Sunteți pe pagina 1din 14

Instituția publică Universitatea de Stat de

Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Catedra Medicină militară si a calamitaților

Referat
Tema: Inundațiile catastrofale. Noțiune. Clasificare.
Caracteristica medico-tactica. Consecințele celor mai mari
inundații din lume și în Republica Moldova

Conducator:
Bulgac Anatolie
asistent universitar,
Colonel Medic (r)

Efectuat:
Muntean Daniela
Student anul IV
Medicină, Gr. 1412
01.07.2018

Chișinau 2018

Cuprins
1. Notiune despre inundatii
2. Clasificare
3. Carateristica medico-tactica
4. Conescintele cele mai mari inundatii
in lume
5. Conescintele cele mai mari inundatii
in Republica Moldova

Inundatii
Inundaţiile reprezintă hazardul cel mai larg răspîndit pe
Terra, cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi cu pagube
materiale de mari proporţii. InundaţiileInundaţiile de mică
amploare sunt mai frecvente şi ocupă numai suprafeţele
joase ale luncii fără să producă pagube materiale. Inundaţiile
mai puternice se extind pe cea mai mare parte a luncii,
inclusiv pe terasele de luncă şi produc pagube atunci cînd
sunt afectate aşezările omeneşti, căile de comunicaţie
şi terenurile agricole.

Noțiune:
Un hazard natural ce înseamnă acoperirea
temporară cu apă a unui teren care nu este
acoperit în mod obișnuit cu apă.

Cauze naturale:
inundaţiile sunt legate de pătrunderea în albii a unor cantităţi
excedentare de apă provenită din ploi, topirea bruscă a
zăpezii şi a gheţarilor montani, din alimentarea excedentară
din pînzele subterane de apă şi din bararea văilor, prin
alunecări şi prin zăpoare de gheaţă, urmată de
ruperea barajului.
În Moldova factorul principal care cauzează inundaţiile sunt
ploile torenţiale abundente, care au loc, de obicei, în
perioada mai-august. Precipitaţiile torenţiale, deosebit de
abundente şi puternice, cad în luna iulie (aproximativ 40%,
în iunie 36,5% şi în august 15,7%). S-a constatat că 5% din
ploile torenţiale aduc precipitaţii de 50 mm în focarul lor.
Această categorie de ploi torenţiale are o acţiune energetică
destul de înaltă, care poate provoca formarea “rîurilor”,
spălarea solului, inundarea văilor. Daune mari aduc
economiei naţionale ploile torenţiale, precipitaţiile cărora
depăşesc 70 mm. Un fenomen hidrometeorologic deosebit
de periculos îl constituie ploile torenţiale abundente,
precipitaţiile cărora depăşesc 100 mm în 24 ore şi care aduc
pagube catastrofale. Precipitaţiile cu asigurarea de 1% în
partea centrală a republicii alcătuiesc 182 mm, iar
precipitaţiile cu asigurarea de 0,1% - 280 mm. Precipitaţiile
torenţiale cu asemenea amplitudine provoacă revărsări
catastrofale în bazinele rîurilor mici. De exemplu, în anul
1948, de două ori în decursul verii (10 iunie şi 7-8 iulie),
regiunile centrale ale republicii au fost inundate catastrofal.
La prima revărsare, provocată de precipitaţii (182 mm) pe
rîul Bîc, în regiunea municipiului Chişinău, nivelul apei s-a
ridicat cu 2,8 m, iar la a doua revărsare provocată de
precipitaţii (230 mm), nivelul apei s-a ridicat cu 3,5 m. În
timpul ambelor revărsări a fost inundată şi avariată calea
ferată, au fost distruse multe clădiri din lunca rîului, a fost
inundată şi acoperită cu noroi gara feroviară. Pe teritoriul
republicii sunt amplasate 57 de lacuri naturale şi circa 3400
de rezervoare artificiale de apă, inclusiv 90 cu un volum de
peste 1 milion m3 fiecare. Predomină lacurile mici cu
suprafaţa de circa 0,2 km2 . Lacurile de acumulare servesc
pentru prevenirea şi combaterea revărsărilor şi inundaţiilor
în timpul viiturilor de primăvară şi vară. O bună parte sînt
folosite pentru agrement, piscicultură, irigaţie. La cele mai
mari rezervoare de acumulare se atribuie: CosteştiStînca
(735 mln. m3 ), pe rîul Prut, şi Dubăsari (277,4 mln. m3 ), pe
rîul Nistru. Barajele multora din ele sunt construite fără
respectarea normelor tehnice, nu au canale de degrevare şi
scurgere, de aceea ruperea unuia, în partea de sus, generează
ruperea celorlalte din cursul inferior, urmările fiind
catastrofale (raionul Şoldăneşti, anul 1991, şi raionul
Hînceşti, anul 1994). În anul 1991, în urma ploilor torenţiale,
s-au produs inundaţii catastrofale în raioanele Şoldăneşti,
Orhei. În rezultat şi-au pierdut viaţa 21 de persoane; au fost
deteriorate 8 mii de case de locuit, din care 516 au fost
distruse complet; inundate 400 mii ha de terenuri agricole.
Anul 1994 a fost pentru Republica Moldova unul dintre cei
mai nefavorabili din ultimul deceniu. Ploile torenţiale
abundente din 26-27 august 1994 au avut o intensitate de
peste 40 mm/oră, însoţite de vînt puternic şi grindină, au
pricinuit daune materiale enorme (100 milioane dolari SUA)
şi jertfe omeneşti (29 persoane). Cel mai mult a avut de
suferit satul Călmăţui, raionul Hînceşti. Partea satului,
situată pe malurile rîului Călmăţui, a fost inundată de un val
al viiturii cu o înălţime de aproximativ 3,5-4,0 m, care a
inundat şi a distrus totul în cale. Calculele hidrologice au
constatat că această viitură a avut un debit cu o probabilitate
mai mică de 1%. Conform datelor radar, înregistrate de
Serviciul “Antigrindină”, în regiunea dată în timp de 10 ore
au căzut aproximativ 270 mm de precipitaţii. Debitul
maximal al rîului Călmăţui a atins aproximativ 450 m³ /s
(datele Institutului “ACVAPROIECT”). Pierderile materiale
totale, provocate de inundaţii în anul 1994, se estimează la
circa 1,5 mlrd. lei. În ultimii ani inundaţii mai evidente pe
teritoriul Republicii Moldova au avut loc pe 16-17 iunie
2003 şi inundaţiile din 7, 18-19 august 2005, fiind provocate
de precipitaţii puternice. Ele au dus la revărsarea unor
rîuleţe, de asemenea formarea scurgerii intensive de pantă,
provocînd enorme pierderi materiale în diferite sectoare ale
economiei naţionale. Suprafaţa totală a terenurilor Moldovei,
supuse periodic inundaţiilor, constituie circa 20% din
suprafaţa ţării, sau mai mult de 600 mii ha. Luncile rîurilor
mici, folosite pentru creşterea culturilor agricole, în
condiţiile climatice specifice Moldovei, revin zonei agricole
de risc. Barajele de protecţie construite şi sistemele de
curăţare şi rectificare a albiilor rîurilor mici n-au soluţionat
pe deplin problema luptei cu viiturile. Circa 10% din
digurile şi construcţiile hidrotehnice existente în republică
sînt în stare avariată, prezentînd pericol enorm pentru
localităţile din jur. Sub pericol de inundare se află circa 168
de localităţi cu suprafaţa totală de 1300 km2 si circa 160 mii
locuitori. În to tal, în zonele potenţial inundabile sînt
amplasate 659 de localităţi, dintre care 625 rurale, 31 oraşe
şi 3 municipii. În zonele periodic inundate ale acestor
localităţi sînt amplasate circa 27 mii case de locuit şi 1651
edificii de producţie.

Clasificare

In functie de factorii care contribuie la producerea lor si de


spatiile care sunt afectate, se disting mai multe tipuri de
inundatii, dintre care cele mai frecvente sunt inundatiile
fluviale, litorale si urbane.
Inundatiile fluviale sunt generate de revarsarea apei unui
organism fluviatil peste limitele albiei minore in spatiul
albiei majore. Ele pot fi provocate de mai multe cauze,
precum: precipitatiile bogate, cresterea nivelului apei ca
urmare a agradarii albiei prin aluvionare, blocaje de gheata,
ruperea digurilor si barajelor s.a.
Inundatiile litorale afecteaza zonele costiere, fiind generate
de cauze precum: furtuni puternice ce provoaca valuri de
mari dimensiuni ce pot conduce uneori la ruperea digurilor;
cresterile mareice amplificate de furtuni. In functie de
factorii generatori, inundatiile litorale pot fi cu apa sarata.
Inundatiile urbane sunt datorate dimensionarii
necorespunzatoare sau a intretinerii defectuase a sistemului
de drenaj urban, care, in timpul episoadelor pluviale
puternice, nu poate asigura scurgerea apelor pluviale.

Caracteristica medico-tactica a inundațiilor


catastrofalele:

Inundaţiile catastrofale pe suprafețele mari influențează


asupra tactici organelor de conducere ale ocrotirii sănătății,
protecției civile și asupra serviciilor medicale ale
ministerelor , departamentelor de forță antrenate, în
lichidarea consecințelor, asupra organizării și folosirii
forțelor și mijloacelor serviciului medical.
In aceste cazuri, o mare însemnătate au suprafața terenului
inundat și numărul populației rămase fără adăpost, produse
alimentare, apă, fara asistență medicală și socială în primele
ore de inundație. Populația din această zonă va fi supusă
acțiunii apei cu temperatura scăzută, vintului , umidității
aerului și a altor factori meteorologici.
Eficacitatea in acordarea asistenței medicale sinistraților și
în folosirea forțelor și mijloacelor serviciului asistenței
medicale de urgență va crește considerabil, daca vom împărți
convențional focarul de inundație in 4 zone . Volumul și
structura pierderilor sanitare variază în funcție de viteza apei
, înălțimea valului de apă, distanta de la localități pină la
obiectul hidrologic cu fenomene de inundație ( taifun,
tsunami, tulburări ale mării, oceanului) . Volumul și
structura pierderilor sanitare in diferite zone de inundație, in
perioada de zi sau noapte, vor fi diferite.
Pentru lichidarea consecințelor inundațiilor catastrofale,
serviciul medical local (protecția civilă, Ministerul Sănătății)
pregătește din timp planuri de asigurare medicală a
populației și a sinistraților din zonă.
Administrarea forțelor și mijloacelor asistenței medicale de
urgență în vederea asigurării procesului de evacuare și
salvare a sinistraților se execută prin intermediul
președinților comisiilor pentru stări excepționale, care, in
mare parte, administrează instituțiile medicale locale,
raionale și republicane.
O mare importanță în lichidarea consecințelor calamităților
are cunoașterea stării sanitaro- epidemiologică din zonă, care
se înrăutățește datorită distrugerii sistemelor de alimentare
cu apă și de canalizare, poluării fîntînii.
Toate reziduurile și gunoiul afectează zona de inundație,
răspîndindu- se și în alte localități amplasate în preajma și
devenind un real pericol de raspindire a morbidității
infecțioase.
Acumularea unui număr mare de oameni pe o suprafață
mică și înrăutățirea stării social economice din zonă de
asemenea poate provoca izbucnirea și raspindirea infecțiilor
transmisibile și zoonozelor ( descompunerea cadavrelor
animalelor).
La lichidarea consecințelor inundațiilor catastrofale vor
participa forțele și mijloacele protecției civile, Misterului
Sănătății și formațiunile medicale ale ministerelor de forță.
In focar vor fi trimise echipe speciale pentru a acorda:
- Ajutor premedical cu felcer;
- Primul ajutor medical cu medic;
Persoanele care participă la salvarea nemijlocită a
sinistraților trebuie să fie bine instruite și asigurate cu
mijloace de salvare ( centuri, cercuri, vestă de salvare) și
mijloace plutitoare. In focar vor activa și brigăzi de
asistență medicală urgență ( cu felcer și medic)
detașamente mobile ale Ministerului sănătății ,
ministerelor de forță și protecției civile.
Pentru organizarea măsurilor sanitaro- epidemice , in
focarul de inundaţie vor fi trimise echipe de recunoaștere
sanitaro-epidemice, brigăzi de asistență sanitaro-
epidemica, formate pe baza centrelor de medicina
profilactică ( raionale, orășenești, republicane).
Conescintele cele mai mari inundatii in
Republica Moldova
         Inundaţiile excepţionale din vara anului
2010 au provocat daune şi pierderi, care constituie
0,15% din Produsul Intern Brut (PIB). În raioanele din
lunca rîului Prut, în urma inundaţiilor,au fost distruse
nu numai casele, drumurile, terenurile agricole, dar au
fost afectate şi un număr mare de fîntîni, sisteme de
colectare a apelor menagere. Au fost inundate pe o
perioadă îndelungată suprafeţe enorme de terenuri
agricole şi de păşune.
         În total 13000 de persoane au fost afectate în
diferită măsură de inundaţii. De asemenea, au fost
distruse total sau parţial cca 1105 de case, 4308 ha de
terenuri agricole, 4800 ha de păşuni şi 930 ha de
păduri. De asemenea, au fost evacuate peste 4000 de
persoane.
         Guvernul Republicii Moldova a solicitat
partenerilor de dezvoltare efectuarea unei Evaluări a
necesităţilor după calamitate împreună cu Guvernul.
Ca răspuns, partenerii de dezvoltare au creat o echipă
de experţi locali şi internaţionali pentru efectuarea
procesului de ENDC pentru zonele inundate.      ENDC
a estimat că daunele şi pierderile suferite ca urmare a
inundaţiilor se ridică la o valoare totală de 535,25
milioane lei (41,75 milioane dolari SUA).
         Pe parcursul manifestării viiturii
pluviale Serviciul Hidrometeorologic de Stat a asigurat
non-stop organele de stat, instituţiile abilitate şi
populaţia cu informaţie operativă şi calitativă privind
monitoringul hidrologic, inclusiv monitorizarea
propagării viiturii respective (note hidrologice
informative, prognoze hidrologice, buletine
hidrologice, avertizări hidrologice).
         Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a
Serviciului Hidrometeorologic de Stat pe perioada
viiturilor şi inundaţiilor, a evaluat calitatea apelor de
suprafaţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În
mostrele prelevate au fost efectuate determinări pentru
evaluarea stării fizico-chimice a apei, precum şi
evaluarea poluării accidentale în urma calamităţilor
naturale.
         Reieşind din datele analizelor de laborator,
efectuate în probele de apă colectate, se atesta ca,
calitatea apei colectate atît din rîurile mari, cît şi din
rîurile mici s-a încadrat în limitele normelor admisibile
pentru bazinele cu destinaţie piscicolă şi a indicat lipsa
poluării accidentale la momentul observaţiilor
efectuate.
Modalităţi de combatere a inundaţiilor :
- reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea
emisiilor poluante, refacerea suprafeţelor împădurite, etc.
- amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor
(diguri, baraje, etc) şi întreţinerea celor existente.
- dezvoltarea sistemul informaţional meteorologic şi
hidrologic, care constă în observarea, măsurarea,
înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi
hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor şi
alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor
implicaţi şi la populaţia expusă.
- interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective
economico – sociale în zonele inundabileşi dezafectarea
celor existente. - întreţinerea sistemelor de preluare a apelor
provenite din precipitaţii existente la nivelul localităţilor
(sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).
- Intreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea
vegetaţiei, decolmatarea albiilor, îndepărtarea obstacolelor şi
neobstrucţionarea sub nici o formă a curgerii cursului de
apă).
Semnificaţia culorii codurilor avertizărilor meteorologice
şi hidrologice
A. AVERTIZĂRI METEOROLOGICE
COD ROŞU – sunt prognozate fenomene meteorologice de
intensitate foarte mare (vânt, ploi abundente, descărcări
electrice, grindină, caniculă, ger). Există risc de viituri
majore.
COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene
meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi
abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger).
Există risc de viituir pe râurile mici.
COD GALBEN – Fenomenele meteorologice prognozate
(averse, descărcări electrice, intensificări de vânt,
temperaturi ridicate) sunt obişnuite pentru zona respectivă,
dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite
activităţi. Există risc de creşteri de debite şi niveluri.
COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene
meteorologice periculoase.
Reguli de comportare în cazul producerii inundaţiilor.
1. Înainte de producerea unei inundaţii:
a. Informaţi-vă despre semnalele de alarmare şi despre
procedurile de evacuare.
b. În cazul riscului iminent de inundaţie opriţi dispozitivele
de încalzire,de alimentare cu gaz şi electricitate.
c. Mutaţi mobila,echipamentele electrice şi alte obiecte
personale la etajele superioare.
d. Puneţi substanţele toxice intr-un loc sigur, astfel încât să
se evite poluarea.
e. Pe timpul producerii inundaţiilor :
f. Fiţi calm.
g. Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi în special persoanele cu
dizabilităţi, copiii şi bătrânii.
h. Informaţi-vă despre pericol şi evoluţia sa.
i. Nu folosiţi telefonul decât în situaţii urgente, pentru a nu
încărca reţeaua. j. Părăsiţi cât mai repede locuinţa atunci
când vi se cere de către cei însărcinaţi cu operaţiunile de
evacuare.
k. Folosiţi itinerariul indicat de către cei responsabili .
l. Nu o luaţi pe scurtături, riscaţi să intraţi într-un loc
periculos.
m. Faceţi aranjamentele necesare pentru animalele
domestice.
n. Luaţi cu dumneavoastră numai ce este absolut necesar
(acte de identitate,medicamente).
2. După producerea inundaţiilor :
a. Ajutaţi pe cei răniţi.
b. Ascultaţi radioul şi urmaţi instrucţiunile celor însărcinaţi
cu operaţiunile de salvare.
c. Fiţi atenţi înainte de a intra în casă. Verificaţi soliditatea
structurii (crăpături ale pereţilor, tavanelor, geamuri sparte şi
alte dărâmături periculoase).
d. Nu rămâneţi într-o casă unde există apă stătută.
e. Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi, nu atingeţi firele
electrice. f. Nu consumaţi decât apă îmbuteliată sau fiartă.
g. Consumaţi alimente numai după ce au fost curăţate şi
fierte. h. Nu folosiţi instalaţiile de apă, gaze, electricitate,
decât atunci când vi se permite acest lucru.
i. Efectuaţi lucrări de înlăturare a efectelor inundaţiei,
curăţarea locuinţei şi a mobilierului, dezinfectarea
încăperilor, repararea avariilor.

Bibliografie:
1.Bogdan O., Niculescu E., Riscurile climatice din România,
Institutul de Geografie, Bucureşti, 1999.
2. Boian I. Ploile torenţiale abundente - fenomen de risc major
pentru Republica Moldova// Materialele Conferinţei Internaţionale
Diminuarea impactului Hazardelor Naturale şi tehnogene asupra
mediului şi societăţii, 6-7 octombrie 2005. Ministerul Ecologiei şi
Resurselor Naturale. Academia de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău,
2005.
3. Boian I., Sandu., Inundaţiile pe teritoriul Republicii Moldova şi
măsurile de reducere a lor, Revista Mediul Ambiant nr. 2 (26)
aprilie, Chişinău, 2006.
4. Buletinele meteorologice lunare. Serviciul Hidrometeorologic de
Stat, Chişinău (1975 - 2007).
5. Cadastrul de Stat al Apelor. Date multianuale despre resursele şi
regimul apelor de suprafaţă. Serviciul Hidrometeorologic de Stat,
Chişinău, 2006.
6. Cazac V., Lalîchin N. Ghidrologhiceschie haracteristichi malîh
rec Moldovî i ih antropoghenîe izmenenia. Mediul Ambiant,
Chişinău, 1997, 208 p.
7. Cazac V., Boian I., Prepeliţă A. Principalele tipuri de hazarduri
naturale şi impactul lor asupra mediului şi sănătăţii. // Mediul
Ambiant, nr. 5 (23 ) octombrie, Chişinău, 2005.
8. Cociug A., Grama T., Triboi A., Gavriliţa A. “Calamităţile în
Moldova şi combaterea lor”. Chişinău, 1997, 267 p.
9. Mihailescu C., Boian I. Fenomene naturale de risc în Republica
Moldova. Mediul Ambiant, nr. 5 (23 ) octombrie, Chişinău, 2005.
10. Mihailescu C., Cazac V., Boian I., Gâlcă G. Evoluţia debitelor
Prutului şi Dunării Inferioare pe parcursul ultimelor decenii.
Mediul Ambiant, nr. 6 (36) decembrie, Chişinău, 2007.