Sinuzita

Sinusurile responsabile pentru aparitia sinuzitei se numesc paranazale si se afla situate in

jurul ochilor si nasului, in interiorul oaselor craniene. Acestea reprezinta patru perechi de
„camere” in care se pot acumula secretii si pot fi sediul inflamatiei numita sinuzita. Aceasta
inflamatie poate degenera, putand aparea suprainfectia sinusurilor (in general, bacteriana).

Cele patru tipuri de sinusuri sunt:

 Sinusurile etmoidale

 Sinusurile sfenoidale

 Sinusurile maxilare

 Sinusurile frontale 
Sinusurile au atat rolul de a proteja caile aeriene, cat si de a amplifica rezonanta vocii, de
a regla presiunea intranazala, de a proteja ochii si radacinile dentare ale maxilarului de variatiile
termice. Totodata, au rolul de a incalzi si umidifica aerul respirat. Mucusul produs de catre
sinusuri blocheaza si elimina microbii care pot patrunde in organism. Insa, atunci cand agentii
patogeni si alergenii duc la formarea unui exces de mucus, acesta poate bloca sinusurile si
provoca aparitia unei inflamatii.

Definitie: Sinuzita reprezintă infecția sinusurilor paranazale, ocluzia orificiilor de comunicare

sinusale și inflamația mucoasei nazale și paranazale.

După agenții etiologici infecțioși se întâlnesc sinuzitele virale și non virale.

Sinuzitele virale (comune) sunt asociate cu infecțiile respiratorii sezoniere, au o durată a

simptomelor mai mică de 10 zile, remiterea simptomelor se face treptat și complet, nu necesită
antibioterapie.

Sinuzitele non virale prezintă o agravare a simptomelor după 5 zile sau o persistență a lor
după 10 zile de la debut. Ca germeni responsabili se descriu Haemophilus influenzae,
Streptococcus pneumonie, Moraxella catharrhalis în rinosinuzitele acute, iar germenii anaerobi și
stafilococcus aureus sunt implicati mai frecvent în sinuzitele cronice.

Etiopatogenie

În etiopatogenia sinuzitelor sunt incriminați o multitudine  de factori, dar principalele

cauze ale apariției sinuzitelor la adult sunt: infecțiile, inflamațiile, alergia, poluarea și fumatul.
Infecțiile bacteriene: cele mai frecvente infecții implicate în dezvoltarea sinuzitelor sunt
bacteriene (80%) cu germeni precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau
Moraxella catarhallis și mai rar virale cu Rinovirusuri, Coronavirusuri și virusuri Influenzae.
Deși sunt rar implicate în apariția sinuzitelor, nu trebuie uitate infecțiile cu:

 bacterii aerobe (Streptococ β-hemolitic, Stafilococ auriu, Klebsiella),

 bacterii anaerobe (Fusobacterii, Peptostreptococi, Bacteroides)
 fungi (Aspergillus)

Inflamațiile din sfera ORL: rinitele acute sau cronice, polipoza nazală.

Alergiile se asociază frecvent cu sinuzite cronice, mai ales fungice.
Poluarea este foarte agresivă pentru mucoasa respiratorie.
Fumatul excesiv. indiferent dacă este activ sau pasiv.
Investigatii

Pentru a putea pune diagnosticul de certitudine, medicul va incepe cu efectuarea anamnezei

(istoricul medical) si a unui examen fizic local, in cadrul caruia va evalua sensibilitatea
sinusurilor la atingere si presiune, precum si punctele in care durerea apare. In general, un
raspuns pozitiv la efectuarea manevrelor este suficient, insa exista etape suplimentare care se pot
parcurge, in cazul in care este nevoie de confirmare. Aceste etape sunt:

- Teste imagistice - investigatiile precum CT-ul si RMN-ul sunt extrem de utile in

obtinerea unei imagini de ansamblu a aspectului sinusurilor si, respectiv, a unor
eventuale modificari structurale;
- Probe din secretiile nazale si sinusale - efectuarea culturilor din secretii pentru
identificarea cauzei infectiei, mai ales in sinuzita bacteriana;
- Endoscopia nazala - cu ajutorul endoscopului cu fibra optica (al camerei), medicul
poate vizualiza direct aspectul sinusurilor;
- Alte teste - care pot evalua cauza sinuzitei sau factorii ei precipitanti (ex: teste
alergice).

Simptomatologie

Manifestarile clinice care apar in cazul sinuzitei acute sunt asemanatoare cu cele din sinuzita
cronica. In ambele cazuri, simptomatologia poate fi neplacuta si poate ingreuna procesul
respirator. Simptomele care se intalnesc cel mai des, atat in sinuzita acuta, cat si in cea cronica,
sunt:

- Secretiile nazale, care pot ajunge si la nivelul nazofaringelui si orofaringelui, de

culoare galben-verzuie sau incolore si de consistenta crescuta;
- Inflamatia, sensibilitatea accentuata si chiar durerea la nivelul nasului, in jurul
ochilor si la nivelul capului;
- Congestia nazala, cu ingreunarea respiratiei si senzatia de sinusuri blocate;
- Alterarea mirosului si gustului;
- Presiunea si durerea la nivelul urechilor;
- Durerile de dinti si maxilar;
- Febra;
- Tusea si durerile in gat;
 - Halena (respiratia cu miros neplacut);
- Oboseala
Tratament

 Diferite spray-uri nazale - in special cele saline;

 Decongestionante - ajuta la reducerea congestiei si imbunatatesc respiratia;

 Analgezice - preparate precum paracetamolul si ibuprofenul pot ajuta la scaderea

intensitatii durerii;

 Corticosteroizi - sunt utilizati in inflamatia pronuntata si pot contine budesonida,

fluticazona sau alte ingrediente active, care au proprietatea de reducere si prevenire a
inflamatiei;

 Tratament antibiotic - utilizat in sinuzita cu suprainfectare bacteriana sau antifungic in

sinuzitele cu componenta fungica.

 Antihistaminice -se administreaza in cazul componentei alergice pronuntate;

 Imunoterapie - aplicata in cazul sinuzitei de cauza alergica;

 Tratament chirurgical - acest tip de tratament este aplicat in cazul unei rinosinuzite
cronice, care nu raspunde la tratament medicamentos, si presupune inlaturarea obstructiei
(ex: un polip) si/sau largirea sinusurilor si drenarea secretiilor purulente.