine.
În concluzie, societatea românească ar trebui să respecte mai mult comunitățile de etnie
rromă indiferent de problemele cu care se confruntă acestea. De asemenea oamenii ar trebui să
le acorde o șansă și rromilor, deoarece și ei sunt niște ființe umane, dar au și ei din păcate
diferite probleme ca noi toți indiferent de ele.

2
 Cap. 1 SITUAȚIA GENERALĂ A RROMILOR ÎN CEEA CE
PRIVIȘTE DISCRIMINAREA ȘI EDUCAȚIA

Au trecut deja 32 de ani de la schimbările politice din România 1989, un nou început pentru
rromi, care sunt oficial recunoscuți ca minoritate națională și au început să beneficieze de acest
statut.
În același timp se tot încearcă rezolvarea unor mari probleme cu care se confruntă toate
comunitățile de rromi din România cât și din alte țări europene. Dintotdeauna sărăcia,
delincvența, intoleranța, rasismul cât și lipsa educației au fost principalele dezavantaje cu care
se confruntă aceștia, educația lipsește cu desăvârșire la toate comunitățile de rromi.
După cum observăm cei mai mulți copii rromi nu au mers la școală din diferite motive
precum: situația socio-economică care este una foarte precară, chiar de cele mai multe ori
discriminarea care a dus la abandonul școlar, dar totuși mai sunt și excepții.
O problemă controversată este aceea legată de comunitățile de rromi care adeseori sunt
discriminate în societatea românească cât și în alte țări europene, prin faptul că există și
prejudecăți puternice cu privire la etnia lor. Cu alte cuvinte cei mulți oameni consideră faptul
că rromii sunt un exemplu negativ prin felul în care se comportă în cadrul societății. Un lucru
foarte important este acela că rromii sunt discriminați și acest lucru îi poate împiedică să se
angajeze mai ușor, chiar și în momentul când aceștia au o problemă de sănătate de cele mai
multe ori nu sunt băgați în seamă de către cadrele medicale din cadrul unui spital.
Un alt lucru foarte important este acela că în comunitățile de rromi educația este destul
de neglijată iar acest lucru este evidențiat prin faptul că cele mai multe familii de rromi sunt
destul de numeroase. Acest lucru este datorat faptului că educația nu este o prioritate pentru
aceștia.
De aceea tot timpul oamenii îi consideră mai puțin importanți în societate, deoarece fac
foarte mulți copii iar părinții acestora trăiesc mai mult din alocațiile copiilor sau din ajutorul
social de la primărie. O altă caracteristică principală a comunităților de rromi este reprezentată
de gradul de alfabetizare care este destul de scăzut. Cei mai mulți copii de etnie rromă renunță
la școală foarte repede sau chiar de cele mai multe ori nu frecventează cursurile unei școli.

3
 Copiii care reușesc să termine o școală sunt foarte puțini, iar performanțele școlare nu
există mai deloc. De aceea cei mai mulți copii când vor deveni adulți vor deveni șomeri. În plus,
este foarte greu să înțelegem care sunt scopurile unui rrom în viață, deoarece educația nu există
și fără aceasta nu pot avea gândirea cât mai deschisă și mai ales rațională. În această privință
comunitățile de rromi ar trebui să aibă mai multă încredere în propriile forțe și să încerce să își
schimbe mediul de viață, educația, care nu există mai deloc la aceștia. Părinții ar trebui, în
primul rând, să creadă că educația ar trebui pusă pe primul loc. Comunitățile de rromi nu cred
în valori și comportamente cât mai adecvate unei societăți.
De pildă, dacă mai mulți părinți din comunitățile de etnie rromă ar fi dispuși să își
trimită copiii la școală, iar totul va fi foarte bine din această privință, dar asta cum nu se
întâmplă mai deloc atunci și totul se va transforma în mai rău. Pe deoparte, cei mai mulți
oamenii susțin că mulți copii de etnie rromă dacă ar primi sprijin din partea statului, poate
acest lucru iar ajuta pe aceștia foarte mult, deoarece este luat în considerare faptul că mai tot
timpul ei nu ai nici măcar strictul necesar de a trăi decent, acest lucru poate fi unul din
dezavantajele care i-ar împiedica pe acești copii să meargă la școală.
Pe de altă parte, copiii rromi preferă să muncească decât să învețe carte, dar totuși, ar
trebui să fie cât mai conștienți de faptul că dacă mergi la școală vei avea un trai mai bun în
viitorul apropriat, iar educația primită de la școală poate avea un impact pozitiv asupra acestuia.
Statul le poate oferi rechizite, mâncare, îmbrăcăminte și încălțăminte și alte lucruri, dar
de cele mai multe ori, aceste fapte bune nu ajută mai deloc la ameliorarea mai multor lucruri
din comunitățile de etnie rromă.
De cele mai multe ori, ca să-l faci pe un copil de etnie rromă să facă o școală trebuie ca
toate activitățile pe care le faci împreună cu el să fie prezentate sub aspectul unor cunoștințe
bazate pe jocuri și competiții care sunt întotdeauna eficiente pentru a-i face pe acești copii să
își dea mai mult interesul asupra a ceva ce îi interesează pe ei. Cu cât există mai multă motivație
din partea unui copil de etnie rromă și educația va urma să fie prioritară pentru acesta. În plus,
copii de etnie rromă ar trebui să meargă la școală cu foarte multă împlinire în suflet, deoarece
școala îi va ajuta foarte mult în viitorul apropiat.
O altă idee destul de importantă este aceea că dacă între un copil de etnie rromă și un
profesor dintr–o școală anume ar exista mai multă empatie unul față de celălalt, ambele
persoane în cauză ar putea să colaboreze cât mai ușor.
Poate de cele mai multe ori, un copil de etnie rromă nu poate colabora cu un profesor,
deoarece aici apare discriminarea din partea profesorului. De celem ai multe ori știm faptul că
o mare o parte din comunitățile de rromi nu sunt integrate în societate din cauza lipsei de

4
educație, astfel aceștia sunt respinși de oamenii din jurul lor. Ei nu ar trebui să se gândească că
școala este ceva care le-ar aduce numai rău, dimpotrivă, ar trebui să gândească că frecventarea
acestei instituții le va face un bine în viitorul apropriat.
Știm foarte bine că rromi sunt discriminați în societatea românească, deoarece oamenii
au considerat că dintotdeauna că aceștia sunt niște persoane fără căpătâi. De asemenea, în cazul
rromilor, educaţia este considerată a fi un mijloc de rezolvare a problemelor individuale şi de
grup şi ca o resursă importantă a modernizării şi dezvoltării acestei etnii. Educaţia este o parte
as oluţiei menită să rezolve problemele sociale cu care se confruntă această etnie. Impactul
educaţiei instituţionalizate asupra problemelor sociale cu cares e confruntă un larg segment
social nu trebuie însă absolutizat.
În societatea în care conviețuim pot exista tot felul de idei care pot duce la discriminare,
dar cea mai des întâlnită este cea a diferențelor dintre negrii și albi, numită și rasism. Rasismul
poate duce foarte mult și la o segregare rasială, mai exact separarea și izolarea unor oameni de
ceilalți.
Discriminarea nu este alt ceva decât încălcarea unor anumite drepturi precum: dreptul
la egalitatea de șanse, deptul la educație ( învățământ ), iar aceste drepturi sunt încălcate de cele
mai multe ori în școlii. Discriminarea se bazează foarte mult pe prejudecată, care nu este decât
o idee preconcepută, chiar greșită, pe care și-a făcut-o un om despre o altă persoană.
Discriminarea copiilor de etnie rromă este relativ slab conștientizată de către cadrele
didactice din școli. Relația cu școala este marcată de persistența anumitor stereotipuri negative,
o acută lipsă de înțelegere și comunicare interculturală, precum și de tendința ca nereușitele în
educație să fie exclusiv puse pe seama acestora sau a părinților lor. În anumite situații,
discriminarea este dublată de segregare, fie în forma izolării copiilor rromi de restul clasei, fie
prin funcționarea unor clase constituite exclusiv din copii rromi.
Dincolo de factorii socio-economici (sărăcia, marginalizarea, statutul ocupațional),
culturali și familiali, există o serie de cauze intrinseci sistemului educațional care conduc la
rezultate și participare școlară mai slabă în cazul copiilor rromi.
Rezultatele școlare și participarea la procesul de educație sunt influențate de resursele
materiale, infrastructura și dotările școlare, calitatea resurselor umane din învățământ, gradul
de implicare al acestora, factori culturali(participarea la educația școlară este mai scăzută în
cazul familiilor în care se vorbește limba romani comparativ cu familiile de rromi) și socio-
familiali(nivelul de educație al părinților, nivel de sărăcie, alcoolismul părinților,condițiile de
locuit, condițiile de alimentație, starea de sănătate, atitudine apărinților față de școală).

5
 Disparitățile dintre școlile preponderent cu copii de etnie rromă și școlile cu ponderi
mici de elevi rromi sunt foarte mari din perspectiva resurselor materiale și umane de care dispun
și pe cale de consecință există decalaje semnificative și în privința participării, abandonului și
a rezultatelor școlare.
Un exemplu concret ar fi acela că un copil, la școală, poate fi exclus din anumite
activități pentru ca este de altă religie, culoare sau de alta etnie. Principalele motive pentru care,
în zilele noastre, a crescut discriminarea în randul elevilor sunt destul de multe, dar cea mai des
întalnită situație este aceea cand cineva cu o dizabilitate este exclus din anumite activităti, nu-
și poate exprima liber opiniile sau este exclus din anumite cercuri de prieteni.
Un alt lucru foarte important este acela că în cazul unor prejudecăți formate de către
anumiți elevi, cea mai bună soluție ar fi comunicarea. Prin comunicare se poate stabili dacă
afirmațiile făcute cuprivire la persoana respectivă sunt adevărate sau sunt doar niște prejudecăți.
În cazul in care acei oameni sunt de alta religie, etnie, naționalitate sau au vreun handicap,
trebuie să li se acorde șansa de a se integra în comunitate.
De asemenea, situația copiilor rromi este una destul de critică, majoritatea aparținând
unor familii extrem de sărace. Mulți dintre ei abandonează foarte repede școala datorită
lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminați față de colegii lor puși în
ultimele bănci ale clasei, tratați cu indiferență, sau, mai rău câteodată, agresați verbal de către
copii sau profesori. Educarea adulților(cadrelor didactice) și a copiilor în spiritul toleranței si
nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităților.
De cele mai multe ori integrarea populației rrome continuă la o vârstă mică în școală, o
școală căreia îi revine ca misiune promovarea printre profesorii și elevii celorlalte nationalități,
valorile și cultura elevilor etnici. Trebuie încurajată foarte mult dorința rromilor de integrare și
accentuat ca integrarea nu înseamnă pierderea culturii tradiționale. Teama etniei rrome de
diversitatea culturală ar trebui să fie înlocuită de interesul mutual și de deschiderea către
schimbul de experiență cu ceilalți oameni din societate.
O mică întelegere mutuala va reduce cu siguranță riscul discriminării și va contribui la
crearea de condiții mai bune de învățătură pentru copiii rromi.Condițiile mai bune de învățare
vor stimula încrederea de sine a elevilor și vor contribui la reducerea abandonului școlar – o
problemă extrem de frecventăîntre rromi.
Creșterea nivelului de şcolaritate şi/sau a gradului de cuprindere în învăţământ pentru
populaţia de rromi trebuie corelată cu politici active de combatere a şomajului şi creare de noi
locuri de muncă pentru a avea ca efect îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a acestei etnii.

6
 O altă perspectivă de a privi educaţia şcolară este aceea de transmitere de valori. În acest
sens, sistemul şcolar alături de mass-media, familie şi instituţiile politice sunt principalele surse
care formează ş iconsolidează sistemul de valori al individului.
În acelaşi timp, sistemele şcolare sunt provocate să răspundă exigenţei respectării
valorilor de referințăale minorităţilor în general şi ale rromilor, în cazul de faţă.

PARTICIPAREA COPIILOR RROMI LA ȘCOALĂ

Participarea copiilor rromi la școală este una destul de scăzută în societatea românească mai
ales în școlile din mediul rural. Acest lucru se datorează faptului că cei mai mulți copii de etnie
rromă nu merg la școală din cauza faptului că nu au cele necesare. De asemenea, în afară de
situaţia economică dificilă care caracterizează populaţia României în ansamblul sau, în perioada
tranziţiei şi, într-o mai mare masură, populaţia de rromi, credem cu strictețe că există şi factori
culturali care explică această neparticipare la școală.
În cadrul tuturor comunităţilor de rromi socializarea copiilor este în primul rând sarcina
familiei şi a comunităţii din care provin. Această caracteristică este prezentă nu numai în
comunităţile de rromi, ci, în general, în comunităţile care au un grad mai ridicat de
tradiţionalism. În aceste comunităţi tradiţionale este dominant modelul familiei extinse.
Socializarea copiilor este delegată în aceste cazuri soţiei, atunci când aceasta este
casnică, fraţilor sau surorilor mai mari, bunicilor, altor rude din interiorul gospodăriei sau chiar
vecinilor.
Posibil că acest comportament „vis-a-vis” de socializare a copiilor rromi se explică
deopotrivă printr-o neîncredere generică faţă de școală ca atare, cât şi prin constrângeri
financiare. Mai mult, valorile care permit adaptarea la comunitatea de apartenenţă sunt
considerate de către mulţi părinți rromi ca fiind mai importante decât cele ale societăţii în sens
larg, în condiţiile în care mobilitatea profesională şi socială a populaţiei de rromi este scăzută.
Diferenţele de statut social dintre populaţia de rromi şi populaţiile majoritare din
comunităţile în care traiesc rromi sunt privite de aceştia din urmă ca bariere pentru trimiterea
copiilor la școală.

7
 Unii rromi cred că aceste diferenţe reflectate în îmbrăcăminte, jucării sau în pachetul de
mâncare primit de acasă împiedică acceptarea copiilor lor de către copiii populaţiei majoritare
şi i-ar putea pune pe copiii rromi într-o situaţie umilitoare.
Izolarea multor comunităţi de rromi aflate la marginea satelor sau orașelor face ca între
copiii rromi şi cei de alte etnii să nu existe comunicare, jocuri în comun sau prietenii, vizite
reciproce. Acest lucru constituie o piedică serioasă în socializarea laolaltă în cadrul școli.
Distanţa mare faţă de școală în cazul unor comunităţi de rromi, izolarea acestora sau
drumurile impracticabile în condiţii de vreme nefavorabilă împiedică în unele cazuri
frecventarea unei școli. Prejudecăţile şi atitudinea diferenţiată faţă de copii a parinţilor români
şi/sau rromi sau a unor educatori sunt de asemenea motive importante în reţinerea unor părinţi
rromi de a-şi trimite copiii la școală.
Condiţionarea alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară asigură participarea şcolară într-
o mai mare măsură în ciclul primar şi într-o oarecare măsură în cel secundar, unde efortul
părinților de a susţine financiar copilul la şcoală este mai mic comparativ cu liceul. Chiar şi în
aceste cazuri alocaţia pentru copii este insuficientă pentru a asigura o participare şcolară
adecvată a copiilor.
În aceste condiţii, o mare parte a copiilor rromi, proveniţi din familiile sărace,
numeroase, au o participare formala doar în scopul încasării alocaţiei necesara pentru traiul
cotidian. Participarea şcolară a acestora nu este una deplină, deoarece le lipsesc resursele:
rechizitele şcolare, o încălțăminte şi o îmbrăcăminte corespunzătoare, o alimentaţie adecvată.
Una dintre cele mai importante cauze ale neşcolarizării o reprezintă situaţia materială precară a
unor gospodării de rromi.
Faptul că neparticiparea școlară este de aproape trei ori mai mare în gospodăriile
considerate sărace sau foarte sarace comparativ cu gospodăriile considerate medii sau bogate
demonstrează cât de puternic este condiţionat accesul la învăţământ de resursele economice ale
familiei de origine. Consecinţa a sărăciei, neşcolarizarea dă naștere unui cerc vicios al sărăciei
care se transmite din generaţie în generaţie.
Un alt lucru foarte important ar fi acela că, cu cât ar crește și nivelul de educație în
rândul rromilor și integrarea în societate s-ar realiza mai ușor, asta depinde de oamenii cu care
au de-a face cu această problemă. Nivelul de trai în rândul comunităților de rromi poate crește
în funcție de propria perspectivă pe care o au aceștia. Părinții copiilor de etnie rromă ar trebui
să aibă mai multă încredere în ei și să primească mai multe informații în legătură cu toate ceea
ce înseamnă educația.

8
 Educația va avea un impact pozitiv asupra acestora, deoarece cu cât ar fi mai interesați
să facă o școală, tot răul ar fi spre bine, iar dacă aceștia vor face acest lucru tot ce este rău în
familiile lor se va schimba. Pe de altă parte, cu cât copii de etnie rromă vor frecventa cursurile
unei școli și rata de participare va crește. În acest fel poate crește și rata de performanțe școlare
în rândul comunităților de rromi. Cu cât un copil de etnie rromă va încerca să meargă la școală
și locul de muncă va fi mai ușorde găsit.
Un singur lucru le poate pune piedică în ceea ce înseamnă găsirea unui serviciu, acela
ar fi că cei mai mulți angajatori îi discriminează foarte mult. Acest lucru este foarte întâlnit, dar
de cele mai multe ori dar nu își are rostul.

CONCLUZII

În concluzie, rromi participă într-o proporție semnificativ mai redusă decat ansamblul
populației la școală. Situația scolarizării este și ea una negativă datorită incidenței mari a
nescolarizării și a abandonului în ciclurile primar si secundar. Analfabetismul are o pondere
ridicată în special în cazul generației vârstnice dar și în cazul celorlalte generații.

Bibliografie

1. Codrina Csesznek, (2018). Identifying solutions to promote the education of children in

roma communities. Bulletin of the Transilvania University of Braşov, 11/1, 85-96.
2066-771X
2. Zamfir, C. şi Zamfir, E., coordonatori, Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, Editura
Alternative, Bucuresti, 1993
3. Neculau, A. şi Ferreol, G., Minoritari, marginali, excluşi, Editura Polirom, Iaşi, 1996
4. Surdu, M., Efectele condiţionarii alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară în cazul
copiilor romi, în Revista Calitatea Vieţii, nr. 1 / 1998

9
 Temă curs

Sunt bărbat de etnie rromă, învățământ elementar, slujbaș la profilaxie, nu am loc de muncă de
1 an de zile. Fără a exista șanse prea mari de am găsi recent un nou loc de muncă, am pierdut
casa și tot ce aveam ca bunuri personale și materiale, individ fără un acoperiș deasupra capului.

Momentul de vulnerabilitate la această situație este acela că bărbatul nu prea are multă
educație, nu e sigur pe cunoștințele sale și mai ales că de aceea a ajuns să lucreze la profilaxie,
iar această meserie la făcut pe acesta să nu mai încredere în el și să nu mai meargă mai departe
indiferent de ce s-ar întâmpla.
Momentul de defavorizare apare atunci când ni se spune că bărbatul nu are școală și că
aceasta nu mai are loc de muncă. În plus acesta și a pierdut casa și lucrurile personale și nu are
un loc al lui, deoarece a pierdut tot ce-a avut.
Momentul de excludere socială apare prin faptul că bărbatul este de etnie rromă și că
societatea în care trăiește îl discriminează și spun nu are educație și că de aceea nu are nici un
loc de muncă sau o casă.

10