Doroth�e Koechlin de Bizemont

Universul lui Edgar Cayce

IV

Mul?umiri

A? vrea s? le mul?umesc aici, la modul general, tuturor acelora care m-au ajutat
s?-l popularizez pe Edgar Cayce. Fiind foarte mul?i, nu-i pot aminti pe to?i!
Dar �calculatoarele� cere?ti ?in o contabilitate mai exact? dec�t a mea, ele ?tiu
foarte bine despre cine este vorba ?i ce a f?cut fiecare. Rudele, prietenii ?i
ghizii no?tri din lumina lumilor nev?zute sunt prezen?i ?i aten?i la cel mai mic
detaliu. C�nd aceste entit??i invizibile se afl? �n Iubire, adic? Energia continuu
Creatoare pe care o numim �Dumnezeu� �n limba noastr?, ele au un singur g�nd, acela
de a ne ajuta. Asta mi-au spus mereu Philippe Koechlin-Schwartz ?i Edgar Cayce. li
rog deci, �n fiecare clip?, s?-i ocroteasc?, s?-i ajute, s? le fie �n preajm? ?i s?
le �mplineasc? rug?min?ile tuturor acelora care au cutezat s? m? ajute. Cu c�t
�naint?m �n via??, ne d?m seama c�t de adev?rat este cuv�ntul Evangheliei: Ve?i
primi �napoi �nsutit ceea ce ve?i da.
De multe oh, nu pot d?rui dec�t un z�mbet, o mul?umire, o clip? de ascultare, o
adres? util? (mai ales prin asocia?ia �Le Navire Argo�). Dar ceea ce nu pot s? fac
eu, vor face For?ele Creatoare (vorba lui Cayce)!
Timpurile care vin vor fi dintre cele mai fr?m�ntate, vor fi ni?te prefaceri - �THE
CHANGES�, spunea Cayce, folosind un cuv�nt-sac, unul din acei termeni at�t de �nc?
p?tori �nc�t pot cuprinde ?i binele ?i r?ul... Problema este s? ?tim dac? aceste
prefaceri vor fi mari sau mici. Primim la ora actual? suficiente mesaje pentru a t?
lm?ci cuvintele lui Cayce p�n? la ultimul ?i pentru a �n?elege c? aceste PREFACERI
vor fi �mari�, chiar �foarte mari�. Dar am s? vorbesc despre ele �n aceast? carte!

SCURT REZUMAT
pentru cei care nu au citit volumele precedente

Cine era Edgar Cayce?

Un american din sudul Statelor Unite, care a venit pe lume la 18 martie 1877, �n
Hopskinville, Kentucky, �ntr-o familie de oameni simpli, albi de r�nd, urma?i ai
unor francezi protestan?i (hugheno?i alunga?i de Revocarea Edictului din Nantes). A
murit la 3 ianuarie 1945, la Virginia Beach.

Ce meserie practica? Era profet, clarv?z?tor, medium, vindec?tor?

C�te pu?in din fiecare, dup? ce �ncercase toate slujbele m?runte ale vremii sale -
a fost, �ntre altele, ?i c?ut?tor de petrol. A r?mas, o vreme, la meseria de
fotograf ?i, dup? o serie de dezastre financiare, a �n?eles c? nu-i mai r?m�nea
dec�t s? acorde consulta?ii medicale prin clarvedere: adic? s? descrie starea
bolnavului, s? explice cauzele bolii, s? prescrie o re?et?. A?a a ajuns �n
�nchisoare, la New York, �n 1931, condamnat pentru practic? medical? ilegal?
(�practicing medicine without a licence�).

Ce este o �lectur?�?
Folosindu-?i clarvederea, Cayce f?cea o evaluare a situa?iei, iar secretara nota
totul �n stenogram?. �Lecturile� (Am ales acest echivalent pentru lecture (fr.) /
reading (engl.), ca s? nu existe nici o confuzie posibil? cu �ghicitul�, pe care
ghicitoare mai �emancipate� �ncep s?-l numeasc? �citire�. (N.tr.)) au fost
dactilografiate, clasificate ?i alc?tuiesc ast?zi �Fondul Cayce� al bibliotecii
A.R.E. - Asocia?ia pentru Cercetare ?i Iluminare, adic? �The Edgar Cayce
Foundation�, cu sediul �n Virginia Beach, statul Virginia.
Lecturile, de factur? pur medical? la �nceput, ?i-au l?rgit treptat orizontul:
analiz? psihologic?, analiz? astrologic?, comentarii istorice ?i chiar preistorice,
analize ?tiin?ifice, literare, artistice, comentarii ale Bibliei ?i, �n fine,
profe?ii.

Ce reprezint? num?rul fiec?rei lecturi?

Numele consultantului care a cerut-o (i se p?streaz? anonimatul ?i, �n felul
acesta, este protejat de persecu?iile religioase, deloc rare �n America tradi?
ional?).

De ce folosea Cayce acel cuv�nt bizar, �entitate�?

Limbajul caycian este, �ntr-adev?r, foarte special. �n aceea?i situa?ie s-au aflat
foarte des clarv?z?tori de marc? (vezi Rudolf Steiner ?i Helena Petrovna Blavatsky,
care nu se puteau l?uda cu claritatea stilului!).
�Entitatea� �nseamn? �sufletul ?i spiritul� persoanei care solicit? consulta?ia.
Este eul s?u real ?i etern, care d?inuie de la un secol la altul, fiind cu mult mai
vast dec�t personalitatea aparent? a �ncarn?rii prezente. Entitatea traverseaz?
�serii de �ncarn?ri�, o �ntreag? traiectorie �n Timp ?i Spa?iu, ca s? evolueze.

�Serii de �ncarn?ri?�
Da, Cayce este unul dintre primii care au revelat, la acela?i consultant, o serie
de vie?i anterioare tr?ite pe P?m�nt, explic�nd cum se leag? una de alta. Totu?i el
nu dezv?luie niciodat? toate �ncarn?rile unui consultant, limit�ndu-se numai la
cele trei, patru sau cinci care influen?eaz? via?a prezent?.
Edgar Cayce a scris c?r?i?
La drept vorbind, cu excep?ia unei plachete despre aure, a?a cum le vedea el, n-a
publicat nimic. �n schimb, r?spundea la multe scrisori: ne-a r?mas de la el o
coresponden?? bogat?. Dar nu scria �n trans? mediumnic? - starea �n care intra
pentru renumitele �lecturi�, p�r�nd c? doarme.

Era vorba de o trans? hipnotic??

Nicidecum! Fiecare medium, sau clarv?z?tor, sau channel (canal) are modul s?u de a
intra �n stare de trans?, sau receptivitate, ori, cum spunem azi, �a se bran?a�
(�to tune upon�, vorba lui Cayce). Cayce nu primea nici o alt? sugestie hipnotic?
dec�t aceea de a adormi, de a r?spunde la �ntreb?ri i ?i de a se trezi la sf�r?itul
?edin?ei. Spusele sale erau �ntotdeauna extrem de nea?teptate pentru familie.

A f?cut multe �lecturi�?

Nu li se cunoa?te exact num?rul pentru c? multe din cele de �nceput s-au pierdut.
Speciali?tii estimeaz? c? ar fi vreo 12400, dar oric�nd se poate reveni asupra
acestei cifre.
Cayce... pomenit tot mai des
�n sf�r?it, a dat Dumnezeu! Se �mplinesc dou?zeci de ani de c�nd �ncerc s?-l
popularizez prin articole, c?r?i, ] conferin?e, emisiuni. Am petrecut trei ani la
funda?ia din Virginia Beach ca s?-l studiez ?i am devenit specialista francez? �n
�fenomenul Cayce�.
Am primit, c�ndva, un mesaj de la el, prin care �mi i spunea �c? vrea s? fie foarte
cunoscut �n Fran?a ?i c? va fi�. Cred c? era o chestiune sentimental?, datorat?
originii sale franceze. Alt?dat?, mi-a spus aceast? fraz? enigmatic?: �timpul ne
gr?be?te� - b?nuiesc c? din cauza apropiatelor prefaceri I planetare, despre care
voi vorbi pu?in la sf�r?itul acestei c?r?i. Oamenii trebuie preg?ti?i pentru
evenimentele acestui sf�r?it de i secol, ca s? le poat? tr?i �n cel mai bun mod cu
putin?? - �mp?ca?i cu sine, cu aproapele ?i cu Natura.

PRIMA PARTE - PRINCIPIILE DE BAZ? ALE DIETETICII CAYCIENE

Introducere
�n volumele anterioare, am redat o seam? de lecturi cayciene despre alimenta?ie.
�ntruc�t cititorii au primit cu interes recomand?rile alimentare din volumul al
III-lea (pag. 109-214), iat? acum urmarea. A?adar, ve?i g?si la �nceput principiile
generale ale alimenta?iei cayciene, apoi cazul particular al unor alimente:
1. legumele
2. ou?le
3. lactatele
4. zaharurile, inclusiv mierea.
Am putea evoca ?i altele, ca b?uturile, fructele de mare, pe?tele, cerealele
etc..., dar spa?iul este limitat. Poate le vom analiza �ntr-un eventual volum V!
�n a doua parte a lucr?rii, vom vorbi de un domeniu unde Edgar Cayce este
considerat, �n Statele Unite, o dat? �n plus, un pionier: ap?rarea mediului
�nconjur?tor.
�n fine, ca s? r?m�nem �n spiritul volumelor precedente, �n care Cayce analiza
Istoria din unghiul re�ncarn?rii, vom urma din nou acest fir conduc?tor, pentru a
studia acum istoria unei arte foarte importante: arta dansului. Cayce a vorbit mult
despre ea. Parcurg�nd evolu?ia istoric? a dansului, se vede totodat? istoria comun?
a unor grupuri de suflete, adic? exact ce dorea Cayce s? le arate celor care-l
ascultau, pentru a-i �ndemna la medita?ie. V? propun, deci, �n ultima parte, un fel
de medita?ie pe tema: dansul de-a lungul epocilor - �ntruc�t dansul este deopotriv?
manifestare fizic? ?i terapie.

1. Boala �ncepe din farfurie

Voca?ia de c?p?t�i a lui Cayce era, �nainte de toate, �s? vindece fiin?ele care
sufer?� a?a cum spunea el �nsu?i c�t a tr?it ?i mi-a confirmat-o, dup? moarte, �n
mesaje personale (Autoarea-medium se refer? la comunicarea cu spiritul lui Edgar
Cayce (N tr.)). Meseria de vindec?tor, pe care a exercitat-o cu at�ta succes ?i
care i-a adus o notorietate meritat?, �ncepe de la nivelul practic. Orice medic,
sau vindec?tor, pune un diagnostic urmat de prognostic, apoi de o re?et?.
Or, �n aceast? privin??, Cayce pune la loc de frunte alimenta?ia. Un medic bun ar
trebui s? �nceap? �ntotdeauna cu ea - ca Hipocrate, care spunea: �Alimentul s?-?i
fie medicament�. Ne-am n?scut din p?m�nt, suntem �n continu? rezonan?? cu el ?i, de
aceea, raportul nostru alimentar cu fiin?ele vii - animale ?i vegetale - este de
cea mai mare importan??. S? medit?m deci asupra principiilor alimentare pe care le
alegem, corobor�ndu-le cu filosofia personal?. S?n?tatea, boala ni le cre?m
singuri, a?a cum spune Cayce:
��n ceea ce prive?te eul fizic ?i mental, Spiritul le construie?te. Atitudinea
personal? a fiec?rui individ, ca entitate, fa?? de tot ce-l �nconjoar? (fiin?e
vii ?i evenimente) creeaz? un egregor vibrator �n el ?i �n jurul s?u. Acest egregor
sus?ine energiile corpului s?u fizic ?i tot ce alimenteaz? aceste energii.
Lua?i, de pild?, cazul celui care consum? rodul viei, sau o cereal?, sau orice alt
aliment - ?i care cultiv? �n inima sa flac?ra resentimentului, animozitatea, ura.
Cum s? nu ac?ioneze atitudinea lui mental? ?i spiritual? asupra digestiei ?i
asimila?iei acestor alimente materiale, la nivelul corpului fizic?� (Lectura 1662-
1)
�n?elepciunea popular? a spus-o, de altfel, dintotdeauna: m�ncarea �st? �n g�t�
dac? nu este consumat? �ntr-o atmosfer? destins? ?i prieteneasc?! Iat? de ce arta
primirii oaspe?ilor este at�t de important?. St?p�na unei case lini?titoare, care
creeaz? destindere amical? �ntr-o ambian?? de frumuse?e ?i iubire, este ceva esen?
ial �n tradi?ia noastr?: mesenii vor mistui mai bine! Nu se recomand? �masa de
afaceri�, dac? se ofer? astfel prilejul unei �nfrunt?ri financiare sau umane - nici
mesele servite �n picioare, �n grab?, �ntr-un cadru zgomotos (cum propune Mac Do�).
A?a cum spune Cayce.
�Mai presus de orice, obi?nuie?te-te s? nu �nfuleci niciodat?, �nghi?ind m�ncarea
�n grab?. Mestec? pe �ndelete, ca s? po?i asimila bine (...). Nu uita s? bei
�ntotdeauna mult? ap? �nainte ?i dup? mas? (...), ceea ce va crea �n stomac cele
mai bune condi?ii pentru digestie. Consum?, la orice aliment, ap? curat?. Acest
prim act al digestiei va porni ma?ina digestiv? �n cele mai bune condi?ii�.
(Lectura 311-4).
�Fiecare �mbuc?tur? - chiar ?i o gur? de ap? - trebuie mestecat? cel pu?in de
patru-dou?zeci de ori (...), pentru a produce, prin mastica?ie, saliva necesar?
activit??ii stomacului�. (Lectura 3823-3)
A?adar, m�nca?i �n tihn?! Graba nu face bine la digestie!

La originea oric?rei boli st? o acumulare de de?euri

�n filosofia caycian?, regimul alimentar este primordial. Nu este posibil?

vindecarea dac? ne hr?nim prost. Teoria de baz? este urm?toarea: toate bolile
(toate, f?r? nici o excep?ie!) �?i au originea �ntr-o eroare de g�ndire. Ignoran?a,
revolta, perversitatea etc. transpun g�ndurile gre?ite �n emo?ii distructive,
pentru c? g�ndul este un act, o und? de energie care se propag? �n corpul fizic ?i
love?te pe loc glandele endocrine majore, care constituie punctul de contact �ntre
cele trei corpuri: mental, fizic ?i spiritual (Vezi Universul lui Edgar Cayce, voi
I (p. 30-34) ?i voi II (p 20-24)). Or glandele endocrine majore (epifiza, hipofiza,
tiroida, timusul, suprarenalele, gonadele ?i celulele lui Lyden sau Leydig) sunt
butoanele care comand? toate organele ?i toate sistemele corpului.
Se ajunge astfel - foarte repede! - la perturbarea sistemului digestiv. �Ma?ina�
digestiv? transform? alimentul �n vederea asimil?rii �principiilor� utile. Odat?
�ncheiat? aceast? ac?iune, apare necesitatea elimin?rii de?eurilor. Aparatul urinar
?i intestinele nu sunt singurele �emonctorii� care elimin? resturile neasimilabile:
respira?ia face acela?i lucru, evacu�nd din organism gazele poluate cu de?eurile
noastre; pielea evacueaz?, cum poate, aceste de?euri - �n mod normal, prin
transpira?ie ?i, �n mod anormal, prin co?uri ?i dermatoze diverse (�pustula�,
�macula� ?i �papula�!). Lacrimile, saliva, mucusul nazal, ciclul menstrual etc.
joac? acela?i rol de evacuare.
Rezult? de aici un principiu de baz?: nu supra�nc?rca?i organismul cu de?euri, c?ci
ele sunt cauza fizic? a tuturor �bubelor�!
Iat?, de exemplu, o lung? analiz? a consecin?elor unui regim alimentar nefast (ceea
ce se nume?te la noi (�n Fran?a) �ficatul cardiac�):
�Cauza cea mai important? a bolii, la dumneavoastr?, la nivelul bronhiilor ?i pl?
m�nilor, este alimenta?ia. Tulburarea pneumogastric?, sl?birea circula?iei �n pl?
m�ni ?i tulbur?rile cardiace, totul provine dintr-o �mb�csire a arterelor, supuse
unei presiuni anormale prin canalul digestiv, la ie?irea din stomac, Iat? ce nu
merge: erorile digestive se repercuteaz? cu u?urin?? asupra inimii. Asta v? �mboln?
ve?te. Atunci, ce regim trebuie s? urma?i? Nu dulciuri, din acest motiv, nu carne
[nici carne de porc, nici c�rna?i, da?], ci mai degrab? legume verzi (...) pentru
cur??area sistemului digestiv ?i revitalizarea s�ngelui�. (Lectura 4810-2)
Oricine ?tie c?, dup? ce m�nc?m, ma?ina digestiv? prelucreaz? alimentele; ea le
descompune �n trei tipuri de produ?i: gr?simile, zaharurile ?i acizii amina?i. S-ar
p?rea c? alimenta?ia modern? a favorizat primele dou? tipuri �n detrimentul celui
de-al treilea. Dar tocmai cu acizii amina?i �?i reface ADN-ul nostru propriile
proteine. Dac? abuz?m de primele dou? categorii alimentare, provoc?m o caren?? de
acizi amina?i care, �n principal, duce la o degenerescen??. ?i tocmai aceste caren?
e au devenit mortale pentru noi. Aceste �boli cronice de sistem�, cum sunt numite,
abund? mai ales �n ??rile occidentale cu nivel �nalt de dezvoltare, unde este prea
mult? m�ncare, iar alimentele sunt prea bogate �n zah?r ?i gr?simi. Bolile de
sistem sl?besc �terenul�, adic? tot organismul, afect�nd nu numai un organ, ci
totul, pu?in c�te pu?in; ele sunt numite artrite, artroze, reumatisme care-i
paralizeaz? treptat pe cei atin?i, afec?iuni cardiovasculare, cancere, depresii
nervoase, dermatoze, alergii, scleroze �n pl?ci etc. A?a cum spune Dr. Rapha�l
Nogier:
��n 1970, un om din patru moare de cancer. �n 1990, unu din trei. Dac? nu facem
nimic, �n anul 2000, un om din doi va fi atins�. (Panorama du M�decin / Orizont
medical, 17 noiembrie 1993. Vezi, de asemenea, Dr Raphael Nogier, Ce lait qui
menace les femmes / Laptele care amenin?? femeile, Ed. du Rocher, pag. 22.)
C�t despre bolile virale, ele sunt la fel de ucig?toare, c?ci ap?rarea noastr?
�mpotriva agresiunilor exterioare este din ce �n ce mai slab?, tot din cauza caren?
elor generate de regimul j alimentar occidental. Tot Dr. Nogier spune:
�Oricum, antibioticele nu au nici un efect asupra virusurilor (...). �n studen?ie,
n-am auzit nici un cuv�nt despre dietetic?. Niciodat?! Nimic despre alimenta?ia
corect? (...). Abia c�nd am �nceput s? practic, mi-am dat seama de importan?a
alimenta?iei asupra s?n?t??ii. O mare parte a bolilor cardiovasculare, a
cancerelor, bolilor reumatismale, alergiilor, migrenelor etc. poate fi imputat?, pe
drept, proastei alimenta?ii. Practica mea medical? mi-a demonstrat c? scandinavii ?
i anglosaxonii m?n�nc? prea mult ?i prost�. (Ibid. Vezi mai departe ceea ce se
refer? la alimenta?ia de tip mediteranean)
Nici Cayce nu spunea altfel! Acela?i medic continu?:
��n mod incontestabil, apare tot mai mult o uniformizare a meniurilor propuse.
Alimenta?ia se bazeaz? pe carne, cereale incomplete, multe lactate, pu?ine legume
verzi, pu?ine fructe proaspete. Dar aceast? alimenta?ie nu este cea mai bun?!�
Rezultatul alerg?turilor (dup? m�ncare): noi ??tia, occidentalii, �ndopa?i cu carne
?i dulciuri, suferim nu numai de �boli de caren??�, ci ?i de �boli de exces�.
�Ele se �nt�lnesc cel mai frecvent �n Europa ?i �n Statele Unite ?i ridic? grave
probleme puterilor politice; din cauza lor, o societate devine invalid?�. (1)
Vai! Exact asta am v?zut acum doisprezece ani, �n Statele Unite - un spectacol
lamentabil oferit de acea mul?ime de fiin?e deformate de obezitate ?i �mbr?cate f?
r? nici un gust: acesta s? fie, oare, modelul pe care ni l-am ales?
�Dezvoltarea industrial? a creat bog??ii, iar omul occidental dispune de prea multe
alimente. M?n�nc? prea mult, iar alimenta?ia sa este prea gras?. Acest exces nu
�nt�rzie s? dea na?tere bolilor: infarctul, arterita, obezitatea, ciroza,
pancreatita, diabetul, accidentul vasculocerebral etc...�
Iar �O.M.G�-urile (=organismele modificate genetic) risc? s? nu �ndrepte
lucrurile...

Ah, iar vorbim de vegetarieni!...

Cunosc persoane care, numai la auzul cuv�ntului �vegetarian�, fac alergie ?i l-ar
jupui de viu pe cel care-l roste?te! Iar �n unele saloane, este de bonton s?-i iei
peste picior pe consumatorii de vegetale.
Din p?cate, studii ?tiin?ifice �ntreprinse �n diverse ??ri (Marea Britanie, Fran?a,
Statele Unite etc.) tind s? confirme c? ideea renun??rii la carne nu e chiar at�t
de nes?buit? ... Dac? fanatismul unor grupuri de vegetarieni face nesuferite
teoriile lor alimentare, ar trebui s? nu ajungem totu?i �n situa?ia de a nu mai
vedea p?durea din cauza copacilor.
Pr. Henry Joyeux scrie:
�Mortalitatea prin cancer este redus? cu 40% la subiec?ii vegetarieni. Acest lucru
se verific? mai ales �n cazul cancerelor de s�n, colon, rect, dar ?i de prostat?.
Mortalitatea prin boal? cardiovascular? s-a redus cu 50% (A se vedea al 15-lea
Congres Interna?ional de Nutri?ie, ?inut la Adelaide, Australia, �n octombrie,
1993) �n Marea Britanie, Serviciul na?ional de S?n?tate cheltuie?te pentru un
vegetarian 12.340 de lire (cam 130.000 de franci la vremea respectiv?) prin
tratament spitalicesc, pe toat? durata vie?ii; timpul de spitalizare reprezint?
doar 22% din cel al unui omnivor, pentru care se cheltuie?te �n media 58.062 lire
(adic? 610.000 franci)�- (Pr. Henri Joyeux, Changer d'alimentation, pr�vention des
cancers / Schimbarea alimenta?iei, prevenirea cancerelor, Ed. F. X. de Guilbert,
col. �cologie Humaine, edi?ia a 4-a, 1994.) �n orice caz, vegetarianul scap? de
prionul uciga? transmis de biata �vac? nebun?� !)
Uluitor... pentru ni?te in?i c?rora, pe ??rmul francez al Canalului M�necii, li se
spune �rosbifs� (zdrahoni, n.tr.)! Dar am ?inut s?-l citez pe profesorul Joyeux
pentru c?, ast?zi, ansamblul cercet?rii avansate tinde s?-i �mp?rt??easc? opinia.
Cei care r�d de vegetarieni prin saloanele mondene se vor trezi, poate, �ntr-! un
t�rziu... prea t�rziu! Totu?i, c�nd ai c�t de c�t acces la unele informa?ii
medicale corecte, �n?elegi reac?iile �n favoarea vegetarianismului.
Dac? Cayce, venit prea devreme, nu putea �nc? s? cear? scoaterea c?rnii din
alimenta?ie (ceea ce era de ne�nchipuit �n contextul epocii ?i ??rii sale), el
repet? totu?i neobosit: �Mai pu?in? came, mai multe legume�! De ce? Pentru c? acest
exces de gr?simi, de care vorbesc Dr. Nogier ?i Pr. Joyeux mai sus, este �n primul
r�nd un exces de gr?simi animale prezente �n carne, lactate ?i ou?.
Iat? dou? lecturi cayciene tipice pentru acest subiect (pe care l-am evocat, de
altfel, �n volumul III, la capitolul despre carne):
��nt�i ?i-nt�i, aten?ie la ce m�nca?i. C�nd o s? �n?elege?i c? organismul
dumneavoastr? absoarbe sau diger? anumite alimente mai bine dec�t altele, �n
anumite condi?ii, o s? pricepe?i �n sf�r?it c? nu v? trebuie carne. Orienta?i-v?
mai mult spre legume ?i consuma?i cel pu?in o legum? crud? pe zi. De ciorbe ?i supe
cu carne, s? nu abuza?i!� (Lectura 3727-1)
�Regimul meu vegetarian este bun? S?-l ?in �n continuare?
- Legumele reprezint? calea natural?, ceea ce este normal, ?i ele �nseamn? cur??
area corpului. Deci continua?i; ele r?spund nevoilor corpului, �n func?ie de modul
�n care v? cheltui?i energia. Dac? lucra?i mai ales �n plan intelectual, da. �ns?
dac? �ncepe?i s? lucra?i mai mult fizic - ?i acest lucru o s? se �nt�mple c�ndva va
trebui s? face?i c�teva schimb?ri �n acest regim (vegetarian)�. (Lectura 1554-6, f?
cut? �n 1938, pentru o femeie de 47 de ani)
S? zicem c? alegerea �n?eleapt?, dup? Cayce, este (pentru aceast? persoan? ca ?i
pentru majoritatea consultan?ilor s?i) un regim �aproape� vegetarian. Dar s? ne �n?
elegem �n privin?a acestui termen: Cayce nu include pas?rea ?i pe?tele �n categoria
�c?rnii� (meats).
Mai exist? un aspect care ?ine de epoc?. Este sigur c? poluarea love?te acum mult
mai puternic dec�t �n vremea lui Cayce. Poluarea chimic?, poluarea electric?,
poluarea sonor? ?i vibratorie... Dac? regimul vegetarian �bio� ne permite s? sc?p?m
par?ial de aceast? poluare, din nefericire, proteinele vegetale, gr?simile vegetale
con?in ?i ele pesticide ?i alte reziduuri toxice. Putem s? spunem doar c?
majoritatea produselor animaliere de acum sunt ?i mai poluate dec�t produsele
vegetale. C?ci gr?simile animale absorb ca un t burete, ?i �n cantitate mare, toate
substan?ele chimice nocive.
Concluzia ra?ional? este c? un regim bazat pe cereale, fructe ?i legume ne intoxic?
�n mod cert mai pu?in (dieteticienii sunt de acord!). ?i dac? aceste produse
vegetale provin din agricultura biologic?, este ?i mai bine: dac? le �ncerca?i, ve?
i constata o diferen?? evident? �n felul cum v? sim?i?i �n fiecare zi (a se vedea
mai departe).
Dar nimeni nu mai poate spera c?, odat? cu trecerea timpului, va sc?pa de poluarea
galopant? care cuprinde planeta. De aceea, unii savan?i - John Gribbin (John
Gribbin, La Terre Serre / Sera Terra, Ed. du Rocher)), de exemplu - sunt pesimi?ti.
Singura filosofie posibil?: �o s? ne obi?nuim� pe zi ce trece... ?i fie ce-o fi!
Adic?... a?a cum spuneau marinarii no?tri pe vremea cor?biilor cu p�nze, cu
Dumnezeu �nainte!

Hrana crud?: pro sau contra?

Se ?tie sigur c? prin g?tirea alimentelor, distrugem majoritatea vitaminelor.

Acela?i rezultat �l au diversele procedee de conservare. Refrigerarea, ?i ea ca ?i
diverse forme de congelare, nu este mai breaz?!
?i atunci, trebuie s? m�nc?m hran? crud??
Unele ?coli dietetice a?a preconizeaz?. S? le d?m dreptate: �crudivori?tii� ob?in
rezultate �ntr-o var?, f?r? s? cunosc toate aceste teorii, am f?cut o experien??:
timp de 15 zile, m-am hr?nit exclusiv cu suc de legume ?i fructe. Aveam acas? o
mic? minune elve?ian?, un aparat ce devora vegetalele cu care-i umpleai gura ?i
apoi le scotea pe partea cealalt?, sub form? de suc: pe vremea aceea, era ceva
nemaiv?zut
Rezultatul experien?ei: m-am sim?it extraordinar �n s?pt?m�nile care au urmat.
Aceast? �cur? de sucuri� m? f?cea s? fiu �ntr-o form? excelent?, t?indu-mi foamea.
Era exact ceea ce preconiza Edgar Cayce, �ns? eu nu-l cuno?team pe atunci (vezi
volumul III).
De asemenea, m-a frapat lectura Viziunilor lui Anne-Catherine Emmerich (Visions
d'Anne-Catherine Emmerich, Ed. Tequi): referindu-se la comunit??ile eseniene din
vremea lui Christos, despre care am scris �n primul volum al Universului lui Edgar
Cayce clarv?z?toarea amintea anumite particularit??i alimentare, �ntre care
abstinen?a de la orice aliment g?tit. Ulterior, alte comunit??i monastice din lumea
cre?tin? ?i de aiurea au practicat acest tip de alimenta?ie, f?r? a face caz de
vegetarianism, care era regula marilor ordine religioase din Occident.
Se poate el aplica oricui ?i oriunde? �n mod sigur, nu. C�nd este frig, un aliment
cald se diger? mai bine: sistemul digestiv cheltuie?te mai pu?in? energie termic?
pentru a-?i �nc?lzi ma?in?ria.
Cayce, de?i partizan al salatei crude, stropite cu ulei de m?sline, nu este
niciodat? fanatic. Dac? majoritatea bolnavilor s?i au tendin?a s? consume prea
mult? m�ncare g?tit? (?i atunci le lipsesc vitaminele!), al?ii nu suport? deloc
hrana crud?. Prin urmare, trebuie s? ne adapt?m la situa?ie, lat?, de exemplu, o
doamn? de 51 de ani, preocupat? de alimenta?ie, �i pune lui Edgar �ntrebarea urm?
toare:
�Am impresia c? m�ncarea g?tit? �mi provoac? gaze intestinale. Spune?i-mi, dac?
este adev?rat, atunci trebuie s? m?n�nc mai multe crudit??i?
- �n cazul dumneavoastr?, r?spunde Cayce, nu e de vin? m�ncarea g?tit?, ci mai
degrab? trebuie respectat? o problem? de echilibru. Alimentele crude provoac? mai
multe gaze intestinale dec�t alimentele g?tite dac? nu face?i suficient? mi?care; ?
i acest lucru ar trebui s?-l �n?elege?i dac? a?i asculta Natura! Dac? alimentele g?
tite sunt bine echilibrate, ele nu provoac? acest gen de tulbur?ri�. (Lectura 1703-
2)
Deci, exist? nuan?e! De fapt, atitudinea general? adoptat? de Cayce fa?? de
majoritatea bolnavilor s?i este urm?toarea:
�Niciodat?, pr?jeli. Cel pu?in o mas? pe zi, alc?tuit? numai din legume crude ?i
proaspete; r?m�ne s? alege?i dumneavoastr? dac? va fi pr�nzul sau cina, de?i ar fi
de preferat la pr�nz�. (Lectura 1276-1)
Am aici un teanc enorm de lecturi unde Cayce recomand? aceast? mas? zilnic?, alc?
tuit? din crudit??i, pentru a trata suferin?e at�t de r?sp�ndite ca obezitatea,
reumatismul, constipa?ia, maladia Parkinson, anemia, viermii intestinali, insomnia,
sechelele de la accidente, tuberculoza, epilepsia etc.
Bine�n?eles, acest lucru nu �nseamn? c? toate bolile de ! mai sus au fost vindecate
de Cayce numai prin hran? crud?; dar cum majoritatea pacien?ilor s?i au beneficiat
de amelior?ri importante ?i adesea chiar de vindecare complet?, ne putem g�ndi c?
aceste regimuri de crudit??i au reu?it s? cure?e terenul, contribuind mult la
vindecarea definitiv?.
Totu?i, nu ?tim �ntotdeauna c?rei prescrip?ii exacte s?-i atribuim cutare sau
cutare vindecare ob?inut? de Cayce, pentru c? - pe l�ng? regimul alimentar - el
recomanda ?i manevre osteopate, tratamente prin electroterapie, o reform? a igienei
vie?ii (mai ales gimnastica corectiv?, hidroterapia ?i masajele) ?i, bine�n?eles,
unele medicamente locale (Acum e lipsit de sens s? le procur?m din Statele Unite a?
a cum mi se cere �n sutele de scrisori pe care le primesc s?pt?m�nal! De ce? P?i
pentru c?, �n general, formulele laboratoarelor americane s-au schimbat de atunci
(s-au ad?ugat coloran?i, diver?i aditivi, vitamine etc.). ?i, �n fine, pentru c?
�nsu?i Cayce spunea s? ne �ngrijim cu produse ale solului din zona unde tr?im, din
motive de afinitate vibratorie! Pentru fiecare specialitate recomandat? de Cayce,
exist? �n farmaciile noastre unul sau mai multe medicamente echivalente, care au
exact acela?i efect!).
Totu?i, recomandarea crudit??ilor este destul de frecvent? ca s? ne mai �ndoim de
importan?a ei. Sunt foarte multe lecturile pe aceast? tem?:
�C�t despre regim, va trebui s? nu mai consuma?i cantit??i mari de carne,
indiferent care ar fi situa?ia. Mai bine legume, fructe, citrice, nuci. Ar fi cu
mult mai bine �n starea dumneavoastr?. Mai ales, servi?i �n fiecare zi cel pu?in o
mas? alc?tuit? din legume proaspete, nu neap?rat �verzi� la culoare, dar �n toat?
�puterea�, prospe?imea, cruditatea lor. Salate de l?ptuci, ?elin?, morcovi, varz?
(verde sau ro?ie), ro?ii, ardei gra?i etc. Pute?i pune ?i maionez?�. (Lectura 583-
8)
Nu se poate mai clar de-at�t! iat? apoi un caz de obezitate, boal? pentru care
marele public acuz? mai ales regimul alimentar:
�Fiecare mas? ar trebui s? fie precedat? de un suc de struguri, cu treizeci de
minute �nainte de a m�nca.
La pr�nz, ar trebui s? m�nca?i fie legume g?tite sub form? lichid?, ca supele, fie
legume crude, sub form? de salate de ?elin?, l?ptuci, ro?ii, morcovi etc... Toate
acestea, crude, rase sau chiar sub form? de suc crud, extras din legume cu o
centrifug?, da?� (Lectura 2315-1)
Pentru multe alte boli, nu se face leg?tura cu alimenta?ia pentru c? terapia nutri?
ionist? nu intrase �nc? �n obiceiurile noastre. De asemenea, poate c? marele public
este dezorientat de divergen?ele dintre diversele ?coli de dietetic? (fiecare din
ele crede c? de?ine adev?rul ca pe o proprietate exclusiv?). Un lucru e sigur: este
mult mai u?or s? te r?zbuni pe uciga? - adic? pe microb - cu o doz? de antibiotic,
dec�t s?-?i schimbi alimenta?ia. O tablet?, o injec?ie cer mai pu?in eroism
cotidian dec�t o disciplin? alimentar?.
Iat?, de exemplu, un caz de maladie Parkinson:
�Spune?i-mi, domnule Cayce, ce alimente trebuie s? consum ?i ce s? evit?
- Prefera?i-le pe acelea care con?in vitaminele B1 ?i E. Renun?a?i la majoritatea
f?inoaselor. Consuma?i multe legume crude�. (Lectura 3491-2)
Sau un alt simptom care face ravagii: insomnia:
�M�nca?i multe legume g?tite cum trebuie. ?i, �n plus, m?car o mas? pe zi alc?tuit?
�n principal din legume crude ?i proaspete. Amesteca?i-le, cu sau f?r? sos, a?a cum
ve?i dori. De exemplu: l?ptuci, spanac, ?elin?, ro?ii etc... �n fiecare zi trebuie
s? servi?i cel pu?in o mas? bazat? pe aceast? salat? crud?.
Dac? urma?i aceast? recomandare, ve?i vedea c? o s? v? sim?i?i mai bine.
C�t despre carne, nu �nseamn? c? v? este interzis? dac? nu am men?ionat-o aici; pur
?i simplu nu v? baza?i meniurile pe ea. Carne s? m�nca?i rar ?i pu?in. Majoritatea
regimului dumneavoastr? trebuie s? cuprind? aceste legume pe care vi le-am
indicat�. (Lectura 2057-1)
Iat? cazul unei eczeme provocate de alergia la unele metale. Aceasta este o form?
de otr?vire, care poate fi vindecat? astfel:
�Din regimul dumneavoastr?, carnea trebuie scoas? cel pu?in zece zile. La nevoie,
doar pe?te sau pas?re. �n schimb, m�nca?i cantit??i mari de legume crude, mai ales
creson (Nasturtium officinale (N. tr.)) ceap?, ?elin?, l?ptuci etc...� (Lectura
3422-1)
Dintre bolile foarte grave, iat? aici un caz de epilepsie:
�La pr�nz, legume proaspete ?i crude, de preferin?? l?ptuci, morcov, ?elin?, praz,
ceap? etc. Pute?i consuma, tot la aceast? mas?, uleiuri, de exemplu ulei de m?
sline, pentru a face legumele mai gustoase�. (Lectura 521-1)
Sau tuberculoz?:
�Legumele sunt foarte bune pentru dumneavoastr?, �n special c�nd sunt crude. Face?i
salat? de crudit??i, pe care o pute?i drege adesea cu gelatin? sau cu uleiuri
alimentare�. (Lectura 5053-1)
La ora actual?, totu?i este bine s? ne ferim de �gelatin?�, c?ci este ob?inut?
adeseori din oase de vit? ?i nu se ?tie dac? vitele respective n-au fost
contaminate cu prionul r?spunz?tor de encefalita spongiform? bovin? (ESB), adic?
boala vacii nebune. Aceasta se transmite la om sub forma maladiei Creutzfeld-Jacob,
boal? mortal? care nu poate fi vindecat?.
�n fine, iat? mai multe cazuri de reumatism, artrit?, artroz?:
�M�nca?i mai ales alimente energizante pentru s�nge ?i organism. Totu?i, m?car o
mas?, diminea?a sau seara, s? fie alc?tuit? numai din legume crude ?i proaspete,
combinate �n salat? sau simple, ca singur fel de m�ncare. Le pute?i drege cu ulei.
Ve?i ob?ine un regim predominant alcalin (Despre raportul aciditate-alcalinitate,
pu?in mai departe �n acest volum), dac? ve?i servi o mas? de crudit??i �n fiecare
zi�. (Lectura 983-1)
�Consuma?i legume crude care nu con?in prea multe substan?e indigeste pentru
intestin. De exemplu, m�nca?i des ?elin?, l?ptuci, ro?ii ?i, de asemenea, morcovi,
sfecl? de zah?r, cu prietenii lor�. (Lectura 3014-1)
�La pr�nz, masa dumneavoastr? ar trebui s? se limiteze la legume crude. Acestea
trebuie s? alc?tuiasc? cel pu?in o mas? pe zi, fie la pr�nz sau seara, dup? cum v?
convine. Pute?i combina aceste legume; le rade?i sau le toca?i �mpreun?. Sp?la?i-le
�nainte, desigur, dar p?stra?i-le coaja, indiferent de tipul legumei: morcov,
ceap?, l?ptuc?, ?elin?, cimbru. M�nca?i ridichile cu tot cu frunze�. (Lectura 622-
1)
Aceast? recomandare a lui Cayce necesit? c�teva comentarii: mai �nt�i, el nu vede
nici un inconvenient - pentru acest bolnav ca ?i pentru majoritatea celorlal?i - �n
combinarea diverselor feluri de legume crude, ceea ce nu este valabil pentru
legumele g?tite (despre care spune c? e mai bine s? le: g?tim una c�te una,
separat). �n fine, el recomand? aici s? se I amestece legumele cu frunze, legumele
r?d?cinoase ?i legumele-fructe... Dar vom vedea mai departe de ce.
�nc? o lectur?, de data aceasta pentru un caz de menopauz? (care nu este o boal?,
ci o reconvertire a energiilor, care face ca persoana �n cauz? s? fie mai sensibil?
un timp):
�Aten?ie, s? nu acumula?i prea multe gr?simi �n regimul alimentar, adic? alimente
care creeaz? aciditate. Nici prea multe feculente, c?ci au acela?i efect. Asta ca
s? nu lua?i �n greutate. Mai bine servi?i, o dat? pe zi, o mas? compus? numai din
legume crude�. (Lectura 601-6)
Tot acest lucru �l spune ?i profesorul Henri Joyeux (pe baza lucr?rilor ?tiin?ifice
la care face trimitere):
�Un regim vegetarian - deci bogat �n fibre - este cel mai bun antidot pentru
osteoporoza care afecteaz? �n special femeile, �nainte ?i dup? menopauz?�.
Prin fibre, Pr. Joyeux �n?elege fibre adev?rate, adic? plantele care nu sunt
denaturate prea tare prin prelucrarea industrial?, ?i nu acele fierturi v�ndute ca
mic dejun gata preparat, cu argumentul publicitar c? sunt �fibre� (sau ceea ce r?
m�ne din ele!).
Iat? alt caz: p?rin?ii unei feti?e de trei ani, care �l �ntreab? pe Cayce:
�Ce a provocat dezvoltarea acestor viermi intestinali?
- Laptele. ?ti?i c? �n orice organism, la toat? lumea, exist? ou? de oxiuri �n
tranzitul intestinal. Dar unele regimuri alimentare, mai ales acesta bazat �n
special pe lapte, con?in bacili care provoac? �nmul?irea florei intestinale. Acolo,
�n?untru, s-au dezvoltat rapid viermii ?i vor disp?rea la fel de repede c�nd �i ve?
i da acestui copila? alimente crude ?i vegetale.
- Ar trebui s?-i schimb?m ?i laptele?
- Nu e obligatoriu. Nu mai e necesar, dac? ad?uga?i zarzavat crud, a?a cum v-am
spus: el va omor� viermii. Practic, da?i-i l?ptuci, ?elin? ?i morcovi - chiar �n
cantitate mic?. O singur? frunz? de salat? distruge o mie de viermi�. (Lectura
2015-10)
Ei bine, dac? s-ar cunoa?te acest lucru, laboratoarele nu ?i-ar mai vinde
medicamentele vermifuge! �n schimb, zarzavagiii ?i-ar vinde mai bine l?ptucile.. �n
multe din aceste cazuri, chiar grave, vom chema zarzavatul �n ajutor!
Sechelele traumatismelor ?i accidentelor se num?r? �ntre bolile ameliorate prin
crudivorism. Cayce insist? asupra abunden?ei fierului, siliciului ?i calciului,
necesare organismului pentru a-?i reface s�ngele ?i oasele. Aparent, aceste
oligoelemente sunt mai bine asimilate din legumele neg?tite:
�Regimul alimentar? Ceea ce va fi cel mai u?or asimilat de organismul
dumneavoastr?, nu simpla diet? lichid? sau semilichid?, ci mai ales alimente care
au mult fier ?i siliciu pentru a v? reface s�ngele ?i sistemul nervos, �n fiecare
zi, servi?i cel pu?in o mas? - la pr�nz sau seara - alc?tuit? numai din legume
proaspete ?i crude. A?a se va purifica s�ngele ?i ve?i ajuta sucurile gastrice s?
lucreze �n stomac, favoriz�nd �n acela?i timp activitatea pancreasului, a
rinichilor ?i circula?ia din toat? zona hepatic?...� (Lectura 478-3)
Un accident poate provoca, �ntr-adev?r, un ?oc nervos, care afecteaz? mai mult sau
mai pu?in toate angrenajele corpului, mai ales �n caz de hemoragii mari la organele
vitale atinse de ?oc. Chiar ?i numai zdruncinarea nervoas? este suficient? pentru a
deregla func?ionarea foarte complex? a stomacului ?i ficatului: apare necesitatea
unui regim alimentar �u?or asimilabil�.
Un al doilea caz de traumatism face mai clar? prescrip?ia dietetic?:
�Legumele verzi se vor mistui mai bine la masa de pr�nz. M�nca?i-le �n special
crude, in salat?: ?elin?, l?ptuci, ceap?, praz, ro?ii, ardei gras, ridichi, morcov
etc. ?i mai ales germeni de cereale. Pute?i ad?uga ulei, ca s? le da?i gust. Toat?
problema dumneavoastr? este s? g?si?i �n ele calciul de care ave?i nevoie. Folosi?i
sare iodat?, c?ci acest lucru o s? v? ajute mai bine s? v? recalcifia?i ?i s? v?
recupera?i for?ele. �n aceast? perioad? de repaus, c�nd sunte?i condamnat? la
inactivitate fizic?, o s? v? fie greu s? elimina?i toate toxinele, iat? de ce
trebuie s? m�nca?i legume, a c?ror ac?iune laxativ? este mai eficient? �n salat?�
(Lectura 3823-2)
Recomand?rile lui Cayce privind alimentele crude nu se limiteaz? la fructe ?i
legume. Unora dintre pacien?ii s?i le va recomanda unu sau dou? g?lbenu?uri crude
�n fiecare zi, uneori chiar �mpreun? cu albu?ul:
�M�nca?i ou?, mai ales crude dac? pute?i. ?i c�nd le pute?i digera, m�nca?i oul
�ntreg. C?ci albumina con?inut? �n albu? v? este necesar? uneori, dar alteori o
suporta?i greu. Pute?i m�nca ou b?tut cu bere, dac? v? place, sau cu pu?in whisky -
�n cazul oului �ntreg. Asta, o dat? sau de dou? ori pe zi, o s? v? ajute mult la
vindecare�. (Lectura 1560-1, pentru o tuberculoas? de 36 de ani)
Cayce le recomand? multor consultan?i s? foloseasc? �ntotdeauna condimentele ?i
mirodeniile (chiar ?i sarea) tot crude:
�Orice asezonare ar trebui f?cut? cu unt, sare, boia de ardei - sau orice dori?i -
dar, mai ales, ad?uga?i-le DUP? g?tit! G?tind condimentele, chiar sarea, distruge?i
majoritatea vitaminelor!� (Lectura 906-1)
Sunt numeroase lecturile unde Cayce recomand? untul crud:
�Nu g?ti?i legumele �mpreun? cu carnea. Pentru asezonare, nu folosi?i alt condiment
dec�t pu?in unt, ad?ugat dup? g?tit, cu piper ?i sare. ?i alege?i sarea de mare,
care con?ine iod: da, este de preferat!� (Lectura 1586-1)
Conservele ?i alimentele congelate

Cayce nu manifest? nici un pic de entuziasm pentru ceea ce nu este proasp?t. �n

1942, Cayce �i d? urm?torul r?spuns domnului 462, care �l �ntreab?:
�Ce crede?i despre alimentele congelate, mai ales despre legumele care se g?sesc
acum pe pia??? Congelarea distruge anumite vitamine? Ce �nseamn? acest lucru �n
compara?ie cu legumele proaspete?�
�Ar trebui s? facem o list? am?nun?it?, studiindu-le una c�te una. Anumite legume
sunt afectate mai mult dec�t altele ?i majoritatea vitaminelor sunt distruse�.
(Lectura 462- 14)
Se ?tie c? bacteriile rezist? foarte bine la temperatura de congelare (de la -20 la
-30 de grade). Ele �adorm�, dar se reactiveaz? �n momentul decongel?rii ?i atunci
sunt periculoase, Iat? de ce se recomand? s? introducem imediat produsele congelate
�n ap? op?rit?, c�nd le folosim. Dar astfel se distrug ?i vitaminele! La fasolea
verde, de exemplu, se estimeaz? c? o congelare (congelare ultrarapid?, la -40 de
grade) distruge doar a treia parte din con?inutul de vitamin? C..., �ns? problema
spinoas? este cum s? o g?tim, dup? decongelare, f?r? s? o �ucidem�. Vom relua
subiectul mai departe.
Cu conservele propriu-zise, e alt? poveste. Se adaug? la ora actual? un �ntreg
arsenal de aditivi; str?mo?ul lor era, pe timpul lui Cayce, benzoatul de sodiu, pe
care el �l interzicea categoric:
�Nu m�nca?i niciodat? cantit??i mari de carne. Mai bine pe?te, pas?re ?i numai
c�teodat?. Regimul alimentar s? fie alc?tuit mai ales din vegetale de toate
felurile. Bine�n?eles, s? m�nca?i orice legume verzi de prim?var?! �ns? pentru
dumneavoastr?, nu prea multe legume uscate! Consuma?i-le c�t mai proaspete cu
putin??. Pute?i, totu?i, �n anotimpul c�nd nu le mai g?si?i proaspete, s? le
consuma?i conservate, dar s? nu con?in? benzoat de sodiu!� (Lectura 2084-1, dat�nd
din 1940)
Ast?zi legumele conservate con?in at�?ia al?i conservan?i (?i mult mai afurisi?i!)
�nc�t putem fi siguri c? Cayce ne-ar interzice cu des?v�r?ire s? le consum?m.
Benzoatul de sodiu, numit E211 �n numerotarea oficial? a CEE, este folosit la ora
actual? drept conservant mai ales la creve?i ?i caviar. El apar?ine familiei foarte
dubioase a �benzoicilor�, ai c?rei �membri�, spune Antoine Roig, �ridic? probleme
toxicologice� (Dictionnaire des additifs et polluants alimentaires / Dic?ionarul
aditivilor ?i poluan?ilor alimentari, de Antoine Roig, Ed. du Rocher, p. 419)(a se
�n?elege: provoac? intoxica?ii ur�te!).
Este interesant de re?inut c? �n lectura de mai �nainte, feti?a de 11 ani c?reia
Cayce �i interzice conservele industriale ?i legumele uscate, sufer? de o infec?ie
renal?.
�n to?i ace?ti ani c�t am militat pentru protec?ia consumatorului, �n calitatea mea
de cronicar medical, mi-a trecut prin fa?a ochilor un munte de studii ?tiin?ifice
despre efectele dezastruoase ale aditivilor alimentari asupra s?n?t??ii. Coloran?i,
conservan?i, edulcoran?i - to?i sunt toxici �n diverse grade. Dovezile se adun? �n
laboratoare. Ei bine, asta nu ne �mpiedic? s?-i consum?m �n cantit??i tot mai mari,
�n conserve tot mai tratate! Trebuie s? presupunem c? marile grupuri agroalimentare
au ni?te interese aici... Tot mai mul?i exper?i denun?? aceast? otr?vire �n mas?!
Eu �mi trimit cititorii ?i cititoarele la excelentul Dic?ionar de aditivi ?i
poluan?i alimentari al lui Antoine Roig, care a devenit �Biblia� acestui domeniu.
Se vede, �n lectura care urmeaz?, c? Cayce nu este un client al legumelor
conservate:
�Seara, legume, pu?in? carne. G?tite cum trebuie, sub o form? mai lichid?, ca supa,
dar niciodat? din cutie, cu excep?ia cazului c�nd conserva nu con?ine conservan?i
de tipul benzoatului de sodiu. Nu folosi?i NICIODAT? a?a ceva!� (Lectura 1001-1)
Lectura este clar?: f?r? conservan?i! ?i de-ar fi numai ei...
Dar unul dintre marile pericole ale conservelor este, de asemenea, consumarea
involuntar? a pesticidelor. Pentru c? industria?ii care fabric? aceste conserve (Nu
m? refer aici la micii produc?tori �bio�, care fac ni?te conserve excelente, a?a
cum ve?i vedea mai departe) fac apel, desigur, la agricultura ?i cre?terea
animalelor care urm?resc doar randamentul... nesocotind s?n?tatea consumatorului.
Din p?cate, r?d?cinile plantelor, apoi frunzele absorb insecticidele, care se
concentreaz? ulterior �n flori ?i fructe. Un exemplu tragic este cel al otr?virilor
datorate conservelor de afine fabricate �n Statele Unite �n 1957. Aceste conserve
con?ineau propor?ii mari dintr-un erbicid numit amintriazol. �n afara toxicit??ii
sale crescute, acest erbicid complet s-a dovedit, �n cursul experien?elor, puternic
cancerigen pentru tiroid?. (Pr. H. Joyeux, op. cit., pag. 58) Din p?cate, toate
acestea nu le afl?m dec�t dup? ce se consum? faptele - prea t�rziu pentru mor?i (a?
a cum - din nenorocire! - s-a �nt�mplat �n povestea �nc? neterminat? a �vacii
nebune�)!
C�ndva, credeam - eu credeam - c? b?t?lia �mpotriva polu?rii poate fi c�?tigat?.
Ast?zi, sunt din ce �n ce mai pu?in sigur?: planeta se asfixiaz? de la o zi la alta
?i asist?m acum la o curs? de mare vitez? �ntre poluatori ?i ap?r?torii mediului.
Vor sosi ace?ti ap?r?tori la timp? Poluarea este rodul egoismului, iar �nvingerea
egoismului este o alt? poveste! Dac? le pomeni?i celor din jur de alimenta?ia
vegetarian?, de hrana crud?, de alegerea atent? a alimentelor, de refuzul
aditivilor ?i agricultura biologic?, vi se spune cu sub�n?eles: �Aaa, sunte?i
ecologist!... O sus?ine?i pe Brigitte Bardot �n problema salv?rii puilor de foc?...
?ti?i, pe noi nu ne intereseaz? dec�t salvarea oamenilor!�
Nu se pune problema s? salv?m ORI puii de foc? ORI copiii din Sahel, ci ?i pe unii,
?i pe ceilal?i. Urgent, c?ci totul se �nl?n?uie. S�ngele v?rsat inutil pe banchiz?
contribuie la degradarea general? a ecosistemelor, chiar dac?, la prima vedere, nu
este evident (Vezi primul volum din Memoriile lui Brigitte Bardot (Grasset. 1999),
unde autoarea expune cu sinceritate ?i curaj toat? aceast? afacere ru?inoas? a
masacrelor de pe banchiz?). Mari speciali?ti atrag aten?ia ne�ncetat: Colocviul de
la San Diego, care a avut loc �n martie 1988 sub patronajul Uniunii geofizice, a
avut ca tem? �Interac?iunea tuturor fiin?elor vii de pe Terra�. P?m�ntul este
considerat acum ca un fel de �superorganism�, �n care fiecare fiin?? vie este doar
o p?rticic?. Toate speciile animale, vegetale, minerale sunt legate prin ciclul
carbonului, �n interiorul acestui superorganism, Terra - sau �Gaia�, cum o numesc
savan?ii anglo-saxoni, folosind denumirea greac?. (A se vedea Souvenirs de nos vies
ant�rieures/ Amintiri din vie?ile noastre anterioare (La M�moire de la Terre), Ed.
Ch. de Bartillat, capitolele pe care le-am consacrat acestui subiect)
C?ci prin acumularea dezechilibrelor locale, se ajunge treptat la un dezechilibru
geofizic ?i biologic general; astfel se produc catastrofe ca seceta ale c?rei
victime sunt copiii din Sahel. Dar voi vorbi despre asta mai departe. Un lucru e
sigur: diversele expresii ale vie?ii de pe planeta noastr? sunt legate unele de
altele �n mod subtil, �ntr-o �nl?n?uire vibratorie care n-a fost perceput? p�n?
acum. Miopia noastr? este o boal? mortal?; este imposibil s? sufoci Natura f?r? s?
omori omul.
St�nd �n a?teptare, nenum?ratele mici asocia?ii de ap?rare a Naturii au f?cut o
treab? bun?, iar Congresul de la Rio (1992), apoi cel de la Kyoto (1997) constituie
rezultatul zbuciumului lor. Dac? n-ar fi existat pionierii, am fi �n starea de
degradare din ??rile est-europene, unde Cernob�lul a sterilizat o provincie
�ntreag?, imensa mare Aral aproape a disp?rut, iar ??rmurile M?rii Albe au devenit
un imens cavou al tuturor speciilor marine locale, din cauza de?eurilor nucleare.
�n Est ca ?i �n Vest, materialismul a fost cel mai mare du?man al mediului natural.
Acest materialism a sacrificat mediul pentru interesele financiare ale unei clase
conduc?toare. Or dispre?uirea Naturii merge m�n? �n m�n? cu dispre?uirea omului.
Scriu �ntotdeauna �Natur?� cu majuscul?, pentru c? Cayce o considera �nsu?i graiul
lui Dumnezeu. Niciodat? nu exist? suficient respect pentru ea. ?i scriu �ntotdeauna
cu majuscul? �Omul�, care este pentru mine un �Dumnezeu �n devenire�, cum zice
Cayce. Nu putem avea o idee prea grozav? despre destinul nostru viitor.
Ne-am pierdut tot respectul pentru roadele Naturii... �n loc s? �ncerc?m
�ameliorarea� ei, ar trebui s? le mul?umim Deva?ilor (A se vedea, �n leg?tur? cu
Deva?ii, Souvenirs de nos vies ant�rieures, pag. 36-37) pentru fiecare fir de praz
care ajunge �n farfuria noastr?... Ar trebui s? o dorim a?a cum este, c�t mai
aproape cu putin?? de starea ei actual?, s?lbatic? sau cultivat?. C�t prive?te
culturile, s? ne mul?umim cu ceea ce avem ?i s? nu mai me?terim la codurile
genetice! Un nou atentat �mpotriva vie?ii!

Culoarea minciunii

Pe c�nd eram ata?atul de pres? al primelor saloane �Marjolaine�, am adus-o acolo pe

faimoasa Anne Gaillard, care realiza o emisiune radio consacrat? ap?r?rii
consumatorului. Un adev?rat scandal, pe vremea aceea! N-am s? uit toat? via?a mea
una din acele emisiuni la care participam �mpreun? cu al?i ziari?ti specializa?i,
ca ?i mine, �n aceast? lupt?. Eram fa?? �n fa?? cu reprezentan?ii unui mare, foarte
mare grup alimentar, al c?rui nume �l voi trece sub t?cere, din mil?...
�Iat? deci un borcan de iaurt cu c?p?uni, fabricat de dumneavoastr?� le spunea Anne
Gaillard. �I s-a f?cut analiza �n laboratoarele noastre: nu con?ine nici o urm? de
c?p?uni! Are pulp? de m?r provenit? din de?eurile de cidrerie, colorat? �n ro?u
E320. Cum de v? permite?i s? �n?ela?i mamele care cred c?-?i hr?nesc copiii cu un
fruct adev?rat, dat de Bunul Dumnezeu?�
(Eram tare curioas? s? v?d cum aveau s? se apere acei domni...)
�Am considerat c? va fi pe placul consumatoarei� se lamentau ei... �n timp ce nasul
le cre?tea peste microfon!
�Minciun? inadmisibil?�, a replicat Anne Gaillard. �Dispre?uirea celuilalt,
atingere la s?n?tatea public?!�
?i a argumentat cu o serie �ntreag? de lucr?ri ?tiin?ifice despre pericolele
coloran?ilor artificiali. Ast?zi, toat? lumea ?tie despre ce este vorba, inclusiv
Legea, care-i oblig? pe fabrican?i s? scrie pe etichet? compozi?ia produsului.
Scuza produc?torilor, atunci, a fost convingerea c? ace?ti coloran?i erau
inofensivi... (la fel credeau ?i despre consumatoare!).
Urm?rind captiva?i aceste emisiuni, spectatorii aflau c�te ?i mai c�te! Dar Anne
Gaillard, amenin?at? sistematic, n-a putut rezista mult timp presiunilor f?cute
asupra ei. De altfel, ?i eu am primit telefoane de amenin?are �n urma unei emisiuni
radio, �n care �mi sf?tuisem ascult?toarele s? fie foarte prudente cu coloran?ii
industriali pentru p?r, am primit un telefon de amenin?are. Reprezentantul unui alt
mare grup foarte cunoscut pretindea s? mi se interzic? criticarea produselor lor
�excelente� (care colorau p?rul, umpl�nd femeile de eczeme!). Acest domn mi-a spus
c? avea puterea �s?-mi interzic? emisia�. Pe moment, am fost �ngrozit?: eram o
simpl? mam? cu familie numeroas?, f?r? avere, f?r? sprijin politic, complet
dezaprobat? de cei apropia?i �n aceast? lupt? ?i m? sim?eam foarte vulnerabil?...
Dar m? �mpingea din spate v�ntul Istoriei!... Care sufl?, cu siguran??, foarte
tare, pentru c? am participat de atunci, la radio ?i televiziune, la sute de
emisiuni �n Fran?a, Anglia, Elve?ia. Canada! Am f?cut parte, �n vremea aceea, din
mi?carea numit? cu un termen american, �consumerism� (adic? �ap?rarea
consumatorilor�).
�ntruc�t acest curent r?spundea unei nevoi profunde, el a c?p?tat o amploare neb?
nuit?, �n timp ce detractorii no?tri �l considerau �o mod? trec?toare�. Ca s?
vezi!... Opinia public? s-a trezit, a cerut explica?ii ?i astfel au fost votate
legi pentru a avea o industrie alimentar? moral?. A fost creat? eticheta
�Agricultur? Biologic?�, a?a �nc�t ast?zi, cei care fac eforturi s? produc? ?i s?
v�nd? �bio� sub eticheta �AB�, au aceast? posibilitate perfect admis? de lege -
ceea ce nu era valabil �n urm? cu 25 de ani!
Mai t�rziu, �n Statele Unite, am v?zut amploarea catastrofei alimentare. Acolo,
dezastrul ne-o luase �nainte cu mai mul?i ani. Iat? de ce c�?iva cet??eni s-au
trezit, au protestat ?i au creat acest �consumerism�. ?i �n America au fost oameni
curajo?i, care au denun?at acel ghiveci mizerabil, �processed�, �vitamin enriched�
(engl., tratat, vitaminizat (n.tr.)), �with preservatives� (Care nu sunt...
prezervative, ci aditivi alimentari, mai exact, �conservan?i�!). Epidemia de
�monsters� (mon?tri), adic? obezi, se datoreaz? �n mare m?sur? alimenta?iei
dezastruoase, ale c?rei victime lamentabile sunt bie?ii gr?sani. Boicota?i Mac-Do-
urile! cum a tot spus Jose Bove la Seattle.
Dar s? revenim la coloran?i. Cayce este categoric �n privin?a lor (�nc? din 1938):
�Nu consuma?i nici o plant? care a fost tratat? cu vreun colorant, indiferent care,
pentru a i se p?stra culoarea�. (Lectura 1564)
Altfel spus, ar trebui s? verific?m mai bine ce punem �n farfurie ?i s? nu m�nc?m
nimic din ce este vopsit �n culori ?ip?toare: fasole ?i maz?re �nverzite, dulcea??
de cire?e vopsite �n ro?u, conserv? de ro?ii fardate etc... ?i aici, bio se impune!
La acest lucru se refer? profesorul Henry Joyeux:
�Prin 1930, Japonia folosea un colorant paradimetil-amino-azobenzen, ca s? dea
margarinei culoarea untului. Aceast? utilizare i-a adus compusului respectiv numele
de �galben de unt�, de?i nu se g?se?te deloc �n unt.
Prin 1945, s-a descoperit c? acest colorant avea efect cancerigen asupra mai multor
specii de animale de laborator. Colorantul face parte din familia chimic? a
coloran?ilor azoici. Dintre ace?ti coloran?i, unii au ac?iune cancerigen?: ro?u
Sudan R.B., brun Sudan R.R., crisoidin? - celui din urm? i s-a interzis deja orice
folosin?? alimentar?, �n Fran?a, de la 1 octombrie 1976. De asemenea, s-a interzis
folosirea ro?ului purpuriu �n industria alimentar?, de la 31 decembrie 1978.
�n general, to?i coloran?ii, f?r? excep?ie, ar trebui retra?i din alimenta?ie. Din
punct de vedere oncologic (...), ei nu sunt periculo?i imediat dup? consumare, ci
�ntr-o consumare de durat?�. (Pr. H. Joyeux, Op. cit., pag. 57)
S? lu?m aminte la sfaturile bunului Edgar, date unui tuberculos (consultantul nr.
1564):
�Frunzele legumelor verzi con?in o mare cantitate de stimulatori energetici, o
for?? vital? dat? de lumina solar? - ?i tocmai asta v? face bine�. �Dar, nu
consuma?i NICIODAT? legume care au fost colorate cu coloran?i chimici, indiferent
de tipul aditivului folosit�. (Lectura 1564)
?i atunci, ce s? mai m�nc?m? Pentru c? la ora actual?, toate fructele, legumele,
carnea, lactatele pe care le g?sim �n comer? con?in urme de pesticide, conservan?i,
coloran?i etc. Agricultura biologic? face ce poate ?i �ncearc?� s? evite
nocivitatea, dar nu reu?e?te sut? la sut?. Totu?i, cu un bio serios (garantat de
eticheta �AB�), m?car suntem siguri c? sc?p?m de efectele cancerigene ale colora?
ilor.
Ace?ti aditivi nu sunt singurii care ne amenin?? s?n?tatea. Un nou procedeu de
tratare cucere?te teren: iradierea, numit? ?i �ionizare� sau radioconservare
(conservarea cu ajutorul radia?iilor).
�Alimentele sunt bombardate cu dou? tipuri de raze: gama ?i beta, care pot proveni
din cobalt 60 ?i, respectiv, cesiu 137 sau din acceleratoare de particule de
origine electric? (...). Iradierea produselor alimentare satisface trei obiective
principale, enun?ate astfel: se asigur? produsului tratat o calitate igienic?
optim?, prin distrugerea microorganismelor (viru?i, bacterii); se elimin?
organismele vii (viermi, insecte, mucegaiuri); se prelunge?te durata de
comercializare ?i de consum a alimentelor, �mpiedic�nd proliferarea
microorganismelor str?ine sau proprii produselor. (Marie-Laure Schmitt Berbaum,
articol ap?rut �n num?rul 117 al excelentei reviste �Therapeutiques naturelles� /
Terapii naturale, pe care o recomand cititorilor mei (BP 1, 31150 Fenouillet))
P�n? la urm?, numai inten?ii bune... dar cine nu ?tie c? iadul este pardosit cu
ele!? Doamna M?rie Laure Schmitt- Berbaum, din articolul c?reia voi cita, arat? c?
pentru a ajunge la acest rezultat (distrugerea micilor balauri nedori?i), se
modific? metabolismul alimentelor:
�Se caut? efectele biologice ale iradierii, dar se modific? uneori diversele
activit??i biologice din interiorul alimentelor �nse?i (...). Or nimeni nu poate
garanta c? alimentele iradiate nu vor avea nici o repercusiune pe termen lung
asupra s?n?t??ii individului, asupra s?n?t??ii publice (...). Iradierea este
departe de a �ntruni unanimitatea �n cercetarea fundamental?. C?ci (...) dac?
iradierea industrial? destructureaz? alimentele, vor mai r?spunde ele cerin?elor
nutritive ale omului ?i ale animalelor? (...) �n Germania, imediat dup? 1970, Dr.
Walter Herbst sublinia riscurile sanitare imprevizibile, datorate iradierii
alimentelor (...). Aceasta poate genera produ?i toxici cunoscu?i, (...) ?i se
observ? o pierdere de vitamin? E. (...) ?obolanii hr?ni?i timp �ndelungat cu carne
de pas?re iradiat? au prezentat diarei hemoragice. Este �n joc siguran?a
consumatorului�...
C�nd cump?ra?i c?p?uni din magazin, nimeni nu v? spune c? au fost iradiate. Nici o
etichet? nu v? informeaz? asupra acestui lucru. V? ve?i �ntreba doar de ce au o
arom? at�t de slab?... Autoarea articolului citat mai sus consider? c? este vorba
despre un experiment f?cut pe fiin?a uman?, f?r? ?tirea noastr?. Produsele iradiate
sunt deversate �n comer? f?r? nici un avertisment, f?r? controlul conformit??ii cu
normele legale; efectele lor asupra s?n?t??ii nu vor putea fi nici observate, nici
recunoscute, c?ci nimeni nu va ?ti cine ?i ce a m�ncat. �n concluzie, dac? aceste
alimente ne ucid, nimeni nu va fi pedepsit. Ho?ul neprins e negustor cinstit... C�t
despre OMG (organismele modificate genetic), mul?i cercet?tori - ca Jean- Marie
Pelt - se tem de tot ce poate fi mai r?u (Jean-Marie Pelt, Des L�gumes / Despre
legume, Ed. Fayard, 1993. A se vedea ?i Jacqueline Bousquet, Au c�ur du vivant/�n
miezul vie?ii, Saint- Michel Editions, 1992, ?i Philippe Desbrosses, L�Agriculture
biologique/ Agricultura biologic?, Ed. du Rocher, 1998). ..
Iat? o alt? problem? foarte �ngrijor?toare: �n agricultura obi?nuit? (nu bio):
produc?torii nu au �ncotro, trebuie s? cumpere semin?e �hibridizate�, me?terite
genetic astfel ca genera?ia urm?toare s? fie steril?. Altfel spus, ??ranul care!
cump?r? gr�ul pentru sem?nat nu va putea s?-?i �ns?m�n?eze ogorul cu o parte din
recolt?, c?ci gr�ul ob?inut nu se poate reproduce normal. Va ob?ine doar o recolt?
degenerat?. Iar p�inea noastr? cea de toate zilele este f?cut? din asemenea gr�ne!
��ntre 1970 ?i 1984, 839 de firme produc?toare de semin?e din emisfera nordic? au
fost cump?rate de concernuri multina?ionale ca Shell Oil, Monsanto, British
Petroleum, Sandoz, Ciba, Geigy, Upjohn, Union Carbide (...). Rezultatul nu s-a l?
sat a?teptat: variet??ile numite �hibride� au sosit pe pia??, protejate de brevete,
�n timp ce - spun speciali?tii - 98% din variet??ile comestibile dispar�. (Michel
Dogna, �V�rit�s Sant� Pratique�, nr. 18/13 iunie 1998)
Rezultatul curselor: ??ranii sunt obliga?i s? cumpere �n fiecare an semin?ele
pentru sem?n?turi. Ba pe deasupra:
�Multina?ionalele au reu?it s? treac? �n ilegalitate orice ac?iune de cump?rare /
v�nzare de semin?e normale (...). Orice s?m�n?? nebrevetat?, deci nehibridizat?,
este ilegal? ?i interzis? la v�nzare (...). Este valabil ?i pentru ro?ii, pepeni,
castrave?i, dovlecei, conopid?, vinete. Ace?ti hibrizi nu se reproduc �n mod
tipic ?i, prin urmare, gr?dinarii, zarzavagiii, agricultorii trebuie s? cumpere
semin?ele �n fiecare an Iat? (...) o adev?rat? man? financiar? pentru multina?
ionale!�
Revenind la nocivitatea chimiz?rii, putem limita dezastrul, consum�nd preponderent
produse agricole ?i animaliere bio. Dar tot trebuie s? ?tim exact despre ce este
vorba.

Bio fals ?i bio adev?rat

Ce este acest faimos �bio�?

Ni?te buticuri dietetice ?i-au b?tut joc de cump?r?tori v�nz�nd foarte scump
produse care erau �bio�, cum sunt eu pop?. Lucru de care au profitat ziari?tii din
marea pres? pentru a denigra cu r?utate agricultura biologic?. Dar, �nt�mpl?tor, eu
sunt �n cuno?tin?? de cauz?...
�Bio� este agricultura care folose?te c�t mai pu?in posibil produse chimice de
sintez? cu rol erbicid, insecticid sau pesticid. A fost recunoscut? oficial prin
legea cu profil agricol din 4 iulie 1980, ale c?rei dispozi?ii au fost �nt?rite
prin legea din 30 decembrie 1988, privind adaptarea exploat?rii agricole la
contextul economic ?i social. �n Fran?a, agricultura biologic? este definit? de
dou? criterii:
1. O limitare strict? a folosirii produselor chimice de sintez?: acestea nu sunt
admise dec�t cu condi?ia expres? de a figura pe o list? stabilit? de Comisia Na?
ional? a Agriculturii Biologice ?i aprobat? prin decret (...). iar acestea sunt
foarte pu?ine: de exemplu, �zeama bordelez?� pentru vie, pentru c? este vorba de un
produs vechi, simplu ?i tradi?ional; de asemenea, �n lupta �mpotriva insectelor ?i
roz?toarelor sunt folosite alte mijloace dec�t cele chimice (asocierea speciilor
care se protejeaz? reciproc, lupta biologic? etc.)
2. Recurgerea la metode de produc?ie speciale pentru protec?ia mediului ?i
animalelor (rota?ia culturilor, interzicerea cre?terii animalelor �n captivitate.
(Pr. Joyeux, op. cit., pag. 267)
Este limpede ca lumina zilei. Agricultura Biologic? (�AB�, oficial) nu este o
bagatel?: ea r?spunde unor criterii precise, controlate de Ministerul Agriculturii.
Tot ce este admis sau nu �n acest domeniu este stabilit de un �caiet de sarcini�,
studiat pentru fiecare tip de cultur? ?i de cre?tere a animalelor ?i pentru fiecare
produs agricol vegetal sau animalier, �transformat sau nu�. Comisia na?ional? a
Agriculturii Biologice a adoptat reguli de omologare a produselor animaliere sau de
origine animal?: laptele ?i produsele lactate, carnea de erbivore, pas?rea, ou?le,
mierea, pe?tele etc.
�n Europa, acest cadru legislativ ?i regulamentar a inspirat �n mare parte
regulamentul comunitar referitor la agricultura biologic?, adoptat la 24 iunie
1991. Acest text, primul la nivel european care se refer? la calitatea produselor
agroalimentare, �fixeaz? un cadru pentru produc?ia, etichetarea ?i controlul
produselor agriculturii biologice�. (Pr. Henri Joyeux, op. cit., pag 268)
Cititorii mei trebuie s? ?tie c? produsele �bio� nu sunt te miri ce! Trebuie s?
aib?, pe etichet?, men?iunea �AB� (�produs agricol biologic)�. Numai cuv�ntul �bio�
nu este suficient, �ntruc�t a fost uzurpat de c?tre produc?torii industriali care
nu respect? caietul de sarcini. (Iat?, de pild?, ce se poate citi (?i lista r?m�ne
deschis?) pe adev?ratele produse �bio�: �Produs ob?inut prin Agricultur? Biologic?,
marca Nature et Progres, control Ecocert, 31076 Toulouse Cedex�; sau �Produs
ambalat de c?tre un aderent la SETRAB, �n conformitate cu caietul de sarcini al
Agriculturii Biologice ?i decretul din 10 martie 1981, Sistemul de control CEE
AB004�; sau �Marc? Bio Garantat? LIMA, Nature et Progres�: sau, pe punga mea de f?
in?, �f?in? produs? prin agricultur? biologic? ?i m?cinat? artizanal, la moar? de
v�nt�!. Nu-i a?a c? sun? bine? Deci, dragi cititori, deschide?i ochii bine ?i citi?
i cu aten?ie etichetele!) �Aten?ie la etichetele �netratat�, �f?r? pesticide�,
�natural�, �f?r? reziduuri�... Dac? nu poart? men?iunea AB, nu sunt biologice. (3)�
Unele iaurturi de mare consum nu sunt nici pe departe �bio�, a?a cum spune eticheta
pe care o poart?!
�n fine, deosebit de d?un?tor este falsul �bio�, intitulat �biolight�. Comisia
pentru Siguran?a Consumatorilor (C.S.C).l-a retras de pe pia?a farmaceutic?. Unii
consumatori ai acestui produs au ajuns la spital, cu tulbur?ri digestive, gre?uri,
constipa?ie. A?a-zisul produs �de regim� a fost retras din farmacii... ?i ar trebui
scos ?i de pe pia?a alimentar?. Multe con?in �zah?r fals� (numit la noi �Canderel�,
�ntre altele), adic? aspartam (Citi?i �nfior?torul dosar intitulat �Boala
aspartamului� din �V�rit�s Sant� Pratique�, nr. 45, semnat de foarte competentul
- ?i foarte curajosul - Michel Dogna. Aspartamul este vinovat de tulbur?ri de
memorie, numeroase cazuri de Alzheimer, scleroz? multipl?, tulbur?ri de vedere ?i
de auz etc. Extrem de toxic, el este folosit �n �Coke light� ?i �Pepsi light�
(produse de Coca-cola ?i Pepsi-cola). Consumatorii ar trebui avertiza?i �n privin?a
acestor b?uturi...). Cum spune Pr. Joyeux, aceste produse ameliorate nu au nimic
serios:
�Astfel, variet??ile de unt, margarina ?i maionez? numite �ameliorate� con?in p�n?
la 50% ap?. Industria?ii v�nd a?adar mult? ap?. Utilizatorii cred c? pot consuma
produsele �light� �n orice cantitate ?i aceasta este marea problem?. Ei au tendin?a
s?-?i supra�ncarce tartinele. O alt? metod? const? �n diminuarea con?inutului de
gr?simi al unui produs compus, �nlocuind o parte din carne cu proteine vegetale sau
o parte din gr?simi cu amidon, mai ales tapioca. Asta fac fabrican?ii de m�ncare g?
tit?, numit? �ameliorat?�, v�ndut? uneori sub form? congelat?. Se ofer?, de
asemenea, �nghe?ate �n care fri?ca este �nlocuit? cu albu? de ou! Scopul final este
�nlocuirea gr?similor obi?nuite cu gr?simi care nu pot fi digerate� (Pr. Joyeux,
op. cit., pag 273).
Li se repro?eaz? acestor produse c? sunt cu 20-30% mai scumpe dec�t produsele obi?
nuite. E valabil pentru magazinele dietetice; dar dac? m? duc la pia??, acolo pre?
urile respect?, ca peste tot, legea cererii ?i a ofertei: sunt solduri, pre?uri de
en-gross, ieftiniri de ultim minut... ?i, �n final, nu cheltuiesc mai mult. Uneori
sunt chiar uimit? de modestia unor pre?uri care se explic? prin absen?a
intermediarilor. �n toate pie?ele din Fran?a, exist? produc?tori locali care
lucreaz? bio la pre?uri rezonabile. Trebuie doar s?-i cau?i.
Atunci, dragi cititori ?i cititoare, ocoli?i aceste produse mincinoase! ?i s? nu v?
da?i �n v�nt dup? produsele industriale de mare consum, care uzurp? titlul �bio�!
S? auzim ?i p?rerea lui Cayce:
�Entitatea a tr?it, �ntr-o �ncarnare anterioar?, �n ?ara cunoscut? ca Poseidia,
adic? o parte din vechiul continent atlant. �n vremea aceea, entitatea cuno?tea
multe lucruri despre secretele Naturii, despre aplicarea practic? a for?elor
invizibile, folosindu-le �n slujba Omului, a habitatului ?i a �ntre?inerii sale
fizice. De aici provine actuala preocupare deosebit? a acestei entit??i pentru
toate acestea. Acele cuno?tin?e str?vechi �i aduc o con?tientizare la diverse
niveluri.
C�t despre folosirea substan?elor chimice de sintez?, entitatea este con?tient? de
dependen?a pe care acestea o creeaz? la utilizatori, p�n? la a le veni foarte greu
s? mai renun?e la ele�. (Lectura 1741-1)
�A?i putea s?-mi spune?i care sunt cele mai bune metode de cultur? pentru a produce
alimente de calitate?
- Dac? este nevoie de fertilizare ?i de �ngr???minte, nu exist? altceva mai bun
dec�t gunoiul de p?s?ri, mai ales pentru unele specii vegetale. G?ina?ul de g?in?
ar trebui folosit pe scar? larg?, f?r? s? se fac? totu?i exces, ci, �n fine, cu m?
sur?. Nu este r?u s? se adauge ?i var, ?i potas?, amestecate cu buc??i de mrani??,
adic? resturi vegetale ca frunzele moarte, resturile de la vie, de la tunderea
gazonului sau altele... Dar trebuie s? le amesteca?i �ntotdeauna cu g?ina? de p?s?
ri. Este lucrul cel mai bun pentru a ajuta cre?terea legumelor!� (Lectura 470-35)
Ceea ce spune Cayce mai sus ?ine de metodele agriculturii biologice.
�Iat? ce lec?ie de via?? (...) ne d? crinul (...), a c?rui r?d?cin? se dezvolt? �n
gunoi, extr?g�nd de acolo substan?ele cu care produce ceea ce admira?i:
splendoare ?i parfum�. (Lectura 137-63)
La noi, pe strat de gunoi cresc mai ales dovlecii ?i bostanii albi, ale c?ror flori
sunt la fel de frumoase ca florile de crin! Aceste lecturi pot fi privite ca o
�ncurajare din partea lui Cayce, pentru folosirea gunoiului tradi?ional. Totu?i,
c�nd se vorbe?te de �gunoi� de p?s?ri, aten?ie: nu se refer? la p?s?rile de cresc?
torie, al c?ror g?ina? con?ine toate reziduurile chimice pe care le �nghit bietele
p?s?ri. Dup? cum se poate vedea, Cayce �ncurajeaz? deopotriv? compostul,
amestecurile calcaroase (calcar m?cinat, dolomit?, potasiu natural etc.) (A se
vedea Claude Aubert, Le Jardin Potager Biologique / Gr?dina de legume biologic?,
1985, Ed. Le Courrier du Livre, ?i Philippe Desbrosses, op cit. Marele public,
complet manipulat ?i dezinformat, crede c? nu se folose?te chimia de sintez? �n ob?
inerea unor recolte bogate. Este total neadev?rat! Trebuie neap?rat s? citi?i
povestea acelui ??ran mexican care ob?ine legume uria?e... vorbindu-le cu iubire,
f?r? nimic altceva (Yvo Perez Barreto, L�Homme qui parte avec les plantes / Omul
care st? de vorb? cu plantele, Presses du Ch�telet, 1998, cu splendide ?i
incredibile fotografii ale unor legume uria?e, cum n-a?i v?zut de c�nd sunte?i!))

80 % alcalinitate, 20% aciditate

Iat? o alt? problem?, destul de pu?in cunoscut?, pe care o ignoram complet �nainte
de a descoperi �n �lecturi� o �ntrebare pus? foarte frecvent dragului nostru Edgar
(?i, evident, r?spunsul nu mai pu?in frecvent):
�Ce alimente trebuie s? consum?
- Alimentele care creeaz? alcalinitate; c?ci acizii produ?i de combinarea unor
alimente provoac? un mare stres �n organismul dumneavoastr?. Nu m�nca?i, deci,
albu? de ou�. (Lectura 5046-11, f?cut? �n 1935 pentru un t�n?r epileptic, de 26 de
ani, pe care Cayce a reu?it s?-l vindece.)
Afl?m a?adar, din aceast? lectur?, c? albu?ul nu are inocen?a virginal? pe care o
afi?eaz? sub coaj?. P?catul s?u... este faptul de a fi acid! Nu la gust, bine�n?
eles, ci �n uzina alimentar?: c�nd se descompune, el produce o aciditate pe care n-
o percepem c�nd �l m�nc?m.
��n cazul dumneavoastr? (tuberculoz?), s? p?stra?i un echilibru �ntre acizi ?i
baze. Nu m�nca?i numai alimente care produc aciditate (...), ceea ce tinde s?
congestioneze organele excretoare ca: ficatul, rinichii, tot tubul digestiv. A?i
avea nevoie de mai multe produse care dau alcalinitate. Laptele, de exemplu, nu
este at�t de bun pentru dumneavoastr?! Alte lichide, apa, vinul, v-ar face mai
bine!� (Lectura 528-9)
Dar ce este, de fapt, aceast? aciditate de care vorbe?te Cayce?
Unitatea de m?sur? a acidit??ii sau a alcalinit??ii este pH-ul. Valorile pH-ului
merg de la 0 la 14; �ntre 0 ?i 7, pH-ul indic? un grad cresc?tor de aciditate; la
pH-ul 7, se afl? punctul neutru; de la 7 p�n? la 14, pH-ul indic? un grad cresc?tor
de alcalinitate.
�Or procesele vitale nu pot avea loc, �n mod normal, �n organismul nostru, dec�t la
un pH sanguin stabil, u?or alcalin (pH-ul normal ai s�ngelui venos este de 7,32-
7,42). (...) Majoritatea transform?rilor pe care le sufer? substan?ele chimice din
corpul nostru au loc �n lan?, adic? pe paliere succesive. La fiecare nivel,
intervine un anumit catalizator, care asigur? transformarea respectiv? (...). C�nd
lipse?te un ferment sau este insuficient activat datorit? unui deficit de
oligoelemente sau vitamine, reac?ia pe care o asigur? el se blocheaz? sau este
�ncetinit?. Atunci se poate produce o acumulare anormal? de acizi metabolici �n
partea superioar? a lan?ului, care lucreaz? �ntr-un ritm �ncetinit�. (Dr. Kousmine,
Soyez bien dans votre assiette jusqu'� 80 ans et plus /S?n?tatea din farfurie, p�n?
la 80 de ani, ?i mai mult, Ed. Tchou, 1980, p.83.)
Despre pH am �nv??at cu to?ii - mai mult sau mai pu?in - pe b?ncile ?colii... Dar
de aici p�n? la aplicarea la micul dejun, m?rturisesc c? eram foarte departe
�nainte de a-l cunoa?te pe Cayce! La orele de ?tiin?ele Naturii, ni se d?deau benzi
de h�rtie, pe care trebuia s? le introducem �n eprubete pline cu solu?ii
misterioase: dac? h�rtia se �ng?lbenea, solu?ia era acid?, �n?epa; dac? se alb?
strea, solu?ia era alcalin? (sau bazic?), deci lunecoas?. �ntre aceste dou?
extreme, se ob?inea un verde ca iarba, care �nviora peisajul auster al zidurilor ?
colii. Dar s? continu?m ?i s? vedem ce spune, despre asta, Dr. Kousmine: ��n caz de
blocare sau �ncetinire a func?iilor vitale, acizii produ?i �n exces sunt elimina?i
prin rinichi, ceea ce confer? urinei un pH acid (...). Dac? organismul este s?n?
tos, bine hr?nit ?i bine echilibrat, dac? prime?te suficiente baze din alimenta?ie,
atunci pH-ul urinar este aproape la fel ca al s�ngelui, �ntre 7 ?i 7,5 (...). Dac?
acest pH r?m�ne �n permanen?? la 5 sau sub 5, �nseamn? c? epurarea corpului este
insuficient?, iar organismul sufer? de o acumulare de acizi, cu pierderi de baze,
�n principal sodiu ?i calciu. Aceast? suferin?? se poate manifesta printr-o paloare
accentuat? (...), prin dureri de cap, prin dureri care migreaz?, numite
reumatismale, nevralgii etc., care dispar repede ?i f?r? nici un calmant, prin
aport de substan?e alcaline�. (Dr. Kousmine, op. cit., p. 84)
Cu mul?i ani �naintea celebrei nutri?ioniste citate mai sus, Cayce vorbise despre
acest echilibru indispensabil dintre acizi ?i baze. ?i �n domeniul erorilor
alimentare, Cayce explic? aproape toate durerile noastre prin dezechilibrul pH-
ului. Am explicat deja �n Universul lui Edgar Cayce (vol. I, pag. 66-67) importanta
problem? a echilibrului dintre acizi ?i baze: unele alimente produc o reac?ie acid?
�n tubul digestiv (nu l?m�ile, nici i o?etul, a?a cum am fi tenta?i s? credem!),
altele o reac?ie bazic?! (adic? alcalin?). Or, dac? acizii reprezint? mai mult de
20 % din tranzitul global, organismul se dezechilibreaz? ?i se instaleaz? boala.
Dup? Cayce, aici �?i au originea toate r?celile ?i gripele, toate anginele,
reumatismele etc.
Acest fenomen se �nt�mpl? mai ales iarna. De ce? Pentru c? �n acest anotimp, �n ??
rile noastre, se consum? mai pu?in fructele ?i legumele proaspete care declan?eaz?
reac?ii alcaline �n tubul digestiv. M�nc?m mai mult conserve, alimente s?rate, f?
inoase, dulciuri, toate acestea fiind produse care degaj? reac?ii acide. Or
microbul, �n viziunea caycian?, prolifereaz? �n mediu acid, numai aciditatea �i
place... Dup? Cayce, terenul acid permite dezvoltarea tuturor bolilor infec?ioase.
Dac? se men?ine un mediu bazic (sau alcalin) �n tubul digestiv, microbul -
fiorosul! - �?i ia t?lp??i?a! Se evit? astfel majoritatea infec?iilor, chiar �n
perioade de epidemie.
Acest echilibru relativ acizi-baze, pH-ul, se construie?te �ncep�nd cu alimenta?ia.
Fructele proaspete, legumele, j cerealele integrale ?i proaspete produc pu?in?
aciditate.. Oleaginoasele, zaharurile, carnea, gr?simile, br�nzeturile etc. I
antreneaz? o cre?tere foarte rapid? a gradului de aciditate �n organele digestive.
Ar trebui s? introducem mult mai multe fructe ?i salate �n meniurile noastre de
iarn?.
Bine�n?eles c?, ast?zi, exist? importul: dar alimentele din import �?i pierd o mare
parte a valorii energetice pe drum, pentru c? sunt tratate din bel?ug, ca s?
reziste la stocarea industrial?.
Voi aduce, aici, m?rturia personal?: �n copil?rie, iarna era grea; mi se p?rea c?
este o gaur? mare ?i neagr?.! Picioarele �nghe?ate, spinarea str�ns? de frig,
hainele grele cu care ne �nfofoleam patru sau cinci luni. La liceu, m�ncam t?i?ei,
I mezeluri, dulcea??, legume uscate etc. - tot ce se poate conserva. Aveam una sau
dou? gripe zdravene pe iarn?, f?r? s? mai pun la socoteal? amigdalitele;
majoritatea oamenilor din jurul meu considerau c? aceste suferin?e erau
inevitabile.
Dup? aceea, din anii �50, au ap?rut pe pia?? fructele ?i legumele proaspete,
importate din Italia, Spania, Africa de Nord, Antile - iar ast?zi, ?i din ?inuturi
mai �ndep?rtate: banane din America central? sau c?p?uni din Chile etc. Lumea s-a
obi?nuit s? mearg? la sporturile de iarn?, s? stea �n aer liber sau la soare, ceea
ce dinamizeaz? toate func?iile corpului (deci ?i cele digestive) ?i elimin?
aciditatea prin oxigenare.
La �nceput, lucrurile acestea nu-mi erau prea clare: a m? �ntreba �n fa?a fiec?rui
fel de m�ncare dac? va produce aciditate sau alcalinitate p?rea un lucru
inaccesibil pentru mintea mea de mam? pu?in trecut?. ?i-apoi, am �nceput, pu?in
c�te pu?in, s? fac mai mult loc fructelor de sezon, micilor legume, salatelor, s?
limitez consumarea acidifian?ilor la mese... Metoda s-a dovedit eficient?: ast?zi,
la capitolul gripe, r?celi, angine, m? num?r �ntre absen?i - except�nd cazurile
c�nd recidivez pentru c? uit de fructele proaspete la micul dejun. De c�nd am �n?
eles aceast? problem? a acidit??ii ?i alcalinit??ii, am sc?pat de mizeriile iernii,
complet ?i definitiv.

EXEMPLE DE MESE CARE PRODUC ACIDITATE:

Antreuri: mezeluri sau carne rece, pe?te cu sau f?r? br�nz?, sup? cu sos picant
(provensal) ?i crutoane, patiserie s?rat? cu br�nz?, sufleu cu br�nz?, quiche, vol-
au-vent, bouche-�-la-reine...
Felul principal: cotlet de oaie cu fasole, pastram? cu linte, biftec cu cartofi pr?
ji?i, spaghete napolitane (cu carne tocat?)...
Dup? aceea: br�nz? cu p�ine ?i unt..
Deserturi: pr?jitur? cu ciocolat? ?i bezea, lapte de pas?re, d�lice-aux-noix,
blaturi, checuri...
Nu spun s? ne lipsim de asemenea feluri delicioase. Dar n-ar trebui s? le consum?m
sistematic f?r? a g?si cu ce s? contracar?m toat? aceast? aciditate. De exemplu: un
antreu de crudit??i (ridiche, castravete, pepene, grapefruit...).
Apoi, o salat?, care s? nu lipseasc? niciodat?. Nu doar trei frunze verzi e?uate pe
fundul unei salatiere, ci o salat? adev?rat?, cu legume ?i fructe diverse.
Deserturile sunt delicioase; dar dac? mesele con?in mul?i generatori de acizi, ar
fi mai bine s? ne limit?m la fructe (indiferent de forma sub care ni se prezint?:
salat? de fructe, spum? de fructe, ?erbet, compot f?r? prea mult zah?r (zah?rul
creeaz? aciditate - a se vedea mai departe!).
Dac? suntem pu?in mai aten?i, nu e greu. Acas?, putem repara un exces, �nlocuind o
mas? printr-un fruct sau o sup? de legume: astfel, restabilim echilibrul.
Se cuvine, deci, s?-i mul?umim din suflet lui Cayce pentru c? a formulat cu
precizie aceast? regul? a jocului, at�t de important?, Iat? c�teva lecturi foarte
clare pe aceast? tem? (?i �n acord cu majoritatea ?colilor nutri?ioniste moderne!):
�Cum s? proced?m cu dulciurile ?i cu f?inoasele?
- A?a cum am spus deja, nu v? sunt interzise complet, dar p?stra?i echilibrul,
reflect�nd la acest lucru: trebuie s? consuma?i 80% alimente care creeaz?
alcalinitate, fat? de 20% care creeaz? aciditate. Or zaharurile sunt, al?turi de f?
inoase, principalii produc?tori de aciditate. Bine�n?eles, sunt foarte energizante,
dar combina?ia celor dou? devine, pentru dumneavoastr?, mai d?un?toare dec�t
propriet??ile specifice ale fiec?rei categorii din aceste alimente, �n?elege?i?�
(Lectura 877-28, f?cut? pentru un b?rbat care suferea de o erup?ie cutanat?)
�Regimul pentru aceast? boln?vioar?? Foarte special, a?a cum am ar?tat deja - dar
totu?i, s? nu fie at�t de drastic �nc�t s?-i �ntunece via?a. Ar trebui s? fi?i
aten?i mai ales la alimentele care produc aciditate: nu-i da?i prea multe! Trebuie,
desigur, s? ?ine?i cont c? este un organism fraged, aflat �n plin? cre?tere, care
are nevoie de anumite zaharuri ca s? se cl?deasc?. Totu?i, aceste zaharuri vor fi
astfel alese �nc�t s? nu creeze prea mult? aciditate; asta i-ar d?una (...). De
aceea interzicem orice fel de zah?r de trestie; s? nu se ating? de a?a ceva!
Prefera?i zah?rul extras din fructe sau legume ?i alimentele dietetice preg?tite cu
zah?r de sfecl?�. (Lectura 795-44, pentru o feti?? de 4 ani, care suferea de
deregl?ri hormonale)
�n volumul I, am citat o lectur? unde Cayce r?spundea la �ntrebarea:
�Ce alimente creeaz? aciditate?
- Gr?simile animale, uleiurile vegetale, cerealele, p�inea, fulgii de porumb, pr?
jiturile, orezul alb - orezul integral este mai pu?in acid - toate zaharurile,
nucile, leguminoasele, carnea, carnea de pas?re, m?runtaiele, g?lbenu?ul de ou�.
(Lectura 480-19)
?i albu?ul, dup? cum am v?zut mai devreme! Dar atunci, ce ne mai r?m�ne? Mai exact,
care alimente aduc valoarea pH-ului (?i, �mpreun? cu el, s?n?tatea noastr?!) la
cota normal?, produc�nd alcalinitate?
�Fructele, proaspete ?i uscate, legumele cu excep?ia leguminoaselor ca lintea, maz?
rea, fasolea�. (Lectura 480-19).
Cayce adaug?: ��n unele cazuri, lactatele� ?i vom vedea c? depinde de caz: laptele
con?ine multe gr?simi animale, care �l situeaz? �ntre alimentele ce produc uneori
mult? aciditate, dar laptele fermentat (iaurtul, chefirul, zara) nu intr? �n
aceast? categorie.
S-o l?s?m pe Dr. Kousmine - care �mp?rt??e?te punctul de vedere caycian - s? aib?
ultimul cuv�nt:
��n via?a noastr? de acum, c�nd suntem prea sedentari, prost oxigena?i, hr?ni?i cu
alimente foarte s?race �n catalizatori diver?i (vitamine, oligoelemente.. se
�nt�lnesc curent tulbur?ri de s?n?tate datorate unei acumul?ri de acizi�.
?i Dr. Kousmine ne recomand? s? consum?m citra?i pentru �a arde excesul de acizi�.
Se ob?in, de altfel, acelea?i rezultate prin curele de citrice recomandate de Cayce
?i prin consumarea zilnic? a sucului de l?m�ie!
Exist? dou? tipuri de bolnavi: cei mai numero?i, care �nghit prea mul?i hidra?i de
carbon, adic? feculente, zah?r, carne, alcool etc., toate fiind produse acidifiante
a?a cum am v?zut mai sus; ?i cei care, dimpotriv?, au o alimenta?ie alcalin?:
vegetarieni exclusivi, de exemplu, sau persoane care-?i impun un regim f?r? zah?r,
�nclin�nd balan?a �n partea opus?. Consultanta num?rul 888-1 se �ncadra �n acest
caz - at�t de rar, ast?zi, �n Occident. Cei c�?iva �n?elep?i care se ab?in s?
consume zah?r �l iau �ns? din f?inoase, cartofi, carne etc., din fructe ?i b?uturi
(zah?rul din alcool)!
��n regimul dumneavoastr? sunt prea pu?ine produse care creeaz? aciditate: s?
m�nca?i o cantitate mai mare de hidra?i de carbon, adic? zaharuri, cu o preferin??
pentru miere� (Lectura 888-1)
�n general, chiar ?i pe vremea lui Cayce, se f?cea deja abuz de dulciuri:
�Regimul dumneavoastr?? E foarte bine dac? men?ine?i echilibrul de 20% alimente
acidifiante fat? de 80% alimente alcalinizante. Deci, mai precis: nu cantit??i mari
de zaharuri! Totu?i, indulgen?? fa?? de miere!� (Lectura 540-11)
Cayce �i r?spunde astfel unei tinere care suferea de constipa?ie cronic?:
�Fi?i at�t de bun, domnule Cayce, ?i spune?i-mi �n linii mari regimul pe care
trebuie s?-l urmez �ncep�nd de ast?zi�
- �n general, s? consuma?i c�t mai multe alimente care provoac? o reac?ie alcalin?
�n sistemul digestiv. Din acest motiv nu trebuie s? m�nca?i prea multe dulciuri.
Indiferent de mas?, la micul dejun, �n siropuri ?i pr?jituri, sau �n alte momente
ale zilei, nu consuma?i prea multe zaharuri sub form? de desert. O excep?ie totu?i:
c�teva �nghe?ate v? vor fi permise uneori, dar �ntotdeauna cu modera?ie. Cantitatea
de zaharuri pe care o pute?i consuma va trebui �mp?r?it? �n doze mici!� (Lectura
480-13)

Arta de a g?ti (legumele... ?i restul!)

Din p?cate, aceast? art? nu mai este cunoscut?... Cine o mai pred? �n ?colile de
menaj? Sau la cursurile culinare? Foarte pu?ine, dup? ?tiin?a mea, ?i rare sunt
mamele care au beneficiat de aceste �nv???turi, �n timp ce s?n?tatea unei ??ri
�ntregi se bazeaz? pe ele. O seam? �ntreag? de informa?ii - totu?i foarte
importante - n-au mai fost transmise consumatoarelor. Ceea ce se spune aici despre
legume este valabil ?i pentru fructe, cereale, leguminoase, carne, lactate:
�S? m�nca?i, seara, doar legume fierte cum se cuvine, adic? �n suc propriu, f?r?
nimic altceva - ?i de preferin?? �n?bu?ite. Ave?i grij? s? le g?ti?i separat, abia
apoi le ve?i amesteca, la mas?, dac? dori?i. Pute?i ad?uga �nainte de r?cire, sare,
piper ?i unt. ?i respecta?i aceast? recomandare! (Lectura 932-1)
Religia lui Cayce �n privin?a g?titului este foarte simpl?: �F?r? pr?jeli� (�No
fried food�). Sunt zeci ?i zeci de lecturi �n care se repet? aceast? interdic?ie
absolut?.
�n ceea ce prive?te legumele, nu este de ajuns s? ne retragem la ?ar?, pentru a
beneficia de vraja lor natural?... Nici nu trebuie s? destr?m?m aceast? vraj?
printr-o preg?tire asasin?:
�Legumele dumneavoastr? vor trebui fierte �n?bu?it sau �n suc propriu, �nvelite �n
h�rtie. Ceea ce creeaz? o diferen?? enorm? �n rezisten?a la boli�. (Lectura 861-1)
Cayce va da acela?i sfat �n privin?a pe?telui (niciodat? pr?jit, mai bine g?tit la
cuptor, �n?bu?it sau fript). Alte preciz?ri pe aceea?i tem?:
�Unele legume trebuie g?tite �ntotdeauna �nvelite �n h�rtie, la abur?
- Da. Unele legume g?tite astfel �?i p?streaz? s?rurile minerale, care sunt extrem
de hr?nitoare.
- Am artrit? la articula?iile degetelor de la mina dreapt??
- A?a cum am spus deja, e mai degrab? o nefrit? dec�t o tendin?? la artrit?, Iat?
de ce ave?i nevoie s? elimina?i de?eurile ceva mai bine. Din acest motiv, v?
recomand?m s?rurile minerale din legume, ca laxativ!� (Lectura 1158-38)
Toat? lumea este de acord cu propriet??ile laxative, depurative, revigorante ale
zarzavatului, datorit? s?rurilor minerale ?i vitaminelor pe care le con?ine. Mai
ales vitaminele se pot p?stra, �n parte, �n timpul g?titului:
�Seara, face?i mai degrab? legume fierte �n propriile lor s?ruri minerale, �n suc
propriu. Nici un alt fel de a le g?ti dec�t �nvelite �n h�rtie sau la abur. Aceste
sucuri sunt o parte din regimul dumneavoastr?. Consuma?i-le: ele con?in
vitaminele ?i s?rurile minerale care vor ajuta secre?iile necesare din sistemul
digestiv�. (Lectura 6331-6)
Recomandarea �nt�lnit? mai sus, de a g?ti fiecare legum? separat, se reg?se?te aici
pentru aceast? persoan? foarte grav bolnav?, ale c?rei reflexe intestinale sunt
blocate:
��n regimul dumneavoastr?, obi?nui?i-v? s? consuma?i alimente care vor �mpiedica
formarea gazelor �n sistemul digestiv, c?ci acestea [gazele] blocheaz? mi?c?rile
peristaltice ale intestinului. Este vorba de legume verzi, proaspete, fierte �n suc
propriu.
Nu g?ti?i, deci, legumele �mpreun?, ci fiecare �nvelit? �n h�rtia ei, ?i consuma?i-
le separat: ve?i vedea cum acest lucru o s? v? amelioreze s?n?tatea�. (Lectura
11277-1)
Intestinul este o ma?in? minunat?, foarte complex?, asem?n?toare unui robot de buc?
t?rie: taie, macin?, amestec?... dar trebuie, uneori, s?-i u?ur?m munca. La fiecare
tip de legum?, el reac?ioneaz? diferit. Leguma unic? (sau alimentul unic) �i u?
ureaz? sarcina. G?titul trebuie a?adar s? respecte la maximum structura plantei: nu
ad?uga?i nici ap?, nici corp gras, nici mirodenii... lucru de care ne vom ocupa �n
detaliu.

Recipientul ideal: frunza de banan

Natura ustensilelor de buc?t?rie nu este indiferent?: �n timpul g?tirii, sub

efectul c?ldurii, au loc schimburi �ntre pere?ii vaselor ?i alimente. Se ?tie c?
unele materiale sunt nes?n?toase: fierul, aluminiul, de exemplu. E mai bine s? g?
tim �n oale sau vase de sticl? (Pyrex), por?elan sau font? emailat?. Le pute?i g?si
�n orice magazin de menaj. Cel mai r?u este aluminiul: homeopa?ii recunosc de mult?
vreme intoxica?iile datorate acestui metal ?i le trateaz? prin dilu?ii centezimale
de 15 sau 9 (Aluminiu 15 CH sau 9 CH). C�t despre alopa?i, ei le trateaz?... cu
indiferen??. Cayce se situeaz? net de partea homeopa?ilor.
�M�ncarea g?tit? �n vase de aluminiu este d?un?toare pentru acest bolnav?
- Unele alimente g?tite �n vase de aluminiu sunt d?un?toare pentru toat? lumea, �n
general; ?i mai ales pentru unii bolnavi ca, de exemplu, cei care sufer? de tulbur?
ri hepatice ?i de probleme digestive�. (Lectura 1196- 7)
?i cum ace?tia reprezint? 90% din popula?ie, fabrican?ii de vase din aluminiu ar
trebui s? se reprofileze... Lectura urm?toare aduce ?i alte preciz?ri:
�A?a cum le-am spus de at�tea ori bolnavilor care prezentau tulbur?ri digestive,
victime ale surmenajului nervos din cursul digestiei, ar trebui s? evita?i
consumarea m�nc?rurilor g?tite �n vase de aluminiu. Acest lucru perturb? automat
activitatea rinichilor, �n raport cu circula?ia hepatic? inferioar?, �mpiedic�nd
rinichii s? elimine acidul uric pe care-l con?in�. (Lectura 843-7)
Din p?cate, acest lucru nu este cunoscut. De aceea, sunt prea multe case unde, la
ora actual?, sunt folosite vasele de aluminiu pentru c? nu se cunoa?te pericolul.
Mi se pare important s? semnal?m acest lucru, Iat? de ce redau aici ?i alte lecturi
pe aceea?i tem?: ele sunt f?r? echivoc.
�Am urme de aluminiu �n corp din cauza folosirii, la g?tit, a vaselor din acest
metal?
- C�nd se folose?te aluminiul la vasele de buc?t?rie �n care se g?te?te m�ncarea ?
i, deci, alimentele vin �n contact direct cu acest metal, se produc ni?te elemente
foarte d?un?toare organismului uman; (...) da, ave?i urme de aluminiu �n organism,
de aceea este necesar s? urma?i recomand?rile f?cute�. (Lectura 445-2, pentru o
femeie de 62 de ani, bolnav? de intestine ?i mai ales de colon)
Se poate obiecta c? Edgar Cayce avea de-a face doar cu bolnavi. Dar cei s?n?to?i
suport?, oare, aluminiul mai bine?
�Unii nu sunt afecta?i. Totu?i majoritatea oamenilor, pu?in c�te pu?in, se
dezechilibreaz? m�nc�nd alimente g?tite �n vase de aluminiu. E ?i mai evident la
anumite alimente, �n special cele acide; ele atrag atomi de aluminiu, pe care �i
introduc apoi �n organism�. (Lectura 5211-1)
Vasele de aluminiu nu sunt, deci, obligatorii chiar dac? ave?i impresia c? nu g?si?
i �dec�t asta� la raioanele de menaj. Eu folosesc oale, crati?e ?i t?vi din sticl?
Pyrex sau font? emailat?. Dup? ce am parcurs nenum?ratele lecturi ale lui Cayce
unde se recomand? g?tirea alimentelor �n h�rtie sau la abur, mi-am cump?rat un set
minunat de capace din sticl? Pyrex, adaptabile la toate dimensiunile de oale,
crati?e, castroane, tig?i... (Le g?si?i �n cataloage sau �n marile magazine).
�n ce prive?te coacerea �n cuptor, Cayce recomand? ceea ce folosea pe atunci �n
Statele Unite:
�Coace?i deci legumele �n suc propriu, �nvelite �n h�rtie Patapar, pentru a p?stra
sucul�. [Acesta nu vine, deci, �n contact cu pere?ii recipientului], ��n acest mod,
n-o s? v? agrava?i suferin?ele �nghi?ind otr?vuri care provin de la oale ?i crati?
e!� (Lectura 796-2)
Din p?cate, h�rtia Patapar, pu?in v�ndut? �n comer?ul actual, a fost �nlocuit? cu
folia de aluminiu... Desigur c? aluminiul r?m�ne la fel de toxic, indiferent de
prezentare! Cayce interzicea categoric aceste folii:
�Nu coace?i nimic �n aluminiu, ci mai bine �n recipiente emailate sau de sticl?.
Nu, mai ales �n aluminiu, nu. ?i �n special pentru dumneavoastr?, aluminiul este o
otrav?. Nu folosi?i nimic din aluminiu, sub nici o form?, la vasele de buc?t?rie
sau vesel?�. (Lectura 1223-1)
?i atunci, ce s? facem ? Pute?i �ncerca s? g?ti?i �n stil marocan, �ntr-un tajin: o
tav?, pe care se pune leguma ?i se acoper? cu o p?l?rie conic?; astfel, vaporii se
condenseaz? ?i se �ntorc pe aliment, iar s?rurile minerale din legum? nu se mai
pierd. Tajinul este f?cut din p?m�nt ars emailat, ca t?vile noastre tradi?ionale.
Pute?i opta ?i pentru sistemul chinezesc: alimentele sunt puse �n co?ule?e de
bambus ?i g?tite la abur (aceste co?ule?e se g?sesc de cump?rat �n cartierele
chineze?ti ?i chiar �n marile magazine).
Restaurantele chino � vietnamo � tailando � indoneziano - etc. (!), �ncep s?
serveasc? o specialitate foarte fin?: pe?tele preparat la abur, �n frunz? de banan.
Dac? �n ziua c�nd ve?i dori s? g?ti?i pe?te, nu ave?i prin preajm? un banan, re?
ine?i �ns? ideea (�n fond, pute?i �nlocui frunza de banan cu foaia de vi??, umplut?
� la grec. (Dac? autoarea ar cunoa?te sarmalele - cu carne sau de post, ar
recomanda ?i frunza de varz?, tei, podbal, fasole, ?tevie ?.a. ... � la roumain!
(N.tr.))
?i dac? ave?i numai vase de aluminiu? Cine v? opre?te s? fierbe?i m�ncarea la bain-
marie? Oala sau crati?a de aluminiu, �n care a?i pus ap?, o pune?i pe foc; �n ea,
introduce?i un vas de sticl? termorezistent?, cu alimentele care trebuie g?tite. �l
acoperi?i ?i, astfel, m�ncarea fierbe �n?bu?it... p�n? la reutilarea buc?t?riei.
�n anumite regiuni din Fran?a pute?i cump?ra �diables�: t?vi pentru cuptor, f?cute
din p?m�nt ars, refractar, prev?zute cu un capac care asigur? o bun? coacere la
abur. Pentru cei care doresc cu adev?rat s? scape de dictatura crati?ei de
aluminiu, solu?iile nu lipsesc!
�n orice caz, chinezii, care foloseau mai ales por?elanul ?i bambusul, erau �n
cuno?tin?? de cauz?: �Fierul stric? m�ncarea�, spuneau ei. Aluminiul - �ntrecut de
v?rul lui, o?elul inoxidabil - o stric? ?i mai abitir! C�t despre tig?ile Tefal,
nici ele nu sunt bune: o serie de analize au demonstrat c? materialul cu care se
acoper? interiorul tig?ii sf�r?e?te prin a migra �ncet-�ncet �n alimente,
introduc�nd �n tubul digestiv molecule de sintez?, care sunt cancerigene.
Lecturile lui Cayce ne ajut? s? mai descoperim ceva. E foarte r?u s? fierbem un
aliment f?r? s? acoperim vasul. Odat? cu aburul, pierdem toate elementele
nutritive. Acoperind, economisim gaz ?i electricitate, pentru c? astfel putem g?ti
la foc foarte mic, ceea ce salveaz? vitaminele. �n acela?i timp, aburul �nchis sub
capac permite p?strarea oligoelementelor.
�La pr�nz, alege mai mult legume cu frunze; sau din cele care se prezint? sub form?
de bulb, dar acestea trebuie fierte foarte bine ?i numai �n suc propriu (ca la
coacerea �n h�rtie)�. (Lectura 1484-1)
Descrierea de mai sus este dat? unui adolescent de 13 ani, bolnav de psoriazis. Or
Cayce spune �n alt? parte, referitor la aceast? boal?, c? se datoreaz? unei sub?
ieri a peretelui intestinal; acesta devine permeabil, nu re?ine de?eurile care
trebuie evacuate ?i, prin repunerea lor �n circula?ie, se provoac? o intoxicare
cronic? a s�ngelui. Tot organismul munce?te s? elimine de?eurile, cum ?i pe unde
poate; �n cazul psoriazisului (?i al tuturor dermatozelor), prin piele.
Micul consultant num?rul 1484 are o sensibilitate digestiv?: prin urmare, p?rin?ii
trebuie s? g?teasc? legumele cu cea mai mare grij?. Fierberea �n ap? clocotit? nu
este niciodat? foarte recomandat? de Cayce. El prefer? s? se pun? c�t mai pu?in
lichid pe fundul vasului (o jum?tate de pahar... sau chiar deloc):
�S? consume multe legume fierte �n suc propriu, mai bine dec�t s? se adauge gr?simi
sau carne. ?i niciodat? �n ap? [clocotit?], �ntr-un vas neacoperit, ci �n suc
propriu, a?a cum se coace �n h�rtie!� (Lectura 459-9, pentru o congestie pulmonar?
survenit? �n urma unei r?celi)
Sfaturile dietetice ale marilor reviste feministe recomand? adesea g?tirea
fructelor ?i legumelor cu mult? ap?. Unele, ca varza, sunt fierte chiar �n dou? ape
(�albite�). P?rerea general admis? este c? astfel se elimin? pesticidele... Da,
dar... se elimin? totodat? ?i s?rurile minerale, ?i vitaminele! Biata r?m??i?? care
ajunge pe fundul farfuriei voastre este astfel epurat? de tot ce avea hr?nitor.
Prin urmare, nu mai e de m�ncat!
A?adar ave?i de ales: pesticide sau vitamine! Dar aceasta este o fals? dilem?
atunci c�nd cuno?ti posibilit??ile oferite de agricultura biologic?. Osteneala ?i
pre?ul sunt justificate. Cayce a tr?it �ntr-o epoc? de relativ? inocen?? agricol?,
iar consultan?ii s?i m�ncau �bio� f?r? s? ?tie, S? recapitul?m:
�NICIODAT? pr?jeli! Niciodat?, de nici un fel! Mai bine coace?i la cuptor, frige?i,
fierbe?i... dar cel mai bine este s? fierbe?i legumele �n suc propriu, de exemplu
�n h�rtie sau chiar la abur. C?ci �n felul acesta, p?stra?i vitaminele ?i s?rurile
minerale ?i este mai s?n?tos s? nu le amesteca?i la g?tit�. (Lectura 906-1)
N-a? vrea s? �nchei acest subcapitol despre modurile de a g?ti m�ncarea f?r? s?
evoc cuptorul cu microunde. Cayce n-avea cum s? vorbeasc? de el pentru c? nu exista
pe vremea lui. Trebuie s? ?tim c? acest cuptor produce, �n alimente, �microrupturi�
care degradeaz? profund valoarea lor alimentar?. Testele de cristalizare sensibil?,
sau tezigrafie, ?i bioelectronica profesorului Louis Claude Vincent ne permit acum
s? m?sur?m pagubele - adic? pierderea vitalit??ii alimentelor: ele ies complet
�moarte� din cuptorul cu microunde. (Vezi ?i dosarul revistei V�rit�s Sant�
Pratique, nr. 25/oct. 1998, despre pericolul cuptorului cu microunde, ca ?i al �nc?
lzitorului electric pentru lapte. Se constat?, de pild?, c? pisicile nu se ating de
laptele �nc?lzit astfel)

Sarea vie?ii

Buc?t?ria f?r? sare e trist?... Din fericire, pu?ini oameni sunt condamna?i la
aceast? triste?e!
Toate felurile de sare de mas? (clorur? de sodiu) sunt �de mare�, bine�n?eles. Dar
exist? m?ri ?i m?ri: saline fosile, provenind din m?rile de odinioar?, unde sarea
se extrage �n cariere, ?i saline unde marea vie depune o sare care este la fel de
vie. Aceasta este ?i mai bogat? �n oligoelemente hr?nitoare (salinele din Gu�rande,
l'Ile de R�, Languedoc, Corsica etc.). �Floarea de sare� provenit? din l�Ile de R�,
de pild?, cu gust de topora?, ap?r? de cancer: ea con?ine mult magneziu. (A se
vedea lucr?rile profesorului Delbet despre rela?ia dintre concentra?ia magneziului
din apa de b?ut ?i frecven?a cancerului. Recomand de asemenea lucr?rile lui Simone
Brousse: On peut vaincre le cancer / Cancerul poate fi �nvins, Ed. Garanci�re,
1983, (o lucrare clasic? !), La vie est �nergie / Via?a este energie (Press Pocket,
1991) ?i, la Ed. du Dauphin, Cancer, enqu�tes sur les d�couvertes en p�ril /
Cancerul, cercet?ri despre descoperirile aflate �n pericol, 1992, M�decins et
Medecines / Medici ?i Medicine, 1995, Le Grand Tournant / Marea cotitur?, 2000)
Dac? sarea �n exces nu este bun?, atunci c�nd este folosit? cu modera?ie, ea devine
medicament, Iat? dou? lecturi pe aceasta tem?:
�Sarea face r?u?
- �n exces, da. Exist? sare �n s�nge, �n lacrimi, �n toate secre?iile corpului,
ceea ce arat? c? este un oligoelement indispensabil - cu condi?ia s? fie �n doze
rezonabile�. (Lectura 404-6)
- Seara, c�nd te culci, pune un pic de sare de mas?, foarte uscat?, pe limb?. Las-o
s? se dizolve ?i �nghite-o. Apoi bea doar un pahar de ap?. F? a?a �n fiecare sear?,
�nainte de culcare!� (Lectura 2153-1)
Bine�n?eles c? aceast? lectur? f?cut? pentru o feti?? de 12 ani, cu crize de
epilepsie, nu vrea s? �nsemne c? o asemenea boal? �ngrozitoare poate fi vindecat?
c�t ai bate din palme, doar cu un pic de sare pus? pe limb?... ca ?i cum ai prinde
o pas?re! Cititorii mei ?tiu c? lecturile lui Cayce erau personalizate: citatul de
mai sus este doar un element de regim alimentar prescris acestei biete feti?e,
domni?orica 2153... Lecturile comport? �n general mai multe pagini de recomand?ri
diverse dar, �ntotdeauna, sfaturi dietetice foarte exacte, care trebuie s? ajute la
vindecare.
A?a cum am v?zut, Cayce recomand? uneori sare iodat? pentru a compensa o caren??:
- �n regimul dumneavoastr?, s? nu folosi?i alt? sare dec�t sarea iodat?, adic?
aceea care con?ine iod. C?ci lipsa acestui oligoelement constituie una din cauzele
bolii dumneavoastr?�. (Lectura 4600-1, pentru o femeie de 25 de ani, care sufer? de
gu??).
Remediul este de altfel binecunoscut: iodul sub toate formele, inclusiv �n
balneoterapie: b?i �n mare, b?i de alge, cure de talasoterapie, plus un regim pe
baz? de pe?te etc.
C�t despre piper... grele b?nuieli de vinov??ie apas? asupra sa: ast?zi! Unele
orient?ri nutri?ioniste �l interzic complet, preferind ardeiul iute. ?i aici, Cayce
era un precursor:
- Nu prea mult? carne, nici dulciuri [recunoa?tem principala recomandare caycian?
�mpotriva cancerului!], ci mai ales legume! Pentru acest bolnav, nu ro?ii, nici
alte fructe acide, ci toate celelalte vegetale! Da?i-i-le pe r�nd, pentru ca
organismul s? beneficieze de gama complet? a influen?elor lor energetice. Fierbe?i-
le bine, dar mai ales f?r? gr?sime. ?i condimenta?i-le bine, dar nu cu piper negru,
numai cu sare ?i piper de Cayenne�. (Lectura 3751-6).
Astfel, Cayce nu dezaprob? numai g?tirea legumelor cu corp gras, ci �n general,
�ns??i g?tirea condimentelor, mirodeniilor, uleiurilor vegetale ?i untului. El
recomand?, �ntotdeauna, s? fie ad?ugate direct �n farfurie:
�Asezona?i cu unt sau ceva similar� [probabil, se refer? la sm�nt�n?] �mai bine
dec�t cu orice alt? form? de corp gras�. (Lectura 2937-1)
�Legume bine fierte, dar nu cu corp gras�. (Lectura 3751-6)
Cayce recomand? mult asezonarea cu �ulei de m?sline� (Lectura 2092-1) - ulei crud,
desigur, pe care-l punem �n farfurie �n ultimul minut, ca italienii:
��n regimul dumneavoastr?, s? ave?i alimente care o s? v? refac? s�ngele (...). Ar
trebui s? pune?i ulei de m?sline la majoritatea felurilor de m�ncare pe care le
consuma?i!� (Lectura 484-1)
Cayce nu s-a opus asezon?rii cu maionez?, ci a recomandat-o de c�teva ori. E mai
digestibil? dec�t credem, pentru c? �n principiu, c�nd este �de cas?�, totul este
crud (g?lbenu? de ou, ulei de la prima pres? la rece, eventual mu?tar etc.). Este
grea c�nd con?ine uleiuri �nc?lzite ?i extrase cu solven?i chimici, emulsionate �n
ou? infecte, de la biete p?s?ri din cresc?torii:
�La pr�nz, preg?ti?i-v? o mas? numai din legume verzi: spanac, l?ptuci, ?elin?,
morcov, maz?re (...). Pute?i pune ?i fasole fiart? sau sfecl? ?i asezona?i cu
maionez?�. (Lectura 480-3)
Alt bolnav �ntreab?:
�E bine s? consum ulei de m?sline ?i g?lbenu? de ou?
- E foarte bine. Mai ales legume verzi, dac? prefera?i�.
Cayce �i precizase �nainte:
�Uleiul de m?sline �n cantit??i mici e bun �ntotdeauna, pentru toate intestinele.
�ns? n-ar trebui consumat �n cantit??i enorme�. (Lectura 846-1)
C�t prive?te o?etul, nu toat? lumea �l suport?.
�Feri?i-v? de ceea ce con?ine acid acetic, mai ales de o?et�. (Lectura 2186-3, f?
cut? pentru o t�n?r? femeie anemiat?)
El r?spunde cuiva care �l �ntreab?:
�O?etul e bun?
- Foarte nociv pentru organismul dumneavoastr?!� (Lectura 555-11)
�nc? o dat? precizez c? este vorba de cazuri particulare, fiecare bolnav reac?
ion�nd diferit. Nu rezult? de aici c? bunul o?et bio este o otrav? pentru to?i.
(Dar dac? provine din vin tratat industrial, da, este otrav?, �ns? din motive mai
generale, amintite atunci c�nd am vorbit despre poluarea chimic?.)
Toate bolile generate de �mb�csirea organismului cu toxine se trateaz? cu legume:
reumatismele, tulbur?rile hepatice, constipa?ia ?i tulbur?rile digestive, bolile
ORL, bolile de s�nge ?i afec?iunile circulatorii, tulbur?rile renale ?i chiar
cancerele! Am un potop de lecturi despre minunile s?v�r?ite, �n acest domeniu, de
blajinele noastre legume.

Verde, galben, brun sau ro?u: fiecare �virtute� are culoarea ei!

�n prescrip?iile sale, Cayce face distinc?ie �ntre:

- Legumele verzi (de la care se consum? frunzele ?i celelalte p?r?i ale plantei
care cresc deasupra solului); verdele este via??... (Vezi terapia prin culoare
dezvoltat? de Jean-Michel Weiss, �n lucrarea Se soigner, se gu�rir par les couleurs
/ S? ne trat?m, s? ne vindec?m cu ajutorul culorilor, Ed. du Rocher. 1995)
- Legumele galbene, cu �virtu?i� diferite de ale celor verzi;
- Legumele-r?d?cini, care cresc �n p?m�nt ?i au �n general culoarea p?m�ntului (ca
majoritatea r?d?cinilor brune sau maronii) �nainte de a fi cur??ate de coaj?;
calit??ile lor sunt foarte specifice.
a) Legumele verzi sau legume-frunze:
Ele �nmagazineaz? o energie solar? enorm?, prin urmare, sunt deosebit de
revitalizante:
�Legumele-frunze con?in o mare cantitate de elemente energizante, ele �?i iau for?a
vital? din lumina solar?�. (Lectura 1564-3)
Acestea sunt foarte recomandate �n regimul cancero?ilor.
�M�nca?i mai ales legume-frunze, iar carne, c�t mai pu?in? cu putin??!� (Lectura
1967-1)
�Pentru dumneavoastr?, legumele-frunze sunt preferabile (...). Legumele verzi
proaspete sunt bune dac? nu sunt colorate cu aditivi chimici�. (Lectura 1206-9)
Frunzele verzi trateaz? orice! �nc? trei lecturi pentru ni?te bolnavi al c?ror
s�nge trebuie cur??at ?i revitalizat:
�Legume verzi, de preferin?? combinate �n salate!� (Lectura 4178-1)
�Mai multe vitamine �n alimenta?ia dumneavoastr?; ave?i nevoie de ele ca s? v?
reface?i sistemul nervos ?i s�ngele: o alimenta?ie alcalin?, adic? legume verzi�.
(Lectura 890-1)
�Tot regimul dumneavoastr? trebuie conceput �n scopul cur??irii ?i regener?rii
s�ngelui. Nu prea mult? carne (...), �ns? legume verzi la discre?ie (?i cu c�t mai
pu?in o?et!)� (Lectura 5739-1)

b) Legumele galbene:
Acestea sunt adev?rate rezervoare de vitamin? B:
�M�nca?i tot ce con?ine vitamina B ?i fier. C?ci trebuie s? v? reface?i sistemul
nervos ?i propriet??ile coagulante ale s�ngelui. �n acest scop, legume de culoare
galben?, �n cantitate mare!� (Lectura 2538-1)
Ardei gra?i galbeni, dovleci albi ?i galbeni, dovlecei, porumb, ceap?, bure?i
galbeni ca aurul... ?i tot nu e de ajuns! Mai trebuie ni?te fructe: pepene galben,
prune, l?m�i, struguri, mere, pere ?i chiar... c�teva flori de c?l?una? ?i de
dovlecel!
�Care este cea mai bun? surs? de vitamin? B? �ntreab? un reumatic.
- B ?i B1: toate plantele galbene (...).
- Ce cantitate s? m�nc?m �ntr-o s?pt?m�n??
- �n acelea?i zile, la anumite intervale. Sau chiar zilnic, c�te pu?in, c?ci
aceast? vitamin? nu se stocheaz? ca suratele ei A, D, C sau G. Ea trebuie ref?cut?
zilnic�. Cayce se num?r? �ntre primii care au atras aten?ia asupra importan?ei
extreme a vitaminelor. Pentru ei, vaccinarea este inutil?: ne protej?m mai bine
m�nc�nd crudit??i. (Despre problemele actuale ale vaccin?m, v? recomand cartea lui
Sylvie Simon, Vaccination, l�overdose? / Vaccinarea, supradoz??, Ed. Deja, 1999)
(Lectura 1158-31, pentru un reumatic)
c) Legumele-r?d?cini:
Ceea ce m-a mirat mult c�nd am �nceput s? studiez prescrip?iile lui Cayce �n
domeniul legumelor este aten?ia pe care o acord? situa?iei lor �anatomice�. M?
refer la anatomia plantei, �din cap p�n?-n picioare�, adic? de la r?d?cini p�n? la
partea aerian? ultim?. Cayce face o distinc?ie �ntre legumele- r?d?cini, legumele-
frunze, legumele-fructe; iar noi, europenii, am putea ad?uga ?i legumele-flori:
conopid?, conopid? italian?, anghinare ?i salc�m, inflorescen?ele de maghiran,
cimbri?or, ment? etc., f?r? s? uit?m viorelele confitate, de Toulouse!):
�Ar fi mai bine pentru dumneavoastr?, seara, s? m�nca?i legume, p?str�nd un bun
echilibru �ntre ce cre?te deasupra solului ?i ce cre?te �n p?m�nt!� (Lectura 203-1)
Cayce face o distinc?ie �ntre p?r?ile subterane ale plantelor, mai greu de digerat
(bulbi, rizomi, tuberculi) ?i p?r?ile aeriene, mai digestibile. Fiecare �etaj� �?i
are calit??ile, propriet??ile, secretul s?u terapeutic:
�Nu ezita?i s? consuma?i o mare cantitate de legume crude, ca varza, l?ptucile, ?
elina, morcovul ?i toate soiurile de creson. �ns? legumele verzi, frunzele, sunt de
preferat r?d?cinoaselor, �n cazul dumneavoastr?�. (Lectura 5169-1)
De ce? Pentru c? propriet??ile lor difer?. Dup? Cayce, nu trebuie s? abuz?m de
legumele-r?d?cini - ceap?, napi, sfecl?, ridichi, cartofi (pe care-i consum?m ast?
zi �n exces):
�Nu prea mul?i cartofi. Mai bine legume verzi, ro?ii, r?murele de ?elin?, l?ptuci,
linte ?i orice fel de zarzavat�. (Lectura 39-1 pentru un domn c?ruia i se cam
rotunje?te p�ntecul.)
Unei tinere de dou?zeci ?i doi de ani, care se lupt? (deja!) cu obezitatea, �i
spune:
�Seara, consuma?i legume fierte, dar nu cartofi, nici tuberculi, nici r?d?cini de
nici un fel, ci legume verzi fierte. Dac? le consuma?i uscate, s? fie numai cele la
care se m?n�nc? partea aerian?, ?i fierte. Pu?in unt sau deloc�. (Lectura 2096-1)
Unui bolnav de bron?it?, Cayce �i sugereaz? c? bron?ita sa este legat? de o
constipa?ie cronic? (a?a cum arat? limba spaniol?, �n care... �constipado� �nseamn?
�r?cit�!). El se va vindeca epur�ndu-se cu zarzavat.
�Seara, m�nca?i legume bine fierte. Dar nu oricare, nu cele care cresc �n p?m�nt.
Numai cele care cresc la suprafa??!� (Lectura 4293-1)
Legumele de la care m�nc?m bulbul, r?d?cina, tuberculul sau rizomul sunt �mai greu
de digerat�, mai spune el �n aceea?i lectur?. Din acest motiv, to?i reumaticii
trebuie s? m?n�nce mult zarzavat.
�Frunze de morcov ?i frunze de ridiche, r?murele de ?elin?, l?ptuci, �n fiecare
zi�. (Lectura 3138-1)
�Aten?ie la alimentele care produc acizi �n tubul digestiv. Deci nu prea mult?
carne, nici legume-r?d?cini. Alege?i-le pe cele bogate �n frunze sau cu p?st?i,
care vor fi cele mai bune pentru dumneavoastr?, ca ?i citricele ?i strugurii. Aten?
ie la cele care con?in mul?i s�mburi, evita?i-le�. (Lectura 4172-1)
Din familia �cu p?st?i� fac parte maz?rea, n?utul, fasolea, bobul etc. Fiind
�aeriene�, nu cad at�t de greu la stomac ca �tuberculatele�, despre care s-a vorbit
mai sus. F?r? �ndoial? c? r?d?cinile comestibile, contrar etajelor expuse la soare,
necesit? un efort de prelucrare: trebuie scoase din p?m�nt, sp?late, periate, cur??
ate de coaj?, t?iate... Multe opera?ii traumatizante pentru aceast? fiin?? vie care
este planta.
�Aproape toate alimentele vii sunt prelucrate �nainte de consum. C�teva principii
nutritive, ca vitaminele B, C ?i E ?i unele minerale, sunt eliminate �ntr-o m?sur?
variabil? �n cursul acestui proces, astfel �nc�t pot fi pierderi mai mari prin g?
titul �n buc?t?rie dec�t prin prelucrarea industrial?. Este important s? reducem
aceste pierderi (de principii nutritive) c�t mai mult posibil, mai ales c�nd se g?
te?te m�ncare pentru copii mici, femei gravide, persoane �n v�rst?, bolnavi ?i cei
care nu au poft? de m�ncare. �nainte de a g?ti un aliment, acesta trebuie preg?tit,
poate t?indu-l sau cur??�ndu-l de coaj?, dou? opera?ii care pot conduce la o
pierdere de principii nutritive. Manipularea ?i t?ierea brutal? �n buc??i, ori
raderea, mic?oreaz? con?inutul de vitamin? C�. (Dr. Penny Stanway, Manger mieux
pour mieux vivre / S? m�nc?m mai bine, ca s? tr?im mai bine, o carte foarte
frumoas?, ilustrat? cu imagini poetice, ap?rut? la Ed. Robert Laffont, �n 1990)
?tia?i acest lucru? Vom �n?elege acum de ce recomand? Cayce, dac? se poate, s? nu
cur???m coaja vegetalelor, prescrip?ie care trebuie reactualizat?. Dac? legumele au
crescut �n gr?dina proprie sau o gr?din? bio, e ?i mai bine: multe vitamine sunt
concentrate �n coaj?. Dar dac? e vorba de legume cump?rate din pia?? ?i cultivate
industrial de cine ?tie cine, e altceva. Simpla sp?lare nu reu?e?te s? �nl?ture
pesticidele; trebuie s? cur???m coaja (de pild?, pentru �nl?turarea difenilului de
pe l?m�i...). De?i am putea s? renun??m la groaznicele l?m�i industriale pe care ni
le livreaz? Spania - ?ar? a c?rei legisla?ie e mult mai pu?in strict? dec�t a
noastr?, �n materie de aditivi alimentari!
Legumele-frunze ?i legumele-fructe pot fi scutite adesea de opera?iunea sp?latului,
dac? provin dintr-o gr?din? cultivat? bio. Le putem toca manual. Rupte din gr?din?,
pot fi consumate pe loc (mmm!...). Cu c�t le manipul?m mai pu?in, cu at�t sunt mai
vii, mai s?n?toase, a?a cum arat? testele de analiz? vibratorie numite �cristaliz?
ri sensibile�. (Vezi dosarul din V�rit�s Sant� Pratique nr. 25, care public? o
imagine a usturoiului tocat manual, analizat? prin metoda cristaliz?rilor
sensibile; imaginea est armonioas?. Al?turi, imaginea usturoiului tocat electric
este complet �nce?o?at?, ar?t�nd c? acel usturoi ?i-a pierdut energia. Este
�ngrijor?tor...)
Vegetalele, aceste fiin?e pu?in cunoscute, nu trebuie amestecate f?r? discern?m�nt.
Propor?ia indicat? variaz? dup? bolnav:
�Seara, regim de legume bine echilibrat. Din trei legume pe care le ve?i m�nca, una
va fi parte aerian?, iar dou?, r?d?cini�. (Lectura 1137-4)
Pentru alte persoane, propor?ia poate fi inversat?, ca �n cazul acelui reumatic c?
ruia Cayce �i recomand? doar r?d?cina:
�G?sim c? pentru acest bolnav, trebuie considerate benefice TOATE vegetalele care
cresc �n p?m�nt; toate cele care se prezint? sub form? de rizomi, da; dar trebuie
preg?tite astfel �nc�t energiile lor vibratorii s? poat? fi asimilate de c?tre
organism. Deci s? fie fierte numai �n suc propriu, ca s? nu se piard? s?rurile
minerale ?i s? fie consumate pentru �nt?rirea organismului (ca fierberea �n?bu?it?
�n h�rtie Patapar).
A?adar (...) din aceast? categorie de vegetale, consuma?i topinambur (Helianthus
tuberosus, topinambur sau nap porcesc, (n. tr.)), nap, ridiche (aceasta poate fi
crud?, nu trebuie s? g?ti?i totul), cartof, salsifi (Scorzonera hispanica (n. tr))
etc... Nu �nseamn? c? trebuie s? renun?a?i la legumele-frunze, ci doar c? trebuie
s? le consuma?i de preferin?? crude�. (Lectura 1334-2)
Observa?i c? Cayce vorbe?te aici de topinambur ?i salsifi, dou? legume damnate.
Bietele de ele sunt dezagreate din motive politice, c?ci ne amintesc de al doilea
r?zboi mondial, c�nd simbolizau restric?iile alimentare!

Legumioare cumsecade, ruga?i-v? pentru noi!

Dup? o prezentare detaliat? a fructelor �n volumul al III- lea al Universului lui

Edgar Cayce, iat? o prezentare general? a legumelor (numite �n limba englez?
�vegetables�, ...adic? ni?te �buruieni� acolo!). E foarte simplu: Cayce le atribuie
toat? virtu?ile ?i ne sf?tuie?te s? intr?m sub obl?duirea lor!
Fiecare specie de legum? urmeaz? un �plan� de cre?tere bine stabilit. Rupert
Sheldrake l-ar numi �c�mp morfogenetic�, iar clarv?z?torii din Findhorn, �deva�
(Vezi Souvenirs de nos vies ant�rieures ?i vol. al III-lea al prezentei lucr?ri).
Tradi?ia celt?, �nc? vie �n satele noastre de acum c�teva secole, atribuia fiec?rei
specii vegetale un �spirit al Naturii�, �ns?rcinat cu paza ei. Fiecare floare,
fiecare copac, fiecare buruian? avea, �n planul primar al Crea?iei, menirea de a
�ntruchipa o virtute a lui Dumnezeu! Astfel g�ndeau ?i unii botani?ti ai Rena?
terii, �ntre care Paracelsus, cel ce sublinia specificitatea fiec?rei plante �n
raport cu un organ uman, cu care se aseam?n? prin form? sau culoare. De pild?,
curmalele, numite �degete de lumin?�, (deglet nour, �n tradi?ia arab?) sunt �ntr-
adev?r excelente pentru suferin?ele m�inilor. Plantele cu suc galben-verde ca bila
trateaz? ficatul (de exemplu, anghinarea).
Dac? aceast? teorie putea s? par? infantil? �n �Secolul Luminilor�, ea revine acum
odat? cu rena?terea studiilor de botanic? medicinal?. Iar ast?zi, nimeni nu-l mai
dispre?uie?te pe Paracelsus!
�Alimentul s?-?i fie medicament�, repeta b?tr�nul Hippocrate. Ceea ce s-ar traduce
�n limbaj caycian prin �Legumioarele s?-?i vindece toate bubele�! Din acest punct
de vedere, Cayce este precursorul tuturor ?colilor nutri?ioniste actuale (�ntre
care una dintre cele mai conving?toare este cea a eleve?iencei Catherine Kousmine,
deja citat? aici).
S? ne �ntoarcem la Cayce, care a f?cut sute de recomand?ri dietetice, �ncuraj�ndu-?
i bolnavii s? consume mai mult zarzavat. Prescrip?iile cayciene privitoare la
legume sunt at�t de variate �nc�t n-ar �nc?pea toate, aici; fiecare bolnav, cu
problema lui de s?n?tate, trebuie s?-?i g?seasc? planta sau plantele care s?-l
vindece. Din perspectiva caycian?, legumele sunt un puternic mijloc terapeutic.
Altfel spus, legumele noastre sunt medicamente! S? nu uit?m c? farmacopeea noastr?
provine �n mare parte din plante. Gr?bi?i s? ridic?m �n sl?vi meritele noilor
molecule, uit?m imensele rezultate pozitive ob?inute dintotdeauna prin fitoterapie.
Printre �cele de r�nd�, printre �ierburile de leac�, multe sunt legume at�t de obi?
nuite �nc�t nu li se mai acord? aten?ie: ceapa, varza, p?p?dia, prazul, usturoiul
etc. Dar, la drept vorbind, fiecare are virtutea sa.
Iat? un b?rbat cu �pietre� - adic? avea calculi, s?rmanul (ca Napoleon al III-lea).
Toat? problema era cum s? dizolve pietrele �n interiorul rinichiului, ca s? nu
ajung? la opera?ie.
�Trebuie s? iau �n acest scop produsul numit �Mineral Food�?
- Nu e obligatoriu. �n loc s? apela?i la un medicament sau compus (chimic) din
comer?, mai bine consuma?i legume proaspete: ele con?in ceea ce v? trebuie. Ele vor
furniza vitaminele necesare organismului ?i, �n plus, vor restabili echilibrul for?
elor vitale, mult mai bine dec�t ar face-o complementele alimentare ca acela pe
care l-a?i pomenit�. (Lectura 843-7)
Acest fragment de lectur?, prea scurt, nu precizeaz? c? �ntre �legumele proaspete�
recomandate, se afl? ceapa, o prieten? de n?dejde a rinichiului, care poate fi
aplicat? extern sub form? de cataplasme.
Cura de legume ac?ioneaz? ?i �mpotriva cancerului? A?a se sub�n?elege �n multe
lecturi. Aceast? boala f?cea ravagii �nc? de pe vremea lui Edgar. Iat? cazul unei
doamne de 44 de ani, al c?rei cancer nu este �nc? bine precizat: tumora de ia s�n
nu este �malign?�, dar e pe cale s? devin? astfel.
�Regimul dumneavoastr? s? fie, �n general, energizant. Carne s? m�nca?i doar
putin?, pe?te sau pas?re. ?i mai ales legume: ele vor elimina [tumora] ?i vor aduce
echilibrul organismului la normal.
- Aceast? excrescen?? de la piept este canceroas??
- Nu. E o tumor? �nc? �benign?�.
- Pot sc?pa de ea f?r? s? m? operez?
- Da, se poate f?r? opera?ie. Cum vi s-a spus, ea se datoreaz? unui dezechilibru al
func?iilor glandelor, care au reac?ionat �n tot organismul resping�nd un agregat de
celule pe care au �ncercat (�n zadar) s?-l dea afar?. ?i aceste secre?ii s-au fixat
pe glandele mamare.
Deci, dac? o s? face?i a?a cum v-am spus, ve?i revitaliza s�ngele, ajut�ndu-l s?
elimine tumora, care va fi resorbit? ?i dat? afar? din corp�. (Lectura 683-3)
Alt caz de cancer, precoce, cel al unui t�n?r de 24 de ani:
�Nu m�nca?i carne �n cantit??i mari. Mai bine, face?i-v? un regim de legume, pe
baz? de frunze verzi�. (Lectura 1967-1)
�n lectura 1539-1, Cayce explic? motivul acestei alegeri:
�Este pentru influen?ele vibratorii de care ave?i nevoie. Legumele de acest tip
poart? �n ele �nsele Puterile P?m�ntului�.
Majoritatea lecturilor lui Cayce fac o distinc?ie �ntre ceea ce trebuie s? m?n�nce
bolnavul diminea?a, la pr�nz sau seara. La cin?, trebuie o m�ncare mai u?oar?, c?ci
asimila?ia este mai greoaie. �Tot ov?zul de diminea?? ajunge �n b?ligar. Ov?zul de
sear? �ngroa?? crupa�... spun cresc?torii de cai. Cu alte cuvinte, o cin? copioas?
se mistuie mult mai greu dec�t un pr�nz echivalent. Poate c? ?i aceasta este o
explica?ie a epidemiei de obezitate care ne love?te acum.
Acest lucru ne aminte?te marele principiu al medicinei ayurvedice: dup? ce apune
soarele, nu se mai m?n�nc?. Romanii, de altfel, cinau pe la ora ?ase a dup?-amiezii
- a?a cum s-a obi?nuit ?i la noi vreme �ndelungat?. �n copil?ria mea, se suna cina
la ?ase ?i jum?tate, �n serile de iarn?, ?i la ?apte, �n serile de var?. Astfel ne
r?m�nea timp s? facem o plimbare ca s? admir?m apusul soarelui, dup? cin?, ajut�nd
digestia!
Am redat �n volumul al III-lea fragmente de lecturi detaliate despre fiecare fruct.
Din lips? de spa?iu, nu voi face aici acela?i lucru cu legumele. Dac? v?
intereseaz? �n mod special subiectul, pute?i revedea volumele I ?i III, unde am
vorbit deja despre legume, sau pute?i cump?ra un ghid de botanic? medicinal?. Se g?
se?te �n orice libr?rie. La noi, aceast? problem? este amplu tratat?; numeroase
studii ?tiin?ifice au fost f?cute �n Fran?a, �n secolele trecute ?i se fac ?i ast?
zi. �n domeniul fitoterapiei, suntem mult mai avansa?i �n Europa dec�t �n Statele
Unite.
Legumele noastre na?ionale sunt depozite farmaceutice foarte complete. Gre?eala cea
mai frecvent? este faptul de a le consuma at�t de rar �n stare proasp?t?, crude ?i
bio! Varza, l?m�ia, prazul, ceapa, usturoiul, l?ptuca, spanacul, ro?ia, ridichea, ?
elina, anghinarea, cartoful, toate felurile de dovleac, morcovul, napul, sfecla de
zah?r etc. sunt extraordinare medicamente polivalente, recunoscute ca atare
dintotdeauna. Sute de cercet?tori le-au studiat, iar lucr?rile lor au fost mult
popularizate. �n toate libr?riile ?i �n marile magazine universale, g?sim manuale
de botanic? frumos ilustrate. Reviste �ntregi, consacrate s?n?t??ii, fac cunoscute
virtu?ile legumelor. Iar c?r?i despre plantele comestibile... apar de la o zi la
alta! (�n afar? de lucr?rile pe care le-am citat �n acest capitol, am mai
consultat: Secrets et vertus des plantes m�dicinales / Secrete ?i virtu?i ale
plantelor medicinale (selec?ie, Readers Digest, 1980); Larousse des plantes qui
guerissent /Dic?ionarul Larousse al plantelor de leac (Dr. Gerard Debuigne,
Librairie Larousse, 1974); L'alimentation vivante / Hrana vie (Michelle Karen-
Wierner, Ed. Vivez Soleil, 1989), pe care mi-a recomandat-o �n Elve?ia Dr. Gerard
Metrailler) Dar mai sunt ?i altele, care concord?, �n mare, cu afirma?iile lui
Edgar Cayce despre fiecare legum?.

2. HAI LA OU?!

Un dulap cu vitamine

�n volumul al III-lea al prezentei lucr?ri, am redat cele mai importante lecturi

cayciene despre carne. Ca s? termin?m cu alimentele de origine animal?, ne vom
ocupa aici de ou?, lactate ?i miere.
Celor mai mul?i bolnavi, Cayce le-a recomandat �ntotdeauna pu?in? carne. Iar
altora, deloc! El justifica absen?a c?rnii sau consumul foarte moderat prin con?
inutul ei bogat �n gr?simi, care supra�ncarc? organismul ?i sunt greu de eliminat.
Carnea ar fi vinovat? de cea mai mare parte a bolilor noastre. Ea con?ine �nc? o
otrav?, adrenalina, secretat? de animalele aflate �n agonie, sub efectul fricii.
Ce-ar spune Cayce acum? Pe vremea sa, nu existau cresc?toriile industriale. Dar
ast?zi majoritatea produselor din carne, a produselor lactate ?i a ou?lor este
produs? pe aceast? cale...

Oul concentra?ionar

Datorit? fenomenului recent al exodului rural ?i al aglomera?iilor urbane, exploat?

rile mici ?i mijlocii s-au dovedit incapabile s? fac? fa?? cererii, prin metodele
cre?terii tradi?ionale. Astfel s-au n?scut industriile agroalimentare, care au
inventat cre?terea intensiv? �f?r? sol�. Cresc?torul caut? s? ob?in? o produc?ie
mare de carne, �ntr-un timp scurt, cu un minim de hran?. �n acest scop, el selec?
ioneaz? animalele, le priveaz? de mi?care, adesea ?i de lumin?, ?i le d? o hran?
artificial?, pe baz? de f?in? industrial?. Aceast? tehnic? a fost folosit? ini?ial
pentru pui. Pui?orii de o zi sunt pu?i �n ?arcuri, c�te 25 pe metru p?trat. Sunt
hr?ni?i cu alimente industriale ?i ating o greutate de 2 kg �n 45 de zile. �40.000
de animale, ?i chiar mai mult de at�t, sunt grupate �n baterii�, precizeaz? Dr.
Kousmine, care este o autoritate �n domeniul nutri?iei. Ea remarc?:
�Cre?terea intensiv? a f?cut mai accesibil?, pentru portofelele modeste, carnea de
porc ?i de pas?re, iar ultima a devenit chiar cea mai avantajoas?, pe c�nd acum
cincizeci de ani, era un produs de lux (...). Totu?i, concentrarea multor animale
�n aceste cresc?torii intensive, pe o suprafa?? minim?, le face fragile Simplele m?
suri de igien?, chiar draconice, nu sunt de ajuns pentru a le proteja. Pentru
combaterea bolilor, pentru accelerarea cre?terii, cresc?torul folose?te tot mai
multe medicamente: vitamine, antibiotice, hormoni, dar ?i tranchilizante etc.
(...)� �n plus, p?s?rile de baterie sunt hr?nite cu f?in? de oase... ca vacile
�nebune�!( Dr. Catherine Kousmine, Sauvez votre corps / Salva?i-v? corpul, Ed. R.
Laffont, 1990, p. 218-222. Recomand, de asemenea, excelenta revist? medical?
V�rit�s-Sante-Pratique, nr. 17 din 30 mai 1998, unde redactorul ?ef, Michel Dogna
dezv?luie faptul c? puii de cresc?torie sunt hr?ni?i chiar ?i cu propriul g?ina?,
reciclat astfel �n alimenta?ia lor! �ncepem s? ?tim ce �se afl? cu adev?rat �n
faimoasa �f?in?�: cadavre de c�ini ?i pisici adunate din cabinetele veterinare, de?
euri de la fabricile de ciment, excremente umane ?i chiar fetu?i ?i placente umane
recuperate din tomberoanele spitalelor�. Vezi Dr. Milly Scha�r-Manzoli, Vache
folle, cycle infernal / Vaca nebun?, ciclul infernal, Ed. ATRA, Casa Orizzonti,
6517 Arbedo, Elve?ia; ?i Sylvie Simon, La Dictature medico-scientifique / Dictatura
medico-?tiin?ific?, Filipacchi, 1997, p. 148. Vezi ?i articolele lui Jacques
Desmeules, �n revista Ligii franceze �mpotriva vivisec?iei (84, rue Blanche, 75009
Paris), ca ?i cele ale lui Muriel Arnal �n Animaction, revista asocia?iei Talis (8,
rue des Morillons, 75015 Paris). �n fine ne putem referi la numeroasele documente -
foarte clare ?i foarte explicite - publicate de SNDA (BP 30, 94301 Vincennes
Cedex))
Iat? ce ne punem �n farfurie! Descinde?i �ntr-o cresc?torie industrial? ?i ve?i �n?
elege! C�ndva, am vrut s? cump?r labe de pui pentru sup?. M?celarul nu �ndr?znea s?
mi le v�nd?, din cauza mirosului puturos pe care-l degajau. Am avut nevoie de dou?
ore ca s? le cur?? de mizeria �ncrustat? �n ele ?i am �n?eles c? s?rmanele zbur?
toare, �nghesuite �ntr-un spa?iu mic, zile ?i luni, se b?l?ceau �n propriile dejec?
ii. O g?in? de curte alearg? pe p?m�nt ?i e u?or de sp?lat. Labele p?s?rii de
cresc?torie, condamnat? la nemi?care, sunt pline de zg�rieturi, iar r?nile care nu
se mai vindec? fierb �n umezeal? ?i detergen?i. Animalul �ntreg sf�r?e?te prin a fi
intoxicat... Am �ncercat s? g?tesc acele labe schingiuite: fiertura mirosea at�t de
ur�t �nc�t a trebuit s? arunc totul, enervat? de terciul ob?inut.
�Ast?zi, biologia dirijat? la care sunt supuse animalele le provoac? devia?ii
metabolice, vecine cu boala. �n cresc?toriile industriale intensive de vi?ei, de
miei ?i mai ales de porci, a ap?rut o nou? boal? caracterizat? (...) prin
paralizii. Animalul astfel sl?bit se infecteaz? cu u?urin?? (...), mu?chiul e
flasc, umflat ?i puroiaz? �ntr-un mod anormal. Oasele au devenit friabile. Valoarea
nutritiv? a unei asemenea c?rni este afectat? corespunz?tor�. (Ibid. Toat? Bretania
este ast?zi poluat? de de?eurile porcilor crescu?i �n baterie. Nu este de vin?
porcul, ci alimentele chimice cu care este �ndopat. Aceste de?euri produc nitra?i
toxici care polueaz? toate apele)
Doctori?a Kousmine (trecut? deja �n lumea drep?ilor) a fost la timpul s?u una din
personalit??ile marcante ale lumii medicale. Am cunoscut, �n Elve?ia, persoane pe
care le vindecase de cancer - numai prin corectarea regimului alimentar. Marea
doamn? din Lausanne a repetat mereu - ca ?i Cayce! - c? principala cauz? a bolilor
noastre o constituie erorile alimentare. Kousmine a creat ?coal?: �nv???tura sa se
impune tot mai mult la ora actual?, cel pu?in �n privin?a principiilor de baz?.

Ne a?teapt? foametea

Bine�n?eles c? nici ou?le nu scap? de dezastru: g?ina de cresc?torie, bolnav? ?i

chinuit?, nu mai poate produce ou? s?n?toase. E o problem? mondial?, rezultat? din
exploatarea la scar? planetar? a resurselor alimentare. Aceast? exploatare rezult?
dintr-o schem? egoist?: se supraproduce �n ??rile bogate, jefuind ??rile s?race.
Dr. Kousmine vorbe?te de tonele de manioc, arahide ?i soia pe care ??rile s?race
sunt obligate (prin jocul cererii ?i al ofertei) s? le furnizeze acestor ??ri
bogate, �n dauna propriilor lor culturi ?i nevoi alimentare.
�De exemplu, un procent enorm de ou?, p?s?ri, porci, vi?ei fiind ob?inut ast?zi �f?
r? sol�, fabricarea nutre?ului pentru vite a devenit o industrie foarte puternic?.
�n 1977, CEE a furnizat 70 de milioane de tone. �n acest scop, �n 1978, a importat
6 milioane de tone de manioc, de vreo 17 ori mai mult dec�t �n 1968 (...). Europa
celor Nou? folose?te astfel tot mai mult p?m�nturile ?i rodul muncii ??ranilor
subpl?ti?i din Lumea a Treia, ca s? produc? tot mai multe proteine animale. F?r? s?
?tie, ??ranul tailandez sau brazilian este integrat �n uzina cresc?toriilor
franceze, germane, belgiene, olandeze. Aceasta este o nou? form? de colonizare, de
exploatare a ??rilor s?race de c?tre cele bogate�.
Cititorii mei nu sunt... oi! Nu se consider? obliga?i s? joace cum le c�nt?
televiziunea! Ei au ales un itinerar de evolu?ie personal? - ceea ce presupune un
anumit curaj. Ei cred c?, la ora actual?, a �nchide ochii la o asemenea problem?
este un lucru c�t se poate de necinstit. Dac? vrem cu adev?rat s? facem ceva pentru
Lumea a Treia (?i a Patra!) s? �ncepem prin a str�nge gunoiul din propria ograd?.
Mai �nt�i, c�nd intr?m �n magazinele alimentare, s? avem curajul de a nu cump?ra
orice. Ar trebui s? facem ca fluxul cererii ?i ofertei s? curg? invers.
Iat? de ce am ales agricultura biologic? ?i cre?terea biologic?... De dou?zeci de
ani, �ndur ne�ncetat sarcasmele acelora care nu ?tiau nimic (?i nici nu vor s? ?tie
vreodat?) despre aceast? problem?: e mai comod, nu-i a?a, s? fii la fel ca toat?
lumea ?i s? cumperi ou?le de cresc?torie de la supermagazinul din col?... Iar ??
ranul, bietul de el, n-are dec�t s? piar? - oricum e departe, deci nu ne
deranjeaz?!... P�n? �n ziua c�nd noi �n?ine vom fi prin?i �n acest v�rtej
monstruos: Cayce vorbe?te �n profe?iile sale de foametea care va izbucni la acest
sf�r?it de secol - chiar �n Statele Unite.
C�nd vorbesc de ou? �n acest capitol, m? refer desigur la ou?le p?s?rilor crescute
pe p?m�nt, nu la cele de cresc?torie - oroare care nu exista �n vremea lui Cayce
(�ntre 1901 ?i 1944). De altfel, consumatorii �ncep s? vad? lucrurile a?a cum sunt.
Dup? ce au fost supu?i ani de zile unei otr?viri lente, mul?i dintre ei se
trezesc ?i nu mai accept? aceste ou?. Prin urmare, trebuie s? citi?i atent
etichetele ?i s? alege?i ou?le provenite de la fermele �bio�, despre care am vorbit
mai sus. Dr. Jacqueline Bousquet (Dr. Jacqueline Bousquet, autoarea c?r?ilor Au
coeur du vivant ?i Sciences dans la lumi�re / ?tiin?a sub reflector, Ed. Saint-
Michel, 1992), �specialist? �n endocrinologia reproducerii�, unul dintre primii ?i
rarii oameni de ?tiin?? care au denun?at tot ce ne-a f?cut s? ajungem la vaca
nebun?, spunea:
�Un animal strangulat �n deplin? cuno?tin?? ?i care agonizeaz? timp de zece minute
ajunge �n farfurie cu aceast? amintire. Vai de cei care �nglobeaz? �n mu?chii lor
aceast? experien?? (...)�.
Sau:
�Cum pot fi considerate ou?le ob?inute de la asemenea or?t?nii? Unii le numesc �ou?
le durerii�, �ou?le ru?inii�. Dac? consumatorii ar vedea fotografiile acestor p?s?
ri a c?ror suferin?? fiziologic? este incomensurabil?, ar renun?a - cutremura?i -
la un astfel de produs al mor?ii. (Citat de Syilvie Simon �n Dictionnaire medico-
scientifique, op. cit)�
C�nd eram �n Statele Unite, nimeni nu mai voia s? m?n�nce ou?: presa le acuzase de
cre?terea colesterolului. O mod?... ca ?i fusta-chilot ?i izmenele �nflorate
(�colan?ii�... n.tr.)| �n anul urm?tor, ni?te reviste medicale au publicat articole
(pl?tite, oare, de sindicatul na?ional al avicultorilor sinistra?i?) care explicau
iubi?ilor cititori c?, �n fine, ou?le au totu?i ceva bun! �n opinia mea, ou?le nu
sunt nici mai bune, nici mai rele dec�t carnea cu care se �ndopa lumea de pe acolo.
�n orice caz, ?in�nd cont de slaba calitate a produselor avicole din Statele Unite,
de c�nd domnesc aceste imunde lag?re de concentrare pentru or?t?nii, ou?le ?i-au
pierdut calit??ile nutritive. Ba chiar au devenit de-a dreptul toxice ca ?i restul.
Peste Ocean, nimeni nu mai ?tie c�t era de gustos oul proasp?t de alt?dat?, luat
cald din cuibar. C�t despre coco?ul nostru galic, care s-a luat proste?te dup?
americani, reneg�nd emblema na?ional?, ar mai putea oare s? ia atitudine? Copiii
no?tri �?i vor mai aminti, c�ndva, c? e nevoie de o g?in? ca s? ai un ou? �nc? de
pe vremea lui Cayce, unii dintre consultan?i nu ?tiau prea bine cum stau
lucrurile... Ca dovad?, �ntrebarea pus? lui Cayce de o doamn? de ora? - ?i
puritan?: ascunde?i s�ngele ?sta, s? nu-l v?d! (Trebuie s? vedem �n aceast?
�ntrebare un efect al misoginismului mocnit care submineaz? unele societ??i.
�Femeie de dou?sprezece ori necurat?� spunea un poet al c?rui nume e mai bine s�-l
uit?m!):
�Am aflat c? ou?le nu sunt bune de m�ncat pentru c? sunt, de fapt, menstrua?ia g?
inii. E adev?rat?�
�Dar oul este un produs al corpului, �ntocmai ca embrionul la oameni, �n procesul
concep?iei - sau fetusul dup? concep?ie! Nu se poate spune c? ou?le sunt o
menstrua?ie!� (Lectura 1703-2)
Iat? cum ignoran?a e mama tuturor frustr?rilor... Dac? fiecare ou (sterp) este
�avortul� unei g?ini, a?a cum l-a prev?zut Natura, este mai degrab? o treab? bun?
pentru noi...
Cre?terea �f?r? sol� nu este singurul factor care denatureaz? ou?le: orice produs,
vegetal sau animal, este afectat ast?zi de poluare; oul pe care-l m�nca?i acum nu
mai este la fel cu acela pe care-l m�nca bunica, acum o sut? de ani. Pesticidele
sunt prezente ast?zi �n toate gr?simile animale Aerul pe care-l respir? g?ina este
mai pu?in curat, iar hrana ei, a?a cum am v?zut, este plin? de substan?e toxice
�ncorporate �n �f?in?�, de c?tre fabricantul de nutre?. ?i chiar dac? v? cre?te?i
singuri g?inile, �n cele mai bune condi?ii biologice, nu pute?i evita anumite
contamin?ri... Constat?rile pe care le fac la ora actual? o serie medici one?ti
sunt destul de �ngrijor?toare.
De pild?, am auzit-o pe Dr. Jacqueline Peker la o conferin?? ?inut? la Navire Argo
(Asocia?ie francez? de popularizare a lui Edgar Cayce. Adresa: BP 674-75367 Paris
Cedex 08), povestind �nt�mplarea care urmeaz?. Vizit�nd Polonia, st? de vorb? cu ?
oferul autocarului care o duce la Cracovia. �?ti?i, e ciudat!� �i spune acesta.
�Mama st? la ?ar?, la dou? sute cincizeci de kilometri de aici, spre est. Mereu a
crescut iepuri. Sigur c? la fiecare r�nd de pui, nu sunt to?i la fel de reu?i?i:
exist? �ntotdeauna unu sau doi mai pr?p?di?i! Dar ceea ce ne mir? cel mai tare, de
la Cernob�l �ncoace, este c? se nasc mon?tri: iepura?i f?r? labe sau f?r? piele pe
burt?, de exemplu. De fiecare dat?, sunt trei sau patru astfel de iepura?i din
doisprezece n?scu?i de aceea?i mam?!�
Atunci Dr. Peker l-a �ntrebat: �De c�nd au ap?rut, mai exact, aceste malforma?ii?�
- De vreo patru ani, a r?spuns ?oferul.
- Acum patru ani... a fost Cernob�lul, v? aminti?i?
- Sigur c? da - a spus ?oferul - dar n-am f?cut leg?tura. Mama locuie?te la
frontiera cu Ukraina, deci nu prea departe de Cernob�l Acum �n?eleg. Am fost
iradia?i!�
Iar Jacqueline Peker ad?uga: �Bine�n?eles c? asta se �nt�mpla �n Polonia. Din
fericire, la noi nu e cazul: norul de la Cernob�l s-a oprit la frontier?, din
ordinul pre?edintelui Republicii...� (Dr. Jacqueline Peker, Dictionnaire des
m�decines douces pour chiens et chats / Dic?ionar de terapii u?oare pentru c�ni ?i
pisici, Ed. du Rocher 1986; Soignez votre chien par les m�decines naturelles /
�ngriji?i- v? dinele cu remedii naturale, Ed. Stock 1990).
S?n?tatea general? a oamenilor s-a �nr?ut??it �n ultimii trei-patru ani - cam a?a
spun medicii, ei care v?d sute de pacien?i ?i se ocup? de punerea diagnosticului.
De ce aceast? constatare pesimist?, c�nd presa este mai degrab? triumfalist?? Se
poate obiecta c? medicii v?d numai bolnavi! Dar statisticile par s? le dea
dreptate:
�Suma a mii de conduite individuale eronate a generat, pe de o parte, o grav?
alterare a s?n?t??ii publice - ?i asta p�n? la nivel de zestre genetic? - iar pe de
alt? parte, o agravare a s?r?ciei ?i foametei �n Lumea a Treia.
Trebuie s? ne corect?m urgent conduita alimentar?. Degradarea noastr? sanitar?
devine o problem? de salvare public?. Un occidental din doi este constipat, ceea ce
duce la o intoxicare chimic?, surs? a unei alte serii de tulbur?ri; un individ din
doi este hipertensiv sau alergic; unu din trei sau patru este sau va fi canceros;
unu din doi este obez, unu la dou?zeci este diabetic; procentajul copiilor
malforma?i sau al cuplurilor sterile a crescut etc. - la care se adaug? pericolul
reprezentat de SIDA�.
Atunci ce s? facem? S? nu mai m�nc?m ou?? Eu n-am atins �nc? aceast? performan??!
S? ne d?m silin?a s? g?sim ou? s?n?toase - c�t mai pu?in poluate, adic?? Cred c?
aceast? alegere merit? osteneala. Mai �nt�i. pentru c? gustul este incomparabil mai
bun, iar pl?cerea are virtu?i curative. Apoi, preventiv, ca s? nu acumul?m de?euri
toxice �n organism.
C�nd locuiam �n dragul ora? Chesnay-dans-les- Yvelines, aveam g?ini. Rustice,
robuste, �?i duceau via?a f?r? s?-mi dea prea mult? b?taie de cap; le hr?neam cu
resturi ?i devorau tot ce le aruncam: cartofi, carne, pe?te, sup?, cereale - nu
refuzau nimic. �mi ouau �n fiecare zi; erau nemaipomenite ou?le acelea calde, de
care se lipea c�te o pan?, �n chip de semn?tur?.
Re�ntors la Paris, fiul meu Gil mi-a spus �ntr-o diminea??, la micul dejun: �E
ciudat, mam?, ou?le au un gust r?u aici. Ce se pune �n ele? Nu seam?n? deloc cu ce
m�ncam ia Chesnay�. ?i avea dreptate. M-am documentat s? v?d de unde proveneau
acele ou?: erau produse �ntr-o cresc?torie industrial? imens?, unde sute de sclave
cu pene supravie?uiau legate de �fabric?�. Ceea ce m�ncam avea gustul disper?rii,
al mizeriei, torturii suportate de fiin?e care nu pot vorbi ca s? se pl�ng? (?i c?
rora nu le recunoa?tem nici un drept!). C�nd m? g�ndesc la g?inile mele libere,
care se coco?au pe crengi ca s?-?i povesteasc? aventurile, care se alergau cu coco?
ul ?i �?i adunau pui?orii �n jurul lor!... Ele ne iubeau pentru c? le tratam cu
bl�nde?e. De aceea ou?le erau at�t de gustoase!
?i dac? v? d? m�na s? cre?te?i p?s?ri sau dac? ave?i ou? bune, ouate de �g?ini
fericite� cum se spune �n Elve?ia (adic? dintr-o cresc?torie unde pas?rea tr?ie?te
relativ liber?, pe sol, fiind hr?nit? cu gr?un?e), atunci aceste lecturi sunt
pentru dumneavoastr?!

O min? de aur ?i un dulap cu vitamine

?tia?i acest lucru? Oul este o pepit?. El con?ine mult aur, oligoelement absolut
indispensabil vie?ii, a c?rui caren?? favorizeaz? diverse �mboln?viri:
��n materie de regim (...), alege?i de preferin?? alimente care con?in fosfor ?i
celelalte oligoelemente de care e nevoie pentru s?n?tate, (...) de exemplu pe
acelea care con?in aur.
- Ce alimente con?in aur, siliciu ?i fosfor?
- O mul?ime. G?lbenu?ul de ou, de pild?, �ns? f?r? albu?�. (Lectura 1000-2, pentru
o femeie de 40 de ani, atins? de depresie)
Galbenul este culoarea bucuriei, a Soarelui, a Vie?ii...!
A?a cum spunea Cayce mai sus, oul este deopotriv? o min? de fosfor, fier, sulf,
calciu:
�Trebuie s? introduc �n regimul meu g?lbenu?ul de ou?
- G?lbenu?urile sunt excelente. Le pute?i include �n micul dejun. Sunt foarte bune
pentru dumneavoastr?, fierte bine ?i apoi zdrobite, ?i amestecate cu ce v? place.
�n cazul dumneavoastr?, ele sunt o indicat? surs? de sulf�. (Lectura 1206-9)
�Ar trebui s? evit ou?le?
- Depinde de modul cum v? echilibra?i meniurile �nc�t s? cuprind? oligoelementele
care v? sunt necesare. Unele se g?sesc mai ales �n ou?, de exemplu sulful. Totu?i,
albu?ul, care este bogat �n oligoelemente, v? poate face r?u�. (Lectura 5399-1)
Pr. Robert Lombardi rezum? astfel g�ndirea caycian? (?i a multor nutri?ioni?ti!) �n
privin?a ou?lor:
�M�nca?i ou? (dac? se poate, proaspete ?i fecundate!). Este de preferat s? le
fierbe?i moi (astfel g?lbenu?ul r?m�ne lichid). Albu?ul este uneori nerecomandat
pentru unii bolnavi; g?lbenu?ul, niciodat?. Aten?ie la ou?le de cresc?torie
industrial?, mai ales �n Belgia; ele con?in at�ta antibiotic, uneori, �nc�t ar
trebui v�ndute la farmacie! (Pr. Robert Lombardi, Medecine. R�volution verte.
Introduction � l'omniopathie / Medicina. Revolu?ia verde. Introducere �n omniopatie
cu subtitlul: Edgar Cayce, ayurveda, macrobiotique, acupuncture, vibrotherapie et
hindom�declnes, Ed. Lombardi, p. 80))
Afirma?ie profetic?: scandalul puilor cu dioxin? nu izbucnise �nc?...
O femeie t�n?r?, de 29 de ani, care sufer? de demineralizare (lipsa de calciu �i
provoca probleme dentare) �ntreab?:
�Ce regim �mi recomanda?i, domnule Cayce, ca s? numi pierd din?ii?�
�M�nca?i ou?! Ele sunt indicate �n special pentru protejarea din?ilor, c?ci con?in
mult calciu, iar asta va ajuta tiroida s? restabileasc? echilibrul, �n?elege?i?�
(Lectura 1523-3)
Dar vitaminele? �n loc s? le lua?i sub form? de pilule roz care-i �mbog??esc pe
magna?ii industriei farmaceutice, c?uta?i- le �n farfurie:
�V-ar fi de folos un regim alimentar energizant cu vitamin? B1, fier, vitamin? G.
Acest tip de combina?ie este excelent? pentru dumneavoastr?. Va fi mai eficient s?
lua?i acest supliment vitaminic sub form? de aliment, dec�t ca preparat farmaceutic
(...). A?adar, m�nca?i m?car o dat? pe zi, un g?lbenu? de ou�. (Lectura 1770-7)
Unui t�n?r handicapat, care nu poate merge normal la v�rsta de 21 de ani, din cauza
tulbur?rilor motorii, Cayce �i spune:
�Regimul dumneavoastr? alimentar trebuie s? con?in? multe oligoelemente, calciu ?i
fier - ?i �n mod special complexul de vitamine B, mai ales B1. Asta v? trebuie.
Ve?i g?si acest supliment vitaminic �n alimenta?ie, �n loc s? consuma?i vitamine
sub form? medicamentoas? (...). Cel pu?in de trei ori pe s?pt?m�n?, ave?i grij? de
acest aspect. Desigur c? nu ve?i g?si vitaminele respective �n orice alimente: iat?
de ce va trebui s? m�nca?i, diminea?a, un g?lbenu? de ou. (Crud, desigur, pentru a
beneficia de vitamine!)� (Lectura 2873-1)
P?rin?ii unui b?ie?ei de 10 ani, handicapat datorit? unui accident din timpul na?
terii, �ntreab?:
�Trebuie s? recurgem la complemente alimentare, ca uleiul din ficat de morun,
preparate farmaceutice pe baz? de fier sau complexe vitaminice ca s? ajut?m cre?
terea?�
�Aceste elemente trebuie s? fac? parte din regimul lui alimentar obi?nuit, cu
condi?ia s?-i da?i alimentele necesare �n cantitate suficient?. De exemplu, cereale
integrale, de calitate, �n fiecare zi: asta va r?spunde nevoilor copilului. Dac?
ve?i ad?uga ?i un g?lbenu? de ou �n fiecare zi, va fi de ajuns, iar organismul s?u
le va asimila mai bine dec�t vitaminele (cump?rate din farmacii) pe care i le ve?i
da pentru �nt?rire�. (Lectura 2780-2)

Oul zilnic ?i micul dejun angloid

Iat? o serie de cazuri de anemici, oameni devitaliza?i, demineraliza?i,

convalescen?i, surmena?i - indiferent de cauz?. Cayce le recomand? ou?le ca surs?
de vitamine indispensabile ?i ca tonic. El le prescrie foarte des diminea?a, pentru
c? organismul folose?te atunci energiile r?s?ritului de Soare, care u?ureaz?
efortul digestiv:
�Diminea?a, ar fi bine s? m�nca?i unu sau dou? g?lbenu?uri de ou, b?tute fie �n
lapte, fie �n mal?. M�nca?i asta la micul dejun, �mpreun? cu cereale integrale�.
(Lectura 501-1)
Toat? lumea ?tie c? for?a armatelor britanice st?tea �n �ntregime �n ra?ia de
porridge (gri? de ov?z fiert �n lapte, n.tr.) consumat? la micul dejun... La vremea
aceea, se consuma tradi?ional ?i bio acest terci f?cut din ov?z. Ast?zi �ns? nu mai
este valabil.
Pentru ilustrarea acestei lecturi cayciene, vom face din nou trimitere la Dr.
Kousmine: ar trebui s? m�nc?m �n fiecare diminea??, la micul dejun, �cereale
integrale, proasp?t r�?nite ?i crude (la alegere: crupe de ov?z, orz decorticat,
orez integral, hri?c?)�, sau orice alt? cereal? crud?, m?cinat? cu r�?ni?a de
cafea, cu condi?ia s? nu fi?i alergici (la gr�u sau secar?, �n unele cazuri). Ea le
prescrie tuturor, fie bolnavi sau s?n?to?i, �s? consume zilnic cereale integrale �n
supe sau sub form? de terciuri, folosite �ntregi sau zdrobite, sau proasp?t r�?
nite� ?i d? numeroase re?ete excelente, �ntre care celebra crem? Budwig, folosit?
de mul?i elve?ieni (Dr. Kousmine, op. cit., ultima pagin?). Majoritatea nutri?ioni?
tilor actuali �i dau dreptate, �n mare parte... Dar nu se pune problema s? cump?r?m
cereale semipreparate, prelucrate industrial. Trebuie s? ?inem cont, de asemenea,
de cazurile de intoleran?? digestiv? la gr�u sau secar? proasp?t r�?nite.
Micul dejun de tip englezesc, recomandat alt?dat? de Cayce, a degenerat complet
ast?zi. C�ndva, era foarte greu s? g?se?ti cereale crude ?i bio. Acum, e mai
simplu, c?ci a?a cum am v?zut mai sus, marele public alarmat de invazia
organismelor modificate genetic (O. MG.) pe pie?e, este din ce �n ce mai preocupat
de bio.
Or Cayce a fost �ntrebat odat?:
�Trebuie s? mai m?n�nc altceva, la micul dejun, �n afar? de sucul de citrice pe
care mi l-a?i recomandat?
- Nimic, a?a ar fi mai bine. Totu?i, uneori, la micul dejun sau la pr�nz, ad?uga?i
un ou fiert moale � dar numai at�t, nimic altceva, cu excep?ia unei felii de p�ine
din cereale integrale (orz, gr�u sau ov?z)�. (Lectura 1419-5)
Actualul mic dejun �cu cereale integrale� practicat �n marile hoteluri nu are nici
o leg?tur? cu dietetica lui Cayce. E doar o p?c?leal?, dac? nu vi se servesc
cereale bio sau integrale (ceea ce nu se �nt�mpl? niciodat?). �n acest caz, colac
peste pup?z?, ele sunt incompatibile cu sucul de citrice. Recomandarea care urmeaz?
poate fi aplicat? doar acas?:
��n fiecare diminea??, consuma?i un suc de citrice. Mai t�rziu, ve?i schimba acest
regim: dup? treizeci sau patruzeci de minute, ve?i ad?uga un g?lbenu? de ou - f?r?
albu?! - cu o cereal? (integral?). Excelent ca mic dejun!� (Lectura 404-2, pentru o
femeie cu probleme intestinale ?i constipa?ie)
Dac? unora li se recomand? c�te un ou pe zi (sau mai mult), al?ii nu trebuie s?
consume mai mult de dou?-trei pe s?pt?m�n?. Iar al?ii, doar �rareori�. Acest lucru
arat? c�t de personalizate erau lecturile lui Cayce. Dac? am extrage din ele ni?te
reguli generale, ar trebui s? reflect?m �nainte de a le aplica ?i s? le adapt?m
fiec?rui caz concret.
C�t despre constipa?ia care trebuie tratat? aici, ea are cauze multiple: una dintre
acestea este sl?birea tonusului digestiv, printr-o acumulare de toxine datorate
lactatelor, gr?similor animale, cerealelor ?i chiar fructelor prost combinate. Dac?
regimul este echilibrat cu alimente s?n?toase, problema dispare. Vom relua acest
subiect pe larg, mai departe.

G?lbenu?urile joac? ?i c�?tig?

Albu? sau g?lbenu?? Depinde de caz. Pentru unii, albu?ul este interzis:
�Oare ou?le nu m? iubesc, domnule Cayce?
- �ntr-adev?r, nu sunt bune pentru dumneavoastr?, acum. Totu?i, dup? ce ve?i urma
timp de dou? s?pt?m�ni tratamentul osteopat prescris, ve?i putea reveni treptat la
ou?. Dar nu consuma?i niciodat? albu?urile; numai g?lbenu?urile, u?or �nc?lzite,
sub form? de �ou? cleioase�. (Lectura 2426-1)
�Domnule Cayce, trebuie s? renun? la albu?ul de ou? Dac? da, de ce?
- Albu?ul de ou produce aciditate dintr-o prea mare bog??ie energetic?. Totu?i,
�ntr-un ou fiert moale, e mai pu?in greu; ?i, c�nd ve?i fi mai bine, cu schimb?rile
pozitive la care sper?m, ve?i putea consuma oul �ntreg ?i va fi foarte bine pentru
dumneavoastr? - cu condi?ia, totu?i, s? fie fiert moale, sau �b?tut�, ?i foarte pu?
in fiert�. (Lectura 567-8)
Am v?zut �n capitolul precedent problemele puse de excesul de aciditate, Iat? un
alt bolnav, mai �n v�rst? (53 de ani), care sufer? de tulbur?ri digestive:
�De ce �mi provoac? unele alimente o senza?ie at�t de nepl?cut? de ap?sare pe
inim??
- Organismul dumneavoastr? nu reu?e?te s? le digere din cauza albu?ului, c�nd e
prea mult. G?lbenu?ul nu are acest efect�. (Lectura 843-1)
Alt caz, un copil astmatic:
�La pr�nz, nu-i da?i niciodat? dulcea??, nici conserve, nimic de genul acesta! �n
schimb, g?lbenu?uri de ou (f?r? albu?!), �n sandvi?uri. Trebuie s? le fierbe?i p�n?
se �nt?resc, le zdrobi?i ?i le amesteca?i cu sos, dar f?r? o?et, f?r?
castraveciori!� (Lectura 5682-2)
Vinegreta cu g?lbenu? de ou e totu?i at�t de bun?... dar avem �n buc?t?ria francez?
alte formule care folosesc g?lbenu?ul singur, crud, sau tare ?i zdrobit. De
exemplu: ailloli (Ailloli (sau a�oli), termen provensal, care denume?te o maionez?
preparat? din usturoi fin pisat ?i ulei de m?sline. (N.tr.)), sosul cu fri?c?,
sosul bearnez (Sos preparat din ou? ?i unt topit. (N.tr.)), sosul ��nfuriat� etc.
Maioneza este des recomandat? de Cayce.
?i iat? un caz foarte grav: o t�n?r? de 26 de ani, paralizat?:
�Nu m�nca?i albu?ul de ou, ci doar g?lbenu?ul, o dat? sau de dou? ori pe zi. Ca s?
aib? un gust mai pl?cut, pute?i s?-l bate?i �ntr-o b?utur? sau �ntr-o m�ncare. Cel
pu?in dou? g?lbenu?uri pe zi!� (Lectura 3694-1)
Se vede, din aceast? lectur?, c? Cayce consider? g?lbenu?ul de ou drept un
veritabil medicament, un filon de vitamine ?i oligoelemente, care n-ar trebui
neglijat niciodat?. Terapia prin alimenta?ie, chiar �n cazurile grave, exist?, dar
foarte pu?ini oameni o ?tiu! Oricum, simplul fapt de a corecta un regim alimentar
aduce, de regul?, o �ndreptare spectaculoas? a st?rii generale, lat?, de exemplu,
cazul unui copil care este mofturos din cauza viermilor ?i a r?celii:
�F?r? dulciuri, o vreme. Mai degrab? foarte pu?in lapte cu ou? (mai ales g?lbenu? ?
i cit mai pu?in posibil albu?) pentru pr�nz�. (Lectura 203-1)
Oricine ?tie c? viermii intestinali prolifereaz? pe un �teren� dezechilibrat, adic?
prea acid; prin urmare, corectarea regimului alimentar reechilibreaz? organismul.
Consecin?ele unei otr?viri colective

Iat? alt? dram?, rar? pe vremea lui Cayce ?i, din nefericire, devenit? foarte
curent? ast?zi: obezitatea. S? vedem ce sfat prime?te acest bolnav:
��nainte de fiecare mas?, be?i un suc de grepfrut proasp?t, cu trei minute �nainte
de a v? a?eza la mas?.
Diminea?a, un g?lbenu? de ou (fiert moale, niciodat? pr?jit)�. (Lectura 2315-1)
Problema obezit??ii, la ora actual?, dep??e?te cu mult cazurile izolate. Obezii
sunt victimele unei otr?viri chimice la scar? mondial? - care se agraveaz? tot mai
mult. Iat? ce ne poveste?te Dr. Kousmine despre generalizarea antibioticelor ?i a
preparatelor hormonale administrate de cresc?torii de animale:
�V?z�nd nocivitatea acestei metode, serviciile sanitare au c?utat s? limiteze
folosirea lor prin reglement?ri. Dar controlul aplic?rii lor s-a dovedit foarte
dificil ?i abuzurile continu?. Astfel, citim �ntr-un cotidian francez din 31 iulie
1982 c? 16.000 de animale de carne au fost contaminate cu metil-tiouracil ?i
anabolizante. Cinci tone (!) din primul produs au fost v�ndute de un farmacist din
nordul Fran?ei, �n cursul ultimilor trei ani, unui num?r de o sut? de cresc?tori.
Or, metil-tiouracilul (�Tioureea [...] ?i deriva?ii ei con?in�nd radicalul
tiourilen, [...], printre ei ?i tiouracilul, blocheaz? producerea de iod organic
legat din iodul ionizat. Deoarece ele produc hipertrofierea glandelor tiroide,
substan?ele antitiroidiene se numesc ?i gu?ogene�. (E. Felszeghy, A. Abraham,
Biochimie, Ed. didactic? ?i pedagogic?, Bucure?ti, 1972, p. 381). (N.tr.)) este un
produs care fr�neaz? activitatea tiroidei, �ncetine?te arderile, scade metabolismul
bazai, provoac? apari?ia unei umfl?ri a ?esuturilor, numit? mixedem, ?i din aceast?
cauz?, favorizeaz? cre?terea �n greutate�.
Or, spune autoarea noastr?, c�nd s-a descoperit acest lucru, �trei sferturi din
animalele astfel tratate fuseser? deja t?iate ?i livrate c?tre diverse m?cel?rii�.
Iar bietul consumator a fost din nou tras pe sfoar?...
Astfel de otr?viri colective erau rare pe vremea lui Cayce. Cum s? ne ap?r?m?
�ntreab? Dr. Kousmine ?i, odat? cu ea, tot mai mul?i medici. �Singura modalitate
sigur? de ap?rare fa?? de aceste practici nocive este restr�ngerea consumului de
carne�, spune ea Aici, nu mai este urmat? de tot corpul medical, foarte �mp?r?it �n
privin?a acestui subiect. Dar �nv???tura caycian? insist? asupra necesit??ii de a
limita consumul de proteine animale, factor al obezit??ii (Vezi volumul III). C�t
despre ou?, albu?ul nu este bine tolerat de mul?i obezi pentru c? este mai bogat �n
proteine animale dec�t g?lbenu?ul, fie crud sau g?tit.
Una din dramele acestei epoci este invadarea alimenta?iei noastre de c?tre �buc?t?
ria� american? (dac? se poate numi buc?t?rie...). Consumarea multor produse
animaliere provenite de la animale maltratate, m�ncare gras?, produse denaturate
chimic prin procedee industriale - iat? modelul dezastruos generat de acest
american way of life, care ni se impune.
Trebuie s? �n?elegem natura profund? a puritanismului anglo-saxon care ne
invadeaz?. Conform principiului de c?p?t�i al acestui puritanism, este �p?cat� s?
te ocupi de trupul t?u. Deci nu tu elegan??, c?ci frumuse?ea este un �superp?cat�;
nu tu pl?cere �n dragoste, c?ci carnea nu este �clean� (engl., curat?, n.tr.); ?i,
�n fine, nu tu m�ncare gustoas? - se m?n�nc? c�t mai prost cu putin?? pentru a
evita orice gust al p?catului. Pot s? spun, pe drept cuv�nt, c? tot ce am m�ncat
acolo (�n Statele Unite, n.tr.) era mizerabil - cu excep?ia felurilor servite de o
linie de restaurante cu ?efi francezi ?i de ni?te prieteni europeni, care mai p?
straser? ceva din priceperea culinar? a Lumii Vechi. Restaurantele de acel gen se
�nmul?esc �n New York, �n marile ora?e ?i �n str?in?tate. Din p?cate �ns?, se
�nmul?esc ?i fast-food-urile de mod? yankee.
Oul moale... ?i mucalit!
O problem? foarte serioas? este felul cum g?tim ou?le. Tata, Philippe Koechlin-
Schwartz, ?tia s? le preg?teasc? �n sute de feluri. Cayce nu recomand? ou?le g?tite
(?i aici este �n deplin acord cu Dr. Kousmine). Premiul �nt�i la concursul interna?
ional al alimentului indigest: oul pr?jit.
�Niciodat?, nici un ou pr?jit! Pentru dumneavoastr?, nu prea multe ou? - ?i numai
fierte moi�. (Lectura 1303-1)
�n orice caz, am v?zut c?, �ntotdeauna, Cayce declar? r?zboi uleiului �ncins care
ne atac? fort?rea?a digestiv? ?i zidurile de ap?rare ale imunit??ii:
�Niciodat? s? nu m�nca?i pr?jeal?, de nici un fel, niciodat?! ?i mai precis,
niciodat? ou? pr?jite!� (Lectura 1586-1)
P?cat! Erau at�t de bune omletele crocante ?i ou?le ochiuri rumenite! Pe loc mi-am
v�ndut pr?jitoarea electric? ?i nu mai �rumenesc� nimic �n tigaie... Ficatul meu a
r?suflat u?urat. ?tiu c? �n unele ??ri din sud, cum ar fi Spania, totul este
�rumenit� �n ulei... Iar eu, de fiecare dat?, m? �ntorc bolnav? de acolo. �n
schimb, �n Italia, unde uleiul de m?sline st? pe mas? ?i este ad?ugat crud direct
�n farfurie, buc?t?ria este mai s?n?toas?. Mediteraneenii au suportat bine pr?
jeala, secole de- a r�ndul, pentru c? tr?iau foarte aproape de Doamna Natur? ?i bio
- ast?zi �?i p?streaz? tradi?iile ?i sunt ocoli?i de cancerul obezit??ii. Expresia
�mediterranean diet� dateaz? din 1975, c�nd A. Keys a folosit-o �ntr-o carte
publicat? la New York (The Mediterranean Diet did Cancer Prevention / Alimenta?ia
mediteranean? a �mpiedicat apari?ia cancerului, M. J. Hills Editions, 1995, A
Oracesa).
�Regimul mediteranean nu are o defini?ie foarte strict?.
El corespunde unor obiceiuri alimentare specifice regiunilor din jurul Mediteranei:
pu?ine gr?simi saturate, mai multe glucide complexe ?i naturale sub form? de
fructe, legume ?i mai multe proteine vegetale �n cereale ?i leguminoase (...).
Unele studii (...) subliniaz? faptul c? regimurile mediteraneene bogate �n fibre,
cereale, legume verzi, reduc �n mod semnificativ riscul cancerului de s�n la femei
din categorii de v�rst? variabile (...). Echipe ale unit??ilor Inserm 63 ?i 265 din
Lyon au ar?tat c? la persoane cu risc de recidiv? a insuficien?ei cardiace ?i a
suferin?ei cardiovasculare, frecven?a acestor accidente era redus? cu 75 % la
pacien?ii cu o alimenta?ie de tip mediteranean - reducerea acizilor gra?i satura?
i ?i consum mare de fructe, legume, leguminoase ?i p�ine�. (Pr. Henri Joyeux, op.
cit., p. 209)
Cum s? g?tim ou?le? Sub form? de omlet? basc?? Fierte tari, �n salate nigoise? Sau
�ncorporate �n t?i?ei? �Mai bine fierte moi� zice Cayce. E o metod? fran?uzeasc?,
foarte pu?in r?sp�ndit? peste Atlantic (cei gr?bi?i s? se ab?in?...), de aceea
Cayce se vede obligat s? explice re?eta bolnavilor s?i:
�M?n�nc? ou? fierte moi, dar numai g?lbenu?ul! ?i mai ales, niciodat? pr?jite �n
tigaie! Iat? cum s? le faci moi: c�nd clocote?te apa, pui oul ?i-l la?i cinci
minute - dup? ce ai luat vasul de pe foc; c?ci nu poate fi vorba s? la?i oul s?
fiarb? cinci minute: ar ie?i tare�. (Lectura 711-3, f?cut? pentru o feti?? de 11
ani, foarte anemic?)
Trei, patru sau cinci minute pentru un ou cu zeam?? Am fost crescut? �n cultul
clepsidrei fixate pentru trei minute. ?i apoi, mi-am dat seama c? la munte, la o
mie de metri altitudine ?i chiar mai mult, este nevoie adesea de patru minute. Este
?i o problem? de temperatur? (oul ?inut sau nu �n frigider) ?i de coaj? (groas? sau
sub?iric? de tot, �n func?ie de s?n?tatea g?inii ou?toare...). �n final, m-am
�ntrebat dac? are importan?? latitudinea (Dunkerque sau Tamanrasset?), sau natura
apei de robinet, sau v�rsta buc?tarului?... Iat? de ce, c�nd �mi fac ou? moi, eu
determin durata cu pendulul... (Vezi Le Pendule, premi�res le�ons de radiesthesie /
Pendulul, primele lec?ii de radiestezie, Ed. Solar, reeditare 1995, o ini?iere
practic? ?i arhisimpl? �n arta de a folosi un pendul) (E singurul lucru care merge
impecabil, aproape la secund?!).
Mod de folosire: pune?i apa la fiert �ntr-un vas - niciodat? din aluminiu, bine�n?
eles! C�nd apa d? �n clocot, introduce?i oul cu o lingur?, ca s?-i pute?i da drumul
u?or. ?i apoi, dup? trei minute, lua?i pendulul ?i �ntreba?i: �E gata?� C�nd
pendulul se rote?te �n sens afirmativ, e gata. So?ul meu, ini?iat de mine �n
radiestezie, se distreaz? copios ?i nu rateaz? nici un ou moale!
�nc? un bolnav tratat cu ou? moi (?i vindecat de Cayce!), un mic diabetic de 11
ani:
�Ou? moi! Oul �ntreg, da. Dac? e fiert moale, va fi digerat mai bine. Asta va
neutraliza acizii pe care-i con?ine. Trebuie s?-i dai drumul �n ap? clocotit?, s?-l
iei de pe foc ?i s?-l la?i patru minute ?i jum?tate. A?a va fi bine. Adaug? p�ine,
dar numai p�ine integral?, neagr?�. (Lectura 674-1)
Eu nu zic, dac? totul merge bine, s? renun?a?i la orice fir de omlet?; r?m�ne la
aprecierea personal?, �n func?ie de s?n?tatea fiec?ruia.
Nu pune?i toate ou?le �n aceea?i oal?!

Prost combinate cu alimente care nu le iubesc, ele creeaz? aciditate �n tubul

digestiv: aten?ie!
Lectura de mai jos deschide capitolul �amestecurilor nefaste�, de care Cayce a
vorbit at�ta. Iat? ce-i recomand? unei fete tinere cu o digestie proast?:
�Oul trebuie m�ncat �ntre mese�. (Lectura 421-2)
Acela?i lucru �l recomand? ?i tibetanii (Vezi Peter Kelder, Les Cinq Tib�tains /
Cei cinci tibetani, Ed. Vivez Soleil, 1996). Cayce �i r?spunde unui t�n?r care �l
�ntreab?.
�A? vrea s? v? rog s?-mi spune?i ce s? evit �n regimul alimentar ?i ce s? m?n�nc.
- Evita?i combina?iile alimentare care produc aciditate �n sistemul digestiv. Nu e
vorba de eliminarea oric?rei acidit??i, ci de respectarea echilibrului dintre acizi
?i baze (Vezi mai �nainte capitolul consacrat acestei probleme importante). De
exemplu, s? nu amesteca?i alimente grase ca albu?ul de ou cu un corp gras, ca
sm�nt�na sau untul, sau cu feculente�. (Lectura 1710-10)
�nc? un exemplu de adaptare necesar? a lecturilor. Cititorii mei au v?zut deja, �n
volumul I, c? Edgar Cayce considera foarte nepotrivit? combina?ia alimentar? dintre
citrice ?i cereale; cu excep?ia - dac? trebuie neap?rat - a cerealelor integrale.
Exact acest lucru se sub�n?elege aici. Iat? o lectur? mai sever?, unde nu mai
exist? cu excep?ia:
�Diminea?a, m�nca?i mai ales cereale SAU citrice - dar aten?ie, nu �mpreun? la
aceea?i mas?! ?i, ca s? v? echilibra?i micul dejun, ad?uga?i-i ou? moi, consum�nd
mai ales g?lbenu?ul. Acesta con?ine resurse energetice care vor �nt?ri organismul,
ajut�ndu-l �n special s? lupte �mpotriva constipa?iei. Va fi excelent ?i pentru
s�nge�. (Lectura 1131-2)
�ntruc�t oul con?ine deja mul?i corpi gra?i, nu mai e nevoie de al?ii sub forma
suplelor felii de p�ine �nc?rcate cu unt. �mi pare r?u pentru gurmanzii...
Unei bunicu?e care sufer? de eczem? ?i care �ntreab?:
�Ou?le �mi d?uneaz??�
�Nu, dac? le consuma?i cu modera?ie ?i f?r? s? le ad?uga?i corp gras!� (Lectura
3823-4)
?i p�inea, cerealele, feculentele �n general (t?i?eii etc.) con?in corpi gra?i,
care sunt uneori greu suporta?i dac? li se adaug? ulei, unt sau sm�nt�n? (germenii
de gr�u, porumb, soia etc. sunt gra?i, din ei se extrage ulei), pentru c? se
creeaz? un exces de aciditate �n interiorul organelor foarte complexe ale
circuitului digestiv.
Totu?i, recomand?rile lui Cayce privind virtu?ile curative ale ou?lor sunt numai
orientative. Cititorii se vor putea inspira din ele pentru problemele lor de s?n?
tate. Totu?i, aten?ie, �n nici un caz nu e vorba de vreo prescriere absolut?!
3. TREBUIE S? RENUN??M LA PRODUSELE LACTATE?

Produsele lactate sub acuza?ie

�n prezent, exist? un �ntreg curent de idei care le atribuie acestor produse r?

spunderea pentru �bolile civiliza?iei�. Se pare c? produsele lactate introduc �n
organism un surplus de reziduuri, provoc�nd o �mb�csire cronic? a diferitelor
organe, �n condi?iile �n care proliferarea �bolilor degenerative� (cancer,
reumatisme, tulbur?ri cardiovasculare, afec?iuni nervoase, cutanate etc.) se
datoreaz? �n mare parte alimenta?iei noastre, cu siguran?? c? lactatele au partea
lor de vin?. Mai mic? sau mai mare dec�t a altor alimente? R?m�ne de v?zut.
�n medicin?, ca �n orice domeniu, o mod? o detroneaz? pe alta: pe timpul lui
Moli�re, erau folosite s�ngerarea ?i purga?ia; mai t�rziu, lumea a s?rit �n capul
microbilor; acum ne .temem de efectele nocive ale polu?rii chimice. Unele boli noi
ar putea fi explicate prin folosirea armelor electromagnetice, concepute acum �n
laboratoare (armele Tesla)... S? credem c? toate curentele medicale sunt
stupide?:Ele corespund unei nevoi de moment, unei vibra?ii a epocii. Bolile apar,
ucid ?i, p�n? la urm?, sunt �nvinse ?i ele - nu se ?tie �ntotdeauna, cu exactitate,
de ce.
�ns? ast?zi, consumatorii de produse bovine sunt amenin?a?i de un nou pericol: �De
peste dou?zeci de ani, concernurile agroalimentare multina?ionale au intoxicat
milioane de vite, hr?nindu-le cu f?in? de oase - carcase de animale moarte - ?i
provoc�nd apari?ia unor encefalopatii spongiforme la vaci: sindromul �vacii
nebune�. (Din editorialul lui Michel Dogna, �n V�rit�s Sant� Pratique, nr.
14/aprilie 1998. Cum spune profesorul Jean-Claude Nou�t: �Uit?m complet c? animalul
are un program genetic bine stabilit, care-l face s? fie el �nsu?i, cu condi?ia ca
mediul �nconjur?tor s? corespund? acestui program. Dac? programul nu se poate
realiza pentru c? mediul nu corespunde, exist? stres. Toate animalele de cresc?
torie intensiv? suport? stresuri puternice, desc?rc?ri hormonale mari, ceea ce duce
la o lips? de rezisten?? la infec?ii. Pentru a �mpiedica toate acestea, animalele
sunt hipertratate cu substan?e hormonale ?i antibiotice - un cocteil foarte
periculos pentru consumatori.� (citat de Sylvie Simon, op. cit., p. 140) Aceast?
boal? se transmite la om printr-un agent, �prionul�, care nici m?car nu este un
virus; oficial, sunt contamina?i doar cei care consum? carnea vacilor bolnave. ...
Dar laptele? Civiliza?iile noastre �n?l?ate pe ?vai?er, roquefort, sm�nt�n? ?i
iaurt sunt, oare, pe cale de dispari?ie din cauza acestui dezastru nou, pe care noi
�n?ine l-am creat? E ca ?i c�nd natura ar r?zbuna bietele vaci, care tr?iesc
lipsite de aer, lumin?, soare ?i sunt obligate.- ele, c?rora le place numai iarba!
- s? �nghit? r?m??i?ele suratelor lor. La asta se adaug? otr?virea cu toate de?
eurile toxice din industrie (plumb, mercur etc.) ?i cu pesticidele adunate �n sol,
ap? ?i aer, care se concentreaz? pu?in c�te pu?in �n gr?simile animale, de-a lungul
anilor. Preluate de om - f?r? s? aib? habar! - acestea paralizeaz? mecanismele
naturale de eliminare a toxinelor; ?i de aici, �mboln?virea. �n aceast? privin??,
laptele ?i derivatele sale sunt cu siguran?? la fel de poluate ca ?i carnea. Cum ar
putea fi altfel?
Se poate face o diferen?? �ntre cele dou? tipuri de produse, carnea ?i laptele,
provenite de la acela?i animal bolnav? Spre deosebire de carne, laptele nu este -
teoretic - ob?inut prin violen??: nu este omor�t? vaca pentru a-i lua laptele. Dar
vacile de lapte sunt crescute ast?zi �n condi?ii at�t de ru?inoase �nc�t, �n ceea
ce le prive?te, putem vorbi de violen??. Am evocat deja cresc?toriile industriale,
unde animalele crescute pentru carne sunt ?inute �n condi?ii nedemne.
Considerate �mijloace de produc?ie�, ?inute laolalt? �n �baterii�, �nghesuite �n
�hale�, ele sufer? cumplit. Este absolut sigur c? aceast? suferin?? se transmite �n
trista lor carne, �n bietul lor lapte. �Ast?zi omul descoper? c? memoria prezent?
�n toat? materia se transmite de-a lungul �ntregului lan? alimentar, la al c?rui
cap?t se afl? omul�. (Dr. Bousquet, citat? de Sylvie Simon, op. cit., p. 150.
Pentru mai multe informa?ii, a se vedea revistele publicate de unele asocia?ii de
protec?ie a animalelor, care sunt foarte bine informate: Animaction, op.cit.;
Animaux en p�ril, organul asocia?iei belgiene cu acela?i nume (Chemin de la Praye,
15A, 1420 Braine l�Alleud, Belgia): Dynamique, organ al SNDA (Soci�t� Na?ionale
pour la D�fense des Animaux, op. cit.), La Lettre de Pro-Anima, Comitetul ?tiin?
ific pentru Promovarea Metodelor de Experien?? �in vitro� (16, rue Vezelay, 75008
Paris), Talis (citat mai sus))
Lipsa de respect fa?? de Natur? se pl?te?te, totu?i, ?i se va pl?ti tot mai mult!
�ntr-o bun? zi, p?m�ntul nu va mai �ndura egoismul omenesc. ?i din nefericire,
produsele lactate ca ?i carnea pe care o m�nc?m sunt tot mai mult ob?inute prin
metode care nu ?in cont de respectul fa?? de animale. Animalul speriat secret?
adrenalina care se r?sp�nde?te �n carne ?i lapte. Pentru consumatorul uman, aceast?
substan?? toxic?, acumulat? treptat de-a lungul anilor, ar fi dup? unele studii ?
tiin?ifice principala cauz? a �mb?tr�nirii ?i a �mboln?virilor.
Colegul meu ziarist Christophe Moreau, de la �L'Action zoophile�, scrie:
�Unii cred c? vacile �produc spontan� lapte, c? exist? �vaci de lapte�, c? omul
face dovada generozit??ii sale fa?? de vac? atunci c�nd o mulge, �ntruc�t u?ureaz?
bietul animal (...).
Or trista realitate este c? industria laptelui trebuie s? furnizeze cantit??i
imense de lapte ca s? r?spund? at�tor cerin?e umane...
Cei ce vor spune �nu-i adev?rat� n-au dec�t s? viziteze urm?torul Salon al
Agriculturii ?i s? stea de vorb? cu mai mul?i cresc?tori. (...) Vaca nu produce
lapte ��n mod spontan�. Ca orice mamifer, vaca trebuie s? aib? un pui ca s?
�produc?* lapte. De aceea, este inseminat? cu regularitate pentru a avea un vi?el,
apoi acesta este �nl?turat pentru comercializarea laptelui (el nu trebuie s? bea
laptele mamei lui, c?ci laptele este surs? de venit pentru cresc?tor!) Cum este
eliminat vi?elul? La c�teva zile de la na?tere, este desp?r?it de mam? ?i trimis
fie direct la abator, fie la cresc?toriile �n serie unde va �ndura un lung calvar,
care nu v? este necunoscut (...). Cresc?torii sinceri v? pot descrie r?getele ?i
pl�nsul acestor mame neluate �n seam? (...). Dup? 5 sau 6 ani de gesta?ii repetate,
vaca epuizat? va lua ?i ea drumul abatorului (...). S? nu trecem cu vederea nici
durata transportului p�n? la abator, nici violen?ele la care sunt supuse animalele
la �nc?rcare ?i desc?rcare�. (L�Action zoophile /Ac?iunea zoofil?, nr. 111-112 /
iunie 1995, devenit L�antivivisection, publicat de Liga francez? �mpotriva Vivisec?
iei, ziar de informare ?i ac?iune �n serviciul tuturor cauzelor animale, care
continu? lupta dus? de regretata fondatoare, Jeanne Gerdolle, sub conducerea lui
Jacques Desmeules)
Autorul acestui articol face aluzie la enormele probleme ridicate la nivel
european, de transportul animalelor vii... efectuat �n condi?ii atroce, aproape
�ntotdeauna. Legisla?ia european? actual? le permite transportatorilor de animale
s? mearg? timp de 24 de ore f?r? s? le hr?neasc?, nici chiar s? le adape!
Mortalitatea este crescut? �n r�ndul acestor animale at�t de chinuite. Manifesta?
iile britanice pentru �mpiedicarea plec?rii vi?eilor din ?ara lor ?i ajungerea lor
la Dieppe �n condi?ii lamentabile au fost ridiculizate de marea pres?. Dar
Parlamentul european a fost mi?cat, �n cele din urm?, de aceast? situa?ie ?i
propune o nou? reglementare pentru a scurta transportul. Marea Britanie, care num?
r? �n prezent 40% vegetarieni (fa?? de 8% din popula?ia anului 1945!) se afl? �n
fruntea acestei lupte, �n?eleg�nd c? o carne ob?inut? �n asemenea condi?ii de stres
nu poate avea nici o valoare pentru consumator. Bine�n?eles c? laptele vacilor
transportate astfel nu este cu nimic mai s?n?tos. Ziarele noastre i-au f?cut pe
englezi �sensibilo?i� - de fapt, ei sunt mai con?tien?i dec�t noi de toxicitatea c?
rnii de cresc?torie (dup? ce au avut �nt�ietate cu �vaca nebun?�!).
A?a se face c? laptele ?i derivatele sale au ajuns la ora actual? alimente
suspecte. Mul?i medici �ncep s? cread?, de pild?, c? a consuma ?i carne, ?i br�nz?
la aceea?i mas? este o erezie: se adun? astfel prea multe otr?vuri deodat?.
�n ceea ce m? prive?te, de?i sunt cu totul de acord s? renun??m la carne, m?
rturisesc c? �nc? �mi plac br�nzeturile ?i produsele lactate! Unii dintre prietenii
mei au renun?at ?i la acestea ?i spun c? se simt mai bine: �i cred pe deplin. �ns?
nu este �ntotdeauna u?or s? renun?i complet la unt, sm�nt�n?, roquefort sau
iaurt... Neajunsurile sunt limitate �n mod cert dac? vom cump?ra direct de la adev?
ra?ii produc?tori �bio� (despre care am vorbit mai devreme). Dar s? nu ne am?gim:
�bio� pur, complet nepoluat, nu exist? nic?ieri pe planet?. Chiar ?i ur?ii albi de
la Polul Nord sunt plini de pesticide, iar laptele lor la fel! Premerg?tor �n
toate, Edgar Cayce �?i avertizase deja bolnavii asupra pericolelor neb?nuite ale
lactatelor.
Acest capitol prezint? lecturi despre produsele lactate recomandate - sau
nerecomandate - �n diverse cazuri de boli, pe care el le-a tratat.

Lapte fiert sau nefiert?

Din punct de vedere dietetic, s? facem o distinc?ie net? �ntre lapte ?i produse
lactate: gradul de toleran?? sau intoleran?? digestiv? variaz? enorm de la un
produs la altul ?i de la un bolnav la altul.
Pe vremea lui Cayce (de la �nceputul secolului p�n? �n 1945), laptele crud,
nepasteurizat, dac? provenea de la vaci bolnave, putea s? transmit? o serie
�ntreag? de microbi periculo?i celor care �l consumau f?r? s?-l fiarb?. Cayce
vorbe?te de acest lucru, dar noi l-am uitat, pentru c? ast?zi laptele este
pasteurizat, sterilizat, tratat cu ultraviolete, iradiat, omogenizat, degresat,
�mbog??it etc C�t despre laptele care se vinde ast?zi �n Fran?a sub denumirea de
�lapte crud�, el face totu?i obiectul unor controale sanitare viz�nd flora
microbian?, dar nu neap?rat ?i �prionii�..., nici moleculele unor substan?e chimice
toxice.
Laptele este, �n general, colectat �n cooperative, unde este supus acestor
tratamente industriale menite s?-l igienizeze ?i s?-l conserve - �ns?, pe drum, �?i
pierde gustul (?i o mare parte din calit??i). Chiar �ntr-o ?ar? cu p??uni ca Elve?
ia, laptele obi?nuit nu mai e dec�t o zeam? alb?, f?r? gust ?i miros. Dac? vrei s?
reg?se?ti ceva din gustul laptelui de �alt?dat?�, trebuie s? ceri �lapte de l?pt?
rie�, adic? o idee mai pu?in tratat - dar aroma laptelui abia ie?it din uger, cald
�nc?, ?ine de grajdul din pove?ti... Pe scurt, biata vac? nu mai este ce-a fost - ?
i nici laptele!
Astfel s-a ajuns ast?zi ca multe persoane s? nu mai suporte laptele de vac?, nici
crud, nici fiert. Mai u?or de digerat sunt variet??ile de lapte fermentat: laptele
b?tut, chefirul, iaurtul etc. Cayce le acord? destul de mult spa?iu �n recomand?
rile sale.
C�t despre laptele condensat, concentrat (�ndulcit sau nu), acesta este �mort�: mai
u?or de digerat uneori, poate constitui un aport de calciu indispensabil. Dar
valoarea energetic? este slab? �n compara?ie cu laptele crud (�i lipsesc �n special
vitaminele). ?i apoi nu ?tii ce con?ine: este supra�nc?rcat cu aditivi (edulcoran?
i, de exemplu, despre care ?tim c? sunt foarte toxici).
Iat? o serie de lecturi ale lui Cayce, care trebuie privite �n contextul anilor
�30:
�S? consum lapte la aceea?i mas? cu legumele crude?
- Da, pute consuma. Dar de preferat, nu lapte crud. Alege?i mai degrab? lapte �nc?
lzit suficient ca s? precipite cazeina, pe care o digera?i greu�. (Lectura 1158-1)
Unui bolnav sl?bit din cauza paludismului:
�Pentru dumneavoastr?, tot laptele trebuie �nc?lzit, fiert sau sterilizat�.
(Lectura 4281-12)

Laptele proasp?t: medicament sau otrav??

Cayce considera adeseori c? laptele provenit de la vaci s?n?toase este un

medicament pentru bolnavii s?i, mai ales pentru tuberculo?i:
�Da?i-i orice fel de lapte proasp?t ?i oric�t. Dar nu �nainte de a v? asigura c?
animalului i s-a f?cut controlul sanitar�. (Lectura 1324-1, din 1937)
�De �ndat? ce se face vreme bun?, ie?i?i la iarb? verde, la aer curat, l�ng? apele
curg?toare ?i profita?i de stra?nicele alimente naturale. Nu uita?i s? be?i mult
lapte proasp?t, integral (de la vaci c?rora li s-a f?cut controlul sanitar) (...).
Trebuie s? fie lapte crud, integral, cald �nc?, atunci c�nd este muls de la vac?,
�n?elege?i?� (Lectura 5053- 1)
�Aten?ie la calciu, s? nu v? lipseasc?: ave?i nevoie de el pentru oase ?i pentru ?
esutul muscular! Ve?i g?si cea mai mare parte din necesarul dumneavoastr?, �n
laptele crud!� (Lectura 540-7)
Laptele este a?adar un medicament excelent... pentru unii. Altora, le este interzis
temporar sau recomandat numai �n cantit??i foarte mici. �n fine, sunt oameni (din
ce �n ce mai mul?i, dup? cum vom vedea �n continuare) pentru care laptele este
otrav? curat?.
�Trebuie s? beau lapte?
- Dumneavoastr? v? trebuie lapte, dar pu?in, nu mult, p�n? c�nd ve?i sc?dea �n
greutate�. (Lectura 2988-1, pentru un obez)
�n alt caz, Cayce �i recomand? unei gravide tinere s? bea lapte �n cantit??i mici ?
i foarte �ncet:
��nghi?i?i prea �n grab? m�ncarea ?i lichidele, acest lucru v? produce mai multe r?
celi dec�t orice alt? gre?eal? alimentar?! Chiar ?i laptele trebuie consumat cu
�nghi?ituri mici ?i, ca s? spun a?a, �mestecat�, de dou?-trei ori �nainte de a
ajunge �n stomac. Astfel, laptele se va impregna cu sucurile gastrice ca s? poat?
fi apoi digerat de duoden�. (Lectura 508-3)
Sunt situa?ii �n care Cayce interzice categoric laptele: ca s? le d?m satisfac?ie
detractorilor actuali ai acestui aliment, iat? un bolnav care nu-l suport? deloc:
�Trebuie s? beau lapte?
- Ar fi mai bine pentru dumneavoastr? s? nu be?i laptele ca atare. Mai degrab?
feluri de m�ncare preg?tite cu lapte�. (Lectura 5647-1)
Diferi?ii medici care m-au �ngrijit c�nd locuiam �n Elve?ia �mi interziseser?
laptele, lucru care m-a uimit grozav �ntr-o ?ar? unde laptele constituie totu?i
m�ndria na?ional?. ?i Dr. Gerard Metrailler din Chapelle-sous-Oron, ?i Dr. Daouk
din Lausanne, ?i Dr Gerard Pilloud din Fays, �n Jura, au fost cu to?ii extrem de
rezerva?i �n privin?a binefacerilor ?vai?erului sau �s�r�.
Am vrut s? ?tiu de ce. ?i, c?ut�nd �n publica?iiile ?tiin?ifice recente, am g?sit o
carte scris? de un medic pe care l-am citat deja, Dr. Raphael Nogier. Teoria sa
este urm?toarea:
�Datorit? unei serii �ntregi de argumente rezultate din practica mea de medic, din
c?l?torii ?i colabor?ri, ajung s? consider cancerul de s�n ca fiind, �n parte,
datorat unui consum excesiv de lactate, lapte, br�nz?, iaurt, sm�nt�n?�. (Dr.
Rapha�l Nogier, Ce lait qui m�nace les femmes / Laptele care amenin?? femeile, Ed.
du Rocher, p. 28)
Sprijinindu-se pe un num?r foarte mare de statistici comparate, el arat? c? sunt
mai pu?ine cancere de s�n �n ??rile unde nu se consum? lactate, cum ar fi China,
Mali, Gambia...
�Unele popoare practic nu consum? lapte. Am avut ocazia s? merg �n India ?i Nepal,
�n 1984, ca s? fac turul Annapurnei. �n cursul acestor peregrin?ri de o lun?,
turistul trebuie s? m?n�nce la localnici. Am fost peste m?sur? de mirat s? constat
c�t de s?rac? �n lactate era alimenta?ia lor. Nepalezul consum? rar, poate o dat?
la o s?pt?m�n?, unt de iac. (...) ?i totu?i nepalezii sunt oameni puternici ?i
rezisten?i: dac? mergi prin zona dintre Nepal ?i Tibet, vei �nt�lni faimo?ii ?erpa?
i care duc �n spate, cu ajutorul unei chingi prinse �n fa??, greut??i care pot
ajunge la 80 de kg. Ace?ti ?erpa?i pot s? mearg? 10 ore pe zi ?i s?-?i care povara
p�n? la o altitudine de 4000 de metri, f?r? s? p??easc? nimic�.
?i autorul mai spune despre ei c? sunt, practic, vegetarieni!
??rile cele mai afectate de cancerul de s�n sunt marile consumatoare de lactate...
Statele Unite, Canada, Fran?a, Italia, Elve?ia, Suedia, Marea Britanie, Australia,
Noua Zeeland?. Autorul ?i-a pus ?i alte �ntreb?ri:
�Cancerul are leg?tur? cu rasa? Cu clima? Cu geografia? Cu ereditatea? Cu
urbanizarea? Toate statisticile arat? c? mai ales tradi?ia alimentar? impune
diferen?a. �n Statele Unite, inciden?a cancerului de s�n difer? de la o etnie la
alta. �n districtul Los Angeles, cele mai afectate sunt femeile albe - 85,5%
cancere de s�n la 100.000 de femei/an; apoi femeile negre (73,1), japonezele, care
preiau imediat obiceiurile alimentare americane (72,7), apoi albele de origine
spaniol? ?i filipinezele (52), chinezoaicele (48,7) ?i, la urm?, coreencele (16,9)
(...). Japonezele care tr?iesc �n Japonia cunosc o inciden?? foarte mic? (�ntre
17 ?i 25) a cancerului de s�n. C�nd �ns? se mut? �n Statele Unite, la Los Angeles,
procentul ajunge la 73 (...)�.
?i Dr. Raphael Nogier ofer? o explica?ie cultural?:
�Unele popoare tr?iesc izolate �n str?in?tate. Chinezii constituie un astfel de
exemplu frapant. Deci ei �?i p?streaz? par?ial obiceiurile (alimentare) din ?ara
natal? (...). Nu este cazul japonezilor, care (...) adopt? foarte repede stilul ??
rii �n care emigreaz?. Astfel, la Los Angeles, japonezele sunt supuse unui risc de
dou? ori mai mare de a face un cancer de s�n, fa?? de chinezoaice (de aceea?i ras?,
totu?i), �n timp ce �n ??rile lor de ba?tin?, inciden?a acestei boli este aproape
aceea?i�.
Toate acestea, la urma urmei, sunt logice.
�A?a cum ?tim, consumul de carne este �ntr-o rela?ie semnificativ? cu frecven?a
cancerului de colon ?i de rect. Contrar unei idei preconcepute, carnea (chiar dac?
e �slab?�) este foarte bogat? �n gr?simi (...). Iar civiliza?ia noastr? occidental?
vehiculeaz? multe idei preconcepute ?i �n special aceea conform c?reia carnea
confer? o for?? deosebit?�.
Am v?zut mai �nainte cazul ?erpa?ilor vegetarieni. Am putea, de asemenea, s?-i
amintim pe japonezii din Japonia, care au pus �ntotdeauna pe?tele la loc de cinste.
Or laptele este ?i el un produs animalier foarte bogat �n gr?simi: nu-i de mirare
c? prezint? acelea?i inconveniente ca ?i carnea.
Dr. Nogier compar? consumul de lactate din dou? arhipelaguri cu clim? similar?:
insulele Hawai (americane) ?i Martinica (francez?): ��n Hawai, se distribuie �n ?
coli pahare cu lapte ?i, datorit? climei, fiecare familie consum? zilnic una sau
dou? �nghe?ate pe baz? de lapte. Consumul de produse lactate este extrem de mare
aici�. �n schimb, �locuitorii din Martinica, prin tradi?ie, consum? foarte pu?ine
lactate. �n plus, aici pre?urile lactatelor sunt prohibitive. Martinicanii m?n�nc?
foarte pu?ine �nghe?ate pe baz? de lapte, �ns? ?in mult la ?erbeturile de fructe.
Consumul de br�nz? este aici de 20 de ori mai mic dec�t �n Fran?a�. (1) Rezultatul:
de trei ori mai pu?ine cancere de s�n �n Martinica dec�t �n Hawai (28,2 fa?? de
100)!
Dr. Nogier r?spunde deopotriv? criticii aduse ideilor la mod?, conform c?rora
femeile �n v�rst? pot evita osteoporoza (?i fractura de col femural) prin
consumarea multor lactate. Se pare c? ?i �n acest caz statisticile spun altceva!
Iat? de ce Cayce, dep??indu-?i cu mult epoca, �ncercase s? scoat? laptele din
mintea multor bolnavi. Interzicerea lactatelor �n contextul american al epocii sale
ar fi fost dificil?, chiar imposibil?. De aceea, el le recomanda celor ce-l
consultau s?-?i limiteze consumul de lactate ?i, uneori, chiar s? consume lapte
praf �n loc de lapte crud.

Laptele conservat (lapte praf, lapte condensat etc.)

Unor adul?i cu lips? de calciu, Cayce le recomandase s? prefere laptele praf sau
concentrat, dac? doreau s? consume acest aliment:
�Laptele �mi face bine?
- Nu prea bine, sub forma sa obi?nuit?. A?i face mai bine s? consuma?i lapte tratat
prin evaporare; de pild?, Nestle�. (Lectura 2843-44, din 1943, pentru o femeie care
suferea de anemie)
La ora actual?, exist? multe ?i excelente feluri de lapte praf (pentru sugari), �n
farmacii ?i pe pia??. �n m?sura �n care sunt degresate, cea mai mare parte a
reziduurilor de pesticide se �nl?tur? teoretic, odat? cu gr?simea. Dar... ne
�ntoarcem la problema bine cunoscut? a polu?rii generalizate, de care nu scap?
nimeni, nici m?car vacile de la Appenzell, nici firma eleve?ian? citat? mai sus! Pe
de alt? parte, s? nu uit?m c? nici Nestle nu mai este ce era pe vremea lui Cayce!
��n loc de lapte crud, ar trebui s? consuma?i lapte praf, fie c?-l be?i sau �l
folosi?i la preg?tirea unor m�nc?ruri. C?ci laptele crud, direct de la animal, nu
este at�t de bun pentru dumneavoastr? ca laptele sterilizat ?i uscat, care o s? v?
ajute s? v? �ns?n?to?i?i�. (Lectura 1023-1)
��n toiul dimine?ii, la ora nou? ?i jum?tate sau zece, ar trebui s? consuma?i lapte
praf cu un ou - b?t�nd g?lbenu?ul (sau chiar oul �ntreg) cu lapte�. (Tonic
recomandat unui adult, �n 1932. Lectura 428-7)
�Pot s? introduc lapte ?i produse lactate �n regimul meu?
- Da, le pute?i ad?uga treptat. Totu?i, organismul dumneavoastr? va suporta mai
bine laptele praf dec�t pe cel crud. Ast?zi, mul?i oameni fac lesne din lapte, o
obsesie, de?i sunt at�tea alte produse mai bune pentru s?n?tate! Foarte pu?ine
variet??i de lapte, ast?zi, sunt lipsite de bacilii tuberculozei, foarte pu?ine
sunt destul de s?n?toase ca s? nu irite tubul digestiv. �n schimb, dac? folosi?i un
lapte pasteurizat sau praf, afla?i c? este cel pu?in la fel de bun pentru
majoritatea oamenilor ca ?i laptele crud�. (Lectura 480-42)
Aceast? lectur?, f?cut? �n 1937, arat? c? pe atunci, �n Statele Unite (?i �n
�ntreaga lume), starea sanitar? a vacilor punea probleme serioase. Vedem aici un
Cayce care nu este c�tu?i de pu?in fanatic �n privin?a consum?rii laptelui, care
prefer? laptele praf de atunci (destul de artizanal �nc?) �n locul laptelui crud,
adev?rat mediu de cultur? unde forfotesc bacili de toate genurile.
Nu sunt sigur? c? numeroasele lecturi cayciene despre lapte mai sunt valabile acum,
�ntr-at�t s-a schimbat natura acestui produs. Ele erau valabile acum cincizeci-?
aizeci de ani ?i �ntr-o ?ar? care, a?a cum am spus mai devreme, n-a str?lucit
niciodat? prin calitatea produselor agricole - dar poluarea chimic? nu era �nc?
foarte r?sp�ndit?.
Mai este ?i problema sugarilor care nu pot fi al?pta?i de mam?. Acestora li se d?
lapte praf pentru c? n-ar tolera laptele de vac? crud.
Iat? cazul unei feti?e de 20 de zile, care se n?scuse �n iunie ?i nu suporta
canicula din iulie. Colac peste pup?z?, nici nu digera bine laptele mamei:
�Pe l�ng? efectele c?ldurii, mai sunt problemele digestive datorate faptului c?
laptele dumneavoastr? con?ine prea mult? cazein? ?i corpi gra?i, ?i prea pu?ine
elemente digeste pentru feti??.
De aici se trag aceste tulbur?ri digestive, agravate de vremea cald?, care provoac?
violente erup?ii cutanate pe corp; starea ei risc? s? se agraveze dac? nu-i
schimba?i alimenta?ia; face?i-i purga?ie, cur??a?i-i c?ile digestive ca s? elimine
excesul de de?euri. Deci vom schimba laptele; nu-i mai da?i lapte de s�n, ci lapte
praf, care este mai u?or de digerat� (?i Cayce indic? o marc? local? de lapte
pentru sugari). (Lectura 1635-1, f?cut? �n 1938)
�Regimul acestui copil ar trebui s? cuprind? mult lapte. �ns? aten?ie: mai bine
lapte praf dec�t lapte de vac?. Se va vedea �n func?ie de evolu?ia bolii, �ns?
laptele praf poate ajuta la restabilirea echilibrului, lini?tind tulbur?rile
sistemului digestiv�. (Lectura 608-5, din 1937, pentru un sugar de doi ani, care
suferea de iritarea colonului.)

Reabilitarea c?pri?ei

�Ve?i putea consuma lapte de capr? sau de iap?, �n cantit??i mici, dac?-l suporta?
i. Organismul dumneavoastr? �l poate asimila, cu condi?ia s? fie �n doze mici. Dac?
m�nca?i prea mult, nu se va digerai� (Lectura 5714-2)
Cei care sufer? de o intoleran?? la lactatele obi?nuite (fabricate din lapte de
vac?) pot �ncerca s? treac? la laptele de capr? - g?si?i pretutindeni excelente
iaurturi ?i br�nzeturi din acest lapte. Dincolo de faptul c? difer?, prin compozi?
ie, de laptele de vac?, laptele de capr? este ?i mai pu?in poluat: nu s-a reu?it
�nc? s? se �nregimenteze caprele �n cresc?torii pe band?! Cresc?toriile franceze
sunt �nc? relativ tradi?ionale, multe dintre ele sunt �bio� cu adev?rat.
Am g?sit �n Virginia Beach o cooperativ? de agricultori ?i cresc?tori �biodynamic�,
de unde cump?ram un lapte de capr? destul de bun. Era o pr?v?lie ?inut? de ni?te
hippy b?rbo?i ?i at�t de p?trun?i de misiunea lor ecologic? �nc�t se credeau Sfin?
ii Vremurilor de Apoi. Nu ?tiu ce p?rere aveau c?pri?ele lor despre Apocalips?, dar
o s? v? prezint c�teva din lecturile lui Cayce despre acest tip de lapte:
�Ce cantitate de lapte trebuie s?-i d?m zilnic, acestui bolnav?�
�Laptele de capr? sau de iap? ar fi mai bun. ?i dac? n-o s? g?si?i, ar fi de
preferat laptele praf. (...) Ar fi mult mai bun dec�t laptele crud (...), care nu
este bun pentru aceast? boal?�. (Lectura 4320-3, din 1931, pentru un t�n?r de 20 de
ani, extrem de sl?bit.)
��n ceea ce prive?te laptele, organismul dumneavoastr? nu-l suport? bine
�ntotdeauna; v? produce fermenta?ie �n sistemul digestiv ?i face r?u. Aceste
inconveniente pot fi atenuate dac? m�nca?i lapte de capr? - uneori, diminea?a, la
micul dejun, cu cereale�. (Lectura 5545-1, pentru cineva care sufer? de ulcer
gastric).
�Be?i mult lapte, de fiecare dat?, dac? pute?i! La �nceput, laptele de capr? va fi
nemaipomenit de bun pentru acest organism�. (Lectura 3687-1, din 1944, pentru o
t�n?r? de 24 de ani, tuberculoas?)

Lapte fermentat (iaurt, lapte b?tut, kefir)

De data aceasta, Cayce este liric. Iaurtul �i place! A?adar, tot �nainte, cu voie
bun?! Bine�n?eles c? este vorba de iaurtul din lapte de vac?, �ns? cum �n toate
pie?ele din Fran?a, Belgia ?i Elve?ia se g?se?te iaurt de oaie, pute?i adopta
recomandarea urm?toare:
�V? sf?tuim s? v? procura?i iaurt �n cel mai scurt timp. Acesta va �mpiedica ac?
iunea bacililor din colon. Ei prolifereaz? �n materiile care stagneaz? �n
intestinul dumneavoastr?, �n loc s? circule!� (Lectura 1045-5)
Cayce face aceast? recomandare unei tinere bolnave de tuberculoz?, �ntruc�t el
consider? (?i va reveni des asupra acestui aspect!) c? blocajele intestinale stau
la originea celor mai multe �mboln?viri. Pentru el, toxinele acumulate �n intestine
trec apoi �n s�nge ?i reintr? �n circula?ia sanguin?. Aceste de?euri otr?vesc a?
adar tot organismul, �n loc s? fie evacuate.
El �?i avertizeaz? bolnavii ne�ncetat asupra constipa?iei: �Urm?ri?i evacuarea de?
eurilor�, repet? el mereu Un intestin lene?, lipsa de tonus a unui colon obosit sl?
besc organismul, care nu se mai poate ap?ra de diver?ii viru?i ?i microbi.
Aici este vorba de bacilul Koch, agentul tuberculozei. Primul pas spre vindecare
este cur??area tubului digestiv. Iaurtul, ob?inut din lapte cu �ferment bulg?resc�,
pare din acest punct de vedere medicamentul-minune:
�Iaurtul, dac? este bine preg?tit, poate permite intestinului s? absoarb? mai bine
substan?ele nutritive. ?i, �n aceste condi?ii de inactivitate general? (bolnava
este, probabil, ?intuit? la pat), el poate restabili coordonarea dintre func?iile
ficatului, splinei, pancreasului, pl?m�nilor, rinichilor. Din cauza acestei tulbur?
ri sunte?i bolnav?�. (Lectura 1045-9, f?cut? ceva mai t�rziu, �n 1936, pentru
aceea?i pacient?)
�Ar trebui s? consuma?i iaurt, m?car �n urm?toarele patru-cinci s?pt?m�ni, c?ci
este un antiseptic intestinal. ?i s? o face?i cu regularitate�. (Lectura 3154-1)
Alt caz, �n 1922:
�M�nca?i iaurt, de trei ori pe zi�. (Lectura 5703-1)
Bine�n?eles, tuberculoza face ast?zi cu mult mai pu?ine victime: se cunoa?te
medicamentul care o combate eficient. De atunci �ns?, au ap?rut alte boli: cancere,
sida, reumatisme, afec?iuni respiratorii ?i cardiace etc.. Marele public crede c?
acestea se deosebesc foarte mult �ntre ele; or Cayce afirm?, dimpotriv?, c? au
toate aceea?i cauz? ini?ial?: �mb�csirea organismului cu de?euri toxice care,
treptat, �l otr?vesc. Cayce nu este singurul care sus?ine acest lucru, iar medicina
actual? �i d? dreptate.
Primul lucru care trebuie avut �n vedere pentru p?strarea s?n?t??ii este, deci,
combaterea constipa?iei ?i a tulbur?rilor intestinale, Iat? c�teva cazuri care
justific? tratamentul cu iaurt:
�Eu zic s? m�nca?i, �ntre pr�nz ?i cin?, un iaurt fermentat. De pild?, lapte b?tut
sau iaurt, da?� (Lectura 1186-3)
�Pute?i m�nca lapte, dar de preferin?? lapte b?tut sau chiar iaurt cu ferment de
tip bulg?resc. V? face foarte bine�. (Lectura 91-2)
�Ar trebui s? pute?i bea lapte proasp?t muls, c�nd este cald �nc?, de la vac?! Sau,
dac? nu ave?i cum, lapte fermentat de tip bulg?resc�. (Lectura 81-2)
?i acum, cineva care sufer? de colit? ?i �l �ntreab? pe Cayce:
��mi recomanda?i br�nza?
- Nu e grozav? pentru dumneavoastr? (...), dec�t dac? e proasp?t? (...). Ar fi mai
bine s? consuma?i iaurt sau alte tipuri de lapte fermentat care, de fapt, nu sunt
altceva dec�t materia prim? pentru br�nz?! A?a ar fi mult mai bine pentru
problemele intestinale de care suferi?i.
- A?tept�nd s? m? vindec, ce pot face c�nd am migren??
- A, dac? urma?i recomandarea de mai sus, aproape c? nu ve?i mai avea migrene! Ele
sunt provocate tocmai de aceast? presiune exercitat? asupra colonului�. (Lectura
846-1)
Iat? c�teva recomand?ri complementare, care v? �mbie s? v? prepara?i propriul iaurt
- nu e a?a de greu; se g?sesc �iaurt?rese� (Juc�ndu-se permanent cu cuvintele, a?a
cum ne-a obi?nuit �nc? de la primul volum, autoarea folose?te yaourti�res (=iaurt?
rese) prin analogie cu couturi�res (=croitorese) ?i, de aici, ajunge s? vorbeasc?
de �confec?ionarea� iaurtului! (N.tr.)) care u?ureaz? ...confec?ionarea!
�Cum trebuie preg?tit iaurtul pentru aceast? boal??
- Iaurtul se preg?te?te f?c�nd un lapte prins, care apoi, trec�nd �n circuitele
sistemului digestiv, ajut? la eliminarea de?eurilor. Deci l?sa?i laptele s? se
prind? ?i consuma?i-l �n cantit??i foarte mici (...). �n iaurt, cazeina din lapte -
care poate fi indigest? �n stare proasp?t? - este transformat? astfel �nc�t ajut?
tranzitul intestinal�. (Lectura 1045-8)
�Insist?m s? introduce?i iaurtul �n regimul dumneavoastr?, c?ci este un cur??itor
foarte activ al colonului ?i, de altfel, al tuturor intestinelor. Acesta nu numai
c? o s? v? purifice tubul digestiv, dar o s? v? aduc? ?i energia necesar? refacerii
for?elor vitale. Astfel ve?i ajunge treptat la o func?ionare normal?.
Acesta o s? v? permit?, de asemenea, s? v? cur??a?i sistemul circulator ?i o s? v?
dea putere ca s? rezista?i la agen?ii infec?io?i care v? perturb? circula?ia
sanguin?, pl?m�nii, sistemul locomotor; acesta o s? v? fortifice ?i sistemul nervos
epuizat�. (Lectura 1542-1)
A cam �ncurcat-o bolnava de mai sus: o biat? b?rcu?? �n care intr? ap? din toate p?
r?ile! Cayce �ncepe tratamentul cu o cur? de iaurt, f?r? s? se descurajeze.
Cucerit? de optimismul lui Cayce, m? voi duce m�ine diminea?? s? cump?r iaurt de
oaie la pia?a bio din bulevardul Raspail (Paris); sau la cea din Issy-les-
Moulineaux, miercurea dup?-amiaza. Acolo m? �nt�lnesc cu to?i prietenii cumsecade
pe care i-am cunoscut c�ndva la primele saloane �Marjolaine�: ni?te fl?c?i foarte,
foarte curajo?i, care se lupt? cu v�nturile ?i valurile de ani de zile, ca s?-?i
impun? excelentele produse. ?i, contrar zvonurilor, ei nu v�nd mai scump ca al?ii,
ba chiar mai ieftin... pentru c? adesea nu exist? intermediar: produc?torul �i
vinde direct consumatorului! A?adar m�ine, voi aduce bidoane cu iaurt din lapte bio
(de oi), preparat de in?i care-?i las? oile s? pasc? �n Natur?. Ace?ti produc?tori
nu pun �n produsele lor nici arome artificiale, nici aditivi de vreun fel, nici
coloran?i; ceea ce se simte imediat, din gust. S? mai vedem c�teva lecturi.
�Asemenea acumul?ri de toxine impun luarea unor m?suri eficiente. Dac? nu, efectul
lor asupra sistemului nervos se va repercuta asupra tuturor activit??ilor
organismului. Organismul se anemiaz?; nu mai poate asimila hrana ?i va refuza
majoritatea alimentelor.
Toate acestea vin dintr-un gen de depresie nervoas?, care perturb? func?iile
digestive, astfel c? stomacul nu mai func?ioneaz?; nu e paralizat, da� nu mai merge
cum trebuie ?i se produc fermenta?ii nedorite. Rezult? o cantitate de gaze �n
duoden ?i �n partea superioar? a jejunului; intestinele fac g?l?gie ?i toate
acestea tulbur? serios organismul; iat? de ce sunte?i a?a de obosit?, at�t de sl?
bit? - mai ales dup? menstrua?ie; iat? de ce ave?i dureri de cap, ?i chiar grea??.
Ce harababur?!
Deci, ca s? c?p?ta?i putere ?i s? v? reface?i s?n?tatea treptat: iaurt!� (Lectura
5210-1, pentru o femeie de 22 de ani)
S? trecem la alt tip de lapte fermentat recomandat de Cayce, laptele b?tut sau
�buttermilk� (engl.).
�Laptele b?tut �mi face bine?
- Depinde de modul cum este preparat. Cel care se g?se?te �n mod obi?nuit o s? v?
produc? gaze intestinale. Dar laptele fermentat de tip bulg?resc e bun - cu modera?
ie. Nu m�nca?i prea mult�. (Lectura 404-6
�Laptele b?tut ?i alte tipuri de lapte [fermentat] ca laptele bulg?resc vor fi
excelente pentru a ajuta, la dumneavoastr?, flora intestinal?, care va u?ura
activitatea sistemului digestiv.
�Laptele pasteurizat �mi face bine? Ce crede?i despre buttermilk preparat din lapte
pasteurizat?�
- Laptele crud ar fi, desigur, mai bun pentru dumneavoastr?. Dar laptelui
pasteurizat ar trebui s? i se mai adauge ceva care s? stimuleze sucurile
gastrice, ?in�nd cont de tulbur?rile pe care le ave?i �n sistemul digestiv! Iat? de
ce laptele fermentat cu ferment �bulg?resc� o s? v? dea for?ele vitale necesare
pentru stimularea sucurilor gastrice din stomac!� (Lectura 404-2)
�Toate felurile de iaurt ?i de ferment sunt bune pentru dumneavoastr?. Fire?te, va
trebui s? consuma?i ?i lapte b?tut. Toate acestea con?in elemente care v? vor
elimina germenii infectio?i din sistemul intestinal!� (Lectura 538-57)
�Regimul dumneavoastr? trebuie schimbat des, astfel incit s? permit? sistemului
digestiv s? asimileze alimentele. Consuma?i lapte b?tut cit de mult pute?i:
�ntotdeauna o s? v? fac? bine!� (Lectura 67-1, pentru o persoan? obosit?)
�Varia?i meniurile de sear?; din c�nd �n c�nd, be?i un pahar ?i jum?tate de lapte
b?tut (aten?ie s? nu fie prea vechi). Ad?uga?i p�ine integral?�. (Lectura 1419-5,
pentru un organism d?r�mat de tot)
Laptele b?tut se poate face foarte bine acas?: eu am asigurat necesarul familiei
noastre ani de-a r�ndul! Trebuie s? v? procura?i ferment (care seam?n? cu o
ciuperc? alb?, mare), s?-l pune?i pe fundul unui borcan (sau o damigean? de sticl?
ca acelea folosite pentru o?et), cu 1-2 litri de lapte... ?i apoi. laptele b?tut se
face singur!
Se adaug? din c�nd �n c�nd lapte dulce, a?tept�nd s? fermenteze. Cayce are
dreptate: c�nd este �nc? proasp?t, ?i deci abia fermentat, laptele b?tut are un
gust picant extrem de tonic ?i potole?te setea. �ns? dac? este l?sat s? se
�nvecheasc?, adic? s? fermenteze prea mult f?r? s? se mai adauge lapte dulce, se
alcoolizeaz? ?i devine mult mai pu?in pl?cut - ?i mai pu?in digest.
?i �n cazul laptelui b?tut ne confrunt?m cu aceea?i problem? ca la cre?terea
animalelor domestice: este hr?nit, supravegheat, consumat - ?i vrea s? fie iubit...
Orice absen?? prelungit? este resim?it? ca un abandon, adic? o catastrof?!
�ntr-o zi, la �ntoarcerea dintr-o vacan?? de zece zile, am constatat c? ciuperca
mea devenise uria?? (devorase tot laptele!) - dar mul?umesc lui Dumnezeu c? era
�nc? vie. Atunci am reu?it s? o salvez hr?nind-o iar cu lapte dulce ?i vorbindu-i
frumos. ?i am luat-o �nc? o dat? de la cap?t, eu ?i ea.
P�n? la urm?toarea vacan?? - cea mare, din p?cate! Nu prea ?tiam ce s? fac cu ea
c�t lipseam, a?a c? mi-am �ncredin?at slujba?ul unei vecine, cu o sumedenie de
recomand?ri. Ce p?cat!... Deloc �bio�, ea n-a �n?eles c? era p?str?toarea unui
lucru de pre?. A plecat ?i ea �n vacan??, pe nea?teptate ?i ceva mai mult timp. La
�ntoarcere, ciuperca murise: era uscat?, irecuperabil?. Iar eu, f?c�nd preg?tiri de
mutare, cu cei trei copii, nu-mi vedeam capul de treab? ?i n-am avut timp, nici
curaj s? mai caut aceast? pas?re rar?; de atunci cump?r lapte b?tut de la l?pt?rie
bio, regret�nd vremurile c�nd �l preparam eu �ns?mi, f?r? nici o greutate, datorit?
unei ciuperci cumsecade!
Iat? un caz de obezitate, c�nd Cayce precizeaz?:
�Lapte b?tut, uneori. �ns? aten?ie, s? nu-l consuma?i cu prea multe legume�.
(Lectura 2096-1)
�n Bretagne, m�ncam laptele b?tut cu turte de hri?c? - cereal? integral? (?i bio,
c�ndva!). Aici, pentru un ulcer duodenal ?i o apendicit?, e ca �n tradi?ia breton?:
�Mai bine. m�nca?i lapte b?tut, dumicat cu buc??ele de p�ine sau m?m?lig? (de gr�u
sau porumb integral)�. (Lectura 481-4)
Sau:
�La cin?, m?n�nc? ?i lapte b?tut, dac? e proasp?t, sau lapte fermentat bulg?resc.
Va fi excelent!� (Lectura 5682-2, pentru o feti?? care f?cea crize de astm.)
Iat? o alt? recomandare, pentru un diabetic:
�S? m�nca?i mult lapte b?tut �n timpul meselor, zilnic, da? De preferin??, lapte b?
tut proasp?t; acesta con?ine elemente care vor fi utile sistemului intestinal, �n
starea de s?n?tate �n care v? afla?i�. (Lectura 2040-1)
�n schimb, �n acest caz de artrit?, bolnavul nu trebuie s? m?n�nce laptele b?tut cu
cl?tite dantelate:
�Pu?in lapte b?tut din c�nd �n c�nd, �ntre mese - dar nu la mas?!� (Lectura 932-1)
�n �ncheiere, este interesant s? ?tim c? �n caz de cancer, laptele b?tut poate
contribui la �ntremarea general? a organismului:
�Mai ales, nu cantit??i mari de carne! �n schimb, be?i mai mult lapte b?tut!�
(Lectura 1967-1)
Tuturor bolnavilor atin?i de cancer, Cayce le va face �ntotdeauna aceast?
recomandare: �nlocui?i carnea cu lapte fermentat. Feti?ismul c?rnii ne ucide, dup?
cum afl?m de la Dr. Kousmine:
�Alimenta?ia spartan? a solda?ilor greci era alc?tuit? �n special din smochine,
nuci, p�ine de orz ?i br�nz?. Aceast? alimenta?ie a dus la o remarcabil? rezisten??
fizic? ?i capacitate de efort. Grecii au c�?tigat r?zboaie, s-au �mbog??it ?i au
�nceput s? consume mult? carne. Solda?ii au devenit mai pu?in rezisten?i ?i au fost
�nvin?i de romani, care m�ncau, �n vremea aceea, p�ine de orz, mei, linte ?i ulei.
Apoi romanii au urmat aceea?i evolu?ie, ?i-au pierdut puterea ?i au fost �nvin?i de
barbari�. (Dr. Kousmine, Soyez bien dans votre assiette jusqu�� 80 ans et plus /
Lua?i-v? s?n?tatea din farfurie, p�n? la 80 de ani ?i peste, op. cit.)
Emo?ionant rezumat al istoriei privite prin prisma alimenta?iei. Dac? civiliza?iile
Europei de sud consumau �n mod tradi?ional mai mult br�nz? de capr? ?i de oaie
dec�t carne, exist? �ns? altele care nu se ating de lactate:
�??ranii japonezi de pe continent sunt �n principal vegetarieni. Ei nu m?n�nc? pe?
te dec�t o dat? sau de dou? ori pe lun?. Nu au produse lactate, dar le �nlocuiesc
cu soia. Acestei alimenta?ii �i corespunde o capacitate de efort muscular
necunoscut? nou?. Astfel, culii japonezi pot lesne s? str?bat?, alerg�nd, 40 de
kilometri pe zi, timp de trei s?pt?m�ni la r�nd, hr?nindu-se cu orez, arpaca?
pisat, cartofi, castane ?i r?d?cini, �n timpul unui astfel de efort, ei evit?
carnea, care �i face - zic ei - mai pu?in sprinteni. Unii culi pot alerga 110 km �n
14 ore ?i jum?tate!�

Un str?in care n-a fost �nc? naturalizat: laptele de soia

Inspir�ndu-se dup? modelul oriental, unii nutri?ioni?ti ne propun s? �nlocuim

laptele animal cu lapte de soia. Nu sunt sigur? c? ideea e pe at�t de genial? pe
c�t o consider? unii. Mai �nt�i pentru c? noi nu suntem orientali, iar soia nu este
(sau nu �nc? pe deplin) o plant? de la noi. Or Cayce ne sf?tuie?te �ntotdeauna s?
ne hr?nim cu ceea ce cre?te pe p?m�ntul unde tr?im. �n al doilea r�nd, pentru c? la
ora actual?, toate atuurile naturale (vitamine, oligoelemente...) ale acestei
plante sunt distruse �n cursul cultiv?rii, prelucr?rii ?i comercializ?rii, ca �n
orice cultur? industrial?. �n plus, chiar ?i �n cele mai bune condi?ii, �laptele de
soia nu este bun pentru oricine; dac? nu-i asimilat, poate provoca reac?ii
digestive cu urm?ri asupra sistemului cardiac� spune Cayce (Lectura 1206-6). Iar
�ntr-o lectur? ulterioar?, f?cut? pentru o fat? de 14 ani, Cayce insist?:
�Laptele de soia sau produsele din soia ar fi foarte bune pentru acest organism.
Dar nu v? a?tepta?i la minuni!� (Lectura 1206-11)
Or majoritatea lecturilor �n care se recomand? lapte de soia vizeaz? copii, nu
adul?i:
�Diminea?a, mai bine lapte de soia� (Lectura 2153-2, pentru o feti?? de 12 ani,
bolnav? de epilepsie)
�Trebuie lapte de soia �n locul laptelui de vac? ?
- Pentru acest organism, ar fi foarte bun�. (Lectura 1188-6, pentru un b?ie?el de 8
ani)
N-am g?sit dec�t o singur? lectur? pentru un adult:
�Bolnava ar trebui s? bea lapte de soia?
- Depinde mult de activit??ile ei. Dac? face destul? mi?care, dac? cheltuie?te
suficient? energie, [laptele de soia] va fi asimilat u?or, deci e bun. Dac? nu,
dac? cheltuie?te mai mult? energie mental? dec�t fizic?, nu va fi a?a de bun!�
(Lectura 1158-18, pentru o femeie de 48 de ani)
Reiese de aici c? admira?ia exagerat? manifestat? acum pentru laptele de soia nu
era �mp?rt??it? ?i de Cayce: n- ar trebui s?-l transform?m sistematic �ntr-un
�nlocuitor al laptelui. O alt? lectur? - f?cut? tot pentru un copil - arat?
entuziasmul redus pe care-l manifesta dragul de Edgar fa?? de acest aliment. ?i
�nc? soia de pe vremea lui nu era transgenic?...

Sm�nt�na proasp?t? din Normandia

Exist?, la noi, o infinitate de re?ete care folosesc sm�nt�na proasp?t? (sosuri,

supe, pireuri, t?i?ei, deserturi etc.), care nu au echivalent �n Statele Unite;
iat? de ce am g?sit at�t de pu?ine lecturi privind folosirea sm�nt�nii proaspete.
G?sim totu?i un caz, mama unei feti?e de treisprezece ani, cu grave tulbur?ri
digestive:
�Ar fi bine ca boln?vioara noastr? s? nu m?n�nce produse lactate, cu excep?ia
untului ?i a sm�nt�nii? ?i ar trebui s? le �nlocuim cu lapte de soia?
�Pe moment, a?a ar fi mai bine pentru acest organism. La pr�nz, s? m?n�nci lapte
praf, nu proasp?t - ?i mai ales nu fiert. De aceea nu-?i recomand �nghe?ata�.
(Lectura 461-1)
Dac? englezii numesc �nghe?ata �ice-cream� - �cr�me glac�e�, �n francez? este
pentru c? la origine, chiar con?inea sm�nt�n? proasp?t? (fr., creme) pe l�ng? ou?
etc. Celor care nu suport? lactatele, Cayce le-a recomandat
�Da?i-i �nghe?ate sau parfeuri; asta �l va �ntrema!� (Lectura 2299-13, pentru un b?
ie?el de 4 ani, foarte anemic)...
Cu condi?ia ca �nghe?ata s? fie f?cut?, �ntr-adev?r, din sm�nt�n? proasp?t? - ceea
ce este tot mai rar! Alt copila?, de 3 ani, atins de paludism, are nevoie de un
tonic:
�Da?i-i alimente u?or de asimilat. �nghe?ate ?i ?erbeturi; ar fi foarte bune pentru
el�. (Lectura 402-1)
Unei femei tinere, suferind de constipa?ie:
�Domnule Cayce, da?i-mi un regim pe care s?-l urmez!
- Alege?i mai mult alimente care vor crea alcalinitate �n tubul digestiv, �n
general. Aten?ie, nu prea multe dulciuri odat?; doar cl?tite la micul dejun, cu
siropuri. �n afar? de asta, evita?i deserturile prea dulci - �ng?duind totu?i
�nghe?atele ?i parfeurile - cu modera?ie �ns?!� (Lectura 480- 13)
C�nd te g�nde?ti c?, la �nceput, �cremele de fa??� (�cr�mes de beaute�) erau
fabricate din sm�nt�n? proasp?t?... Iar limba englez? a preluat termenul �n
industria cosmetic? (Cold cream, Night cream etc.). Vaca nu mai are, desigur, nici
o contribu?ie la aceste creme, de mult timp!
�n Statele Unite, exist? ?i fri?ca - whipped cream (�cr�me fouett�e�, fr.) - sut?
la sut? sintetic?, la fel ca untul care v? este servit �n hoteluri, restaurante ?i
avioane. Compozi?ia �nscris? pe etichet? v? anun?? un cocteil de gelatinizan?i,
coloran?i, conservan?i, emulsifian?i, antiaglutinan?i, accentuatori de gust sau
God-knows-what (=Dumnezeu-mai-?tie-ce)... Important este s? fie alb? ?i spumoas? (?
i c�t mai dulce cu putin??). Din p?cate, suntem ?i noi invada?i de aceast?
falsificare!
Judecind dup? lecturi, se pare c? de cele mai multe ori pacien?ii lui Cayce
consumau sm�nt�na �mpreun? cu laptele, f?r? s? o separe:
�Laptele ar trebui s? v? fie b?utura de c?p?t�i, cu tot cu sm�nt�n?, ?i dac? se
poate, c�nd este cald, abia ie?it din ugerul vacii, proasp?t muls, da? (...) O s?
v? ajute s? v? reface?i poten?ialul energetic�. (Lectura 4145-1)
Sm�nt�na fiind �n mod normal materia prim? pentru unt, cred c? indica?iile
terapeutice ale acestor dou? produse lactate sunt asem?n?toare. �n orice caz,
sm�nt�na se diger? mult mai u?or atunci c�nd este crud? dec�t g?tit?.

Untul, caimacul...

...?i �fata l?pt?resei pe deasupra �nvoielii� (sau pe deasupra mesei, �n alt?

versiune)! Aceast? expresie foarte r?sp�ndit? �i desemneaz? pe cei ce vor s?
consume (f?r? s? pl?teasc?), s? se �nsoare cu floarea fetelor (nu cu buruiana), pe
scurt, s? m?n�nce castanele (pe care al?ii le scot din foc).
Mi-a fost foarte greu s? g?sesc unt �n America neao??, �n avioane, mi se oferea un
produs bizar, care aducea vag cu untul, prin culoare ?i prin cutiu?a din plastic,
dar a c?rui genealogie ajungea sigur �n familia margarinei. Era execrabil pentru
limba unui normand (f?r? �ndoial? c? ?i pentru stomac). Cu ocazia unei petreceri la
Funda?ia Cayce, am vrut s? contribui cu o tart?. Prin urmare aveam nevoie, pentru
aluatul fraged, de unt, sare, ap? ?i f?in?. Numai apa era available, adic? se g?
sea. F?in? de gr�u obi?nuit?, numai ia cooperativa bio; sarea care se vindea �n
ora? era hiperindustrial?, con?in�nd sumedenie de aditivi. C�t despre unt... nimeni
nu-l folosea la mas?, nici la pr?jituri: toate femeile de la A.R.E. cump?rau
margarin? ?i aluat de tart? congelat, gata f?cut. P�n? la urm?, am dibuit ni?te unt
�ntr-un magazin �special produits �trangers�. A?a m-am dumirit c? era un produs pu?
in consumat acolo, chiar ?i pe vremea iui Cayce; lecturile care-l amintesc sunt
relativ pu?ine.
�De ce m? dor umerii ?i mai ales dreptul?
- Din lipsa unei coordon?ri �ntre sistemul nervos ?i sistemul digestiv, mai exact
sistemul nervos central ?i sistemul nervos simpatic, Iat? din ce motiv nu digera?i
corpii gra?i ?i n-ar trebui s?-i consuma?i. Totu?i, pute?i face o excep?ie cu
untul, uneori. V? recomand s?-l asezona?i cu legume�. (Lectura 3033-1)
Cayce estima, �n vremurile acelea binecuv�ntate c�nd nu se auzise de �vaca nebun?�,
c? dintre toate gr?simile animale, untul este cel mai inofensiv:
�Niciodat? mul?i corpi gra?i �n acela?i timp. Asezona?i-v? legumele cu unt ?i va fi
mai bine chiar s? le g?ti?i �n h�rtie special?, ca s? fiarb? �n suc propriu ?i �n
propriile lor s?ruri minerale. Dac? le pune?i �n ap?, cum se face de obicei, aceste
elemente pre?ioase se vor pierde. G?ti?i-v? legumele �n acest fel, f?r? ap?, �n?bu?
it, ?i asezona?i-le apoi cu unt (crud)�. (Lectura 3095-1, pentru un bolnav atins de
scleroz? �n pl?ci).
Am vorbit deja, �n mai multe c?r?i, de aceast? g?tire �n?bu?it?, sau �n h�rtie
special?, principiu reg?sit �n Maroc, �n cazul acelor �tajines�: legumele se coc la
foc foarte mic, �n suc propriu, p?str�nd astfel s?rurile minerale ?i vitaminele.
Toat? genialitatea buc?t?riei fran?uze?ti ?ine de marea varietate a corpilor gra?i
folosi?i. Iar ace?tia se deosebesc foarte mult �ntre ei, �n planul s?n?t??ii. �n
Alsacia, se folose?te gr?simea de porc, adic? untura topit?; �n sud-vest, gr?simea
de g�sc? (sau de ra??). �n sud, avem divinul ulei de m?sline ale c?rui virtu?i sunt
ne�ncetat ridicate �n sl?vi de Cayce. �n alte regiuni (Savoia, Dordogne etc.), se
vinde la pia?? ulei de nuc? produs artizanal, �n nord, se face ulei de alune ?i
ulei de in. �ns? normanzii au c�?tig de cauz?: sm�nt�na proasp?t? ?i untul de
Isigny de?in �nt�ietatea �n tot Hexagonul! �nfr�n?i totu?i de bretoni, c�nd e vorba
de untul s?rat (m? mir totu?i c?, �n Elve?ia, untul nu are izul acela de stropi de
val, pe care i-l d? sarea...). �n fine, cultiv?m ?i floarea soarelui pentru ulei ?i
mai fabric?m ulei din semin?e de struguri. Edgar Cayce �ncuviin?a toate aceste
uleiuri vegetale, cu condi?ia s? fie consumate crude. �n schimb, r?m�ne �ntotdeauna
foarte sever fa?? de folosirea gr?similor animale - cu excep?ia untului crud, cu
care este indulgent (dac? nu se face abuz):
�Seara, dac? e ora cinei, m�nca?i legume bine fierte, ceea ce nu �nseamn? c? vor fi
g?tite �ntr-un corp gras sau cu un corp gras... ci g?tite �n suc propriu, la abur
sau �n h�rtie special?. Apoi le asezona?i cu unt - dar mai ales f?r? sl?nin?, nici
carne, nici gr?sime g?tit?�.
Consultanta 844 trebuie s?-?i ia adio de la andivele cu jum?ri!
�Ce-mi provoac? aceste nevralgii pe omopla?i, pe partea dreapt? a coloanei
vertebrale?
- Cauza este digestiv?. Trebuie s? consuma?i pu?ini corpi gra?i, nu prea mult unt,
nici produse lactate�. (Lectura 1770-7, pentru cineva care nu asimileaz?
alimentele)
O parte din cititori se mir? v?z�nd cum Cayce recomand? unt mai multor bolnavi. Dar
s? nu uit?m contextul acelei epoci ?i al acelor civiliza?ii anglo-saxone care ?i-au
impus, �n final, �n lumea �ntreag?, codul alimentar (cu bolile derivate din el!).
Or America de Nord era (?i este �nc?) foarte obi?nuit? cu carnea de porc, cu ?unca,
untura etc. Bolnavii lui Cayce consumau probabil mult? ?unc? (�bacon�), pentru c?
el le atrage aten?ia mereu asupra acestor gr?simi foarte greu de digerat - ?i
�ncearc? s? le sugereze �nlocuirea cu unt... Adic? un r?u mai mic!
Uleiurile vegetale folosite la noi, �n Europa alpin? ?i meridional?, nu le erau
deloc accesibile bolnavilor americani ai lui Cayce: uleiul de nuc?, alune, floarea
soarelui, m?sline, in, migdale etc. Pentru mul?i, ar fi fost imposibil de procurat
aceste uleiuri, mai ales pure ?i la prima pres?, la rece - except�nd uleiul de
arahide, plant? cultivat? �n sudul Statelor Unite. Cayce, realist, alege cel mai
inofensiv corp gras de care dispuneau bolnavii s?i. E mai bine ca doamna 3033, care
m?n�nc? sigur bacon pr?jit? la micul dejun, s? o �nlocuiasc? cu o boab? de unt crud
pus pe legume!
C?ci, �n toate lecturile unde Cayce prescrie unt, el sub�n?elege s? fie crud ?i �n
cantitate foarte mic?. ?i pentru c? una din lecturile de mai sus (nr. 3095) era f?
cut? pentru un caz de scleroz? �n pl?ci, s? amintim teoria lui Dr. Maschi (Dr
Maschi, Sauv� par mes malades / Salvat de bolnavii mei, Ed. C.E.D.S., Le Havre) �n
privin?a acestei boli: ea pare a fi consecin?a unei serii de agresiuni ale vie?ii
moderne �mpotriva sistemului nervos; bolnavii atin?i de scleroz? �n pl?ci sunt �n
special victime ale polu?rii electrice datorate unei vie?i prea rupte de Natur?:
haine de nylon, ?osete prea izolatoare, mochete sintetice, vecin?tatea liniilor de
�nalt? tensiune sau aparate electrocasnice poluante din punct de vedere electric...

Br�nzeturile

S? nu m? acuza?i de �antiamericanism primitiv�: to?i cei ce au locuit �n Statele

Unite ?tiu c? br�nza nu face parte din specificul local. Am v?zut �n New York ?i
Washington magazine de �produse exotice�, unde europenii puteau g?si - la pre?ul
aurului - c�teva br�nzeturi sosite cu ultimul metrou.
�n America neao??, unde locuiam eu, ni?te prieteni inimo?i au avut bun?tatea s? m?
duc? h?t, departe, cu ma?ina, la un magazin specializat �n produse str?ine. Acolo,
se g?sea fetta (cunoscut? pe plan local datorit? puternicei comunit??i grece?ti
implantate �n Statele Unite), Swiss cheese (?vai?er t?iat �n felii preambalate),
cheddar englezesc, gouda olandez? ?i, �n fine, UN camembert fran?uzesc (marca �La
Fayette�, cu eticheta adaptat? pentru consumatorul local!). ?i asta era tot. Figura
mea dezam?git? i-a mirat grozav pe acei prieteni: �N-ai vrut br�nz?? Uite-o! Ce mai
vrei?� Cum s? le spun c? Swiss cheese avea un gust de s?pun, camembert-ul un gust
de carton, gouda, gust de vat?, iar cheddar-ul, un gust de rinichi...
�n disperare de cauz?, am cump?rat lapte de capr? de la cooperativa bio din ora?,
ca s?-mi prepar singur? br�nzeturile.
Am pus laptele la soare, s? se prind?, l-am scurs printr- o strecur?toare de
plastic pe care mi-am confec?ionat-o singur?, i-am ad?ugat sare, verdea??,
mirodenii etc., �nc�t aproape am reu?it s?-mi fac un bulg?ra? de Chavignol de cas?!
V-am povestit toate acestea ca s? nu a?tepta?i de la Cayce un discurs complet ?i
performant despre br�nzeturi! Edgar se adapta cererii; el vindeca oamenii din ?ara
sa, c?rora le vorbea pe �n?eles, nimic mai mult. Iat? o femeie de 37 de ani, atins?
de obezitate (�ntr-o vreme c�nd obezitatea �nc? nu devenise flagel na?ional):
�Nu m�nca?i prea mult? br�nz?, indiferent de tip (...). ?i asta p�n? o s? v?
vindeca?i de acest dezechilibru hormonal care v-a f?cut s? v? �ngr??a?i�. (Lectura
2988-1)
Dar unei doamne de 66 de ani, care era anemic? ?i suferea de nefrit?, i se spune �n
schimb:
�O mare cantitate de gr?simi este indigest? pentru organismul dumneavoastr?. Vede?i
bine c? nu pute?i digera corpii gra?i! Singurii pe care vi-i pute?i permite sunt
br�nzeturile�. (Lectura 1409-9)
Totu?i Cayce nu face, ca noi, deosebire �ntre br�nza gras? ?i cea slab?, tocmai
pentru c? aceast? consultant? american? nu prea avea din ce s? aleag?.
Iat? alt caz, unde e vorba de un diabetic:
�Nu amesteca?i cartofii ?i br�nza! Niciodat? s? nu fie �mpreun? la aceea?i mas?�.
(Lectura 3166-1)
...P?cat de gratin dauphinois! Se pare c? �n general: �br�nzeturile consumate
�mpreun? cu proteine pot produce fermenta?ii nes?n?toase�. (Lectura 1158-3)
Or cartofii men?iona?i mai sus sunt proteine - vegetale, e drept, dar totu?i
proteine, ca toate f?inoasele!
�nc? o bolnav? care, la r�ndu-i, sufer? de constipa?ie cronic? (iar br�nza este
orice numai ...laxativ, nu!):
�Schimb�ndu-v? regimul, ve?i evacua mai bine. Fi?i un pic mai coerent? �n alimenta?
ie: nu prea multe feculente, de exemplu spaghete cu br�nz?. De?i br�nza o pute?i
consuma cu modera?ie, dac? e vorba de cheddar�. (Lectura 459-11)
Doi b?rba?i de cincizeci de ani, am�ndoi suferind de dezechilibre endocrine,
�ntreab?:
�S? m?n�nc br�nz??
- �n nici un caz! S? nu v? atinge?i de br�nz?!� (Lectura 3276-1)
�Evita?i combinarea br�nzei cu feculente, de exemplu macaroane cu br�nz?. M�nca?i-
le separat, din c�nd �n c�nd, dar nu �mpreun?. Oricum, gr?simile niciodat? �n
cantit??i mari�. (Lectura 2020-1)
Cele dou? m�nc?ruri italiene?ti men?ionate mai sus, macaroane ?i spaghete cu
br�nz?, mai con?in multe alte ingrediente: mirodenii, ulei de m?sline, ro?ii, f?in?
(pentru sos), sl?nin?, ?unc? etc. E vorba de feluri de m�ncare destul de elaborate,
foarte hr?nitoare ?i a c?ror compozi?ie variaz? de la o regiune la alta, �n Italia.
Totul depinde a?adar de ce punem �n ele. Bine�n?eles c? o farfurie plin? cu
spaghete napolitane �ndeamn? la siest?. Ma che?...
�nc? un caz de constipa?ie asociat? cu probleme circulatorii:
�Evita?i amestecarea unor cantit??i mari de cu p�ine ?i dulciuri ?i, mai bine,
lua?i aminte la respectarea propor?iei de 20% alimente acide fa?? de 80% alcaline�.
(Lectura 1315-6)

Ca? ?i lapte prins

?in�nd cont de rezervele enun?ate mai sus �n privin?a laptelui de vac? ?i de

intoleran?ele la lapte �n general, totu?i Cayce recomand? laptele prins mai multor
bolnavi (lecturile nu spun dac? e vorba de lapte de capr?, iap?, oaie sau vac?).
�n tradi?ia francez?, �ca?ul� desemna laptele �nchegat - �ndulcit sau nu. Trei
feluri de plante, la alegere �n func?ie de regiune, erau folosite pentru �nchegarea
laptelui:
- florile de dr?gaic? (Gallium verum) �n Auvergne;
- florile de scai �n regiunile atlantice;
- o r?muric? de smochin �n sud.
Florile de dr?gaic? sau de scai se pun �n laptele cald (fiert, �n curs de r?cire;
sau pus pe foc, la �nc?lzit) ?i se amestec? �ncontinuu p�n? c�nd laptele �se
prinde�. R?muric? de smochin trebuie rupt? �n patru ?i cu aceste be?e se amestec?
laptele cald.
�n versiunea american? (junket �n textul lui Cayce - adic? br�nz? proasp?t? de
vaci, n.tr.), se adaug? gelatin? �n lapte, pentru a-l face s? se prind?, ?i zah?r.
Gelatina ajut? mult la digerarea zah?rului. Problema gelatinei, este... c? nu mai e
ce a fost pe timpul lui Cayce. Ast?zi, plicul de gelatin? pe care-l cump?ra?i din
magazinul alimentar con?ine coloran?i, aspartam (a se vedea mai sus) ?i diver?i
aditivi, f?r? s? punem la socoteal? pesticidele ?i antibioticele depozitate de
animal �n oase sau cartilaje. ?i pic?tura care umple paharul: exper?ii se �ntreab?
dac? prionul vacii nebune nu se afl? cumva ?i �n gelatina extras? din oasele
animalelor bolnave... V? pute?i prepara singuri gelatin?, fierb�nd �ndelung oase ?i
cartilaje de pe?te, oase ?i cartilaje de pas?re sau mamifere. L?s�nd fiertura s? se
r?ceasc?, se �ncheag? gelatina. A?a cum am spus deja, este important de ?tiut dac?
animalul de la care provin oasele ?i cartilajele a fost s?n?tos.
�Dac? vre?i lapte prins, dac? v? e poft?, �l pute?i consuma ca pe orice aliment pe
baz? de gelatin?�. (Lectura 1885-1, pentru un bolnav de rinichi ?i de ficat)
Totu?i nu trebuie exagerat? �ndulcirea cu zah?r a acestui desert:
�Lapte prins, da, cu condi?ia s? nu-i pune?i prea mult zah?r, da? ?i zah?r de
sfecl?, mai bine dec�t zah?r de trestie�. (Lectura 4281-6, pentru o feti?? de 6
ani, care sufer? de tulbur?ri intestinale �n urma paludismului)
Vom vedea �n capitolul urm?tor inconvenien?ele zah?rului... Pentru mul?i, ar fi mai
bine s? consume lapte prins... s?rat (de exemplu, cu verdea??, piper, chimion ?i
boia de ardei). Unui domn �n v�rst?, bolnav de cancer, Cayce �i recomand?:
��n regimul dumneavoastr?, pune?i pe primul loc alimentele lichide ?i semilichide.
S?pt?m�na viitoare sau �n urm?toarele zece zile, o s? pute?i m�nca lapte prins�.
(Lectura 1263-1)
Ca majoritatea bolilor, ?i cancerul apare ca urmare a erorilor alimentare; de aceea
Cayce le recomand? bolnavilor s?i regimuri care ajut? activitatea de eliminare din
sistemul digestiv. Bolnavii sunt sl?bi?i, trebuie deci s? fie ajutat? digestia, f?
r? s? se impun? un efort prea mare mecanismelor uzinei de digerat - ceea ce permite
intestinelor s? se odihneasc?. Lichidele, m�nc?rurile calde, alimentele deja
fermentate ?i nu prea grase sunt deci mai u?or de asimilat pentru un organism sl?
bit:
��n regimul dumneavoastr?, fi?i atent? s? consuma?i �n majoritatea timpului
alimente pe care le-am putea numi predigerate! Laptele prins ?i alte feluri de
lapte fermentat v? sunt recomandate cu prioritate�. (Lectura 895-1, pentru o
bolnav? �n v�rst? ?i anemiat?)
Sistemul nostru digestiv este o ma?in? minunat?, foarte complex?. Dac? o roti??
obose?te din cauza suprasolicit?rii, face grev?... Greva clasic? este aceea a
intestinelor care se blocheaz?: apare constipa?ia, care se poate agrava, ajung�nd
la extrem?, ocluzia intestinal?. Trebuie a?adar s? stimul?m aceast? ma?in? obosit?,
s?-i aducem energie ca s? se cure?e singur?.
Acela?i pacient, de?i t�n?r (45 ani), sufer? de un ulcer gastric �n care se vede f?
r? greutate protestul unui organ care nu mai poate suporta excesul de aciditate.
Cayce �l sf?tuie?te:
�Nu consuma?i dec�t alimente care vor stimula organele sistemului digestiv bolnav.
�ntre altele, pute?i m�nca lapte prins, care va sus?ine activitatea ficatului �n
dep??irea acestor tulbur?ri�. (Lectura 4705-5)
Pentru o femeie t�n?r?, constipat? ?i anemiat?:
��n alimenta?ia dumneavoastr?, trebuie alimente stimulatoare. Din c�nd �n c�nd,
consuma?i lapte prins, pentru a schimba ?i pentru a stimula ac?iunea acelei p?r?i a
sistemului digestiv unde trebuie ca organele s? poat? asimila, �n fine, hrana. �n
felul acesta o s? v? reface?i for?ele�. (Lectura 5714-2)
Nu �ncerca?i niciodat? s? face?i lapte prins din lapte omogenizat, U.H.T. (ultra-
haute-temp�rature (temperatur? foarte ridicat?)), aromatizat, degresat etc. Puse la
prins, aceste feluri de lapte de minimarket degaj? un miros ur�t. Nu m�nca?i dec�t
lapte crud, bio. Turna?i-l �ntr-un vas de p?m�nt sau sticl?, pe care �l acoperi?i ?
i-l l?sa?i c�teva zile; laptele se prinde singur sub stratul g?lbui de sm�nt�n?. L?
sa?i-l c�teva ore �n frigider ?i consuma?i-l proasp?t.
Dr. Kousmine merge ?i mai departe, fiind de aceea?i p?rere cu Pr. Lombardi:
�cancerul, poliartrita cronic? evolutiv? (...) ?i scleroza �n pl?ci sunt trei boli
degenerative (...) care sunt boli surori�, ap?r�nd la indivizi cu un trecut
familial ?i personal similar (...)�. Totul se �nt�mpl? ca ?i cum, suferind aceea?i
ac?iune nociv?, fiecare bolnav ?i-ar alege modul de reac?ie ?i i-ar r?m�ne
credincios, combina?ia a dou? din aceste afec?iuni la acela?i subiect (cel pu?in �n
forma lor grav?) fiind o excep?ie (...). Aceste trei boli r?spund analog ?i benefic
la acela?i tratament de baz?�. (Dr. Kousmine, Sauvez votre corps, op. cit, p.
215, ?i Pr. Lombardi, op. cit.)

4. NUMAI ZAH?R ?i MIERE

Deserturile? Altfel spus, asasinul st? cu noi la mas?! (Formula nu-mi apar?ine,
este a marelui jurnalist Robert J. Courtine, premiat cu Grand Prix pentru
literatura gastronomic? ?i membru al Academiei Rabelais (Ed. La Table Ronde 1969).
Aceast? carte, dep??it? �n unele privin?e, r?m�ne totu?i clasic?, una dintre
primele care au �ncercat s? arate marelui public deterioarea galopant? a
patrimoniului nostru gastronomic.) Majoritatea lecturilor ne sf?tuiesc s? limit?m
consumul. Prin urmare, adio fursecuri, vat? de zah?r ?i poire Belle-H�l�ne! Unii
vor r?m�ne neconsola?i (sunt ?i eu printre ei). Turul gastronomic al Fran?ei avea
c�teva etape dulci: bomboanele mentolate din Cambrai, fursecurile din aluat de
migdale din Aix-en-Provence, nugaua din Montmelimar ?i tarta cu prune brum?rii din
Alsacia. Era farmecul desuet al b?tr�nei Fran?e.
Acum, fabrican?ii de ciocolat? ?i cofetarii supravie?uiesc crizei. Oare datorit?
crimei care profit?? Zaharo-dolarii sunt oare la fel de murdari ca narco-dolarii?
Ne afl?m deja �n r?zboi biologic, r?zboi chimic, r?zboi meteorologic; va trebui s?
li se adauge r?zboiul gastronomic? ?i s? ne lipsim definitiv de zah?r? Tot at�tea
�ntreb?ri cheie la care Cayce a dat deja r?spuns la vremea sa... R?spunsurile sale
mai sunt oare de actualitate?

Robii zah?rului

S? ne lu?m inima �n din?i ?i s? parcurgem lecturile lui Cayce, uneori incomode, pe

aceast? tem?.
Primul repro? f?cut zaharurilor este faptul de a degaja alcool c�nd sunt descompuse
�n ma?ina de digerat. Or dac? alcoolul este stimulator �n doze mici, el poate fi
extrem de toxic dac? aceast? ma?in? digestiv? func?ioneaz? prost. Blocajele se
agraveaz? ?i de?eurile se adun? - iar de aici se va ajunge sigur la �mboln?vire,
Iat? cazul unei femei obeze (suntem �n 1937, �nc? nu sunt mul?i obezi �n Statele
Unite):
�Nu combina?i NICIODAT? f?inoasele cu zah?rul. Nu consuma?i niciodat? alimente care
se transform? �n alcool �n sistemul digestiv. Nu ne referim aici la �vinuri ?i
spirtoase�, ci la zaharuri. Acestea, �n amestec cu anumite f?inoase, provoac? �n
tubul digestiv o fermenta?ie alcoolic?. ?i tocmai asta v? face s? v? �ngr??a?i!�
(Lectura 1125-2)
C?ci ?i f?inoasele con?in hidra?i de carbon care degaj? alcool. Bine�n?eles c?
alcoolul este r?spunz?tor de o parte din cazurile de obezitate, dar f?inoasele ?i
zaharurile sunt la fel de vinovate. Alcoolul este toxic pentru ficat ?i sunt tot
mai rari cei rezisten?i din na?tere (dinainte de r?zboi!), al c?ror ficat mistuie
orice f?r? probleme. Trebuie s? ?tim c? exist? dou? feluri de zaharuri:
- Zaharurile complexe (hidra?ii de carbon) �cu absorb?ie lent?�, care se g?sesc �n
fructe, cereale, leguminoase ?i nuci. Ace?tia se diger? destul de u?or pentru c?,
a?a cum se prezint? ei �n natur?, includ oligoelemente, vitamine, ap?, fibre.
- Al doilea tip este reprezentat de musafirii primejdio?i, numi?i �zaharuri cu
absorb?ie rapid?�. Este vorba de zaharurile rafinate, �de acei hidra?i de carbon,
c?rora tratamentele industriale le-au �ndep?rtat tot cortegiul de vitamine, de
oligoelemente... Ace?ti hidra?i de carbon, extra?i din plante prin procese
industriale (din ce �n ce mai vicioase!) sunt absorbi?i prea repede prin aparatul
digestiv, ceea ce creeaz? un dezechilibru brutal �n chimia organelor noastre�. Ace?
tia sunt ni?te du?mani �nver?una?i ai s?n?t??ii noastre, pe care-i combate Cayce,
lectur? dup? lectur?...
�Una din cauzele actuale ale obezit??ii este hiperconsumul de zaharuri. Zah?rul
este un iritant al stomacului ?i o cauz? a fermenta?iei intestinale. Este
recunoscut �ntre cauzele esen?iale ale obezit??ii, cauza major? a cariei dentare
etc. �n plus, exist? o str�ns? leg?tur? �ntre consumul excesiv de zah?r ?i infec?
iile stafilococice�, spune Pr. Henri Joyeux.
Dup? acest autor, �consumul excesiv de zaharuri cu absorb?ie rapid? favorizeaz? ?i
apari?ia cancerelor�. Aceasta este ?i p?rerea lui Cayce - pentru el, principalul
incovenient al zaharurilor (mai ales cu absorb?ie rapid?) este c? fermenteaz? �n
tubul digestiv, produc�nd alcool, care, �n exces, este catastrofal, Iat? ce-i spune
unui canceros:
�Feri?i-v? de orice aliment care con?ine alcool�. (Lectura 2097-1).
Nu e vorba at�t de ... butelca divin?, c�t de dulciurile uciga?e:
�Evita?i alimentele care produc alcool. Nu ne referim aici at�t la b?uturile
alcoolice propriu-zise, c�t la acele alimente care creeaz? o reac?ie alcoolic? �n
tubul digestiv, adic? bomboanele�. (Lectura 1985-1)
�Nu amesteca?i prea mult f?inoasele cu alte alimente care produc o reac?ie
alcoolic?, de pild? bomboanele cu orice feculent: acestea dau o fermenta?ie
alcoolic? �n sistemul digestiv. ?i asta v? distruge!� (Lectura 1315-77, pentru un
reumatic)
�Dar fi?i odat? atent la regimul alimentar! Dac? sunt alimente care se mistuie
bine, la altele �n schimb ar trebui s? renun?a?i: dulciurile �n exces, de pild?, ?i
tot ce produce alcool, ca amestecurile cu p�ine alb? sau deserturile�.
(Lectura 1308-1, pentru un b?rbat de 56 de ani, cu sensibilitate renal?).
Ah, be?ia pl?cintelor cu mere...
C�t despre bomboane, acestea devin aperitiv pe autostr?zile digestive: ?i acest
lucru nu este a?a de bun pentru tranzitul alimentar!

Zah?r din trestie sau din sfecl??

�Aten?ie, nu face?i abuz de dulciuri, cum vi s-a spus deja! Mierea, bine�n?eles, e
�ng?duit?; sau pr?jiturile f?cute cu zah?r negru. Dar dac? ?ine?i cu tot dinadinsul
s? m�nca?i zah?r, s? nu fie, �n nici un caz, zah?r alb din trestie!�
(Lectura 849-55, pentru un adult constipat ?i artritic... combina?ie �nt�lnit?
adeseori!)
La noi �n ?ar?, s-au f?cut nenum?rate cercet?ri privind nocivitatea zah?rului. ?i
aceast? situa?ie nu e de azi, de ieri. Robert J. Courtine scria �n 1969, �ntr-o
carte care a f?cut senza?ie:
�Consumatorul prefer? (?i pl?te?te mai scump) zah?rul ro?u, pentru c? e din...
trestie. Or trebuie s? preciz?m mai �nt�i c? poate exista zah?r ro?u din sfecl? ?i
zah?r alb din trestie. Zah?rul ro?u, nerafinat, nu con?ine s?ruri minerale ?i
vitamine mai multe dec�t zah?rul rafinat, ba chiar mai multe impurit??i nedorite
(bacterii, substan?e organice). Zah?rul alb, adic? rafinat, este zaharoz? aproape
pur? (99,8%). Despre acesta a scris Dr. Carton c? este un �aliment mort�. ?i n-a
fost el singurul critic al zah?rului industrial. (...) Dr. Banting (care a
descoperit insulina) �l consider? un aliment periculos. Suntem departe de
propaganda oficial? sau cvasi-oficial?!�
Zah?rul alb, de orice provenien??, face tot at�?ia bani ca p�inea alb? sau orezul
alb: dou? parale! Exact acest lucru l-au demonstrat studiile citate mai sus. Dup?
opinia curent? de la noi, zah?rul din trestie ar fi mai bun. Dup? Cayce, nu e c�tu?
i de pu?in adev?rat. Mult? vreme am cump?rat zah?r din trestie, dar era ro?u, adic?
mai pu?in rafinat dec�t cel alb (indiferent de provenien??). �nseamn? s? amestec?m
dou? probleme: originea vegetal? a zah?rului ?i gradul de rafinare. Zah?rului alb,
din sfecl?, din trestie sau din altceva, i se scot toate oligoelementele minerale
care-i dau valoare. Experien?e foarte cunoscute, f?cute �n ?coli din Elve?ia, au
dus la concluzia unei puternice nocivit??i a zah?rului alb fa?? de cel ro?u sau
negru (�n special cariile dentare ap?reau mai des la bie?ii ?colari �ndopa?i cu
zah?r alb!). Deci Cayce �i declar? r?zboi:
�Nu dulciuri �n cantit??i mari, cu p�ine alb?! �n cazul dumneavoastr?, carnea ?i
zah?rul merg �mpreun? la aceea?i mas?. Nu at�t ceea ce m�nca?i, c�t combina?iile
alimentare v? d?uneaz?! A?adar fi?i cu b?gare de seam?!� (Lectura 1151-2)
Altfel spus, p�inea alb? (sau f?ina alb?) cu zah?r alb e o combina?ie total
nepotrivit?! Cei mai buni speciali?ti actuali sunt exact de aceea?i p?rere. Dac? pe
vremea lui Cayce pacien?ii aveau de ales �ntre zah?rul alb din sfecl? ?i zah?rul
alb din trestie, cel din trestie era �ntotdeauna nerecomandat. De pild?, iat? o
feti?? de 14 ani, care suge cam multe bomboane, cu voia p?rin?ilor. Ace?tia �l
�ntreab? pe Cayce.
�M?n�nc? prea multe dulciuri sau nu-i d?m destule?
- Acum, e bine. Dar, a?a cum am spus deja, n-o l?sa?i s?-?i fac? obiceiul de a
m�nca dulciuri �ntr-una. C? obiceiul e �n mintea ei sau �n realitate, tot nu e
bine; trebuie s? lua?i m?suri ca s?-l evita?i, mai ales la nivelul anturajului ei!
Dac? �ns? �i da?i bomboane, prefera?i-le pe cele f?cute cu zah?r din sfecl? - ?i nu
cu zah?r din trestie�. (Lectura 1206-11)
Cititorii mei vor g?si f?r? greutate �n comer?, ?i pe pia??, zaharuri mai mult sau
mai pu?in negre (din trestie sau sfecl?), care con?in �nc? elemente nutritive
favorabile digestiei. Exist? ?i zaharuri de fructe (de exemplu �poire�, delicioas?
specialitate belgian?), zah?r din struguri, zah?r din gr�u, sirop de ar?ar etc.
ca ?i mierea (a se vedea mai departe). Dar toate, oricare ar fi ele, devin toxice
dac? sunt rafinate prea mult.

V?rul dulce din Canada

Siropul de ar?ar - cea mai m�ndr? floare a gastronomiei canadiene - �n frumosu-i

ve?m�nt de ambr?, ar fi �n principal tot ce e mai bun. El p?streaz? oligoelementele
din seva copacului ?i astfel produce mai pu?ine fermenta?ii acide dec�t celelalte
zaharuri. Numai c? distan?a dintre teorie ?i realitatea cotidian?... este ca de la
cer la p?m�nt: dup? p?rerea canadienilor �n?i?i, multe siropuri de ar?ar sunt
denaturate acum de c?tre produc?tori. Extrac?ia ?i conservarea au fost
industrializate, iar unele din aceste siropuri con?in aditivi, care n-au nici �n
clin, nici �n m�nec? cu ar?arul. Totu?i se mai g?sesc siropuri de ar?ar naturale,
care n-au fost �ndoite cu siropuri industriale, nici n-au fost colorate (citi?i cu
aten?ie etichetele ?i apela?i la un distribuitor �bio� serios).
�Consuma?i toate zaharurile pe care acest organism le poate asimila, cu condi?ia s?
fie �n cantit??i mici. Ar fi ?i mai bine dac? le consuma?i sub form? de cereale sau
fructe. Adic?, mai bine zaharuri �n contextul lor natural, dec�t s? fie ad?ugate
alimentelor. Uneori, dac? v? place, pute?i m�nca pr?jituri cu orez sau turte de
hri?c?, pe care le ve?i asezona numai cu unt ?i sirop de ar?ar, �n loc de orice alt
zah?r. Ar fi cel mai bun mod, pentru dumneavoastr?, de a consuma zah?rul, �n loc s?
v? �ndopa?i cu tone de pr?jituri!� (Lectura 3535-1, pentru un t�n?r foarte anemiat)
�Oare un zah?r natural cum este siropul de ar?ar mi-ar face r?u?
- �l pute?i consuma cu modera?ie, devreme, diminea?a�. (Lectura 1377-3)

Marii sportivi au nevoie de zah?r?

A?a se spune... Dac? totul se reduce, dup? Cayce, la echilibrul acid-alcalin,

atunci exerci?iul fizic mic?oreaz? excesul de aciditate ?i arde de?eurile.
Sportivii pot a?adar s?-?i permit? c�teva dulciuri �n plus:
�Nu prea multe dulciuri, �n cazul dumitale... �ns? suficiente ca s? aduc? energia
de care ai nevoie. Asta depinde de nivelul activit??ii fizice�. (Lectura 877-16,
pentru un pu?ti care face mult? mi?care)

Zah?rul este du?manul omului civilizat?

Sedentarii vor trebui deci s? aleag?: ori fac mi?care... ori �?i mic?oreaz? ra?ia
de zah?r (sau, uneori, ambele). Via?a de om civilizat �n marile ora?e occidentale
nu ne este favorabil?: nu ne mi?c?m destul ?i respir?m prost!
�Pentru �nceput, nu face?i abuz de dulciuri. Nimic prea �ndulcit; asta v-ar agrava
astmul supra�nc?rc�nd rinichii, �n?elege?i?� (Lectura 90-1)
?i un al doilea caz de astm:
�Pentru regimul dumneavoastr?, fi?i ceva mai atent la ce ave?i �n farfurie! Deci
limita?i dulciurile: ele ac?ioneaz? asupra mucoaselor congestionate, la nivelul
spatelui, bronhiilor, traheo-arterei; astfel se creeaz? o presiune local? (de aici,
crizele de astm)�. (Lectura 861-1)
�Dumneavoastr?, care suferi?i de tulbur?ri pancreatice, fi?i atent s? nu consuma?i
prea mult zah?r!� (Lectura 2577-1, pentru un bolnav de 51 de ani, suferind de
blefarit?, adic? o inflamare a pleoapelor legat? de tulbur?ri digestive)
�Zaharuri pute?i consuma �n cantit??i foarte mici; aten?ie, nu abuza?i! Nu prea
multe dulciuri, de orice fel ar fi; dac? nu, ve?i provoca un exces de fermenta?ii
de care ve?i sc?pa greu!� (Lectura 757-4, pentru o persoan? care suferea de un
dezechilibru hormonal)
?i de ce este zah?rul un drog pentru cei care nu se pot lipsi de el?
�De ce �mi st? mintea numai la dulciuri?
- Din cauza unui dezechilibru tiroidian�. (Lectura 2336-1)
Mai mul?i prieteni medici, pe care-i cunosc bine, apreciaz? c? num?rul
dezechilibrelor tiroidiene a crescut �n Europa dup? Cernob�l - mai ales la femei
(iar �n Fran?a, mai ales �n est). Se efectueaz? lucr?ri ?tiin?ifice care vor
explica aceast? cre?tere �ngrijor?toare a afec?iunilor tiroidiene. (Vezi articolul
lui Pierre Lance, din L'Ere Nouvelle (BP 171, 06407 Cannes Cedex), nr. 129/ian.-
febr. 1999, despre consecin?ele Cernob�lului asupra mediului. Vezi de asemenea
cartea lui Jean-Michel Jacquemin, Le Fameux Nuage... Tchernobyl / Faimosul nor...
Cernob�l, 1999, Ed. Sang de la Terre, Paris)

�ndulcitorii: aten?ie, sunt tot mai toxici!

Pentru cei care �ncearc? din r?sputeri s?-?i limiteze doza zilnic? de otrav?, s-a
�ncercat �nlocuirea ei cu �edulcoran?i� (sau �ndulcitori), care nu sunt ce par -
altfel spus, gustul zah?rului f?r? inconvenientele acestuia. Dar majoritatea sunt
suspec?i.
Cel mai vechi dintre edulcoran?i este zaharina (sulfamid? benzoic?). Or l-am v?zut
deja pe Cayce condamn�nd una din rudele ei: E211 sau benzoat de sodiu. Dup? Antoine
Roig, �toate produsele din familia benzoic? ridic? probleme de ordin toxicologic.
Ele sunt vinovate de accidente alergice comparabile cu cele provocate de coloran?
i�. (2) �Reprezentantul tipic al edulcoran?ilor de sintez? este zaharoza v�ndut?
sub diverse nume. Aceasta nu este un zah?r (...). Diabeticii ar trebui s? n-o
foloseasc?�. mai spune Pr. Robert Toquet (Pr. Robert Toquet, Guide pratique des
rem�des naturels, LM.V. (Laboratoires Marcel Violet), 1992, p. 64).
Un alt edulcorant, ciclamatul, �folosit ca �ndulcitor pe la 1951, a fost retras de
pe lista substan?elor nepericuloase pentru alimenta?ia uman?, �n 1969, de c?tre
F.D.A. (Food and Drug Administration)�, adaug? Pr. Joyeux. S-a descoperit c?
provoca malforma?ii la f?t, d�nd na?tere unor mon?tri.
Ace?ti doi �ndulcitori, zaharina ?i ciclamatul, sunt considera?i ast?zi
cancerigeni. Pr. Toquet adaug?:
�Lucr?rile recente ale lui Bernier, despre planul digestiv, ?i ale lui Boudeme ?i
Gounelle, despre cre?tere ?i descenden?? la ?obolani� (S?racii de ei! Vezi mai
departe nota de subsol despre consecin?ele catastrofice ale experien?elor pe
animale. Vezi de asemenea excelenta ?i curajoasa carte a lui Sylvie Simon, La
Dictature m�dico-scientifique, op. cit., �n care autoarea analizeaz? manipularea
genetic? a alimentelor, consecin?ele dezastruoase ale polu?rii ?i dezinformarea ale
c?rei victime suntem!) �au confirmat aceast? concluzie, �n plus, un patolog
britanic Dr. Ruth Marion Hicks, a ar?tat c? 50% din animalele de experien??
contractau cancere ale vezicii, dup? ce li s-au administrat ciclama?i timp de
aproape dou? s?pt?m�ni; abia de pu?in timp, ei (oamenii de ?tiin?? britanici
(N.tr.)) s-au raliat francezilor, care n-au admis ciclama?ii �n alimente, niciodat?
�. (Pr. Robert Toquet, op. cit., p. 64)
Doi edulcoran?i noi au fost introdu?i mai recent: acesulfamul potasic ?i
aspartamul. Aspartamul sau Nutrasweet (sau Canderel) este folosit pretutindeni, ��n
cerealele prelucrate pentru micul dejun, �n gelatin?, iaurturi ?i br�nz? proasp?t?,
preparatele instant cu cafea ?i cacao, budinci, blaturi, glazuri pentru pr?jituri
etc. (Pr. Joyeux, op. cit., p. 53. �Boala aspartamului� a fost pus? �n eviden??
treptat �n ace?ti ultimi ani. Simptomele sale sunt adesea grave: �fibrimialgie,
crampe, vertij, dureri de cap, ?iuit �n urechi, dureri articulare, depresie
nervoas?, pierderi de memorie, diverse tulbur?ri de vedere, crize de violen??,
com?, moarte.� Faimosul �sindrom al Golfului�, care a devastat armata american? �n
cursul r?zboiului cu acela?i nume, s-ar datora absorb?iei de aspartam din b?uturile
�light�, care le-au fost trimise pentru a-?i potoli setea provocat? de clima cald?.
Au fost chiar copii anormali concepu?i �n acea perioad? ?i �nt�rzia?i mintal, din
cauza aspartamului. Vezi articolul lui Michel Dogna, deja citat, din V�rit� Sant�
Pratique nr. 45)�, spune profesorul Joyeux. Or am v?zut c? aspartamul s-a dovedit
unul dintre cele mai toxice produse. Se ?tie c? fiecare litru de Coca-Cola con?ine
550 mg de aspartam!
�C�t despre acesulfamul potasic (dioxid de oxatiarinon?), Comitetul ?tiin?ific al C
E.E. (Comisia European?) �l aprob? numai �n doz? zilnic? de 9 mg/kilocorp... pe
c�nd administra?ia american? (F.D.A. (Food and Drug Administration = Departamentul
American pentru Alimente ?i Medicamente)), mult mai optimist?, aprob? 15 mg�. (Pr.
Joyeux, op. cit., p. 53)
Dar edulcoran?ii existau ?i pe vremea lui Cayce. Cea mai veche lectur? - despre
zaharin?! - dateaz? din 1931:
�Seara, pute?i m�nca dulciurile obi?nuite, cu condi?ia s? nu fie pe baz? de zah?r
din trestie. Pute?i consuma ?i zaharin?�. (Lectura 1225-1)
De ce o �ng?duia Cayce? Probabil pentru c?, �n epoca aceea, zaharina era mai pu?in
toxic? dec�t ast?zi.
Alt? lectur?, pentru un caz de tumor?:
�Ce cantitate de dulciuri am voie s? consum?
- Oric�t, dac? sunt pe baz? de zaharin?. Sunt perioade c�nd sim?i?i nevoia de
dulce, dar �n special s? nu consuma?i ceea ce este pe baz? de zah?r din trestie�.
(Lectura 889-1)
Ultima lectur?, f?cut? �n 1941:
�Zah?rul din sfecl? este preferabil celui din trestie. Dar, �n cazul dumneavoastr?,
este de preferat zaharina�. (Lectura 1963-2)
De ce aceast? indulgen??? Prima explica?ie: zaharina nu mai este ce era pe vremea
lui Cayce. Metoda folosit? pentru sinteza zaharinei a evoluat - nu �n bine, se
pare: s-a ajuns la eliminarea tuturor impurit??ilor. Astfel, zaharina devine, exact
ca zah?rul alb, un aliment mort. �n alte lucr?ri despre Edgar Cayce, am atras aten?
ia c? multe din produsele ?i medicamentele pe care le recomanda el atunci s-au
schimbat �ntre timp: nu mai au aceea?i formul?, acum con?in coloran?i, aditivi,
care schimb? calitatea produselor. Cred c? e valabil ?i pentru zaharin?. Sub acela?
i nume, este alt? formul?. �n orice caz, �n Statele Unite, au fost sesizate
pericolele zaharinei, pentru c? �pe cutiile metalice de Diet Coke (Coca Cola)
scrie: This product contains saccharin which has been determined to cause cancer in
Laboratory animals. Using this product may be hazardous to your health�. (Acest
produs con?ine zaharin?, care s-a dovedit cancerigen? la animalele de laborator.
Folosirea acestui produs poate d?una s?n?t??ii dumneavoastr?)
Bine�n?eles c? testele pe animale de laborator sunt un lucru oribil care conduce,
pe nesim?ite, la testele pe fiin?e umane (da, da...). De un timp, v?d c? transpar
informa?ii despre experien?e practicate pe oameni, f?r? ?tirea lor, �n Statele
Unite! (Vezi de exemplu La Recherche, nr. 275, �Les Cobayes humains du plutonium� /
Cobaii umani ai plutoniului. Comitetul ?tiin?ific Pro Anima, sub conducerea
profesorului Theodore Monod, �?i propune promovarea experien?elor �in vitro� pe
fragmente de ?esuturi, �n locul acestei stupide ?i crude experiment?ri pe animale
vii. De ce o numim stupid?? Pentru c? modelul animal este cu totul altceva dec�t
modelul uman. Multe animale nu reac?ioneaz? la fel ca oamenii fa?? de o gam?
�ntreag? de substan?e - toxice pentru unii, iar pentru ceilal?i, nu. Concluzie:
testele pe animale nu sunt fiabile!) Aceste experien?e sunt cu at�t mai lipsite de
sens cu c�t ar putea fi �nlocuite complet cu teste in vitro - ?i ca s? se afle ce?
Lucruri deja ?tiute sau b?nuite? Este chiar o surpriz? s? afl?m c? edulcoran?ii
sunt toxici? Corpul medical ?tia deja acest lucru - dar industria?ii nu au chef s?
piard? o pia?? profitabil?. Ei continu? voinice?te, ?i �n pofida testelor, s?-i
otr?veasc? pe consumatori...
Ca s? ne �ntoarcem la Cayce, n-am g?sit dec�t cele trei lecturi care admit
zaharina, �ntr-un spirit de �mai pu?in nociv� - adic? pentru pacien?i care erau
at�t de dezechilibra?i �nc�t, lu�ndu-li-se orice surs? glucidic?, riscau s? se
�mboln?veasc? ?i mai r?u. Zaharina de atunci permitea, provizoriu ?i f?r? riscuri,
s? se diminueze consumul de zah?r. �n acela?i spirit, Cayce dezaprob? carnea, dar o
recomand? totu?i din c�nd �n c�nd. Dezintoxicarea nu se poate face dec�t treptat,
cu excep?ia unui miracol. Cayce �ng?duie etape pentru pacien?ii s?i. Nu le putea
cere contemporanilor s? renun?e brusc ?i complet la ciocolat?, cl?tite, bomboane, ?
unc? pr?jit?, cotlete de porc, cafea cu lapte, bere, whisky, ?ig?ri... Cayce s-a
limitat, cu �n?elepciune, la pararea urgen?elor ?i a eliminat ce era mai toxic.

Ciocolata nu este �ntotdeauna un prieten, a?a cum credeam.

A?i v?zut du?man mai viclean dec�t bomboanele? Unei doamne de cincizeci de ani,
care se trata cu ...trufe, Cayce �i prescrie:
�Dulciuri, c�teodat?, da, �ns? nu prea mult? ciocolat?!� (Lectura 3098-1)
Orice v�rst? are, de altfel, nepl?cerile ei; astfel, unei adolescente de 13 ani,
ve?nic chinuit? de migrene ?i constipa?ie, �i recomand?:
�Aten?ie la excesele de dulciuri; evit? mai ales ciocolata�. (Lectura 3326-1)
Iar o viitoare mam? �ntreab?:
�Domnule Cayce, e r?u pentru mine ?i pentru viitorul meu copil dac? m?n�nc
ciocolat? dietetic??
- Da. Dietetic? sau nu, orice ciocolat? con?ine acelea?i elemente pe care nu le
pute?i digera! Acestea �ngreuiaz? ac?iunea sucurilor gastrice, �n special la
nivelul duodenului�. (Lectura 808-3)
Dup? o grip?:
�Nu m�nca?i prea multe f?inoase, mai ales ciocolat? - ?in�nd cont cum este
fabricat? ast?zi! ?i, aten?ie, evita?i de asemenea apa gazoas?!� (Lectura 3622-1)
Lectura dateaz? din 1944 ?i ne face s? presupunem c?, �nc? de atunci, ciocolata nu
se mai fabrica artizanal ?i con?inea numero?i aditivi indige?ti sau de-a dreptul
toxici. Ciocolata tr?ie?te din reputa?ia ei de tonic, adesea uzurpat?! �n ziua
sosirii mele �n Elve?ia, m-am n?pustit asupra ei: se vindea peste tot ?i �n
ambalaje superbe. Nu puteam rezista! At�t de r?u mi-a fost dup? aceast? orgie �nc�t
m-am vindecat pentru totdeauna de � excesele de ciocolat?. A trebuit s? plec
definitiv din Elve?ia ca s? reg?sesc dorul de ea, prin rotunjimile brune ale
fondantelor Nestle!
�Dar ciocolata am?ruie, domnule Cayce? Este mai greu sau mai u?or digerabil? dec�t
ciocolata cu lapte?
- Toat? ciocolata este greu de digerat pentru dumneavoastr? la ora actual?. �ns? pe
m?sur? ce o s? v? �ns?n?to?i?i, pute?i m�nca, cu condi?ia s? fi?i mereu cump?tat?;
niciodat? �n cantitate mare�. (Lectura 2426-1)
Lectura de mai sus, f?cut? pentru un convalescent?, nu este singura de acest fel:
ciocolata nu este un tonic pentru persoane fragile! Iat? dou? cazuri de afec?iuni
respiratorii, din care primul cu boala f�nului:
�Ce-mi recomanda?i ca regim?
- Nici zaharoase, nici prea multe f?inoase! De fapt combina?ia celor dou? v? face
r?u. ?i mai ales f?r? ciocolat?!� (Lectura 5148-1)
?i un caz de astm:
��n regimul dumneavoastr?, aten?ie, nu prea mult zah?r. Ciocolat?, deloc, nici
produse care o con?in ?i, mai ales, nu prea multe f?inoase!� (Lectura 3661-1)
S?-i ardem pe rug pe to?i produc?torii de ciocolat?? Nu, aceast? bran?? nu este
lipsit? de rost, sunt ?i cazuri c�nd ciocolata este totu?i util?:
�Nu prea mult zah?r, cu siguran??; dar uneori, s? zicem o dat?, de dou? ori pe
lun?, m�nca?i un pic de ciocolat? bun?. Va fi un aport util de energie ?i de hidra?
i de carbon�. (Lectura 2737-1)
C�nd spune �ciocolat? bun?�, Cayce se refer? la ciocolata am?ruie, fabricat?
artizanal (mai pu?in toxic?, pentru c? nu con?ine zaharuri industriale). Se g?se?te
?i ast?zi... Totu?i, �cacaua ?i ciocolata con?in acid oxalic, contraindicat
persoanelor predispuse la calculi renali; (...) din descompunerea lor �n organism,
rezult? acid uric ?i de aceea trebuie evitate �n caz de gut?�. (Dr. Kousmine,
Sauvez votre corps, op. cit., p. 402) S? preciz?m c? Dr. Kousmine era elve?ianc?,
deci cuno?tea ciocolata �ndeaproape.

�nghe?ata: c�nd, cum, c�t?

La capitolul ��nghe?at?�, lecturile sunt �ng?duitoare uneori:

�Seara, da?i-i s? m?n�nce lucruri u?or de asimilat, de preferin?? ?erbet de fructe.
�nghe?atele ?i ?erbeturile sunt foarte bune pentru acest copil�. (Lectura 402-1,
pentru un copila? de 3 ani)
Bine�n?eles c? fabricarea industrial? a ?erbeturilor nu era atunci (�n 1933) ceea
ce a devenit ast?zi. Erau �nc? ?erbeturi de cas? sau cel mult produse artizanal.
Necazul este c?, �n general, se pune zah?r �n �nghe?at?, Iat? de ce entuziasmul lui
Cayce nu era unanim. Cu toate acestea, unele fructe foarte dulci nu au nevoie de
zah?r. M? g�ndesc ?i la �nghe?ata de mere verzi, cunoscut? �n Normandia, al c?rei
farmec este tocmai aciditatea. �Noua buc?t?rie� a inventat recent ?erbeturile de
legume, care g?sesc amatori ?i care n-au deloc nevoie de zah?r.
Dac? am �n?eles bine lecturile lui Cayce, prezen?a fructului - ?i a fructului
proasp?t - �n produsele artizanale ale epocii atenua inconvenientele zah?rului ?i
ale sm�nt�nii. �n principiu, ?erbeturile nu con?in sm�nt�n? ?i, prin urmare, sunt
mai u?or de digerat; de aceea, ele sunt net preferate de Cayce.
�Seara, nu prea mult? �nghe?at?. Prefera?i ?erbeturile de fructe sau fructele
glasate, care �nc? merg�. (Lectura 2315-1, pentru un obez)
Un alt aspect al �nghe?atei, ?erbetului sau parfeului este clima: �n ?inuturile
foarte calde, cum este sudul Statelor Unite, r?coritoarele sunt binevenite; iat? de
ce, cred eu, le recomanda Cayce. Altfel stau lucrurile cu clima noastr?; �n timpul
iernii (?i iarna e lung?, la noi), �nghe?atele pot c?dea greu la stomac, bloc�nd
mecanismele digestive ale celor cu deficit termic. Unui copil de ?ase ani, atins de
paludism, vara:
�C�te �nghe?ate vrei; �nghe?ate sau fructe glasate, e foarte bine; mai ales �nghe?
ate de ananas ?i portocale�. (Lectura 4281-6)
Altfel spus, un mod pl?cut de dezintoxicare a copilului cu suc de citrice ?i ananas
(indicate �n special pentru intestin). Pentru doi convalescen?i:
�La pr�nz, �nghe?atele cu fructe vor fi excelente pentru dumneavoastr?, tot timpul.
Mai ales �nghe?ate de ananas�. (Lectura 461-1)
�Pute?i s?-i da?i �nghe?ate acestui copila? (de patru ani), c?ci �l vor �nt?ri�.
(Lectura 2299-13)
Nu ?tiu dac? Cayce ar mai recomanda aceste lucruri ast?zi. Pe vremea sa, nu se
cuno?tea congelarea: lan?ul frigorific nu invadase �nc? magazinele ?i buc?t?
riile. ?erbetul, �nghe?ata se preparau acas? sau erau fabricate artizanal, de
cofetarul din col?. Fructele erau proaspete ?i, �n acele timpuri preistorice (!)
ale consumului, nu se cuno?teau coloran?ii, nici conservan?ii, edulcoran?ii sau
aromele sintetice. Citatele de aici nu trebuie luate chiar ca atare. Ast?zi, biata
gospodin? care cump?r? �nghe?at? din marile zone comerciale �?i hr?ne?te copilul cu
un produs mort, ale c?rui pu?ine elemente naturale ?i-au pierdut orice vitalitate
st�nd �n congelatoare. Exist? totu?i o solu?ie: cump?ra?i-v? o ?erbetier? ?i
prepara?i-v? ?erbetul - sau �nghe?ata - singuri, cu fructe proaspete ?i bune.
Merit? osteneala, pentru c? aceast? problem? a alimenta?iei este esen?ial?. Corpul
medical actual redescoper? principiul ��?i sapi morm�ntul cu din?ii�, la care s-ar
putea ad?uga �?i �?i sapi dantura cu dulciurile� (rimeaz? cu cariile!). �nghe?atele
dulci, din comer?, le asigur? p�inea denti?tilor... Totu?i, �n privin?a detaliilor,
p?rerile difer?. De aceea este interesant s? vedem ce spunea Cayce - el, care a
reu?it s? vindece mii de bolnavi (chiar pacien?i considera?i f?r? leac).

C�teva deserturi nu prea rele

Cayce trece �n revist? o serie �ntreag? de deserturi care se aflau �n gra?iile

concet??enilor s?i. Curios, se pare c? blanc-manger-ul (americanii �i spun
�blancmange�) era foarte cunoscut la vremea aceea. �n timp ce, pentru noi, este
doar un desert �ntre at�tea altele, el apare des citat �n lecturi - iat? un lucru
pozitiv, c?ci revine la mod? odat? cu �Noua Buc?t?rie�!
Haide?i s? ne reamintim cum se prepar?: 500 g de migdale dulci ?i 30 g de migdale
amare, 1-2 linguri?e de ap? de flori de portocal (arom? natural? de portocale,
n.tr.), 75 g de gelatin?, 500 ml ap? ?i, �n fine, motivul pentru care figureaz? re?
eta �n acest capitol: 350 g zah?r (�n re?eta tradi?ional?, nu se precizeaz? de
care).
Se cur??? migdalele ?i se macin? cu o r�?ni?? de cafea, apoi se adaug? apa pu?in
c�te pu?in (pe vremuri, se pisau migdalele �ntr-o piu? a?a cum facem mujdeiul de
usturoi). Pasta astfel ob?inut? se preseaz? �ntr-un tifon pentru a ob?ine sucul,
adic? �laptele� de migdale. (Acum, dispunem de alte mijloace tehnice: centrifuge ?i
tot felul de robo?i de buc?t?rie!) Se dizolv? gelatina �n ap? c?ldu?? (�n propor?ia
indicat? pe ambalaj) ?i se adaug? zah?rul, aroma de portocale, laptele de migdale.
Se amestec? foarte bine ca s? nu r?m�n? cocoloa?e, se toarn? totul �ntr-o form? ?i
se pune la frigider. Ca s? putem scoate pr?jitura, se ?ine fundul formei �n ap? c?
ldu??. Aceast? re?et? veche se aseam?n?, �n linii mari, cu spumele de fructe, care
figureaz? acum �n meniul tuturor marilor restaurante. Cayce este de partea acestor
preparate care, con?in�nd gelatin?, ajut? la digestie. Aten?ie, nu orice gelatin?
din comer?! Este de preferat s? o cump?ra?i din supermagazinele bio. �ncuraj�nd
consumul de fructe, el recomand? c?lduros migdalele, pe care le consider? un
medicament �mpotriva cancerului (V. Universul lui Edgar Cayce (Ed. Sagittarius,
1993), vol. I, p. 46-47).Nu e de mirare c? Cayce recomand? acest tip de desert, de?
i con?ine zah?r:
�Seara, dac? m�nca?i dulce, mai bine s? fie blanc-manger, adic? un desert ale c?rui
zaharuri s? poat? fi asimilate u?or de c?tre secre?iile gastrice din partea
superioar? a stomacului (...). Asta cu condi?ia ca, totu?i, s? v? drena?i
organismul complet a?a cum v-am recomandat�. (Lectura 882-2)
�Pute?i s?-i da?i blanc-manger, asta o s?-l �nt?reasc?�. repet? Cayce pentru
anemici.

Se combin? zah?rul cu carnea?...

Se practic? destul de rar, �n Fran?a (cu excep?ia v�natului, servit uneori cu

dulcea?? de afine, bun?oar?). Mai e ?i ra?a cu ridichi glasate (cu zah?r), g�sca
servit? cu castane, ra?a cu piersici (sau portocale), caltabo?ul cu mere, prepeli?a
cu struguri etc., �ns? �n general, nu se pune zah?r la aceste fructe dulci care
garnisesc carnea.
�n unele ??ri (India, Maroc, de exemplu), sunt curente m�nc?rurile din carne
�ndulcite: cu miere ?i stafide, ca pastilla, cu miere ?i prune, ca unele �tajines�.
Acestea sunt re?ete tradi?ionale care nu folosesc zah?r industrial, ci miere,
fructe uscate sau fructe ?i legume confiate �n miere (ceapa, �n Maroc), �n
aceste ??ri s?race, unde lumea e mai sobr? �n alimenta?ia zilnic?, mesele de s?rb?
toare sunt excep?ionale... �nc�t trebuie s? bei ceai de ment? dup? ele!
Cayce apreciaz? c? zah?rul ?i carnea, �mpreun?, sunt greu de digerat. El include �n
zaharuri ?i f?inoasele, deci ?i patiseria. Ei da, feculentele, cerealele,
leguminoasele sunt hidra?i de carbon, deci zaharuri cu absorb?ie lent? - chiar dac?
sunt disimulate sub un gust s?rat (quiche lorraine cu ?unc?, pateuri rumenite, cl?
tite umplute, foietaje cu fructe de mare, vol-au-vent etc.). �n buc?t?ria noastr?
tradi?ional?, le consum?m din bel?ug, cu con?tiin?a �mp?cat?, convin?i c? nu m�nc?m
mult �dulce�! Problema acestor amestecuri este acumularea de alimente care produc
fermenta?ii acide. Cayce nu este de acord cu ele. Astfel, unei bunicu?e extenuate
�i spune:
�Nu consuma?i cantit??i mari de zaharuri, patiserie sau tarte �n acela?i timp cu
carnea�. (Lectura 509-2)
Dac? ad?ug?m, a?a cum se obi?nuie?te, corpi gra?i, agrav?m situa?ia:
�Am ulcer la stomac?
- Nu. Tiroida v? provoac? tulbur?ri �n amestecul chilului cu sucurile gastrice.
Sucurile gastrice, la dumneavoastr?, sunt hiperacide, de aceea ele provoac? o
irita?ie local?, Iat? de ce ar trebui foarte pu?ine substan?e grase. Nu le exclude?
i total, ci mic?ora?i consumul de unt, patiserie, dulciuri... Dac? face?i a?a, vor
disp?rea simptomele�. (Lectura 2680-1)
Dar majoritatea sortimentelor de carne sunt grase - de unde ?i combina?ia dificil?
cu zah?rul. Tot mai mul?i nutri?ioni?ti cred c? aceste dou? tipuri de alimente
preg?tesc �a?ternutul cancerului�. De c�te ori prescrie un regim alimentar unui
canceros, Cayce �i interzice zah?rul ?i, �n majoritatea timpului, carnea:
�Drena?i-v? organismul mai bine, modific�nd regimul alimentar. Fi?i rezonabil:
evita?i patiseria, pr?jiturile, orice de genul acesta!� (Lectura 459-11)
S? ne reamintim ?i lectura 569-16, din volumul al III-lea, unde Cayce �i spune unui
canceros:
�Ab?ine?i-v? de la carne, c?ci ea v-a adus �n halul ?sta�.
Dar putem face ?i mai r?u, desigur, m�nc�nd totul laolalt?:
�Proteinele devin adesea toxice c�nd sunt consumate al?turi de dulciuri�. (Lectura
404-4)
Altfel spus, c�nd sunt combinate cu zah?rul, proteinele (animale sau vegetale)
devin indigeste pentru majoritatea oamenilor al c?ror sistem digestiv este deja
prea acid. Dac? se dep??e?te pragul critic, se produce �mboln?virea, Iat? o
pacient? ale c?rei intestine iritate se r?zvr?tesc:
�C�nd m�nca?i dulce, nu mai m�nca?i ?i altceva; adic? nu �mpreun? cu at�tea alte
lucruri! Dulciurile (care aduc totu?i elemente necesare s?n?t??ii) devin ?i mai d?
un?toare c�nd sunt consumate al?turi de f?inoase. Dar dac? ?ine?i neap?rat s? ave?i
carne ?i dulciuri la aceea?i mas?, ele sunt de preferat combina?iei dintre carne ?i
f?inoase. Cantit??i foarte mici de p�ine cu dulciuri ave?i voie - dar nu exagera?i!
Este un simplu avertisment�. (Lectura 416-9)
Cayce voia s? previn?, la aceast? pacient?, un cancer de intestin (cancerul prefer?
organismele care sunt sl?bite de mult timp!)
Unui alt pacient, Edgar Cayce �i va �ng?dui (cu regret!) combina?ia came-dulciuri,
cu condi?ia s? renun?e la ce era mai r?u: carne-feculente. Neput�nd s? le cear?
bolnavilor s?i s?-?i corecteze pe loc toate erorile alimentare, el sacrific? o
lupt? ca s? nu piard? r?zboiul, �ncep�nd cu ceea ce este mai urgent:
�Nu mai m�nca?i at�tea dulciuri cu p�ine alb?! Dar pute?i m�nca, la aceea?i mas?,
carne ?i zah?r. �n cazul dumneavoastr?, nu at�t ceea ce m�nca?i, c�t combina?iile
alimentelor consumate uneori v? fac r?u. Trebuie aten?ie!� (Lectura 1151-2)
Aceast? tactic? poate func?iona provizoriu, c�t boala nu este foarte grav?... Ne
lovim astfel de eterna problem?, pe care Cayce o aminte?te constant:
indispensabilul echilibru al pH-ului, adic? echilibrul dintre aciditate ?i
alcalinitate �n mediul digestiv:
�Fi?i atent la ce m�nca?i! S? consuma?i mai mult alimente care produc alcalinitate!
F?r? prea multe dulciuri! Acestea pot uneori s? v? provoace tulbur?ri, cu crize de
spasme, dac? �n sistemul digestiv apare cel mai mic exces de aciditate; totu?i,
dac? [mediul digestiv] este alcalin, zaharurile nu vor fi chiar at�t de d?un?
toare�. (Lectura 978- 1)
Cazul urm?tor se refer? la o boal? care nu era �nc? luat? �n considera?ie pe atunci
(1936): depresia nervoas?. Mult? cerneal? a curs de un secol �ncoace pe aceast?
tem?, f?r? s? se g?seasc? totu?i cauza fundamental? a tendin?elor depresive. Cayce,
�n acest caz, pare s? acorde mult? importan?? regimului alimentar, lat?-l pe
consultantul 416-9, un domn de treizeci de ani, care �se am?r??te� (cum spune at�t
de bine �n?elepciunea popular?!):
�Care sunt alimentele pe care trebuie s? le evit?
- E vorba mai ales de combina?ii alimentare nefaste, care dezechilibreaz? s?n?tatea
fizic? a majorit??ii oamenilor - e ?i cazul dumneavoastr?. ?in�nd cont de activit??
ile dumneavoastr? ?i de condi?iile �n care tr?i?i, ar fi mai bine s? ?ine?i un
regim alimentar care s? alcalinizeze mediul digestiv�. (Lectura 416-9)
�Supradoza de zah?r se elimin? greu: nu ve?i mai m�nca zah?r p�n? nu ve?i drena
organismul cum trebuie! Sunt prea mul?i hidra?i de carbon!� (Lectura 81-2, pentru
un caz de proast? dispozi?ie datorat? constipa?iei, la care s-a ajuns din cauza
stresului!)
Zah?rul �n exces epuizeaz? organele digestive, �mb�csindu-le, c?ci el anuleaz?
efectul vitaminelor. Dac? m�nc?m mult zah?r, vom avea nevoie de ?i mai multe legume
?i fructe, ca s? reechilibr?m pH-ul intern ?i s? ne rec?p?t?m optimismul:
�Aten?ie, nu v? �ndopa?i cu dulciuri. Consuma?i doar at�t c�t trebuie ca s? men?
ine?i echilibrul cu legumele, provoc�nd o fermenta?ie suficient? pentru stimularea
mecanismelor digestive - dar f?r? a dep??i procentajul acceptabil. Tarte, pr?jituri
cu fructe, chifle umplute etc., da. Nu numai pr?jituri simple�. (Lectura 549-1,
pentru un caz de tulbur?ri intestinale cronice)
Fructul salveaz? potul

�nainte de a fi citit lecturile despre zah?r, m? sim?eam mult mai �vinovat?� c�nd
gustam dintr-un borcan cu dulcea?? dec�t c�nd m�ncam un quiche cu ?unc?. Acum, este
invers... c?ci, dup? Cayce, pr?jiturile care con?in fructe sunt mai digerabile,
fibrele vegetale reechilibreaz? f?inoasele ?i zah?rul. Deci, tr?iasc? tartele, pr?
jiturile cu vi?ine, col?una?ii cu mere, spumele de fructe, ?arlotele cu fructe
etc., r?scump?rate de prezen?a fructelor! (Pe scurt, idealul ar fi Tarte Tatin, f?
r? aluat ?i f?r? zah?r!) Dac? Cayce nu declar? r?zboi dulce?urilor, este pentru c?
ele con?in at�ta fruct c�t zah?r:
�Ce gen de dulciuri pot m�nca?� �ntreab? o femeie �ns?rcinat?.
�Dulce?uri f?cute cu zah?r din sfecl?, mai bine dec�t din trestie. Nu m�nca?i prea
mult, de?i dulciurile sunt necesare: avem nevoie de ele ca s? stimul?m sucurile
digestive care permit refacerea organismului, c?ci zaharurile provoac? fermenta?ii
care stimuleaz? activit??ile digestive�. (Lectura 808-3)
Iat? o lectur? scurt?, f?cut? pentru un adult de 48 de ani, cu tendin?e diabetice:
�Nu poate fi vorba, �n cazul dumneavoastr?, s? renun?a?i total la zaharuri (...).
Dar alege?i-le pe cele naturale, con?inute de fructe - de exemplu, fructe
confiate�. (Lectura 470-19)
Cayce n-a vrut niciodat? s? spun? c? trebuie s? elimin?m aciditatea complet, Iat?
de ce trebuie pu?in zah?r:
�Trebuie s? men?inem aciditatea (�n tubul digestiv), s? stimul?m fluxul sucurilor
gastrice, care este acid; ?i anumite alimente r?spund de asta�. (Lectura 1201-1)
�Ce regim trebuie s?-i dau �n fiecare s?pt?m�n? ?i �n ce cantitate?� �ntreab? mama
unui b?iat de 11 ani.
�A?a cum am spus mereu, alimente care ajut? la reconstruc?ia organismului ?i, �n
acela?i timp, men?in echilibrul vitaminic. Sunt mult mai eficiente dec�t vitaminele
cump?rate de la farmacie! Sunt cele mai bune alimente. Da?i-i-le �n cantit??i
suficiente pentru a satisface foamea acestui mic organism care se afl? �n plin?
cre?tere ?i deci are nevoie de vitamine A, B, C ?i D (...). Preg?ti?i-i un regim
care s? cl?deasc? organismul s?u t�n?r. F?r? prea multe zaharuri, dar este totu?i
nevoie de ele. Pot fi sub form? de siropuri, de preferin??, care aduc energie
acestui corp �n plin? cre?tere�. (Lectura 1188-12)
Lectura surprinde, dar se �ncadreaz? perfect �n logica caycian?: zah?rul este mai
pu?in periculos dac? este �nso?it de fructul �nsu?i. De aceea Cayce este indulgent
cu siropurile, b?uturi �n care zah?rul dizolvat permite conservarea sucului de
fructe, dup? ce s-a fiert totul. Conservarea este condi?ionat?, bine�n?eles, de
�nchiderea ermetic? a vasului sau, dac? este cazul, de p?strarea la rece. Siropul
de zmeur?, de exemplu, se face astfel: se zdrobesc fructele, se las? la scurs o
jum?tate de zi (sucul se poate ob?ine ?i folosind un zdrobitor de legume cu g?uri
foarte fine, ca s? re?in? semin?ele). Se adaug? apoi c�te 1,5 kg de zah?r pentru
fiecare litru de suc ?i se pune la fiert. La sf�r?it, se ia spuma ?i se pune �n
sticle.
Siropurile ?i sucurile reprezint? o combina?ie digest? �ntre zah?r ?i fructe
(siropuri de coac?ze, zmeur?, portocale, mere, gutui, cire?e, ananas, c?p?uni... de
orice!).
Totu?i, cum fabricarea tradi?ional? a siropurilor folose?te fierberea - care
distruge majoritatea vitaminelor, putem prepara siropuri crude, care sunt
excelente: siropul de zah?r se fierbe, se las? la r?cit, se adaug? suc de fructe
proaspete, stoarse chiar atunci. Sau f?r? foc: se pune zah?rul (pudr? sau cubic)
peste sucul de fructe cu pu?in? pulp?. Apari?ia congelatoarelor (sau a
compartimentului de congelare al oric?rui frigider) a schimbat mult modul nostru de
alimentare, pentru c? nu mai este nevoie de fierbere pentru conservare. Congel?m,
pur ?i simplu! Pe vremea lui Cayce, congelatorul de uz casnic nu era �nc? r?
sp�ndit. Siropurile, ?i mai ales siropurile fierte, sunt foarte u?oare ?i tonice:
�Diminea?a, pu?in sirop, c?ci v? trebuie hidra?i de carbon!� (Lectura 2376-2,
pentru o t�n?r? femeie anemic?)
�Dulciurile� sunt necesare, dar trebuie consumate numai �n cantitate foarte mic?, ?
i trebuie s? fie zaharuri naturale ca siropul de ar?ar sau mierea. �n?elepciunea
popular? este elocvent?: �n buc?t?ria chinezeasc? sunt foarte pu?ine preparate
dulci; �n Orientul Mjlociu, unde le �nt�lnim �ns? din bel?ug, sunt specialit??i pe
baz? de miere. Pr. Robert Lombardi, citat deja, care cerceteaz? etnomedicina
comparat? (de pild?, tradi?ia japonez?), afirm? urm?toarele:
�Unul din marile merite ale lui Oshawa este de a fi sesizat ?i prev?zut, de mult
timp, primejdiile (alimentare) care ne amenin??: �n primul r�nd, zah?rul. El a
comb?tut vehement zah?rul �chimic� ?i chiar tot ce este dulce moderat: fructele,
mierea. Ceea ce putea trece, pe atunci, drept ciud??enia unui b?tr�n oriental a
fost confirmat, dup? mult timp, de nenum?ra?i medici ?i dieteticieni�.
Iar Dr. Kousmine:
��n Statele Unite, se crede c? deregl?rile alimentare, foarte asem?n?toare cu ale
noastre, r?spund de cele mai frecvente cauze de deces, �n num?r de ?ase, �ntre care
bolile cardiovasculare, cancerul ?i tulbur?rile datorate obezit??ii. Ele reprezint?
un pericol la fel de mare ca tabagismul, pe care-l agraveaz?. Prea multe gr?simi,
prea mult? carne, prea mult zah?r, prea mult? sare de buc?t?rie, prea multe
conserve, prea pu?ine produse naturale ?i proaspete etc. caracterizeaz? obiceiurile
alimentare moderne�.
Despre sucurile de fructe ne�ndulcite, am vorbit deja �n volumul al III-lea
(capitolul �Fructe speciale�). Aceste zaharuri naturale au o ac?iune extrem de
eficient? �n combaterea diverselor boli, �n special a obezit??ii. Cayce a f?cut o
mul?ime de lecturi pe aceast? tem?, recomand�nd ne�ncetat consumarea �zaharurilor
naturale, cu tot cu fructul care le con?ine�.
�nchei acest capitol evoc�nd, dintre fructele uscate, stafidele, pe care Cayce le
recomand? �n cel mai �nalt grad. El le propune pentru combaterea obezit??ii,
constipa?iei, astmului, reumatismului etc. Nu g?sim un num?r comparabil de lecturi
despre celelalte fructe uscate (prune, curmale, smochine, banane etc.), pentru c?
�n America acelui timp nu se prea consumau. Dar ?in�nd cont de �ndemnurile repetate
privind consumarea fructelor (vezi volumul al III-lea), suntem siguri c? fructele
uscate sunt cea mai recomandabil? surs? de substan?? dulce! Ele sunt uscate la
soare, printr-un procedeu natural, a?a cum recomand? ?i dietetica caycian?! Iat?
�ns? marea problem?, despre care am vorbit pe larg ?i �n capitolele precedente: g?
sirea �n comer? a fructelor naturale... ?i a siropurilor care mai con?in o urm? de
fruct! Citi?i etichetele cu aten?ie ?i cere?i suc de fructe �100% natural, care nu
con?ine coloran?i sau conservan?i�, de preferin?? cu men?iunea �AB� (agricultur?
biologic?).

Un tratament eficient �mpotriva obezit??ii

Voi reveni la acest subiect pentru c?, ast?zi, se pune o problem? arz?toare pentru
mul?i dintre cititorii mei: obezitatea. C? se datoreaz? �n primul r�nd stresului,
nu e nici o �ndoial?; polu?rii aerului ?i alimentelor, idem. Dar Cayce spune c? ea
este generat? mai ales de erori alimentare: nefaste combina?ii de alimente. Li se
spune obezilor: �nu m�nca?i dulce�. Dar ei au totu?i nevoie de dulce - iar pofta
lor e cu at�t mai greu de reprimat cu c�t se datoreaz? unei deregl?ri a glandei
tiroide, cum spune Cayce �n lectura 2336-1.
Solu?ia? Zah?rul natural, u?or asimilabil, din fructe foarte dulci ca strugurii,
coac?zele negre ?i albe, cire?ele etc. Iat? alte lecturi despre acest subiect, care
le vor completa pe cele amintite deja �n volumul al III-lea (p. 137 ?i urm?
toarele):
�V-a?i �ngr??at, a?i luat �n greutate, ceea ce nu este bine pentru dumneavoastr?.
Dar dac? vre?i, din aceast? lun?, trece?i la regimul urm?tor ?i o s? vede?i c? vom
da jos kilogramele �n plus, f?r? s? punem �n pericol s?n?tatea, ?i ve?i putea s? v?
reface?i for?ele. Este un regim de o lun?, pe care-l ve?i opri c�teva s?pt?m�ni,
iar dup? aceea �l ve?i relua. Trebuie s? be?i 3/41 de suc de struguri cu 1/41 ap?
curat?, cu un sfert de or? �nainte de fiecare mas? ?i seara, �nainte de culcare.
�n acela?i timp, nu mai m�nca?i dulciuri, ci mai mult legume proaspete, g?tite ?i
crude, ?i nu prea mult? p�ine - cu excep?ia p�inii complete.
�n afar? de sucul de struguri, regimul mai cuprinde c�teva proceduri fizice: la
�nceput, masa?i-v? t?lpile cu ulei, expun�ndu-le la lumin? (solar? sau
artificial?). Asta o s? v? aline durerile de genunchi ?i c?lc�ie. Ca exerci?iu,
�ntinde?i- v? pe jos ?i face?i �bicicleta�, cu gambele sus. �n felul acesta ve?i
ajuta activitatea membrelor inferioare. Apoi, pu?in c�te pu?in, ridica?i gambele ?i
tot corpul deasupra capului, pentru modificarea circula?iei (Pozi?ia �st�nd pe
omopla?i� sau �lum�narea�. (N.tr.)). Face?i asta diminea?a ?i seara - dar cu
regularitate�. (Lectura 2514-15, pentru o femeie de 25 de ani, cu tendin?? la
obezitate ?i o circula?ie proast?)
Aceea?i recomandare f?cut? mai multor persoane, b?rba?i ?i femei, aflate �n diverse
stadii de obezitate:
�Sunt oare prea gras?�
�Evita?i carnea ?i be?i suc de struguri �nainte de mese ?i seara, �nainte de
culcare; cam o jum?tate de litru cu un sfert de litru de ap? curat? - exact �nainte
de mas?. Asta o s? v? taie pofta ?i nevoia de mese prea �nc?rcate. Proced�nd
astfel, ve?i sl?bi f?r? efort, pe deasupra regulariz�nd func?ionarea organismului.
C?ci asta va reduce excesul de zah?r. Sucul de struguri, de?i con?ine zah?r, se
deosebe?te de alte alimente dulci; el va provoca o reac?ie mult mai bun? �n tubul
digestiv. Nu be?i numai o dat? sau de dou? ori pe zi, ci de trei-patru ori ?i, e
important, �n fiecare zi timp de o lun?. O s? vede?i diferen?a!� (Lectura 1170-3)
�C�t despre cre?terea �n greutate, ea poate fi controlat? datorit? sucului de
struguri - e mai eficient dec�t orice alt regim. Singura condi?ie este s? evita?i
excesul de feculente ?i de dulciuri�. (Lectura 470-32)
�R?spunz�nd scrisorii dumneavoastr?, pentru ca so?ul s? nu devin? obez, ve?i
recurge la sucul de struguri. Doza este de trei sferturi suc ?i un sfert ap? �ntr-
un pahar, de patru ori pe zi: �nainte de mese ?i la culcare. Dac? �l suport?, se va
dovedi foarte eficient ?i va permite eliminarea de?eurilor. Asta o s?-i taie pofta
de dulciuri ?i de f?inoase ?i o s?-l ajute s?-?i men?in? o greutate rezonabil?.
C�nd nu g?si?i suc proasp?t, folosi?i marca Welch. (Marc? american? a epocii.
Cititorii no?tri vor g?si echivalentul �n sucul de struguri produs de agricultura
biologic? (garantat de eticheta �AB�). Exist? mai multe m?rci excelente.)
- Sucul de struguri Welch este preparat f?r? conservant, adic? benzoat de sodiu?
- Da, f?r? benzoat de sodiu. E fructul curat.
- Feculente le ?i dulciurile trebuie eliminate complet din regim sau pot fi
tolerate, ?i dac? da, �n ce m?sur??
- Dac? so?ul dumneavoastr? bea suc de struguri, a?a cum i s-a prescris, asta o s?-i
aduc? zah?r, ?i tipul de zah?r care lucreaz? eficient �n organismul s?u. Are nevoie
de asta, �n?elege?i? ?i o s?-i taie pofta de a se mai �ndopa cu dulciuri ?i f?
inoase. Nu trebuie s? le evite complet, nu, pentru c? ele �i aduc caloriile
necesare organismului; dar dac? o s? bea suc de struguri, ?i nu din c�nd �n c�nd,
ci cu regularitate, ca regim, o s?-i scad? nevoia, pofta de alte zaharuri ?i de f?
inoase. ?i dac? �?i controleaz? pofta de m�ncare, e din nou st?p�n pe situa?ie!�
(Lectura 470-19)
Aceast? lectur? lung? r?spunde la scrisoarea doamnei 1100, so?ia domnului 470, care
este �ngrijorat? de faptul c? vine iarna; Cayce i-a prescris struguri so?ului ei ?
i, odat? cu trecerea toamnei, nu va mai g?si struguri proaspe?i pe pia??. Ce s?
fac?? S? cumpere suc de struguri la sticl?? ?i dac? da, care sunt cele mai naturale
(f?r? coloran?i, conservan?i, adaos de zah?r sau arome artificiale)? R?spunsul lui
Cayce arat? a?adar c? aceast? cur? se poate ?ine tot anul - iarna, sucul de
struguri sut? la sut? natural, adic? �bio�, la sticl?.
La ora actual?, cititorii mei pot g?si struguri tot anul. Cum ne afl?m �ntr-o ?ar?
viticol? ?i vecin? cu Italia ?i Spania, unde iarna vine mai t�rziu, g?sim struguri
proaspe?i p�n? la sf�r?itul lui decembrie. Dup? aceea, �n lunile de iarn?, vin
strugurii din Africa de Sud, Israel, Chile. Toat? lumea a remarcat c? sunt mai
scumpi ?i nu a?a de gusto?i...
Dar Cayce nu vede cu ochi buni fructele ?i legumele aduse din ?inuturi foarte
�ndep?rtate: obligatoriu, sunt tratate (?i foarte tratate) ca s? ajung? p�n? la
noi, �?i pierd vitalitatea pe drum ?i, �n fine, vibra?iile lor (sol, aer, etnie...)
nu sunt acordate cu ale noastre!
�n ceea ce m? prive?te, nu dep??esc Antilele ?i Africa francofon?... ?inuturi cu
care avem leg?turi culturale. ?i numai pentru ananas, mango, banane... C�t prive?te
strugurii, iarna m? mul?umesc cu sucul de struguri bio (un deliciu, mai ales cel de
muscat).
Apoi a?tept primii struguri proaspe?i din sudul Italiei. ?i mai fac o �?mecherie�:
las o noapte, �n ap?, stafide bio (Corint, Smirna ?i mai ales Malaga), iar diminea?
a beau acel suc. Este delicios (?i foarte eficient �mpotriva rotunjimilor
excesive!).

Da, se poate sc?pa de reumatism

Am v?zut deja multe lecturi unde Cayce afirm? c? reumatismele se hr?nesc cu zah?r.
Cred ?i eu c? le prie?te: se �ngra?? pe spinarea noastr?, ?in�nd cont de num?rul
actual al victimelor. �n cazul c�nd acest aspect le-ar fi sc?pat cititorilor mei,
regrupez aici c�teva lecturi ?ocante, despre nemiloasele dih?nii care ne rod
oasele...
Cayce i-a spus �ntr-o zi unei reumatice a c?rei artroz? era �ntre?inut? de
dulciuri:
�Aten?ie, nu prea mult? patiserie, nici dulciuri. Dac? totu?i v? este poft?, alege?
i zah?rul din sfecl? sau zaharina; e mai bine dec�t zah?r din trestie�. (Lectura
838-3).
Aceast? lectur? poate surprinde prin recomandarea zaharinei. Am vorbit mai �nainte
despre aceast? substan??, care nu mai poate fi recomandat? ast?zi. C�t despre zah?
rul din trestie, am v?zut �n capitolul precedent c�te parale face.
Unui alt reumatic:
�Aten?ie, nu be?i prea mult ceai sau cafea. Consuma?i cel pu?in un pahar mare de
lapte, �n fiecare zi, de preferin?? seara. ?i c�nd �l �nc?lzi?i, f?r? s?-l aduce?i
la fierbere, pune?i-i o linguri?? de miere, asta o s? v? fac? tare bine�. (Lectura
2816-1)
...Bine�n?eles, cu rezerva de a controla calitatea laptelui (vezi capitolul
corespunz?tor) ?i de a fi siguri c? persoana �n cauz? suport? laptele. Acesta poate
juca un rol sedativ ?i ne ajut? s? adormim - ca ?i mierea, cum vom vedea mai
departe.
Iat? o lectur? ampl?, sub forma unui dialog cu domnul 849, de 33 de ani, care
sufer? deja de reumatism pentru c? se �ndoap? cu dulciuri! Ceea ce nu ?tie marele
public este c? multe reumatisme se agraveaz? prin consumul de bomboane, pr?jituri,
ciocolat?:
�De ce am aceast? durere violent? la genunchi? ?i c�nd se manifest?, ce trebuie s?
fac?
- V? doare pentru c?, �n?untru (�n articula?ii) se rup cristalele (despre care am
vorbit). Asta se �nt�mpl? c�nd v? e frig, dar frigul reprezint? doar momentul ?i nu
cauza. Adev?rata cauz? este un exces de dulciuri.
- Dar atunci c�nd m? apuc? durerea, ce trebuie s? fac ca s?-mi treac??
- Renun?a?i la dulciuri ?i face?i purga?ii!
- Nici o alt? recomandare privind regimul dec�t s? renun? la dulciuri?�
�Prea multe dulciuri, a?a cum vi s-a spus deja! Trebuie mai multe fructe, mai multe
legume. M�nca?i toate felurile de fructe!
Acela?i consultant caut? disperat o porti?? (dulce) de sc?pare:
�Dar ce dulciuri am voie sau m?car care sunt cele mai bune pentru organism?�
�Miere�, �ng?duie Cayce, �?i tot ce este f?cut cu miere. Dar nu zah?r din trestie,
nu pr?jituri, nu tarte. Nu v? atinge?i de ele dec�t foarte rar!� (Lectura 849-54)
Morala acestui dialog sus?inut: dac? misoginia galopant? le atribuie b?tr�nelor
singure pasiunea pentru dulciuri, trebuie totu?i s? recunoa?tem c? acest virus nu
iart? nici o categorie de v�rst?. B?tr�nele nu sunt singurele cliente ale
cofetarilor. Sunt ?i s?rmanii b?rba?i... ca domnul 849!
Dac? poliartrita evolutiv? ?i toate felurile de reumatism sunt unul din marile
flageluri ale lumii occidentale, �n schimb vindecarea este la �ndem�na bolnavilor,
chiar �n farfurie! Iat? alt caz de reumatism:
�M�nca?i pu?ine dulciuri, cu excep?ia mierii din faguri.
- Acest tratament, dac? este urmat serios, poate fi considerat o cur? permanent?
(�mpotriva artritei)?
- Asta depinde de pozi?ia bolnavului, dac? revine sau nu la ceea ce a provocat
aceste reac?ii (artrita). S? evite excesul de dulciuri, ?i durerile vor disp?rea:
da, �n mare, este o cur? (de dezintoxicare!) permanent?!� (Lectura 2392-1)
Nu avem de-a face cu o boal? care s? se vindece din prima �ncercare, cu o tablet?
roz. �Boala reumatismal?�, artrita, artroza apar pe un teren sl?bit. Organismul
este ca un ogor care trebuie continuu �ngrijit, cur??at, s?pat, udat etc. Dac? este
l?sat �n paragin?, se dezechilibreaz?. Cei care sunt dispu?i s? fac? acest efort,
s?-?i dreneze terenul, scap? definitiv de reumatism; am multe dovezi �n acest sens.
Dac? te aju?i singur, ?i mierea te va ajuta (Am preluat acest titlu din lucrarea
lui Jean-Fran�ois Chezeries, La Sant� par le Miel / Mierea pentru s?n?tate, M.A.
Editions, 1982)

Foarte rezervat fa?? de dulciurile pe baz? de zah?r, a?a cum abia am v?zut, Cayce
binecuv�nteaz? toate soiurile de miere.
Bine�n?eles, cu precizarea de a fi miere natural?, produs? de un apicultor biologic
?i ob?inut? f?r? �nc?lzire ?i adaos de zah?r. Mierea ajuns? pe masa dumneavoastr?
nu mai trebuie �nc?lzit? (de exemplu, n-o pune?i �n ceaiul clocotit, pentru c? o
s?-?i piard? majoritatea calit??ilor)
Iat? c�teva lecturi despre acest produs fundamental.
Mamei unui b?iat de 11 ani care sufer? deja de constipa?ie (boala secolului...?i
suntem abia �n 191!):
�Domnule Cayce, recomanda?i-mi un regim alimentar pentru fiecare s?pt?m�n? -
preciz�nd cantit??ile�.
- A?a cum v-am spus deja, trebuie s? v? orienta?i spre alimentele care cl?desc
organismul, asigur�nd ra?iile de vitamine necesare, �n loc s? le c?uta?i �ntr-un
produs farmaceutic! Hrana vie, plin? de vitamine, este cea mai bun?, cu condi?ia
s?-i da?i [b?iatului] cantit??i suficiente, pe m?sura poftei de m�ncare a acestui
corp �n plin? cre?tere! Un adolescent are nevoie de cantit??i de vitamine A, B, C,
D, pe care trebuie s? le ia din asimilarea hranei obi?nuite. Trebuie s? nu fie
nevoie de folosirea vitaminelor concentrate sub form? de pilule!
G�ndi?i-v? la asta c�nd �i alc?tui?i meniurile; el trebuie s?-?i cl?deasc? un corp
s?n?tos. ?i, deci, nu prea multe zaharuri. Totu?i, are nevoie ?i de dulce: de
preferin??, sub form? de miere�. (Lectura 1188-10)
Pentru alt b?iat care sufer? de tulbur?ri digestive mari:
�Organismul lui suport? dulciurile? ?i �n ce cantitate?�
- Nu prea multe. ?i dac? trebuie s? m?n�nce zah?r, atunci s? fie, mai degrab?,
miere�. (Lectura 2157-2, f?cut? �n 1941)
Aceea?i recomandare pentru un hepatic, care sufer? ?i de rinichi:
�Ar trebui s? v? mobiliza?i imediat: veghea?i-v? s?n?tatea ?i, p�n? la restabilirea
acesteia, limita?i dulciurile - cu excep?ia mierii, care este foarte bun? pentru
dumneavoastr?�. (Lectura 4682-1)
Nu doar micu?ii - ursule?ii, bun?oar? - au nevoie de miere, ci ?i viitoarele mame.
�Ce gen de dulciuri �mi sunt permise?
- Miere, ?i mai ales miere din faguri. Desigur, nu �n cantitate mare. �ns? de zah?
r, care aduce energia necesar? digestiei �n stomac, este nevoie pentru cl?direa
organismului; el va provoca fermenta?iile indispensabile proceselor digestive�.
(Lectura 808-3, pentru o t�n?r? femeie, a c?rei sarcin? �i mai face probleme - a?a
cum se �nt�mpl? aproape �ntotdeauna.)
Iat? acum un b?ie?el care este, s?r?cu?ul, deja atins de psoriazis:
�Ce dulciuri s? m?n�nce?
- Numai miere ?i ceea ce este preparat pe baz? de miere�. (Lectura 148-1)
O feti?? de 12 ani este zguduit? de crize de epilepsie. Familia ei afl?, de la
Cayce, c? un regim alimentar adecvat ar putea s?-i amelioreze starea �n mod
considerabil.
�Nu-i da?i cantit??i mari de zaharuri. Majoritatea dulciurilor, indiferent de
prezentare, ar trebui s? fie fructe sau miere de pe faguri - dar niciodat? �n
cantit??i mari�. (Lectura 2153-2)
O alt? lectur?, f?cut? ceva mai t�rziu pentru aceea?i domni?oar? 2153, revine
asupra acestui subiect, adic? importan?a alimenta?iei �n tratamentul epilepsiei:
�Putem s?-i d?m f?in? de topinambur ca s? �nlocuim dulciurile de care �i este a?a
de poft??
- Se poate, dar o s?-i provoace reac?ii prea violente la pl?m�ni ?i rinichi.
Dac? vre?i s?-i da?i zah?r, da?i-i, mai bine, miere ?i produse derivate. O dat? pe
zi, de exemplu, diminea?a devreme, o linguri?? (nu o lingur?!) de miere ?i o s?-i
treac? pofta de alte dulciuri!� (Lectura 2153-4)
O alt? feti?? de 12 ani, atins? de tumori ?i diverse alte afec?iuni, este �ntr-o
stare general? foarte proast?:
�Ce tip de dulciuri s?-i d?m ca s?-i treac? pofta?
- Ceea ce va suporta organismul ei; nu mai este copil mic! �i trebuie miere ?i, de
preferin??, miere �n fagure, s-o m?n�nce cu tot cu fagure�. (Lectura 632-8)
�n loc s? v? �ndopa?i copiii cu bomboane ?i dulciuri servite �ntre br�nzeturi ?i
fructe, da?i-le miere... ?in�nd cont de num?rul lecturilor �n care Cayce o
recomand? unui copil, putem conchide c? este un aliment foarte important pentru
cre?tere. C�t despre mierea de pe faguri, se poate g?si cu u?urin?? pe pie?ele bio
(unde chiar apicultorul o recomand?!). Ea con?ine un foarte mare num?r de
oligoelemente, substan?e nutritive, �ntre care l?pti?orul de matc?.

Tr?iasc? apiterapia

... sau �terapia cu miere�! �n afar? de puterea sa energetic?, se ?tie �nc? din
antichitate c? mierea trateaz? o serie de afec?iuni.
�Atle?ii din Grecia antic? nu intrau niciodat? pe stadion f?r? s? consume o ra?ie
considerabil? de miere. St? m?rturie aceast? fraz? din r?spunsul lui Polian c?tre
Cezar, c�nd este felicitat pentru �mplinirea v�rstei de 100 de ani: �Elixirul e
simplu: miere pe din?untru ?i ulei pe dinafar?!�
I se recunoa?te o ac?iune foarte pozitiv? �asupra digestiei, datorit? propriet??
ilor antiseptice, iar ac?iunea ei asupra florei intestinale este remarcabil?, mai
ales la sugari�. �n deplin acord cu Cayce! Mierea este cunoscut? pentru ac?iunea ei
de somnifer ?i sedativ:
�Be?i lapte cu miere �nainte de culcare, cum se obi?nuia alt?dat?�. (Lectura 1539-
1)
Mierea are o ac?iune important? asupra sistemului nervos - iat? de ce calmeaz?
spasmele tusei ?i rezolv? insomniile. �n epoca noastr? de stres, ar trebui s?
recurgem la ea mai des.
�Ce s? fac ca s? domn mai bine?
- Elimina?i toxinele ?i �ncordarea, tot ce obose?te sistemul nervos, a?a cum am
spus deja. Asta o s? v? ajute s? dormi?i.
La �nceput, dac? suferi?i de insomnie, be?i un pahar de lapte cald �n care dizolva?
i o linguri?? de miere!� (Lectura 2050-1)
Pute?i �nlocui laptele cu o infuzie de tei, care este la fel de eficient?! Tot
pentru insomnie:
�Dup? ce ve?i �ncepe tratamentul osteopat - dar nu �nainte - ar trebui s? be?i �n
fiecare sear?, �nainte de culcare, cam o cea?c? de lapte cald (nefiert, de
preferin??), �n care s? dizolva?i o linguri?? de miere curat?. Nu-l fierbe?i, ci
doar �nc?lzi?i-l pu?in ?i amesteca?i bine. Nu �ncepe?i acest regim �nainte de a v?
drena complet organismul, dup? recomand?rile f?cute�. (Lectura 2057-1 pentru o
femeie de 52 de ani, a c?rei insomnie se datora, spune Cayce, unei acumul?ri de
toxine).
Pe vremea bunicilor noastre, mierea intra �n compozi?ia unui mare num?r de b?uturi
sau preparate destinate bolnavilor. La noi, exist? �nc?, pe l�ng? obiceiul
paharului de lapte cu miere, tradi?ia grogului (miere, l?m�ie, alcool) servit rece,
cu cuburi de ghea??, sau cald, c�nd se flambeaz? alcoolul; se face, de asemenea,
vin din miere (ap?, miere, drojdie pentru p�ine, o?et din vin).
Alt? variant?: un ou b?tut cu miere, numit odinioar? �lapte de pas?re�.
�Pentru a diminua secre?ia de mucus, calm�nd irita?ia membranelor, care v? provoac?
tusea, iat? o b?utur? pe care s? o lua?i de 2-3 ori pe zi - pute?i dubla doza, dac?
vre?i: se bate un albu? p�n? se face spum? tare, se adaug? o linguri?? de miere ?i
zeama de la o l?m�ie, adic? 1-2 linguri de sup?, ?i se bate �n continuare. O s? v?
repune?i �n func?iune sistemul digestiv dac?, dup? acest preparat, ve?i consuma suc
de fructe ?i legume; (...), p?str�nd o alimenta?ie semilichid?�.
Recomandarea lui Cayce este cu at�t mai binevenit? cu c�t, atunci c�nd ai g�tul
umflat, nu po?i �nghi?i nimic solid; lectura mai spune c? pacienta avea ?i probleme
intestinale.) Ea mai �ntreab?:
�Ce diferen?? este c�nd m?n�nci un albu? crud sau unul g?tit?
- Depinde de organism ?i de modul �n care �l consuma?i. C?ci, a?a cum am spus, �n
cazul nostru, albu?ul de ou nu e bun. Dar dac? este b?tut bine ?i amestecat cu
miere ?i l?m�ie, se produc reac?ii complet diferite: acest amestec ac?ioneaz?
curativ nu numai asupra mucoaselor sistemului digestiv, dar ?i asupra �ntregului
sistem limfatic, furniz�nd energia care s?-l dinamizeze. Circula?ia limfei se
normalizeaz? astfel odat? cu producerea de noi celule sanguine, ceea ce se �nt�mpl?
?i c�nd se consum? g?lbenu? de ou. Sistemul digestiv are nevoie de o anumit?
cantitate de alimente acide, nu trebuie s? se alcalinizeze complet�. (Lectura 808-
4)
Iat? comentariile tinerei femei dup? ce a aplicat recomandarea de mai sus: �Timp de
trei ore am �ncercat s? fac flegmonul (abcesul din g�t) s? scad?. Abia puteam s?
vorbesc. Imediat dup? ce am luat trei linguri?e din amestecul prescris de Cayce,
abcesul s-a deschis ?i l-am scuipat. Dup? c�teva ore, s- a format un nou abces: am
luat-o de la cap?t ?i a mers, de?i, de data aceasta a durat ceva mai mult, dou? sau
trei minute. A doua zi, angina trecuse ?i, de atunci, totul merge bine�.
Un alt caz similar: o t�n?r? femeie care are grip?, Iat? ce-i recomand? Cayce:
��n toate cazurile de grip? sau angin?, v-ar trebui un expectorant, adic? un
preparat care s? v? ajute s? elimina?i mucusul acumulat �n g�t. Iat? ce trebuie s?
face?i: lua?i un ou care s? nu fi stat �n frigider, separa?i albu?ul de g?lbenu?,
bate?i albu?ul ?i ad?uga?i:
- Zeama unei l?m�i, �ncorporat? pic?tur? cu pic?tur?
- o linguri?? de miere, �ncorporat? tot a?a, pu?in c�te pu?in
- cam trei pic?turi de glicerin?, puse una c�te una. ?i la urm?, bate?i energic
totul. La intervale de 2-3 ore, lua?i c�te o linguri?? din acest amestec. Asta o s?
v? vindece de angin?, r?ceal?, dezumfl�nd g�tul ?i degaj�nd c?ile nazale, bronhiile
?i laringele. O s? vede?i ce bine v? face!� (Lectura 845-3, f?cut? �n 1936)

Miere de hri?c? sau de trifoi?

Mierea fiind un medicament, este nevoie de preciz?ri:

�La �nceputul acestui regim, pu?ine dulciuri, cu excep?ia mierii ?i mai ales a
mierii de pe fagure - de preferin??, miere de hri?c? sau de trifoi�. (Lectura 85-1,
f?cut? pentru un pacient astmatic, al c?rui organism avea nevoie de o drenare - a?a
cum se �nt�mpl? �n majoritatea cazurilor analizate de Cayce!)
Detalii suplimentare privind diferitele soiuri de miere:
��n ceea ce prive?te mierea ?i fagurele, acestea sunt par?ial de aceea?i natur?.
Deci le pute?i consuma �n cantit??i mici f?r? s? v? teme?i de nimic, dar ar trebui
s? fie miere de hri?c? sau de trifoi, mai degrab? dec�t mierea de alte flori sau
plante�. (Lectura 953-21, f?cut? pentru un diabetic c?ruia �i era interzis complet
zah?rul.)
Aceast? lectur? face deosebire �ntre soiurile de miere: ele au calit??ile speciei
botanice din care au cules albinele. Mierea de hri?c?, produs? �n ?inuturile reci ?
i acide (?i, odinioar?, la noi �n Bretania) nu va avea �n nici un caz acelea?i
propriet??i ca mierea de tei, de brad, poliflor?, de cimbri?or parfumat din
Provence. Gama soiurilor de miere pe care le-am g?sit �n Statele Unite era net mai
s?rac? dec�t la noi. Dar am g?sit acolo delicioasa miere de hri?c?, mierea maronie
de care vorbea Cayce. C�t despre mierea de pe fagure, o g?si?i oriunde, pe pie?ele
�bio�. Trebuie s? citi?i etichetele cu aten?ie, ca s? ave?i garan?ia �agriculturii
biologice�. Dac? nu, mierea pe care o lua?i poate s? con?in? adaosuri de zah?r
industrial... sau Dumnezeu mai ?tie ce.
Diversele soiuri de miere citate de Cayce nu sunt foarte variate; noi avem un
registru na?ional ?i european mult mai �ntins: mierea de rapi??, lev?n?ic?, tei,
cimbri?or, soponel, dulci?or, rozmarin, mur, pin, portocal, salc�m, iarb?-neagr?,
castan... ?i altele. La noi, fiecare regiune are mierea ei!
��mi face bine s? m?n�nc zah?r?
- Singurul zah?r �ng?duit pentru dumneavoastr? este mierea CU TOT CU fagure�.
(Lectura 1512-2, pentru o artritic? de 61 de ani.)
��n Statele Unite, au fost �ntreprinse cercet?ri �n cadrul unor tratamente pe baz?
de miere, �mpotriva alcoolismului: a fost confirmat faptul c? absorb?ia mierii
activeaz? imediat eliminarea alcoolului din s�nge. Lucr?ri efectuate la
Universitatea de medicin? din Bologna au ar?tat c? mierea ar avea asupra ficatului
o eficient? ac?iune protectoare�.
Iat? de ce Cayce o prescrie at�t de des bolnavilor s?i. �n fine, un ultim caz, un
cancer, �n care se pare c? persoana bolnav? nu se poate lipsi de zah?r. De?i nu e
de acord cu patiseria ?i cu dulciurile, Cayce �i �ng?duie:
�Dac? trebuie s? �ndulci?i unele alimente, folosi?i mierea, fie c? o pune?i pe
cereale sau pe orice pr?jituri ?i produse de patiserie�. (Lectura 2276-3)
Cu condi?ia ca mierea s? nu fie niciodat? g?tit?, bine�n?eles!

PARTEA A DOUA - EDGAR CAYCE ?i MEDIUL �NCONJUR?TOR

1. DARURILE NATURII

S? ne rec?p?t?m veselia cu ajutorul Naturii

Cayce le-a recomandat �ntotdeauna bolnavilor s?i s? fie veseli! Cititorii mei vor
fi de acord c? acest lucru este uneori foarte dificil...
�Fii vesel �n tot ce faci! Z�mbe?te des, c?ci z�mbetul atrage [oamenii] c?tre tine,
�n timp ce triste?ea �i alung?!� (Lectura 518-1)
Bucuria interioar? este un fel de antrenament mental, o atitudine voluntar?, un
avanpost de �ncredere ?i g�ndire pozitiv?, Iat? un reflex care ar trebui cultivat!
Totu?i, dac? ?i-ai pierdut veselia, exist? re?ete pentru a o reg?si:
�Nu l?sa s? treac? nici o zi �n care s? nu bucuri pe cineva, cu un cuv�nt de �mb?
rb?tare. O s? vezi c? acest lucru �?i ridic? moralul!� (Lectura 1751)
Altfel spus, prima dintre aceste re?ete este s? ui?i ceea ce te apas?, ca s?-i
�nvesele?ti pe ceilal?i. Este foarte eficient pentru oricine.
A doua re?et? este �ncrederea �n inepuizabila generozitate a Puterii lui Dumnezeu:
�Inima ta s? c�nte mereu, chiar dac? grijile acestei lumi �i sperie pe cei slabi.
�ncrede-te �n Dumnezeu, �n Puterea Lui Creatoare, �n Mila Sa, care trebuie s?-?i
fie de ajuns�. (Lectura 473-2)
M-am g�ndit mereu la aceast? recomandare a lui Cayce, at�t de des repetat? �n
lecturi ?i, uneori, at�t de greu de urmat. Sunt zile c�nd, parc?, ai pierdut totul;
cum spune poetul:
�O singur? fiin?? �?i lipse?te ?i totul e pustiu�.
E o iluzie: �n realitate, suntem �nconjura?i de mii de binecuv�nt?ri, de care nu ne
d?m seama pentru c? le umbre?te sup?rarea noastr?. Cu toate acestea, darurile
Cerului ?i ale Destinului exist?. Cayce �i repro?eaz? unuia dintre consultan?ii s?
i:
�Entitatea este mereu �nclinat? s? vad? partea �ntunecat? a vie?ii. �?i pierzi
vremea �ncerc�nd s? te lini?te?ti, f?r? s? gu?ti niciodat? bucuria clipei! Ce a?
tep?i ca s? fii vesel? Nu asta dore?ti, nu acesta �?i este obiectivul, s? aduci
bucurie �n via?a celorlal?i?... A?a c? m?tur? mai �nt�i propria-?i ograd?!�
(Lectura 1900-1)
Am remarcat c?, foarte frecvent, cei �mbuiba?i nu se jeneaz? c�tu?i de pu?in s? se
arate ab?tu?i. �n schimb, cei care sunt mai s?raci se bucur? pentru orice fleac. Ei
?tiu s? r�d?, s? aprecieze ?i cea mai m?runt? bucurie care le iese �n cale! ?i
acest lucru �l constat? to?i cei care se dedic?, �n lumea a treia - ?i a patra! -,
oamenilor uita?i de societatea de consum.
La Cairo, �n bidonvilles, copiii care scormonesc c�t e ziua de mare prin mormane de
gunoaie, dup? ceva de m�ncare, sunt veseli. �Obi?nuiam s? r�dem �mpreun? cu ei
toat? ziua� povestea maica Emmanuelle. �Nu mic? mi-a fost mirarea, la �ntoarcerea
�n Europa, c�nd am v?zut at�?ia oameni ab?tu?i, �n pofida confortului nemaiv?zut �n
care tr?iesc! Copiii mei din Cairo, care n-aveau nimic, nu sc?pau nici cel mai mic
prilej de veselie. R�deau din orice fleac!� Cum reu?esc, c�nd abia dac? au un
acoperi? deasupra capului ?i te miri ce m?n�nc??
Una dintre prietenele mele a vizitat o tab?r? de copii tibetani refugia?i, din
nordul Indiei. B?ie?eii de?ineau majoritatea... pentru c? feti?ele disp?ruser?...
din cauza �purific?rii etnice� �n stil chinezesc. �n zdren?e, f?r? mam? ?i tat?,
aproape tuberculo?i, bie?ii copila?i aveau tot dreptul s? pl�ng?. Da de unde! Ei
r�deau! Erau mereu pu?i pe ?otii, zburdau ?i se str�mbau �n fel ?i chip, glumind pe
seama prietenei mele, care era siderat? de tot ce vedea.
Primul pas spre reg?sirea bucuriei este, a?adar, �ncercarea de a aduce bucurie
celorlal?i. De asemenea, trebuie s? ?inem seama micilor bucurii, s? le adun?m zi de
zi, ca s? ajungem la senin?tatea care deschide u?a marilor bucurii (?i care, dup?
tibetani, ne ajut? s? dep??im �ns??i no?iunea de durere!).
Dup? Cayce, o alt? re?et? a bucuriei, pe primul loc al?turi de cele de mai sus,
este admirarea Naturii ?i comunicarea cu toate fiin?ele care o �nsufle?esc.
Am povestit �n Amintiri din vie?ile noastre trecute experien?a soldatului japonez
pe care camarazii, crez�ndu-l mort, l-au l?sat �ntr-o insuli?? acoperit? de jungl?.
A fost salvat, �ngrijit, �nv??at de c?tre plante, care au �nfiripat cu el un dialog
prietenesc, cotidian. Ace?ti prieteni vegetali l-au avertizat, exact cu c�teva ore
mai devreme, c? sosise ?i ultima zi de stat �n jungl?! �ntr-adev?r, peste pu?in
timp avea s? acosteze acolo un vapor, iar el urma s? fie g?sit. Ele �?i exprimau
triste?ea desp?r?irii, c?ci el avea s? se �ntoarc? �n Japonia, l-au �spus� c? �l
vor pierde... ?i se �ntristaser?. El nu �n?elegea, ne?tiind c? un vapor japonez
acostase pe insul?, i s-a g?sit urma ?i era c?utat. Desp?r?indu-se de prietenii
vegetali din jungl? a fost ca ?i c�nd s-ar fi desp?r?it de propria familie ?i de
persoanele apropiate!
Cayce dorea ca orice om aflat �n suferin?? s? poat? sim?i aceast? bun?tate, aceast?
iubire generoas?, optimismul lumii vegetale:
�Entitatea ar trebui, �n aceast? via??, s? consacre o parte a timpului s?u, cultiv?
rii florilor ?i artei buchetelor (...). ?i o s? vede?i tot ce pot d?rui florile
celor bolnavi, celor ce se �nchid �n propria suferin?? - ?i chiar celor ce sunt
ferici?i! Ve?i vedea iubirea pe care o pot d?rui ele celor pe care-i iubesc, �n
zilele ?i nop?ile de triste?e (...). Ele aduc culoarea �n obrazul bolnavilor; ele
�i aduc logodnicei speran?a unei iubiri, a unei case pline de frumuse?e (...).
De ce, oare, nu vor oamenii s? �nve?e de la flori? De ce nu vor s? �nve?e privindu-
le cum cresc? De ce refuz? s? le admire, v?z�ndu-le cum cresc �n iubire ?i frumuse?
e, �n orice mediu care le-a fost h?r?zit? �nv??a?i de la flori s? �nfrumuse?a?i
locul unde tr?i?i, oricare ar fi el: cocioab? sau palat, d?rui?i-i frumuse?e, ca
florile!� (Lectura 5122-1)
Uneori, nu e vorba de o floare, ci de un fir de iarb? m?runt care iese printr-o cr?
p?tur? din asfalt. O �buruian?�, ve?i zice! Dar ce curaj, ce putere, ce �ncredere
�n sine! Ce credin?? �n puterea Naturii! E de-ajuns s? privim cum o ne�nsemnat?
ruin?, cel mai mic col? de pavaj uitat este repopulat pe dat? de plante s?lbatice -
unele din ele, de toat? frumuse?ea! Traversez �n fiecare s?pt?m�n? zone periferice,
unde sunt multe grilaje din fier ruginit, depozite �nchise, uzine dezafectate, c?i
ferate p?r?site... Prim?vara, �n numai c�teva s?pt?m�ni, toate aceste suprafe?e se
�mbrac? �n rochi?a-r�ndunicii, care se ca??r? pretutindeni, acoperind totul �n
verde pres?rat cu p?l?rioare albe. Gr?dinarii nu ?tiu cum s? scape de aceast?
rochi?a-r�ndunicii, care este at�t de tenace. �n fiecare an se inventeaz? erbicide
tot mai ...�-cide� ca s? o omoare. ?i totu?i, ea nu se las?, iar eu, c�nd v?d
asemenea dinamism, asemenea curaj, nu m? mai �ndur s? o smulg din propria-mi gr?
din?. P?l?rioarele ei albe sunt at�t de frumoase �nc�t fac c�t o specie �cultivat?
�! Oricum, nu-mi face nici o pl?cere s? smulg buruieni - cu at�t mai mult cu c�t o
mare parte din ele sunt vajnice plante medicinale. De c�te ori sunt silit? s? le
smulg, cer iertare de la �ngerul fiec?rei specii! (�n privin?a acestor ��ngeri� sau
�deva?i� care guverneaz? fiecare specie animal? ?i vegetal?, vezi vol. III al
Universului lui Edgar Cayce, despre spiritele Naturii, ?i Amintiri din vie?ile
noastre trecute, deja citat?)
S? relu?m �ns? aceast? lectur? 5122-1, �n care Cayce ?ine o mare lec?ie despre
Natur?. E vorba de o femeie care, de la o via?? la alta, se re�ncarneaz? ca s? se
ocupe de flori, g?sind �n ele un nesecat izvor de bucurie zilnic?:
�Entitatea, �n via?a precedent?, se numea Maggie Vaughn ?i-i pl?ceau at�t de mult
florile �nc�t a reu?it s? influen?eze �n acest sens guvernul american -
conving�ndu-l s? aprobe mai multe spa?ii verzi, cu flori, �n capital? (Washington)
- ?i cercet?rile privind cultura florilor (...).
�naintea acelei �ncarn?ri, a tr?it (�n Palestina) pe vremea c�nd Mironosi?ele au
adus miresme ?i miruri pentru ungerea trupului (lui Christos). Fiind prea s?rac?,
n-a putut aduce plante ?i mirodenii scumpe; a?a c? a venit cu flori de c�mp - care
erau la fel de bune (...).
Iat? de ce �i ve?i sluji pe ceilal?i, f?c�ndu-i s? se bucure de frumuse?ile
Naturii. De asemenea, �i ve?i alina pe cei bolnavi, cei ce v? tr?iesc �n preajm?,
cei dragi; �i ve?i face ferici?i, le ve?i aduce speran?a, le ve?i crea deschiderea
spre o via?a nou?! (...)
�naintea acestei vie?i, entitatea s-a �ncarnat �n Egipt, �ntr-o epoc? de dezvoltare
economic? ?i tehnologic?. Ea a fost prima care a selec?ionat florile, pentru
frumuse?e, ?i le- a folosit pe cele �n dou? culori, care cresc �n mla?tinile de pe
malul Nilului�.

Nu m? voi hazarda s? denumesc acea specie botanic?; mai �nt�i pentru c? nu sunt
suficient de documentat?, apoi pentru c? aceast? poveste ?ine de un trecut foarte
�ndep?rtat, �ncarnarea descris? de Cayce se situeaz? probabil �n Egiptul
predinastic, acum vreo 12.000 de ani, ?i numai un specialist �n studierea
polenurilor fosile ar putea spune ce flori s?lbatice cre?teau pe atunci (c?ci clima
?i, deci, biotopurile s-au schimbat mult �ntre timp!)
S? termin?m �ns? lectura:
�A?a c?, acum, nu pierde?i nici o ocazie ca s? pune?i flori pretutindeni; ?i mai
ales pune?i-le acolo unde le este locul �n rela?iile umane, �n rela?iile sociale
dintre oameni, �n momentele de tensiune ?i de dispozi?ii diverse (...). Lua?i ca
model orhideea s?lbatic?, pe care o c?lc?m �n picioare sau o culegem; sau al celei
(cultivate) puse la decolteul unei femei elegante, cre�nd un efect maxim: imita?i-
o�. (Lectura 5122-1)
A?a este! Orhideea s?lbatic? abia o remarc?m pe c�mp, risc?m s? c?lc?m pe ea. Dar
orhideea cultivat?... ea este ceva mai pre?uit?, pentru c? se vinde - ?i �nc?
scump!
�n aceast? lectur?, cu num?rul 5122-1, Cayce �i recomand? consultantei sale: �s?
pune?i flori pretutindeni�. A? vrea totu?i s? dau o nuan??: e mai bine ca florile
s? fie �n ghivece dec�t t?iate. Prietena mea, Nina Carlo (Fondatoarea �Cercului
Nina Carlo�), o femeie cu suflet mare ?i �nalt nivel spiritual, �mi spune c? nu-i
plac florile t?iate: �Pl�ng�, �mi spune ea. �Ce crede?i despre florile care le sunt
oferite bolnavilor?� �ntreab? un participant la o ?edin?? de channeling (eng.
�canalizare� (Metod? de captare ?i transmitere a unui flux de energie sau informa?
ional - prin intermediul unui persoane cu �nsu?iri mediumnice, numit? channel /
canal. Cei mai mul?i bioenergoterapeu?i nu sunt con?tien?i de calitatea lor de
�canal�; ei cred c? �au mai mult? energie� dec�t al?ii ?i c? pot folosi acest
�surplus� dup? bunul plac. �n realitate ei nu fac dec�t s? capteze energie cosmic?
(infinit?) ?i s? o dirijeze acolo unde este nevoie de ea. Cei care nu-?i con?
tientizeaz? condi?ia de channel cad adeseori �n p?catul trufiei; ceilal?i, mai pu?
ini, devin mai smeri?i, sim?ind cum Dumnezeu trimite prin ei Mila ?i �ndurarea Sa.
(N.tr.)) a grupului din Sarlat. �Oferi?i-le plante. Dac? le aduce?i flori t?iate,
le da?i moartea. O plant? �i poate aduce (acestui bolnav) Iubirea, o floare t?iat?
nu-i va aduce nimic�. (Mesaje primite de Monique Mathieu, Asocia?ia �Du Ciel � la
Terre� / De la Cer, la P?m�nt, Pech-Lafaille, 24200 SARLAT. Este vorba de o serie
de mesaje cu o �nc?rc?tur? spiritual? foarte �nalt?, foarte apropiate de Cayce)
Sunt �ntru totul de acord cu principiul general, dar exist? ?i excep?ii. Pot dovedi
personal imensa u?urare pe care mi-au adus-o florile t?iate; m? g�ndesc la un enorm
buchet de aniversare, de la Lachaume, care m-a uimit ?i �nc�ntat �n fiecare zi,
timp de o lun?. C�nd m-am c?s?torit, mul?i prieteni mi-au trimis buchete sublime,
�n fa?a c?rora am meditat �ndelung - ?i le-am p?strat p�n? la ultima petal?! Biata
mama-soacr? Dior (Ea era cumnata lui Christian Dior, a c?rui mam? a creat o
minunat? gr?din? botanic? ?i exotic? �n vila sa, �Les Rhumbs�, din Granville, �n
Normandia. Christian Dior va spune el �nsu?i c�t de mult l-a inspirat aceast? gr?
din? fermecat? �n crea?iile sale), care nu se mai poate deplasa la cei 101 ani ai
s?i, petrecea ore �ntregi �ntr-un fotoliu, privind culorile ?i formele florilor, t?
iate sau �n ghivece, pe care i le aduceam. �mi spunea: �Acesta e singurul lucru
care �nvioreaz? pu?in atmosfera trist? din locuin?a mea!� Florile sunt un
extraordinar mesaj de alinare. Nu voi uita nicic�nd ziua aceea de mare doliu �n
familie, c�nd dou? persoane din asocia?ia noastr? (�Le Navire Argo�), veniser? s?
m? consulte �n privin?a unei alegeri profesionale. Dar iat? c? tinerele �n cauz? au
venit la mine duc�nd �n bra?e o jerb? enorm?, din flori multicolore, absolut
impresionant?. O nebunie! (?i s? nu crede?i c? erau miliardare. Am�ndou? erau osp?
t?ri?e �ntr-un restaurant!) Nu ?tiau c? fuseser? inspirate de ghizi nev?zu?i, care
voiau s?-mi aline durerea. Cum v? spun, am primit �n aceea?i zi, aproape la aceea?i
or?, anun?ul de deces, apoi florile!
Da, Cayce are dreptate: s? nu ne lipsim de flori, de plante verzi, de copaci ?i de
trilurile p?s?rilor! Este unul dintre mjloacele cele mai eficiente pentru a reg?si
bucuria de a tr?i! ?tiu c? una din dramele actuale este prezen?a invadatoare a
betonului �n peisajul cotidian. Ce trist este s? tr?ie?ti �nghesuit �ntr-un mare
ora?! La Paris, �nc? avem gr?dini publice superbe, parcuri, alei ?i pie?e m?rginite
de copaci, care st�rnesc mereu admira?ia str?inilor (unii dintre ei vin din
metropole lipsite complet de verdea??!). Face?i imposibilul ?i ie?i?i de pe strada
unde locui?i, duce?i-v? �n parcurile ?i gr?dinile publice ?i admira?i florile, Iat?
bucurii gratuite (nu v? cost? dec�t biletul de metro sau de autobuz... ?i dac? v?
pute?i duce pe jos, e ?i mai bine!). Trebuie neap?rat s? v? face?i timp ca s?
profita?i de aceste lucruri ?i s? mul?umi?i Cerului, �n fiecare zi, pentru asemenea
dar. Bie?ilor locuitori din bidonvilles, din lumea a patra, nu le mai r?m�ne dec�t
cerul; privindu-l, ?tiu c? Natura n-a disp?rut cu totul!
Cultiva?i o floare, �n ghiveci, ceva verde la fereastr?, o �buruian?� �n col?ul
buc?t?riei, un cactus pe birou... Am trecut uneori prin perioade sumbre, cu mari
greut??i �n g?sirea unei locuin?e. Bagajele mele cuprindeau, �n principal, un
ghiveci cu amaryllis ?i un arbust exotic numit �pittosporum chinezesc�. �n
timpurile grele, c�nd mi-au fost al?turi, plantele aveau un aer trist, le c?deau
frunzele... Ca s? explodeze de bucurie verde, imediat ce lucrurile se �ndreptau!
Din c�nd �n c�nd, �nfloreau, �ncuraj�ndu-m? s? ?in capul sus. Cea mai uimitoare a
fost o l?cr?mioar? profet, replantat? l�ng? pittospor, care a �nflorit... �n
ianuarie! O singur? tulpin? cu flori, doar ea, f?r? frunze, cu patru luni �nainte
de 1 mai! Prima reac?ie a fost s? cred c? biata floare se z?p?cise complet:
confundase anotimpurile! Nici vorb?... Ea �mi anun?a, �nc? din ianuarie, o
�nt�lnire fericit? care avea s? se �nt�mple �n prim?var?. Aveam patru luni �n care
s? m? preg?tesc.
C�nd ajungi s? vorbe?ti cu prietenele din ghivece, treci din surpriz? �n
surpriz?...

Magicianul p?s?rilor

�nc? o lectur?, povestea unui om care ?i-a legat toat? via?a de Natur?. Lectura
�ncepe prin evocarea vie?ii din Cosmos, �nainte de na?tere, �nainte de �ntoarcerea
pe P?m�nt, pentru o nou? via??, c�nd avea s? devin? consultantul nr. 410 al lui
Edgar Cayce.
Cititorii mei ?tiu c?, �ntre dou? vie?i terestre, urm?m stagii de formare pe
planetele sistemului solar sau pe anumite stele. Acolo, lu?m lec?ii cosmice, �nv???
m legile fundamentale care guverneaz? Universul. Am vorbit deja despre toate
acestea �n volumul I. Aici, Cayce reia analiza consultantului s?u, plec�nd de la ?
ederea acestuia pe o planet? vecin? cu P?m�ntul:
��n intervalul de timp dintre ?ederile �n planul terestru, trec�nd prin mediul
planetar al lui Venus, acest suflet a �nv??at iubirea ?i pacea. Acolo a dob�ndit o
ampl? viziune a Vie?ii, a?a cum se manifest? ?i cre?te ea.
Iat? de ce, toat? aceast? frumuse?e pe care o vedem �n Natur? - de pild?, c�nd ea
se preg?te?te s? primeasc? binecuv�ntarea unei ploi de dup?-amiaz? sau a unui r?s?
rit de soare - a devenit subiectul cel mai interesant pentru aceast? entitate, Iat?
spectacolul care face s?-i salte inima de bucurie, iat? bucuriile pe care i le aduc
toate aceste fiin?e vii.
Unii le-ar numi �vise�, ?i totu?i, �n experien?a sa, ele sunt realitatea �ns??i!
C�ntecul p?s?rilor, frumuse?ea trandafirului, b�z�itul albinei, toate aceste
manifest?ri ale Vie?ii �n Natura care se exprim? �n izbucniri de bucurie! Bucuria
de a fi, exact durata existen?ei, o sc�nteie de Dumnezeu �n activitatea sa
creatoare.
Ah, de-ar putea oamenii de pretutindeni s?-?i dea seama de aceste binecuv�nt?ri
(...). Dac? ar �n?elege c? noi �l folosim pe Dumnezeu �nsu?i �n manifest?rile sale
de via?? pe P?m�nt, �n Via?a pe care ne-o d?ruie?te (...). Dac? aceast? �n?elegere
a Vie?ii le-ar putea reda speran?a, c�t ar profita de binecuv�nt?rile care coboar?
asupra celor ce merg �mpreun? cu El!
Astfel, trecerea dumneavoastr? pe Venus v-a f?cut s? iubi?i aceast? frumuse?e, s?
iubi?i toate acestea (...). P?stra?i-v? bucuria �n ad�ncul inimii. Privi?i mai bine
�n inima trandafirului, asculta?i trilurile p?s?rilor, vede?i chipul S?u zugr?vit
�n apusul de soare ?i �n r?s?rit. Vede?i lumina str?vezie a razei de lun? care
lumineaz? totul cu Lumina slavei Sale. Vede?i stropul de ploaie, furtuna, Natura
�ntreag? (...).
Entitatea, �n via?a aceea, era �ntre emigran?ii care s- au refugiat �n America,
dup? multe �ncerc?ri ?i grele c?l?torii pe mare, stabilindu-se �n regiunea numit?
acum Louisiana. Entitatea a g?sit acolo o oaz? de pace. Mai t�rziu, a adus mult?
bucurie celorlal?i. C?ci a reu?it s? lucreze pentru aducerea p?cii �n inima unui
mare num?r de oameni, c?rora le-a redat bucuria vie?ii. Entitatea i-a luminat pe
to?i cei care au iubit ?i iubesc mul?imea p?s?relelor create de Dumnezeu... C?ci
entitatea se numea atunci Audubon�. (Lectura 410-2)
Poate c? nu ?ti?i cine a fost Audubon. O minunat? serie de timbre po?tale cu p?s?ri
exotice a fost emis? recent de c?tre Po?ta Francez?, �n semn de omagiu t�rziu
pentru unul dintre cei mai ilu?tri francezi din str?in?tate.
Acest artist de geniu s-a n?scut probabil �n 1774, la New Orleans, dintr-un amiral
francez care se retr?sese acolo. Dup? copil?ria petrecut? �n Louisiana, cum spune
Cayce, micul Jean-Jacques a fost trimis la Paris, la studii. El avea dou? pasiuni:
desenul ?i... p?s?rile! La Paris, a luat lec?ii de la pictorul David, care l-a
�nv??at tot ce trebuia s? ?tie un pictor atunci, la acel sf�r?it de secol XVIII,
c�nd arta european? atinsese culmi neegalate p�n? ast?zi. Tat?l s?u a �ncercat s?-l
introduc? �n afacerile newyorkeze; cum g�ndul lui era �ns? numai la p?s?ri, nu s-a
descurcat... So?ia s-a v?zut nevoit? s? intre guvernant? ca s? poat? �ntre?ine
familia. Jean-Jacques s-a �ntors �n sud ?i s-a stabilit �n 1810, cu familia, la
Kentucky. Dou?zeci de ani a tr?it �nconjurat de p?duri, lacuri ?i mun?i, alerg�nd
dup? p?s?ri, pe care le observa �n habitatul lor natural ?i apoi le picta, urm�nd
natura c�t mai exact.
A dus o via?? fr?m�ntat?. Cum spune Cayce, a trecut prin �multe �ncerc?ri� ?i a f?
cut multe �c?l?torii pe ap?� �ntre America ?i Europa. �ntr-o vreme, ?i-a c�?tigat
existen?a f?c�nd portrete. Totu?i, �n 1826, acumulase suficiente scrieri ca s? le
poat? aduna �ntr-un volum gros. S-a �ntors �n Europa, �n c?utarea unui binef?c?
tor ?i editor, pe care l-a g?sit la Londra. Gravorul Robert Havell, uluit de
minunatele desene cu p?s?ri multicolore pe fundalul unor ?inuturi exotice, a
consim?it s? i le publice. Astfel s-a n?scut faimoasa lucrare The Birds of
America / P?s?rile din America, publicat? �n Fran?a ceva mai t�rziu cu titlul Les
oiseaux d'Am�rique, care a devenit un best-seller ?i r?m�ne o lucrare clasic?
important?. �n 1831, ?i-a publicat memoriile la Edimbourg, sub titlul Autobiografia
unui ornitolog. Mai t�rziu, va mai publica ?i alte desene ?i picturi �ntr-o ultim?
lucrare, The quadrupeds of America / Patrupedele din America, care va ap?rea la New
York, �n 1850. A murit �n 1851, dup? o via?? tumultuoas?.
Dic?ionarele mele biografice nu dau aceea?i dat? de na?tere, nici m?car acela?i
loc... Dovad? c? a tr?it mult timp �n umbr? ?i s?r?cie: p?s?rile sale nu interesau
atunci pe nimeni!
�n schimb, dic?ionarele mele concord? asupra datei ?i locului mor?ii, pentru c?
aceasta n-a trecut neobservat?. Era, �n fine, recunoscut, iubit, respectat, pentru
c? �a adus�, cum spune Cayce, �mult? bucurie celorlal?i prin operele sale de art?�.
Dar asta s-a �nt�mplat �t�rziu, �n via??�, c?ci de-a lungul a peste dou?zeci de
ani, a trebuit s?-?i duc? crucea de artist s?rac, neapreciat �nc? la justa sa
valoare. C�t despre �grelele c?l?torii pe mare�, ne afl?m �nc? �n epoca vaselor cu
abur, c�nd traversarea Atlanticului nu era o treab? oarecare! Cu at�t mai mult cu
c�t Jean-Jacques Audubon nu era un pasager important, ci un necunoscut. Mai r?u
dec�t at�t, �n prima parte a vie?ii, era un b?ie?el s?rman, odrasla unor emigran?i,
defavorizat social prin faptul c? nu era - se crede - copilul legitim al
amiralului. Tat?l s?u avea totu?i rela?ii, era prieten cu Washington. Dar a te na?
te bastard �n acea Americ? puritan? era ne�ndoielnic un mare handicap. S-a v?zut cu
ce curaj, cu ce perseveren?? a reu?it s? devin? celebru!
Dic?ionarul meu englez spune c? s-a n?scut pe 25 aprilie 1785, cu Soarele �n Taur,
semn guvernat de planeta Venus. Nu ?tiu c�t este de exact, dar toat? cariera, toat?
via?a ?i arta sa arat? un temperament venusian. Aceast? planet?, �exaltat?� �n
Taur, d? nativilor s?i virtu?i caracteristice: dragostea de Natur?, sensibilitatea
artistic?, puterea de munc?, �nd�rjirea de a reu?i �n �ntreprinderi de lung?
durat?... Calit??i pe care le va manifesta �n cel mai �nalt grad, toat? via?a sa!

Misteriosul destin al sufletelor animale

�n aceast? lectur?, Cayce vorbe?te cu tandre?e despre �mul?imea p?s?relelor create

de Bunul Dumnezeu�. �n multe alte lecturi, nu rateaz? niciodat? ocazia de a da
exemple din lumea animalelor. De pild?, la o �ntrebare despre divor?, iat? ce r?
spunde:
�Omul ar putea s? �nve?e mult observ�nd comportamentul conjugal al p?s?rilor s?
lbatice. Dup? ce s- au ales, masculul ?i femela nu vor mai �ncerca niciodat? s? se
�mperecheze cu alt partener; ?i masculul, ?i femela r?m�n credincio?i unul altuia
p�n? la moartea unuia dintre ei - bine�n?eles, at�t timp c�t nu sunt constr�n?i de
om�. (Lectura 826-6)
Din motive deja evocate �n primele trei volume ale acestei lucr?ri, Cayce nu putea
face referiri prea ample la capitolul animalelor, �ntruc�t contextul local nu-i
permitea. �n preistorie, spune el, s-au �nmul?it a?a de mult animalele de tot felul
�nc�t au umplut p?m�ntul, concur�nd rasa uman?. Atlan?ii ar fi reu?it s? scape de
ele invent�nd explozibilele, dar au r?mas marca?i de teroarea inspirat? de animale.
Majoritatea atlan?ilor re�ncarna?i ast?zi (�n mas?, �n Statele Unite, �n timpul lui
Cayce, iar acum la noi) p?streaz? astfel reflexe de team? ?i dezgust fa?? de
animale. Acest lucru se dovede?te catastrofal la toate nivelele, distrugerea
ecosistemelor, fobia paranoic? fa?? de microbi, viru?i, dansul macabru al tuturor
�-cidelor� (insecticide, raticide, pesticide, fungicide..., moartea chimic? ab?tut?
deopotriv? asupra animalelor ?i plantelor.
�De acum �nainte, ar trebui s? se renun?e complet la principiul uciderii. Vorbind
de ucidere, ne referim la tot ce �nseamn? acest cuv�nt. Nimic din ceea ce a prins
Via?? pe P?m�nt nu trebuie ucis vreodat?, cu nici un pre?. Nici chiar �n scopul de
a-?i procura hrana, cum a f?cut omul p�n? acum. �n ochii lui Dumnezeu, totalitatea
vie?ii ?i fiecare via?? reprezint? ceva sf�nt, c?ci tot ce e via?? a fost creat de
Dumnezeu. ?i ceea ce creeaz? Dumnezeu este tributar clipei�. (Mesaj dictat la
Borup, �n Danemarca, la 26 martie 1968 (?coala Spiritual? de la Borup))
Sau cum spune Dr. Jacqueline Bousquet, care face cercetare biologic?:
�N-am ascuns niciodat? faptul c? etica mea �mi interzice experien?a pe animale
(...). Am v?zut mii de experien?e, toate extrem de dureroase, care n-au dus la
nimic, niciodat?. Sute de animale omor�te la plecarea �n concediu, ca s? nu-l dea
prea mult de furc? �ngrijitorului de serviciu, care vine c�nd �?i aduce aminte, s?
dea ap? animalelor ��n experien??� (a se citi: operate sau supuse la posturi de
lung? durat?). Responsabilii: oameni de ?tiin??! Sper?m c? ei nu ?tiu faptul c?
moartea prin �nsetare este una dintre cele mai dureroase! Or, �n cursul
dezbaterilor televizate, sus?in?torii experien?elor pe animale �ncearc? s? conving?
publicul de un lucru pe care nici ei nu-l pot crede - c? totul se petrece irepro?
abil �n cea mai bun? dintre lumile posibile. Pentru c? am tr?it �n laboratoare care
practic? metode dintr-o alt? epoc?, pot s? afirm c? nu este adev?rat. (...)
Dar aten?ie, v�ntul istoriei este pe punctul de a-?i schimba direc?ia (...).
Respectul fa?? de mediul �nconjur?tor trece prin respectul fa?? de animal la toate
nivelele, este o condi?ie a supravie?uirii speciei umane (...). Este adev?rat c?
mila este o calitate care nu are succes de cas? (...). Deci s? nu a?tept?m p�n?
c�nd se vor �ntoarce asupra noastr? propriile gre?eli. ?tim c�t de �mici� suntem �n
fa?a Naturii dezl?n?uite (furtuni, inunda?ii, cutremure...)� (Dr Bousquet, Science
dans la lumi�re, op. cit.)
Rostul oamenilor pe l�ng? animale ar trebui s? fie dat de Iubire. Oamenii ar trebui
s? le arate animalelor ce este Iubirea, pentru c? atunci c�nd vor trece la ciclul
urm?tor, acest lucru le va fi de mare ajutor.
Animalul se va �ncarna �n om la sf�r?itul ciclului s?u animal; ?i dac? acest animal
a suferit din cauza omului, c�nd va deveni la r�ndul s?u om, va fi r?u ?i crud; pe
c�nd, dac? i-a?i ar?tat mult? dragoste unui animal, c�nd el va ajunge la forma
uman?, va ?ti ce �nseamn? Iubirea. Bine�n?eles c?-i r?m�ne de str?b?tut tot drumul
evolu?iei, dar �l va parcurge �n cele mai bune condi?ii.
Trebuie s? manifesta?i un respect total fa?? de animale, pentru c? ele sunt p?r?i
divine ca ?i noi. Trebuie un respect total pentru Natur?, pentru c?, �n tot ce tr?
ie?te pe planeta voastr? exist? acea sc�nteie divin?, bine�n?eles c? infinit mai
mic? dec�t a voastr?, a oamenilor, dar trebuie s? ave?i respect total fa?? de tot
ce v? �nconjoar?�. (Mesaje publicate de asocia?ia �Du Ciel � la Terre�)
Nici Cayce nu spunea altfel:
�Orice For??, orice putere vine din aceea?i Surs?, ca orice Via??�. (Lectura 1910-
1)
�Orice f?ptur? de pe P?m�nt este iubire �ntrupat?, expresia Iubirii Divine, care se
manifest? �n toate fiin?ele (...); aceea?i iubire ar trebui s? o manifeste Omul
fa?? de animale�. (Lectura 276-3) (Lectur? citat? deja �n vol. I, p. 122-123, la
�Re�ncarnarea animal?�)
C�nd o s? se �nt�mple, oare, acest lucru? Trebuie s? a?tept?m, dup? anul 2000, noul
ciclu al P?m�ntului, �n Era V?rs?torului? Oamenii vor �n?elege atunci ce �nseamn?
solidaritatea dintre toate fiin?ele vii. Legea francez?, �nc? foarte timid?, nu
consider? animalul dec�t �n raport cu omul, �n m?sura �n care cruzimea degradeaz?
omul, care devine josnic. S?pt?m�nalul �Le Point� a scris despre docherul din
Livorno, care ?i-a aruncat c�inele �n r�u, cu un sac de nisip legat de g�t: �A fost
condamnat la o lun? de �nchisoare cu suspendare ?i 15.500 de franci amend?. Totu?i,
dup? legile noastre, docherul n-ar fi suportat nici o pedeaps? dac? era vorba de o
marmot? sau o vulpe, pe care ar fi avut toat? libertatea s? le taie, de vii, �n
buc??i, dac? a?a ar fi avut el chef�. (�Le Point�, nr. 1176/1 aprilie 1995, p. 85)
Manifestarea iubirii ?i respectului fa?? de animale f?cea parte din filosofia
Maestrului Philippe din Lyon: �Animalele sunt p?zite, ca ?i oamenii, de fiin?e nev?
zute care le urm?resc z?mislirea, na?terea, care sunt ap?r?torii lor ?i pe care-i
�ntrist?m c�nd le chinuim�. Astfel, animalele au ?i ele �ngeri p?zitori... �Dar
sufer? ne�ncetat�, continu? Maestrul Philippe, �?i, adesea, �ntr-un mod
intolerabil. Dac? am ?ti, ne-ar fi mil? de ele�. Karma pl?titoare �i love?te precis
pe cei ce fac animalele s? sufere: �Dac? chinui?i un animal, vi se va �nt�mpla
�ntr-o zi, c�nd ve?i avea un animal la care s? ?ine?i mult, s? vede?i cum este
chinuit f?r? s?-i pute?i veni �n ajutor. A?a se �nt�mpl? cu orice, pentru c?
trebuie s? �nv???m s? iubim totul ?i trebuie s? respect?m totul - c?ci totul a fost
creat de Dumnezeu�.
Maestrul Philippe mai vorbea de �sejururi planetare�, ca ?i Cayce. ��l pl�ng pe cel
ce face r?u unui animal. Crede?i c? animalul nu mai are nimic �n afar? de trup? Ei
bine, afla?i - ?i ?ine?i minte - c? ne va veni r�ndul s? fim animalele unei alte
planete, mai evoluate�. (Alfred Haehl, Vie et paroles du Ma�tre Philippe / Via?a ?i
cuvintele Maestrului Philippe, Ed. Dervy, 1994, p. 167-169. Citi?i ?i excelenta
biografie a lui Renee Paul Guillot, Philippe de Lyon, Ed. Les Deux Oc�ans, Paris
1994. V. ?i documenta?ia adunat? de asocia?iile care iau ap?rarea animalelor:
Talis, Pro Anima, S.N.D.A., �n Fran?a; ATRA �n Elve?ia)
Acela?i ecou ?i �n mesajele de la Borup:
�Un animal se poate �ncarna pe P?m�nt, tr?ie?te aici o perioad? ?i apoi este
transferat brusc pe o alt? planet?, cu o con?tiin?? mai �nalt?. Aceast? con?tiin??
mai �nalt? va influen?a animalul respectiv ?i, mai t�rziu, va reveni pe P?m�nt -
unde va suferi o muta?ie.
O asemenea muta?ie le-a fost destinat? animalelor provenite de pe P?m�nt, �n urm?
cu mai multe milioane de ani, ?i astfel a ap?rut primul om. Omul de atunci nu sem?
na cu cel de azi. Abia dac? poate fi numit om ?i, de altfel, ?tiin?a uman? are alte
denumiri pentru acei oameni. (Mesaje dictate la 18 septembrie 1968, la Borup, �n
Danemarca).
�Trebuie s? fim buni cu animalele ?i cu plantele. Cel care n-a f?cut niciodat? r?u
vreunui animat, care n-a distrus, nici r?nit vreodat? o plant? f?r? o cauz? cu
adev?rat util?, este ocrotit, la r�ndu-i, de animale ?i plante: dac? e pe marginea
unei pr?p?stii ?i cade, va g?si imediat o r?d?cin? de care s? se aga?e; dac? un
animal feroce trece pe c�mp ?i �l �nt�lne?te, animalul va veni s?-l m�ng�ie sau nu-
l va vedea�. mai spunea Maestrul Philippe din Lyon, citat mai sus (Vie et paroles
du Ma�tre Philippe, p. 167 ?i urm?toarele).
Modul lui Cayce este de a ne face s? tragem �nv???minte din relatarea ?i bilan?ul
unei vie?i anterioare. Via?a lui Audubon este bucuria oferit? de dragostea pentru
animale. O foarte, foarte mare surs? de bucurie pentru cei care au �n?eles-o!

Agricultura lunar?

Cayce vorbea cu simpatie despre agricultura tradi?ional?, dar a murit prea devreme
ca s?-?i manifeste dispre?ul fa?? de fertilizatorii chimici.
?i lui �i pl?cea s? gr?din?reasc?. Vorbea mult cu prietenii, pe aceast? tem?.
�Mult? vreme, mi-am dorit s? am ni?te bulbi de tuberoze (Polyanthes tuberosa,
�nrudit? cu amaryllis, cultivat? �n sud, ale c?rei flori albe au un parfum
delicat). Doream mult s? am tuberoze �n gr?din?, dar costau at�t de scump la
pepiniere, �nc�t nu-mi puteam permite.
�ntr-o zi, a venit un om de la ?ar?, ca s? aduc? pui de g?in?. M-a v?zut s?p�nd o
brazd?: A, Dr. Cayce, v? pune?i flori?
- Da, i-am r?spuns, ador florile!
?i eu, mi-a spus el atunci; st�nd la ?ar?, am flori de toate soiurile �n gr?din?.
A? putea chiar s? v? aduc, dac? vre?i. V? plac tuberozele?
Iat? cum am ajuns s? am acum o tuf? de tuberoze, care vor deveni splendide. Cum vi
se par?
?i iat? cum, atunci c�nd �?i dore?ti un lucru, te po?i ruga s?-l ob?ii, �ncerc�nd
s? tr?ie?ti �n armonie cu rug?ciunea. Atunci, El (Christos) ni-l trimite, �n timpul
S?u ?i la ceasul S?u. Sunt sigur c? aceast? lege se aplic? at�t lucrurilor
materiale, c�t ?i celor spirituale ?i intelectuale!� (Din scrisoarea prin care
Cayce �i r?spunde personal doamnei 464, �n martie 1933).
Astfel, gr?din?ritul f?cut cum trebuie este o medita?ie asupra legilor cosmice. Gr?
dinarul trebuie mai �nt�i s? se conecteze la �For?ele Creatoare ale Naturii�, cum
spune Cayce, ?i s? le simt?; apoi, s? le canalizeze.
Pentru c? For?ele Cosmosului ne bombardeaz? planeta cu fluxul lor de particule
invizibile, gr?dinarul care nu-?i vede dec�t pantofii, nu este mai presus de ei! S?
ridic?m pu?in privirile spre stele. Chiar f?r? s? mergem at�t de departe, s? ne
uit?m la ceea ce vedem cu ochiul liber: Luna. Fiind totu?i astrul cel mai apropiat
de noi, ar fi logic s? ?inem cont de influen?a sa. Lord Kelvin (Matematician englez
care a inventat, �n 1872, o ma?in? cu care s? calculeze dinainte ora ?i amploarea
tuturor mareelor) a recunoscut acest lucru �n privin?a mareelor. Ar fi foarte
plauzibil s? ne g�ndim c? aceast? influen?? se manifest? la fel de puternic asupra
p?m�ntului ca ?i asupra apei.
Agricultura lunar? se str?duie?te s? �n?eleag? ac?iunea satelitului nostru, ca s? o
foloseasc? la maximum. Agronomi foarte mari, savan?i, gr?dinari cunoscu?i - ca La
Quintinie - au studiat aceast? influen?? ?i au creat o orientare; ei sunt
fondatorii �selenoculturii� (din greac?: �sel�n�, Luna).
Gr?dinarul de alt?dat? �observa �ndelung, sem?na, replanta exact �n momentul
propice. (V. Georges Rose, Ecologie et tradition, Maisonneuve, 1981) Cei interesa?i
de agricultura lunar? sunt �n c?utarea cuno?tin?elor mai mult sau mai pu?in uitate,
a unei armonii �ntre cer ?i p?m�nt, �ntre stele ?i plante. Ei se sprijin? pe o
experien?? de mai bine de un secol, pe lucr?rile agronomului Albert Howard (1920),
conferin?ele lui Rudolf Steiner din Germania ?i Elve?ia (1924), impregnate de
g�ndirea lui Goethe (1749-1832), experien?ele f?cute de Pfeiffer (1924-1934), de
Maria Thun, de Xavier Florin ?i numero?ii adep?i ai culturii �biodinamice� sau
�biologice�. (C�leste, Jardinez avec la Lune / Gr?din?ri?i cu Luna, Ed. Rustica (un
mic manual foarte frumos, destinat gr?dinarilor �ncep?tori �n �selenocultur?�).)
C�t despre cei care repro?eaz? �selenoculturii� faptul c? nu se sprijin? pe o
observa?ie �?tiin?ific?�, ace?tia nu vor s? ?tie c? exist? fundamentul unei tradi?
ii multimilenare ?i universale.
Dac? savan?ii ar respinge toate fenomenele inexplicabile, ar renun?a la
descoperirile uluitoare ale teoriei cuantice, la principiul lui Heisenberg, la
extravagantul �corpuscul-und?� (care �?i permite fantezii scandaloase pentru
g�ndirea �ra?ional?�!), la quarcii neast�mp?ra?i care nu sunt dec�t o fic?iune
matematic? etc. Toat? fizica cuantic? este extrem de incomod? dup? criteriile
cumin?i ale ?tiin?ei ra?ionaliste a secolului XIX.
Tradi?ia gr?din?ritului, de esen?? practic?, admite perfect aceste fenomene, ?
tiindu-se c? rezultatele ob?inute sunt extrem de variabile, dup? fazele lunii.
�S-a remarcat c? atunci c�nd Luna este la distan?a cea mai mare de P?m�nt
(apogeu) ?i c�nd este �n punctul opus, adic? la cea mai mic? distan?? (perigeu),
cultura d? rezultate slabe. S-a constatat c? �n aceste perioade, este de preferat
s? nu ne ocup?m de gr?din?. La perigeu, atrac?ia Lunii este prea mare. Semin?ele
rezultate �n aceast? perioad? dau plante pl?p�nde, g?lbejite ?i lungi, sensibile la
parazi?i, pe c�nd semin?ele rezultate la apogeu dau plante pipernicite, groase,
�ndesate, anormale�.
Dac? v? place s? culege?i ciuperci, iar condi?iile sunt favorabile (umiditate,
sezon), nu pleca?i de acas? c�nd e lun? nou?, c?ci nu ve?i g?si mare lucru. Alege?i
zilele cu lun? plin?.
?i cum g?sim calendarul fazelor Lunii? Privind cerul, dac? nu este acoperit! �n
primul p?trar, adic? la Lun? nou?, se poate ad?uga o coad? discului lunar ca s?
formeze un �P� [ ) ]. �n ultimul p?trar, secera Lunii este �ntoars? �n sensul opus;
ad?ug�ndu-i o coad?, ob?inem un �d� mic [ ( ]. Dac? locui?i �ntr- un ora? mare,
unde cerul nu se mai vede, c?uta?i �n orice agend? sau calendar al po?tei ?i ve?i
g?si fazele Lunii. De altfel, sunt anun?ate ?i la buletinul meteo al televiziunii.
Ce p?rere avea Cayce? C?, �n general, �Luna are efectul de a amplifica mult cre?
terea a tot ce este fizic�. (Lectura 288-1)
De aici, fenomenele cunoscute �n plan ginecologic - de altfel, chiar etimologia
cuv�ntului �menstrua?ie� vine din latinescul �mens� (lun?) ?i se refer? la ciclul
lunar (de aproximativ 28 de zile).
Cercet�nd preistoria, Cayce analizeaz? agricultura lunar? din Egiptul antic:
��n vremea aceea a ap?rut obiceiul de a planta �n func?ie de fazele Lunii. ?in�nd
cont de ele, observ�nd ?i mareele ?i efectele lor, oamenii au �nceput s? aleag?
anumite perioade ale anului pentru a chema [la via??] un animal. Altfel spus, au
�nv??at s? combine elementele regnului mineral, ale regnului vegetal ?i ale
regnului animal, �n armonie cu anumite perioade [ale ciclului astronomic]. Primul
care ?i-a dat seama de aceste lucruri a fost Ra-Ta (Acest profet a fost o �ncarnare
egiptean? a lui Edgar Cayce. Pentru mai multe detalii, v. volumul I, capitolul
despre Egiptul antic), care le-a transmis, mai �nt�i, popoarelor din Nubia�.
(Lectura 294-150)
Ideea nu dateaz? din vremea egiptenilor sau a nubienilor. Puterea Atlantidei,
civiliza?ia-mam? a Egiptului, se explic? ?i prin cuno?tin?ele astronomice care le-
au permis atlan?ilor s? dezvolte aceast? agricultur? bazat? pe observarea stelelor.
Aproape toate domeniile, iar cel la care ne referim �n mod sigur, ne trimit la
vechiul continent disp?rut.

Ro?ia, o imigrant? atlant?

Am v?zut adesea, �n lecturile lui Cayce, c? toate cuno?tin?ele de tehnologie ale
�nfloritoarei civiliza?ii egiptene se tr?geau din Atlantida. Nu e de mirare c?
aceast? filia?ie intelectual? s-a manifestat ?i �n domeniul at�t de important al
agriculturii. Ne amintim c? Platon avea nostalgia agricultorilor atlan?i:
�Insula [Atlantida] furniza majoritatea lucrurilor necesare vie?ii (...). Toate
esen?ele �nmiresmate pe care p?m�ntul le hr?ne?te acum ici ?i colo, r?d?cini, r?
murele, lemn de copac sau seve distilate de c?tre flori ?i fructe, ?tia s? le ?
in? ?i s? le hr?neasc? acel p?m�nt. ?i asta nu e tot: fructele cultivate, fructele
uscate pe care le m�nc?m, toate cele din care facem f?in?, pe care le numim
�cereale�, cu diversele lor soiuri, fructul care cre?te �n pom ?i ne d? lichide,
alimente ?i unguente� [m?slina, oare?], acest fruct care cre?te pe crengile �nalte,
a c?rui conservare e dificil? ?i este consumat pentru distrac?ie ?i �nc�ntare
[probabil rodia], toate cele pe care le oferim, la sf�r?itul mesei, spre alinare,
meseanului care a m�ncat prea mult ?i nu se simte bine, [probabil l?m�ia], insula
Atlantida, sc?ldat? �n lumina soarelui de atunci, le producea, f?r? excep?ie,
viguroase, superbe, magnifice ?i �n cantitate nelimitat?�. (Platon, Critias (Gf
Flammarion, tradus �n limba francez? de Luc Brisson, p. 373))
Un veritabil paradis terestru! Platon precizeaz? mai departe c? �de dou? ori pe an,
se recoltau roadele P?m�ntului�.
Descrierea idilic? din Critias ne las? s? �n?elegem c? atlan?ii nu s-au limitat
doar la a fi buni arhitec?i ?i ingineri, ci au dezvoltat ?i o agricultur?,
prodigioas?. Platon, �n aceea?i lucrare, face o lung? descriere a metodelor de
irigare, datorit? c?rora se ob?inea ?i a doua recolt? de fructe, cereale ?i legume.
Cayce, ca ?i Platon (pe care nu l-a citit ?i de numele c?ruia nici m?car nu auzise
�nainte de a vorbi de Atlantida!), descrie paradisul terestru atlant cu un
entuziasm nest?p�nit. Apoi, subliniaz? decaden?a care a m?cinat treptat aceast?
civiliza?ie p�n? la catastrofa final?, pe care o cunoa?tem. O referire indirect? la
agricultura atlant? apare �n descrierea unui inginer agronom, refugiat �n America
central?, dup? cataclism:
��n vremea aceea de prefaceri (...) datorate imigr?rii refugia?ilor din Atlantida,
dintre care unii se stabileau �n ceea ce este acum Yucatanul (...), entitatea a
ajuns foarte departe �n cunoa?terea legilor Naturii. Era expert? �n observa?ia
astronomic? ?i totodat? �n studierea influentei corpurilor cere?ti asupra
anotimpurilor, recoltelor ?i tuturor culturilor de care depindeau �n mare parte
popoarele acelui timp�. (Lectura 1895-1)
Yucatanul, mo?tenitor al Atlantidei, este at�t de departe �n timp, �ns? foarte
aproape din perspectiva botanic?, Iat? deci de unde vin tomata (�n limba aztec?:
�tomatl�), tabacul (�n limba indian? din Haiti: �tsibatl�), batatul (�patatl� sau
�patata�, �n limba arawak din Haiti) ?i v?rul s?u bun, cartoful.
Toate aceste legume, care au lipsit din farfuriile noastre p�n? �n secolele XVII ?i
XVIII, ne-au invadat pur ?i simplu. Acesta este ultimul avatar �nainte de
colonizarea atlant? produs? asupra b?tr�nei noastre lumi celte (care nu cuno?tea
dec�t gr�ul, strugurii, bobul ?i ceapa!). Este evident pentru toat? lumea c?
�tomatl�, �patatl�, ...�fasolatl�, �ardeitl�, �gogo?artl�( Autoarea se joac? aici
cu cuvintele, construind dup? modelul �tomatl� (n.tr.)) sunt mult mai u?or de g?tit
dec�t ghinda stejarilor galici sau bobul roman. Se cur??? mai u?or, sunt mai
spornice ?i cresc ca buruiana. Acela?i spirit practic, aceea?i redutabil? eficien??
a atlan?ilor! Re�ncarn�ndu-se masiv la noi, �n timpurile moderne, sufletele de pe
continentul disp?rut au vrut s?-?i revad? �??ri?oara drag?�... adic? ceea ce a mai
r?mas din Atlantida lor - de aici, valul (?i balul) Marilor Descoperiri. Apoi,
cuprin?i de nostalgie, au poftit s? mai simt? gustul de �tomatl� umplut?.
Obiceiurile alimentare se explic? �n mod sigur prin ... �re�ncarnaretl�

Mina de aur din Bimini

�n 1920, ni?te c?ut?tori de petrol l-au �ntrebat pe Cayce dac? aveau vreo ?ans? de
a g?si petrol �n Bimini. Dr. House, unchiul lui Edgar, care �conducea� lectura �n
acea zi, l-a �ntrebat folosind formula obi?nuit?:
�Te rog s? faci o lectur? despre insula Bimini, situat? �n oceanul Atlantic, la
aproximativ 45 de mile (Mila terestr? englezeasc? are 1609,31 m. Mila marin? este
ceva mai lung? (1852 m)), adic? la est de [ora?ul] Miami din Florida. Vei examina
aceast? insul? ?i ne vei spune dac? are z?c?minte de petrol suficient de mari ca s?
poat? fi exploatate. Dac? e cazul, d?-ne o schem? a sec?iunii terenului. Unde
trebuie s?pat ca s? se g?seasc? nisipurile petroliere? La ce ad�ncime ar trebui s?
pat pu?ul pentru extrac?ia petrolului? Te rog s? ne spui, de asemenea, dac? exist?
vreo comoar? �ngropat? pe insul?. �n acest caz, de c�nd dateaz? comoara, unde se
afl? ?i cui apar?ine acum?� (Lectura 996-1, 14 august 1926)
Dup? cum vede?i, grupul investitorilor se g�ndise la toate... Au urmat 12 lecturi
despre Bimini - �n cursul c?rora se va ajunge treptat de la zona petrolier?, la
complexul hotelier ?i de la petrodolar, la aurul termal! �n �ntreb?rile puse, Dr.
House spune mereu �insula� Bimini, la singular, dar arhipelagul cuprinde dou?
insule principale, mai mari, urmate de o puzderie de insuli?e. O fi omis Dr. House
s? se uite pe hart??
�Da, r?spunde Cayce, avem �n fa?? p?m�ntul numit, ast?zi, Bimini, din Oceanul
Atlantic. Dar configura?ia geologic? a acestui loc nu este favorabil? petrolului:
ar fi o produc?ie foarte mic?, pentru c? �n cea mai mare parte, acesta este un atol
de coral�. (Lectura 996-1)
�ntr-adev?r, z?c?mintele de petrol se afl? �n bazinele �sedimentare�. �n decursul
milioanelor de ani, �n ceea ce geologii numesc �cuvete�, s-a acumulat o enorm?
cantitate de depuneri marine ?i lacustre - �sedimentele�. (�n Era Primar?, acum 570
milioane de ani, P?m�ntul producea c?rbune. Apoi, �n Secundar, acum 225 milioane de
ani, au ap?rut dinozaurii. �n fine, �n Ter?iar ?i Cuaternar (�doar� cu 65 milioane
de ani �n urm?!) au ap?rut maimu?ele mari ?i Omul)
Atolii din Atlantic ?i Pacific sunt mult prea recen?i ca s? con?in? petrol. Forma
lor circular? este dat? de craterul vulcanic pe care se sprijin?. Acolo, milioane
de m?run?i arhitec?i animali au construit, din resturile lor, pere?i care s-au tot
suprapus de-a lungul secolelor: acesta este coralul! Lucrare recent? dac? o compar?
m cu milioanele de ani ale erelor geologice de care au avut nevoie rocile
sedimentare - ?i petrolul - ca s? se formeze. C�nd spun �recent�, poate fi vorba de
aproape 12.000 de ani de la scufundarea complet? a Atlantidei. A?a c?, domnilor,
coralii domniilor voastre sunt prea tineri pentru petrol!
Decep?ie �n r�ndul celor care pl?nuiau s? prospecteze insula ca �s? fac? petro-
dolari�. ?i atunci, se �ntrevede alt tip de activitate: turismul. Dup? ?apte luni,
�n lectura condus? de data aceasta de Gertrude Cayce, �ntreb?rile cap?t? alt?
orientare (cu mai multe preciz?ri topografice, c?ci �ntre timp au cump?rat o
hart?!):
�Vei examina insulele Bimini, de Nord ?i de Sud, ca ?i platoul continental care le
�nconjoar?. Vei preciza �n detaliu ceea ce va trebui s? prevedem pentru a finan?a
acest proiect de dezvoltare ?i urbanizare. Cum trebuie construite str?zile,
bulevardele, digurile, canalele, porturile, sistemul de canalizare, o central?
electric?, servicii de distribuire a apei, o uzin? frigorific?, cur???torii ?i
albitorii ?i tot ce trebuie pentru a face un ora? turistic? Vei r?spunde la toate
�ntreb?rile care privesc acest proiect�.
A?a cum se vede, investitorii no?tri sunt siguri pe ei. Iat? r?spunsul promi??tor
al lui Cayce:
�Da, avem �n fat? insulele, �n centrul acelor forma?ii naturale, a?a cum se v?d
ele.
Ar fi multe lucruri de spus despre posibilitatea de a crea �n acest loc un ansamblu
turistic; s-ar putea face. La �nceput, nu trebuie s? fi?i at�t de ambi?io?i, ci s?
porni?i mai modest, s? nu ataca?i toate posibilit??ile. �ntr-adev?r, va fi posibil
ulterior s? se g?seasc? foarte multe surse de venit pentru cei care vor trece la
realizarea proiectelor. C?ci culmile acelea muntoase - �n special de-a lungul
coastelor de nord ?i de est ale p?r?ii septentrionale a Insulei Sudice - ascund
multe minerale variate; ?i nu numai asta: exist? �nc? multe alte surse de venit...
Acest proiect, c�nd va fi realizat, poate fi foarte rentabil. Ar fi bine s?
supraveghea?i cu aten?ie echipele care vor lucra la infrastructur?, mai ales opera?
iile de dragare, de construire a zidurilor etc., c?ci e posibil s? se fac? o serie
de descoperiri susceptibile s? aduc? dolari, dolari, ?i iar dolari!� (Lectura 996-
12 din 2 martie 1927)
�n martie, Cayce a vorbit de minereu... Ce �nseamn? acest lucru?
�?i ce fel de minereu vom g?si acolo?
- Aur, spat, ihtiolit�.
Secretara noteaz? c? nu este sigur? dac? a �n?eles bine ultimul cuv�nt. Dac? a spus
�ntr-adev?r �ihtiolit�, e vorba de roci sedimentare calcaroase, care con?in fosile
de pe?ti petrifica?i. C�t despre cuv�ntul �spat�, el denume?te diverse variet??i de
minereu str?lucitor. Cum Cayce n-a precizat de care varietate era vorba, �nc? nu
este clar ce profit poate aduce. Oricum, cuv�ntul �gold� (aur) trebuie s? fi zorn?
it tare �n urechile consultan?ilor - restul era m?run?i?! Cuv�ntul magic i-a f?cut
pe unii s? viseze la o nou? Californie (f?r? indieni ?i imigran?i!).
�?i la ce ad�ncime trebuie s?pat?
- Sub zidul proiectat s? fie construit �ncep�nd de pe coasta vestic? a Insulei
Sudice, p�n? la zona aceea proeminent?, din sudul insulei, la 12-15 picioare
ad�ncime. (1 picior englezesc=30,48 cm) Filonul utilizabil se �ntinde pe axa nord-
est-sud-vest�. (Lectura 996-12)
?i asta nu e tot:
�Dup? ce va demara acest gen de activitate, se va descoperi, sub mare, mai mult aur
dec�t este ast?zi �n circula?ie (�n lume)!� (Lectura 587-4)
N-am f?cut investiga?ii �n Bimini ca s? ?tiu dac? aceast? min? a fost exploatat?
- ?i n-am nici o informa?ie �n acest sens. Dar �nc? o dat?, spusele lui Cayce
concord? cu relat?rile lui Platon, care descrie astfel fabuloasele comori ale
�insulei Atlantida�:
�Regii s?i, cobor�tori din Atlas, aveau at�tea bog??ii cum n-a avut vreodat?,
�naintea lor, nici un neam de regi, ?i nimeni nu va reu?i, cu u?urin??, s? aib?
dup? ei; �n plus, ei dispuneau de tot ce le puteau oferi ?i cetatea ?i restul ??rii
(...).
�n primul r�nd, aveau toate metalele tari sau moi .(ca plumbul, staniul etc.),
extrase din sol prin lucr?ri miniere, f?r? a-l mai pune la socoteal? pe cel c?ruia
ast?zi i se cunoa?te doar numele, iar atunci exista fizic [oricalcul]�.
Oricalcul este misteriosul metal, care �sc�nteiaz? ca focul� ?i a c?rui natur? n-o
poate preciza ast?zi nici un mineralog. S-a pierdut din vremea Atlantidei ?i a lui
Platon ?i nimeni n-a reu?it �nc? s?-l redescopere!
Dar s? vedem ce mai putem afla din Critias:
�Era extras din p?m�nt, �n mai mute locuri de pe insul?. Era, �n timpul acela,
metalul cel mai pre?ios, dup? aur (...). Iar locuitorii Atlantidei, c?rora p?m�ntul
le d?ruia toate aceste bog??ii, au construit temple, re?edin?e regale, porturi ?i
arsenale ale marinei�.
?i Platon descrie acropola din Poseidia:
�(...) de o frumuse?e ?i o m?rime, a c?ror simpl? vedere te umplea de uimire. (...)
C�t despre zidul care �nconjura incinta exterioar?, l-au acoperit pe toat? lungimea
cu aram?, ca un fel de tencuial?, iar zidul incintei interioare a fost �mbr?cat �n
staniu topit. �n ce prive?te zidul care �nconjura acropola �ns??i, l-au �mpodobit
cu oricalc, care avea sc�nteieri de foc.
(...) �n mijlocul acropolei, se �n?l?a templul �nchinat, �n chiar acest loc, lui
Clito ?i Poseidon; accesul era interzis ?i templul era �nconjurat cu un gard din
aur. Acolo, la �nceputuri, Clito ?i Poseidon au conceput ?i au dat na?tere rasei
�celor dou? familii regale� fondatoare ale monarhiei atlante�.
Platon relateaz? istoria acestei monarhii �n paginile precedente. Un zid �mbr?cat
�n aram?, chiar la pre?ul de acum, nu e chiar o bagatel?! O incint? �mbr?cat? �n
staniu, un gard cu totul din aur... ?i nu s-a terminat:
�Tot exteriorul sanctuarului era �mbr?cat �n argint, cu excep?ia muchiilor; aceste
muchii erau suflate cu aur. �n interior, tot plafonul a fost �mbr?cat �n filde? ?i
aur, argint ?i oricalc, ceea ce crea un aspect de diversitate; ?i tot restul, pere?
ii, coloanele ?i pavajul erau acoperite cu oricalc. Statui de aur se �n?l?au acolo,
�ntre care cea a zeului [Poseidon], �n picioare, �n carul s?u tras de ?ase cai
�naripa?i; iar ansamblul era at�t de mare �nc�t capul zeului atingea plafonul. Erau
nereide c?l?rind delfini, �n num?r de o sut? (...). �n interiorul sanctuarului,
erau multe alte statui, ofrande de la persoane particulare�.
Toate acestea, din aur? Da, desigur:
��n jurul sanctuarului, pe dinafar?, se �n?l?au statuile din aur ale so?iilor celor
zece regi [ai Atlantidei] ?i ale tuturor descenden?ilor n?scu?i de ele, ?i un mare
num?r de alte ofrande mai pu?in importante, provenind de la regi sau persoane
particulare din cetate sau din ??ri str?ine, peste care erau suverani ace?ti regi
[atlan?i]. La r�ndul s?u, altarul era, prin dimensiuni ?i lucr?tur?, la �n?l?imea
acestei splendori, a?a cum re?edin?ele regale erau propor?ionate dup? dimensiunile
Imperiului ?i dup? ornamenta?ia sanctuarului�. (Platon, Critias, op. cit., p. 369)
Ei bine, noi suntem ni?te calici pe l�ng? aceast? opulen?? incredibil?!
Dup? c�te ?tiu, nimeni n-a povestit ce s-a �nt�mplat cu statuile, cu gardurile de
aur, cu placajul mural din aur. Refugia?ii le-au luat cu ei? Aceast? splendoare a
r?mas, oare, neatins? p�n? la sf�r?it? Este petrificat? sub coralii din Bimini? Ne
amintim c? Atlantida a fost �nghi?it? ��ntr-o zi ?i o noapte� (Platon, Timeu,
traducere de Luc Brisson, p. 112), spune Platon, ceea ce ne face s? presupunem c?
preo?ii ?i conduc?torii n-au avut timp s? fac? bagaje... Mul?i c?ut?tori de comori
au trecut deja pe acolo, fie c? l-au citit sau nu pe Cayce. Cei care au g?sit ceva
interesant nu-?i tr�mbi?eaz? descoperirea...
Dac? astfel stau lucrurile, Cayce a �v?zut� cea mai fabuloas? comoar? scufundat?
vreodat?, demn? de pira?i, pe sub cocotieri! C?utarea continu?!
Oceanografia �i d? dreptate lui Cayce
Dac? s-ar fi descoperit deja aceast? comoar?, cred c? s-ar ?ti. Altfel, cine ar
folosi-o? Genera?ia noastr?... sau urm?toarea? Iat? ce afirm? Cayce, �n stilul s?u
bizar, despre ace?ti atoli coralieri:
�?inutul cunoscut ca Bimini, �n oceanul Atlantic, este tot ce r?m�ne ast?zi
deasupra valurilor, v�rfuri de odinioar? ale unui continent �ntins. ?i de acolo a
preluat civiliza?ia actual? a istoriei noastre mijloacele de a deveni ea �ns??i o
civiliza?ie�. (Lectura 996-1) (Lectur? comentat? deja �n Les Propheties d�Edgar
Cayce, op. cit., p. 120)
�n lecturile 5750-1, 587-4, 958-33, 996, Cayce va repeta c? Bimini este ultimul
vestigiu al prodigioasei capitale descrise de Platon.
�Ceea ce numi?i Alta sau Poseidia este continentul atlant?
- Da ?i �ntr-un loc din aceast? ?ar? se afla Templul Poseidienilor�. (Lectura 996-
12)
Platon, dup? cum vom vedea, vorbe?te de o regiune muntoas?. �Templul
Poseidienilor�, adic? al lui Poseidon ?i al urma?ilor lui, era un fel de fort?rea??
situat? pe o acropol? care str?juia ora?ul. Acropola era �nconjurat? de o c�mpie ?i
un lan? muntos:
�Tot acest loc era foarte �nalt ?i v�rful s?u str?juia marea, pe c�nd tot
teritoriul din preajma ora?ului era o c�mpie (...). C�t despre mun?ii din jur, num?
rul, m?re?ia ?i frumuse?ea lor erau ?inute la loc de cinste �n vremea aceea, c?ci
erau mai presus de to?i mun?ii actuali�. (Platon, Critias, op. cit., p. 369 ?i urm?
toarele)
C�nd citim textele lui Cayce despre Atlantida, nu trebuie s? pierdem din vedere
perspectiva spiritual? care lumineaz? aceast? istorie fantastic?. Suntem, din punct
de vedere fizic ?i cultural, mo?tenitorii Atlantidei trecu?i prin Egipt, Grecia,
lumea celtic? ?i celtiberic?. ?i, de-a lungul ciclurilor de re�ncarnare, am fost
noi �n?ine acei nemaipomeni?i oameni ro?ii. Am p?strat capacit??ile lor
intelectuale, avem harurile lor artistice ?i mediumnice, am re�nviat ambi?iile lor
tehnologice - dar ?i preten?iile, orgoliul dement, r?zvr?tirea �mpotriva legilor
divine. De aceea, ori de c�te ori vorbe?te de Atlantida, Cayce ne atrage aten?ia
continuu. Ne vom distruge civiliza?ia �nc? o dat? ?i din acelea?i motive? Iar de
data aceasta, nu este �n pericol doar un continent, ci o �ntreag? planet?.
Scula?i-v?, mor?ilor! Tot ce a disp?rut c�ndva trebuie s? ias? din nou la lumin?!
Cayce este categoric:
�P?m�ntul atlant, care s-a scufundat, va ie?i din nou la suprafa??. Poseidia va fi
�ntre primele ?inuturi ale Atlantidei care vor ie?i la suprafa?? din nou, spre �68
sau �69, nu peste mult timp. Atlantida, odat? cu schimb?rile care se vor produce,
se va �n?l?a din nou�. (Lecturile 2012-1, 958-3, 378-16) (Lecturi comentate �n
volumul I. Am evocat aceast? tem? ?i �n Les Propheties d�Edgar Cayce, op. cit.)
Gurile rele au zis c? Cayce s-a �n?elat, c? nimic n-a ap?rut din valuri, nici �n
1968, nici �n �69. Dar exact �n acei ani a fost descoperit faimosul �zid� scufundat
din Bimini. S?-i d?m cuv�ntul lui Jacques Gossart: ��n 1968, doi pilo?i care
survolau regiunea au z?rit prin apa limpede din largul insulelor Bimini o structur?
scufundat?�. (Jacques Gossart, Les Atlantes hier et aujourd�hui, Robert Laffont,
1986, p. 30)
Autorul folose?te cuv�ntul �structur?�, pentru c?, a?a cum vom vedea, nimeni nu �n?
elege �nc? despre ce este vorba: �Locul se afl? �n largul Insulei Bimini de Nord,
l�ng? o zon? numit? Paradise Point�.
Dou? persoane se vor ocupa cur�nd de zidul din Bimini, din perspectiva ?tiin?ei:
Manson Valentine, conservator onorific la Muzeul de ?tiin?e din Miami, ?i Dimitri
Rebikoff, expert �n fotografie submarin?.
Primele cercet?ri efectuate de Rebikoff permit localizarea unui zid cu lungimea de
60 de metri. Imediat, �ncepe controversa: un anume Harrison, expert �n geobiologie,
a conchis c? ansamblul este de origine strict natural?, �n timp ce inventatorii
vorbesc deja de �vestigiile Atlantidei�. Aceast? controvers?, care a durat ani de
zile, s-a stins treptat �n fa?a confirm?rilor aduse de noile descoperiri, care
continu? de atunci �ncoace, la Bimini. ��n 1970 - continu? Jacques Gossart -
Rebikoff g?se?te alt zid, paralel cu primul ?i unindu-se cu el �ntr-unul din
capete, form�nd un �U�.
Rebikoff crede c? acestea sunt vestigiile unui port atlantic. Zidul este alc?tuit
din dale dreptunghiulare. Cele mai mici sunt de 1/1,5 m, iar cele mai mari, de 3/4
m. Ceea ce ne duce cu g�ndul la a?a-numitele ziduri �ciclopice�, pe care le g?sim
aproape �n toat? lumea ?i a c?ror caracteristic? este prezen?a unor enorme blocuri
cioplite, de o exactitate cvasimodern?. Nimeni nu ?tie c?rei civiliza?ii s? le
atribuie. (Egiptologul William Fix le analizeaz? �ndelung �n Edgar Cayce, la Grande
Pyramide et l'Atlantide / Edgar Cayce, Marea Piramid? ?i Atlantida (Ed. du Rocher,
reeditat? �n 1999). Aceste blocuri �ciclopice� formeaz? �aparatul� de piatr? al
Marii Piramide din Gizeh ?i al multor alte monumente ?i vestigii r?sp�ndite �n
toat? Europa, Bazinul Mediteraneean, America Central? ?i America de Sud. William
Fix le atribuie civiliza?iei atlante) Dar s? relu?m descrierea celebrisimului �zid
al lui Rebikoff�:
�Studii recente au demonstrat, contrar celor afirmate de Harrison �n raportul s?u,
c? materialul dalelor este diferit de suportul geologic: aceste dale provin
probabil din Insula Bimini de Sud, aflat? la 10 km de acolo. Totu?i, o anumit?
orientare refuz? cu obstina?ie s? recunoasc? aceste rezultate ?i se bazeaz? tot pe
vechile analize ale lui Harrison. ?i astfel �nc? se afirm? c? Bimini este o
fars?... Totu?i, elementele care pledeaz? �n favoarea unei origini artificiale a
�structurii� sunt suficient de multe acum: diferen?a de material �ntre fundul
oceanic ?i dale, aspectul regulat al �structurii�, existen?a unor suporturi �n cele
patru col?uri ale dalelor, acestea fiind supr�n?l?ate ?i nefiind sprijinite pe sol!
� (Jacques Gossart, op. cit.)
�n plus, pe aceast? platforma submarin? (�platoul continental�) din jurul insulei
Bimini, au fost descoperite alte �structuri geometrice� alc?tuite nu din pietre, ci
din ierbare acvatice. Le-am v?zut filmate ?i sunt de-a dreptul stranii: seam?n? cu
planurile arhitectonice ale unui ora?.
�Dac? s-a dovedit acum c? structura din Bimini a fost construit? artificial - mai
spune Gossart - r?m�ne s? r?spundem la dou? mari �ntreb?ri, ?i anume: c�nd ?i cine
a f?cut-o? Pentru a r?spunde la prima �ntrebare, este suficient s? observ?m varia?
iile nivelului m?rii �n aceast? regiune. Se ?tie, �ntr-adev?r, c? arhipelagul se
scufund? constant �n ocean, de cel pu?in patru mii de ani� (Gossart, op. cit.)
Cu toate acestea, unii savan?i cred c? de c�?iva ani (�1968 sau 1969�, cum spunea
Cayce), arhipelagul Bimini �ncepe s? se ridice, fapt care aduce platourile
submarine mai aproape de suprafa?a apei. De aceea, �n cursul primei recunoa?teri
aeriene, s-a putut z?ri fundul aflat acum la o ad�ncime destul de mic?, precum ?i
�structurile� geometrice profilate pe fundul oceanului, prin aceste ierbare. De
altfel, exist? numeroase dovezi oceanografice de ie?ire din ap? a unor zone din
Atlanticul de Nord, �n urm? cu mii de ani:
�Calculul f?cut de trei speciali?ti americani arat? c? structurile din Bimini erau
scufundate ?i �n urm? cu vreo 8 - 10.000 de ani. Aceast? perioad? reprezint? v�rsta
minim? a structurilor respective, �ntruc�t trebuie s? presupunem c? erau
utilizabile numai la suprafa?? (...) Unele falii recente au permis, �n Florida,
dezgroparea unor r?m??i?e ale omului de Cro-Magnon, datarea cu carbon 14 le
stabile?te o vechime de aproape 10.000 de ani. Aceast? descoperire este
fundamental? ?i readuce �n discu?ie tot ce se ?tia despre preistoria american?
(...). R?m�ne �nc? mult de f?cut la Bimini. Bine�n?eles c? trebuie continuat?
studierea zidului ?i �nceperea examin?rii celorlalte construc?ii, care au fost
reperate �n �mprejurimi - �ntre care una seam?n? bine cu o piramid?!� (Gossart, Op.
cit., p. 33)
Se ?tie de asemenea c? �expedi?ia �ntreprins? de comandantul J. Y. Cousteau, cu
�Calypso�, a descoperit la 50 de metri ad�ncime �n largul Andros-ului [alt
arhipelag din zon?, vecin cu Bimini] o mare grot? submarin? cu stalactite ?i
stalagmite. �ntruc�t acestea nu se pot forma dec�t �n aer liber, grota trebuie s?
fi fost o pe?ter? situat? mult deasupra nivelului m?rii. Dup? sedimentele submarine
prelevate de pe pere?ii grotei, terenul a fost �nghi?it de ape acum 12.060 de ani�.
(Andrew Tomas, Les secrets de l'Atlantide / Tainele Atlantidei, Ed. R. Laffont,
1976, p. 214. Cititorii mei pot consulta cu folos ?i excelentele c?r?i semnate de
Pierre Carnac (L'Histoire commence � Bimini / Istoria �ncepe la Bimini, R. Laffont,
1973) ca ?i excelentele lucr?ri ale profesorului Gattefosse, de la Universitatea
din Aix-en-Provence, despre numeroasele dovezi oceanografice ale existen?ei unui
mare continent scufundat �n urm? cu 12.000 de ani, �n Oceanul Atlantic)
Dovezile ?tiin?ifice abund?, sus?in�ndu-l pe Cayce, atunci c�nd vorbe?te de
�v�rfurile de odinioar? ale unui continent �ntins� ?i de �aceste v�rfuri muntoase�,
care sunt tot ce a mai r?mas din masivele �nalte ale Atlantidei, descrise �n
Critias.
Bog??iile reprezentate de aur, �oricalc�, argint, aram?, staniu ?i alte metale
citate de Platon ?i Cayce n-ar putea s? existe �ntr-un sol coralier, care este,
dup? cum am ar?tat mai sus, un material calcaros recent (�recent� �n termeni
geologici, adic? de numai c�teva mii de ani). Filoanele acestor diverse minereuri
se g?sesc �n terenurile cristaline: rocile vechi, vulcanice ?i �metamorfice� (adic?
cristalizate �n contact cu magmele vulcanice).
De la �nceputul acestui secol, s-a explorat mult ad�ncurile Atlanticului, Iat? un
ocean unde se fac mereu descoperiri ciudate. Stalactitele comandantului Cousteau
sunt doar un exemplu dintr-o mie! De exemplu, geologii ?tiu foarte bine s? fac?
deosebirea �ntre o lav? vulcanic? r?cit? ?i �nt?rit? �n aer liber ?i alta, r?cit?
�n ap?. Or, marile gropi oceanice din Atlantic, insondabilele pov�rni?uri abisale,
sunt m?rginite de vulcani submarini. ?i iat? c?, �n mai multe locuri, au fost g?
site bazalturi provenite de la vulcani de suprafa??. Mai exact, torente de lav?
care s-au r?cit ?i �nt?rit �n aer liber. Dovad? c? ace?ti vulcani trebuie s? fi
fost deasupra nivelului m?rii �ntr-o epoc? recent?. ?i reg?sim aceea?i datare: ceva
mai mult de 10.000 de ani �naintea erei noastre sau chiar 12.000! Sondajele, e?
antioanele de sol submarin prelevate din ad�ncuri aduc adeseori la suprafa?? mostre
de plante ?i animale terestre, care au tr?it la lumina soarelui, �n zonele
acoperite ast?zi de ocean. Pot fi datate cu carbon 14 ?i apare tot aceea?i dat?,
pentru acela?i nivel geologic. (Cercet?rile �ntreprinse de IFREMER (Institutul
Francez de Cercetare ?i Exploatare Marin?) folosesc un submarin specializat,
�Nautil�-ul, care poate cobor� la 6.000 de metri ad�ncime. Acesta rezist? la
presiunea fantastic? a apei din marile abisuri (p�n? la 600 kg/cm2!), este echipat
cu dou? bra?e manipulatoare teleghidate, camere video, proiectoare de mare putere,
ca s? exploreze lan?ul de mun?i submarini din Atlantic ?i numero?ii lui vulcani.
Cercet?torii de la IFREMER estimeaz? c? majoritatea lavelor vulcanice de pe fundul
Atlanticului au aceea?i v�rst?, �aproape 10-12.000 de ani�, spun ei)
Mai este ?i misterul reliefului de pe acest �platou continental�, adic? imensele
c�mpii submarine relativ plate (sau �n pant? lin?), care m?rginesc insulele ?i
continentele. Se reg?sesc acolo urme de faleze, care indic? v?i de odinioar?, acum
scufundate. �n mijlocul acestor �ntinse ?esuri submarine, se observ? canioane
misterioase (chei abrupte s?pate �n c�mpie), a c?ror form? sugereaz? c? s-au format
�n aer liber (de exemplu, canionul Hudson, trec?toare submarin? foarte ad�nc?, din
largul New-York-ului, care nu corespunde gurii nici unui fluviu terestru); sau �n
Fran?a, celebrul �Gouf� din Cap-Breton, �n fa?a vechii v?i a Adourului. Majoritatea
oceanografilor cred c? Oceanul Atlantic a ap?rut t�rziu (Pr�cis de G�ologie / Mic
tratat de geologie, Auboin, Brousse & Lehman, Ed. Dunod, 1973, vol. III, p. 165),
adic? o mare parte a �ntinderii sale actuale este de dat? foarte recent? (tot �n
termeni geologici!).

Energia blind? a mareelor

Aurul �nseamn? profitul rapid, ploaia de dolari, f?r? prea mult? osteneal?... A?
tept�nd s? fie descoperit? grota lui Ali Baba, curajo?ii puteau s? lucreze la
Bimini, exploat�nd alt gen de filoane: turismul, pescuitul, apele termale... ?i
hidro- electricitatea! Consultan?ii lui Cayce n-aveau asemenea g�nduri - dar el �i
�ncurajeaz? puternic �n aceast? direc?ie:
�Acest ?enal (�ntre Bimini de Nord ?i Bimini de Sud) poate fi exploatat ?i pentru
producerea de energie hidraulic?. Se va putea construi o central? hidroelectric?,
folosind energia valurilor - ?i, la nevoie, a mareelor, cum s- a f?cut �n Golful
Fundy. C?ci dac? se construie?te un dig de leg?tur? �ntre coastele vestice ale
celor dou? insule care �ncadreaz? ?enalul, acesta va putea fi deschis sau �nchis,
cre�nd astfel o mare interioar? pentru naviga?ia de agrement, pescuit, baie etc.:
se va putea deschide sau �nchide acest dig, dup? dorin??. Se poate concepe
ansamblul de lucr?ri dintre coasta nordic? a Insulei de Sud ?i coasta sudic? a
Insulei de Nord, astfel �nc�t s? includ? o uzin? care folose?te for?a motoare a
mareelor, care va furniza curent electric �ntregului arhipelag. Asta va permite
valorificarea terenurilor ?i urcarea preturilor�. (Lectura 996- 15)
Golful Fundy (sau Golful Frunzelor) amintit aici, este situat pe coasta atlantic? a
Canadei. El de?ine un record mondial de �marnaj�, adic? de denivelare (peste 19
metri de diferen?? �ntre nivelul cel mai �nalt al apei m?rii ?i cel mai sc?zut!) La
Granville, �n Golful Muntelui Saint-Michel, avem �numai� 16,1 metri, ceea ce nu-i
r?u deloc. La Bimini, sunt doar maree mici (marnaj de 0,1-1 m).
Ideea exploat?rii fluxului ?i refluxului este veche ?i se inspir? din �morile de
maree� sau �morile de mare�, construite alt?dat? pe coastele bretone. Principiul e
simplu: c�nd cre?te, marea creeaz? un curent de maree foarte puternic, analog
curentului fluviilor. C�nd �coboar?�, acest curent se inverseaz?, retr?g�nd
milioane de metri cubi de ap?, care au fost transporta?i p�n? la nivelul maxim al
fluxului.
�Aceast? mi?care dubl? - fluxul ?i refluxul - se produce de dou? ori pe zi pe
coastele Fran?ei (maree semidiurn?); �ns? �n alte locuri din lume, este un singur
dus-venit al m?rii, pe zi (maree diurn?); sau uneori dou? refluxuri ?i dou? fluxuri
de durate foarte inegale, ceea ce numim �maree mixte�. Acest ultim tip se �nt�lne?
te la Bimini. Curen?ii marini nu sunt cei mai r?sp�ndi?i curen?i, dar sunt cei mai
susceptibili de viteze mari. Unii pot atinge 8 noduri, 12 noduri ?i chiar mai
mult�. (A. Guilcher, Pr�cis d'hydrologie marine / Mic tratat de hidrologie marin?,
Masson et Cie, p. 122)
Sunt printre cei mai violen?i din lume, c�nd se opintesc s? treac? peste o
str�mtoare (numit? �raz�, �n Bretagne) - a?a cum exist? �ntre Bimini de Nord ?i
Bimini de Sud.
Iat? de ce pot fi utiliza?i ca ni?te curen?i fluviali, a c?ror for?? pune �n mi?
care o turbin?, gener�nd curent electric. C�nd se construie?te un baraj pe un
fluviu, se re?ine astfel apa ?i se creeaz? o denivelare, care va provoca o c?dere,
regulariz�nd debitul. �n acela?i mod se poate construi un baraj la gura de v?rsare
a unui r�u �n mare, unde urc? mareea. A?a s-a procedat �n Bretagne, �n secolele
trecute, c�nd �morile de maree� erau amplasate �n acele v?i abrupte, tipice pentru
coastele armoricane.
Vechile mori de maree bretone cuprindeau: un dig care �nchidea canalul, cre�nd un
bazin; vane, care permiteau umplerea bazinului la flux; o roat? cu zbaturi care
asigura golirea bazinului la reflux, produc�nd for?a motrice. Aceste mori, care nu
produceau energie dec�t o dat?/maree, realizau un �ciclu cu efect simplu�. Exista
una �n estuarul r�ului Rance, cu fa?a spre Saint Malo, foarte aproape de Golful
Muntelui Saint Michel, care beneficiaz? ?i el de una dintre cele mai puternice
maree din lume (marnajul atinge 13,5m).
Locuitorii din Saint Malo nu auziser? de Cayce, �ns? erau renumi?i pentru �ndr?
zneala lor pe toate m?rile lumii. Ideea de a construi o central? care s? foloseasc?
puterea valurilor, �n estuarul r�ului Rance, este foarte veche ?i totodat? foarte
nou?; ei pun �n practic? - f?r? s? ?tie - exact ceea ce-i sf?tuia Cayce pe
consultan?ii s?i!
Dup? studii prealabile care au durat 25 de ani, s-a construit deci aceast? uzin?
absolut nemaipomenit?. Le recomand c?lduros cititorilor mei s? o viziteze. Este
amplasat? pe un baraj de 750 m lungime, care adun? apa, cre�nd �o mare interioar?�
de 2200 hectare. �Principiul de func?ionare este acela?i ca al morilor de maree,
�ns? datorit? grupului �bulb� care permite turbinarea �n ambele sensuri ale
curgerii apei, se produce energie at�t la umplerea bazinului, c�t ?i la golirea
lui. Acesta este ciclul cu �efect dublu�. Ansamblul cuprinde: o ecluz?, care
restabile?te naviga?ia �ntre bazin ?i mare; uzina propriu-zis?, amplasat? �n partea
cea mai ad�nc? a r�ului Rance, care ad?poste?te 24 de grupuri bulb� (se poate
vizita - e ceva m?re?!); un baraj mobil, echipat cu 6 vane, care realizeaz? exact
proiectul descris de Cayce: adic? un �dig mort� (care nu se mi?c?) care completeaz?
�nchiderea estuarului astfel:
�Leg�nd coastele (...) ce �ncadreaz? ?enalul, care va putea fi deschis sau �nchis,
cre�nd astfel o mare interioar? pentru naviga?ia de agrement, pescuit, bancuri de
pe?ti etc. (...) astfel incit s? includ? o uzin? care folose?te for?a motrice a
mareelor ?i care va furniza curent electric �ntregii regiuni�
Schema de func?ionare descris? de Cayce pentru Bimini a fost realizat? �n golful
Saint-Malo! Ai zice c? inginerii de la EDF (�l�cricit� de France) l-au citit pe
iubitul nostru Edgar!.
De pe drumul care trece pe acoperi?ul uzinei, se poate vedea barajul foarte bine.
Dac? ajungi c�nd se ridic? �podul mobil� al ecluzei ca s? permit? trecerea
vapoarelor, opre?ti ma?ina, cobori ?i admiri peisajul (spectacolul este at�t de m?
re? �nc�t nimeni nu se pl�nge de oprirea circula?iei!). A?a cum spusese Cayce,
aceast? uzin? furnizeaz? �curent electric pentru �ntreaga zon?� (productivitate
net? anual?: 600 de milioane de kw/h).
�n 1998, aceast? uzin? primea 300.000 de vizitatori pe an ?i 26.000 de vehicule, �n
medie, pe zi (�n timpul verii, 35.000); 17.000 de vapoare trec prin ecluz? �n
fiecare an; 80 de persoane lucreaz? acolo, la central?. Lucr?rile au demarat �n
1961, iar ecluza a fost dat? �n func?iune la 19 noiembrie 1962. Pre?edintele
Republicii a inaugurat uzina la 26 noiembrie 1966... la limita dintre Scorpion
(Apa) ?i S?get?tor (Focul ?i Bretagne!). �n fine, ultimul dintre cele 24 de grupuri
�bulb� (adic? turbine imense, care produc electricitate) a fost pus �n func?iune la
4 decembrie 1967. De atunci, se �nv�rte, polu�nd infinit mai pu?in dec�t o central?
atomic?!

Piscinele termale ale lui Poseidon

Aur, turism, curent electric... este deja mult. ?i tot mai e ceva: termalismul.
Morm�ntul Atlantidei disp?rute ar fi de o bog??ie incredibil?, pe care numai Cayce
o presim?ise pe atunci. Dar c�nd era treaz, nu ?tia de Platon, nu ?tia c? �n mun?ii
descri?i de filosoful grec curgeau izvoare termale:
�C�t despre izvoarele cu ap? rece ?i cu ap? cald? - al c?ror debit era bogat ?i
inepuizabil, av�nd fiecare, datorit? gustului ?i calit??ilor excelente ale apei,
�ntrebuin??ri caracteristice atlan?ii le foloseau amplas�nd construc?ii �n jurul
lor, plant�nd copaci adecva?i naturii apelor ?i instal�nd, de jur- �mprejur,
bazine, unele descoperite, altele acoperite, destinate b?ilor din timpul iernii.
Erau pe de o parte rezervoarele regale, iar pe de alt? parte, cele ale persoanelor
particulare, ?i altele pentru femei, f?r? s? le mai punerii la socoteal? pe cele
destinate cailor ?i animalelor de povar?, fiecare cu o decora?ie adecvat?. Apa
curent? era condus? spre codrul sf�nt al lui Poseidon, ca s? �ngrijeasc? arborii de
toate felurile, pe care fertilitatea solului �i �nzestra cu o frumuse?e ?i o �n?l?
ime cu adev?rat divine. De asemenea, apa era dirijat? spre incintele exterioare,
prin canaliz?ri amenajate de-a lungul podurilor�. (Platon, Critias, op. cit., p.
370 ?i urm?toarele)
Atlan?ii cuno?teau at�t de bine apele termale �nc�t construiser? acel lucru
necunoscut nou?: talasoterapia ?i termalismul pentru cai! ?i remarca?i
rafinamentul: de jur-�mprejurul piscinelor termale, atlan?ii plantau �copaci
adecva?i naturii apelor�! Acest lucru ne pune pe g�nduri... ?i nu ?tiu dac? exist?
acum mul?i speciali?ti �n �parcuri ?i gr?dini termale�.
�n ceea ce prive?te medicina termal? propriu-zis?, aceast? tradi?ie s-a perpetuat
�n lumea celtic?: �n Marea Britanie, Fran?a, Italia, Germania, Belgia etc.... �n
toat? Europa, de mii de ani, lumea �merge la b?i�, pentru a trata orice!
Am folosit de multe ori �apele� franceze, elve?iene ?i italiene - cu cel mai mare
folos pentru s?n?tatea mea ?i a copiilor mei. Pe atunci, nu vedeam nici o leg?tur?
cu Atlantida: nu-i citisem nici pe Platon, nici pe Cayce! ?i apoi, �ntr-o zi, s-a
produs declicul... Am ales pentru cura de ape un loc cu totul extravagant, un loc
fermecat, aflat �n afara timpului: Saturnia. Este un sat italian din Toscana
(Adresa sanatoriului termal din Saturnia: Terme di Saturnia, 5805 Saturnia,
Provincia Grosseto, Italia), pierdut �ntr-o gigantic? incint? fortificat?, prea
mare pentru el. Duc?ndu-m? s? cercetez lucrurile mai de aproape, am avut o
surpriz?! Incinta era f?cut? din blocuri �ciclopice�, enorme, impecabil t?iate, cu
mai multe col?uri (de obicei, nu numai patru), �mbinate cu o precizie de
ceasornicar �n zidurile gigantice. Zidurile din istoria noastr?, ziduri romane de
pretutindeni, ziduri romane din Roma, ziduri gotice sau arabe dau o impresie de s?
r?cie, de dezordine fa?? de aceste ziduri impun?toare. Or, conform tradi?iei,
Saturnia din Etruria (adic? din Toscana) a fost capitala lui Saturn, fratele lui
Poseidon/Neptun, regele detronat al Italiei din timpurile eroice. Preistoria
cunoscut? de noi ne spune c? �nainte de italieni au fost romanii, ?i mai �nainte,
etruscii. Dar �nainte de etrusci? Nu se ?tie. Atlan?ii? �n mod sigur, a?a cum
indic? ?i aceast? leg?tur? local? cu Poseidon/Neptun, fondatorul Atlantidei. Cayce
spune c? �imperiul atlant se �ntindea p�n? la Marea Tirenian?�, care scald? ast?
zi ??rmurile Toscanei - numele modern al ??rii etruscilor. C�t despre geologi, ei
cred �n existen?a unui continent scufundat, Tirenida, ale c?rei ultime r?m??i?e de
suprafa?? ar fi Corsica, Sardinia, Sicilia, Italia. O colonie a �oamenilor ro?ii�?
S?tucul Saturnia din centrul ?inutului toscan nu este dec�t o m�n? de ruine: se v?d
�nc? acolo drumuri romane foarte frumoase, str?zi romane, ziduri romane - ?i
somptuoase construc?ii atribuite etruscilor, pe c�mpul din jur. Se v?d mai ales
faimoasele ziduri �ciclopice�. ?i... asta nu e tot: exist? de asemenea o piscin?
termal? milenar?! Tradi?ia local?, sus?inut? de s?p?turile arheologice, confirm?
faptul c? bazinul de ap? cald? sulfuroas? era exploatat cu mult �nainte de romani,
�nc? din timpul regilor etrusci. Termalismul pare o caracteristic? a civiliza?iei
atlante.
Lui Cayce i-ar fi pl?cut s?-?i vad? concet??enii apel�nd din nou la binefacerile
termalismului. Dar n-a prea fost �n?eles... Din p?cate, curele termale folosite
�nc? de indieni sunt tratate ast?zi, �n Statele Unite, ca ni?te rude s?race.
Aceast? form? de medicin? (termalismul ?i talasoterapia) r?m�ne o specialitate
european?, mediteranean?, dar ?i japonez?. �n America, marele public crede c? apa
termal? ?ine de �medicina indian?�, deci �primitiv?�, prin urmare nu foarte �clean�
(engl., �curat?�, n.tr.). A?a se spune acolo.
Mare p?cat! ?i iat? de ce putem num?ra pe degete lecturile lui Cayce despre
termalism! S? �ncepem cu cele referitoare la Bimini. Prima evoc? un izvor termal
dat�nd din timpul Poseidiei:
�Ve?i g?si ape sulfuroase �n vechiul ?enal, la cap?tul nordic al p?r?ii meridionale
a Insulei de Nord. Aceste ape con?in sulf negru care, pentru unele afec?iuni, este
un tratament excelent. Se va putea construi acolo un sanatoriu termal pentru b?i,
foarte eficiente �n vindecarea mai multor tipuri de boli, mai ales ale sistemului
nervos, ca ?i reumatismele. Nu e foarte ad�nc, doar la 89-90 de picioare
[aproximativ 27 de metri], �n?elege?i?� (Lectura 996- 12)
O alt? lectur? fusese f?cut? pentru o doamn? din �nalta societate, de profesie
aviatoare. Cayce �i vorbe?te de un pu? care ar fi existat �n Bimini �n vremurile
Atlantidei. Acesta avea o ap? termal?, �nzestrat? cu numeroase virtu?i terapeutice
- ca ?i alte izvoare din jur. �ntruc�t pu?ul a fost p?r?sit, frumoasa doamn?
�ntreab?:
�Ar putea fi ref?cut acum ca s?-i folosim apa?
- Multe informa?ii v-au fost date deja prin aceast? surs? de informare [Cayce �nsu?
i]. Vi s-a spus deja cum ar putea fi dezvoltat acest domeniu precis, care dateaz?
din perioada atlant? (...). A?i putea s? �ntemeia?i acolo un centru cu dubl?
menire: vindecarea anumitor tipuri de afec?iuni (nu numai cu apele scoase din pu?ul
respectiv, ci ?i cu cele din �mprejurimi, care con?in acelea?i principii active); ?
i, de asemenea, un institut de cercet?ri arheologice�. (Lectura 587-4)
�n concluzie, la Bimini se g?sesc trei tipuri de ape termale: cele care pot fi
captate printr-un pu?, pomp�nd direct �n p�nza freatic?, cele care ies la suprafa??
sub forma unui izvor (l�ng? pu?urile respective, spune Cayce) ?i, �n fine, cele
care apar sub mare. Aceste izvoare �hidrotermale� submarine sunt cu siguran?? mai
�vizibile� ?i deci mai u?or de localizat - dar nu neap?rat ?i mai u?or de
exploatat. Marele lan? de mun?i submarini, care str?bate fundul oceanului Atlantic
de la nord la sud, con?ine foarte multe izvoare �hidrotermale�. Apele lor sunt
pline de s?ruri minerale diverse, �ntre care sulful, care permit via?a animal? din
marile abisuri. Nu erau cunoscute p�n? �n 1978, dat? la care submarinul Nautile, de
la IFREMER, despre care am vorbit mai sus, a �nceput s? le descopere. Se v?d foarte
bine pe fotografiile submarine: ies din falii sub forma unor coloane de bule, care
le fac s? semene cu ni?te d�re de fum. Aceste ape termale sunt at�t de calde �nc�t
pot ajunge p�n? la 350 de grade! O misiune a IFREMER, �Oceanaut�, din august 1995,
le-a observat �ndeaproape.
Eu ?i copiii mei ne-am sc?ldat �n mare, �n Tunisia, �n luna martie, - evident, era
foarte rece, a?a cum e de a?teptat iarna. �ntr-un anumit loc al falezei, ie?ea apa
fierbinte a unui izvor termal submarin: extraordinar efect de saun?! ?i la Ischia,
l�ng? Neapole, ?i pe toat? aceast? coast? a Italiei de sud, g?se?ti astfel de
izvoare termale care sunt exploatate. Exist? ?i �n Japonia: oamenii intr? �n mare
la bordul unor mici cabine asem?n?toare cu �ou?le� telefericelor. Se combin? astfel
termalismul cu talasoterapia, pentru c? principiul celei din urm? este �nc?lzirea
apei de mare!
La Bimini, dup? Cayce, s-ar fi reunit toate aceste forme de vindecare. Lectura 587
localizase pu?ul termal pe coasta r?s?ritean? a Insulei de Nord. �n 1935,
aviatoarea s-a dus la fa?a locului ?i a g?sit �un pu? de ap? dulce (...)
�nconjurat, �n partea de sus, de un ghizd f?cut din pietre cu o granula?ie foarte
special?. Ceea ce m-a uimit sunt acele simboluri stranii gravate pe ele�
(scrisoarea consultantei 587 c?tre Edgar Cayce). Fiul lui Cayce, Hugh Lynn,
relateaz? c? s-a dus ?i el acolo dup? c�?iva ani ?i n-a g?sit nimic, nici m?car pu?
ul. (Hugh Lynn Cayce, Earth changes / P?m�ntul se schimb? A.R.E. Press, 1980)
Mai multe uragane r?v??iser? insula de la un cap la altul, disloc�nd nisipul ?i
argila. Secretara lui Cayce, Gladys David Turner, citeaz? o lectur? ne�nregistrat?
care ar fi fost f?cut? pentru doamna aviatoare ?i care precizeaz? c? nivelul pu?
ului depinde de maree. Arhipelagul Bimini, din ansamblul �ntins numit Bahamas, era
pe atunci o colonie britanic? (British West Indias). Ast?zi, este un stat
independent, extrem de s?rac, unde Natura �?i recap?t? drepturile asupra p?m�ntului
ie?it din ape - ceea ce �ngreuiaz? considerabil s?p?turile terestre.

Tradi?ia indian? a izvoarelor termale �n Statele Unite

O alt? persoan? avea �n vedere exploatarea unui izvor termal, de data aceasta �n
Ohio. Secretara lui Cayce a fost pus? s?-?i �ntrebe patronul adormit, conform
ritualului:
�Ave?i �n fa?a dumneavoastr? apa izvorului situat la ferma Finkle, la nou? mile
spre est fa?? de Circleville, districtul Pickaway, statul Ohio. Am adus aici un e?
antion de ap? din acest izvor. Face?i-ne, v? rog, analiza ?i spune?i-ne dac? poate
avea vreo utilizare �n tratarea bolilor umane. Dac? da, pentru ce boli ?i �n ce
mod?
- Da, g?sim c? aceast? ap? va fi binef?c?toare pentru mul?i oameni, ca s?-i vindece
de boli. Sunt �ns? unele la care aceast? ap? nu face bine.
Iat? analiza ei ?i iat? tipul de boli Fizice pe care ea le va putea vindeca.
Pentru �nceput, g?sim c? este o ap? u?oar?, care con?ine numeroase oligoelemente
minerale dizolvate. Mai �nt�i, un compus al iodului ?i fierului, ?i compu?i ai
magneziului ?i sodiului. Dac? a?i �nc?lzi aceast? ap?, a?i vedea cum se formeaz?
depuneri de s?ruri, de sodiu, de bicarbonat de sod?, de sulfat de sod? ?i un compus
pe baz? de litiu (...). Aceast? ap? urc? din ad�nc, trec�nd prin straturi de sare ?
i sod?, �nainte de a ajunge la suprafa??. �n unele locuri, ea traverseaz? bancuri
de s?ruri provenite din vechi z?c?minte petroliere.
Propriet??ile acestor oligoelemente minerale sunt, foarte des, eficiente pentru
�ngrijirea bolilor corpului omenesc. Totu?i, chiar �n cazul c�nd folosirea acestor
ape este benefic?, ea nu poate vindeca chiar toate bolile, �ntr-adev?r, majoritatea
perturb?rilor corpului fizic (nu vorbesc aici de for?ele mentale) vin din blocarea
unui centru glandular de c?tre o presiune local?, care �l izoleaz? de restul
organismului. ?i asta duce fie la o �ncetinire �ntr- un organ sau �ntr-un sistem
(iar acesta nu mai este irigat sau hr?nit suficient), fie la o hiperactivitate care
provoac? o congestionare. Acesta este cazul constipa?iei, de pild?, care este
urmarea unei proaste func?ion?ri a ficatului ?i rinichilor. Pentru cei cu afec?iuni
renale ?i probleme �n zona pelvian?, aceast? ap? ar fi contraindicat?.
�n schimb, pentru cei care nu reu?esc s? elimine de?eurile, nu din cauza
rinichilor, aceast? ap? va fi benefic?, �ns? trebuie folosit? �mpreun? cu alte
terapii. �n aceste cazuri, trebuie folosit? din bel?ug ?i f?r? alte tipuri de ap?.
�nc?lzind-o. se ob?ine o baie excelent? pentru cei cu afec?iuni ale pielii, mai
ales c�nd erup?iile sunt cauzate de o insuficient? eliminare a toxinelor la nivelul
circula?iei capilare�. (Lectura 1447-1)
Se vede din aceast? lectur? detaliat? ce mult dorea Cayce dezvoltarea
termalismului. Bine�n?eles, a?a cum spune el, apa termal? �nu poate vindeca singur?
chiar toate bolile�, c?ci �medicina termal? este exact la confluen?a medicinei
curative cu cea preventiv?�. Compozi?ia apelor, echipamentul termelor, competen?a ?
i experien?a medicilor ?i a personalului paramedical, amenajarea infrastructurilor,
anima?ia cultural? ?i sportiv? concur? la ob?inerea unor rezultate excelente asupra
celor care urmeaz? cura�. (Le Guide du Thermalisme pratique / Ghidul termalismului
practic, conceput ?i editat de Philippe Lance, �n 1987, ca ?i Le Guide marin de la
Thalassoth�rapie / Ghidul marin al talasoterapiei. Philippe Lance era un t�n?r care
pornise singur �n aventura editorial?, cu aceast? prim? carte. A murit epuizat de
at�ta munc?. Tot adun�nd nop?i nedormite ?i surmenai, s-a �mboln?vit de
tuberculoz?. �nc? nu �mplinise dou?zeci ?i cinci de ani. li rog pe cei care l-au
cunoscut s? d?ruiasc? un g�nd bun acestui truditor sacrificat, care a contribuit la
rena?terea termalismului. 0 parte din lucr?rile actuale s- au inspirat din acest
mic ghid, care a fost �ntre primele) Da, acest lucru se �nt�mpl? c�nd faci cura de
apa minerale �ntr-o atmosfer? destins?.
Educarea s?n?t??ii este adev?rata prevenire. Aceasta �l face pe cel ce urmeaz?
cura, �ntr-un cadru privilegiat, s?-?i poarte singur de grij?, s?-?i schimbe
comportamentul, s? reg?seasc? acolo starea de s?n?tate optim? ?i bun?starea,
redescoperind cu ocazia acestei cure dietetica, somnul bun ca ?i unele activit??i
uitate, fizice, intelectuale ?i artistice.
Avem o pozi?ie deosebit de bun? �n Europa ca s? ne bucur?m de binefacerile
termalismului: �Cu aproape o mie de izvoare minerale ?i peste o sut? de sta?iuni,
Fran?a are unul din patrimoniile cele mai bogate din Europa�, mai scrie Jacques
Verrier, pre?edintele Sindicatului na?ional al sanatoriilor termale, �n lucrarea
citat?.
Cayce era foarte dornic de a-?i �ncuraja pacien?ii s? practice termalismul. El
recomanda mereu toate formele de terapie cu ap?:
�Purifica?i-v? corpul cu ap? simpl?. Practica?i hidroterapia, da. Inclusiv
clismele, b?ile de abur, masajele complete...� (Lectura 31174-1)
�Hidroterapia ?i masajele sunt totodat? foarte preventive ?i curative. Asta
contribuie la cur??irea organismului, permi?�ndu-i s?-?i reia func?ionarea normal?,
elimin�nd toxinele, vindec�nd congestiile, readuc�nd echilibrul acolo unde
problemele se pot agrava�. (Lectura 257-254)
�n ultima serie de lecturi (?i mai clare) despre termalism, Cayce vorbe?te de un
izvor situat la Talladega, �n statul Alabama. Domnul 707, care a cerut lectura,
fusese medicine mari indian (?aman) �n via?a precedent?. Amenajase, �n acea
regiune, un izvor pentru vindecarea bolnavilor, de unde ?i interesul s?u actual
pentru aceast? problem?. �n via?a actual?, vindec?torul indian se re�ncarnase �n
familia omului alb cu care se �mprietenise, dup? cum vom vedea:
��n via?a precedent?, entitatea a tr?it in ?ara unde s- a n?scut acum, �n locul
numit ast?zi Talladega ?i �n �mprejurimi. Ai fost �ntre primii indigeni din
regiunea aceasta care s-au �mprietenit cu fra?ii albi imigra?i �n aceast? ?ar?. Au
fost propriii t?i str?mo?i, adic? familia �n care te-ai �ntors pe p?m�nt ?i al c?
rei nume �l por?i. C?ci ai fost primul, ca �medicine man� al acestor triburi, care
a semnat un pact de fraternitate cu str?bunicul t?u biologic. Trebuie ?tiut c?
triburile de atunci st?p�neau un teritoriu �ntins, din care nu mai r?m�n acum dec�t
ni?te izvora?e; iar tu, �n mijlocul lor, �n deplin?tatea puterii, ai construit
primele canaliz?ri din regiunea aceea, ca s? aduci vindecarea at�tor oameni care
sufereau de ceea ce numim ast?zi bolile b?tr�ne?ii. ?i chiar s-ar putea reg?si acum
elemente �nc? intacte �n multe locuri!
Te numeai Tecum Tec, adic? St�nc?, a?a cum ?i-au spus superiorii ierarhici, din
alt? ?ar?, ?i cei cu care te-ai �mprietenit. A?a cum arat? acest nume, le aduceai
for?a ?i priceperea ta. (...) ?i s? ?tii, b?iete, c? ai �ngropat acolo bijuterii ?i
aur care ?i-au fost �ncredin?ate. Sunt tot acolo, Ung? vechea pomp? a pu?urilor,
l�ng? vechea cas? a izvorului�.
�V? rog, dac? pute?i s?-mi preciza?i mai exact unde se afl? aceste canaliz?ri de
ap? termal? pe care le-a? fi instalat acolo, �ntr-o �ncarnare precedent?, l�ng?
Talladega, Alabama.
- P?i, �n ?inutul unde tr?iau cei din tribul t?u, oamenii ro?ii, acele popula?ii
venite din Templul Poseidiei!� (Lectura 707-1)
Cayce �i evoc? aici pe supravie?uitorii Atlantidei (��mp?r??ia omului ro?u�, s? nu
uit?m!) care s-au refugiat pe continentul american ?i din care descinde o parte din
indienii din Statele Unite (�n orice caz, pe coasta de est).
�Erai, �ntre ei, a?a cum ?i-am spus, vindec?torul, misticul, �n?eleptul, ini?
iatorul - ?i ai amenajat acolo, pentru acei locuitori, un loc de odihn? dup?
sezonul de v�n?toare, care-i aducea spre nord, spre marile c?deri de ap? ?i
st�ncile saline (...). Acele triburi puternice se adunau acolo ca s? asculte
cuv�ntul celui ce le �nv??a.
Entitatea a construit, acolo, canaliz?ri din lemn de cedru, �n locul unde se putea
transporta materialul pentru corturi destinate odihnei. ?i numai la acele triburi,
�n locul acela, se putea g?si un fel de spital, cu o construc?ie care permitea
acordarea de �ngrijiri celor ce aveau nevoie de odihn?. Locul fusese ales datorit?
unui izvora? cu apa bun? pentru cei bolnavi. Aceast? ap? trata mai ales infec?iile
datorate apei poluate, tulbur?rile digestive, bolile febrile etc. Toate acestea au
disp?rut, sau aproape, iar canaliz?rile au fost acoperite. Totu?i, locul taberei
propriu- zise, la sud ?i la est de ceea ce numim acum Talladega, �nc? �?i poate fi
ar?tat de c�teva persoane. Acolo, pe malul acelui p�r�ia? aproape invizibil ast?zi,
se pot reg?si c�teva urme ale trecutului. Pe de alt? parte, dac? vei vrea s? cau?i
�n tine �nsuti, �n str?fundul fiin?ei tale l?untrice, vei recunoa?te acele
terenuri. De asemenea, poate vor veni ?i cei care ?i-au fost al?turi alt?dat?
[Cayce se refer? aici la spiritele Naturii], �i vei sim?i �n jurul t?u. Te vor
ajuta nu doar s? afli unde erau bunurile tale, s? le reg?se?ti, ci ?i s? �n?elegi
cum era iubirea fratern? care te lega de cei din familia unde aveai s? te �ntorci
mai t�rziu, familia al c?rei s�nge �l ai ast?zi. Atunci vei �n?elege unde sunt
bijuteriile, aurul ?i odoarele �ngropate. ?i mai mult de at�t: semnifica?ia
emblemelor p?cii folosite de popoarele acelei epoci.
Caut? �n tine ?i vei g?si!
Pot fi ni?te indica?ii �n ceea ce-?i spun eu, dar adev?ratele informa?ii le vei g?
si c?ut�nd �n tine �nsu?i�. (Lectura 707-2)
Pe vremea lui Cayce, revelarea unei vie?i anterioare de indian - adic? �n alt? ras?
dec�t cea alb? - �i deranja grozav pe consultan?i. Unele lucruri nu erau pl?cute la
auz. De unde ?i sfatul din lectur?: �Domnule drag?, s? �ncepi prin a medita la
fraternitatea dintre popoare. ?i, dac? te vei medita cum se cuvine, �ngerul locului
te va r?spl?ti: �?i vei reg?si lingourile de aur!� Domnul 707 nu prea s-a gr?bit s?
urmeze sfaturile lui Cayce. Confruntarea cu via?a anterioar? de indian nu pare s?-l
fi �nc�ntat. Va mai cere alte cinci lecturi pe aceea?i tem? ?i se simte c? lui
Cayce i se f?cuse lehamite s? tot repete:
�Cum ?i-am spus ?i te-am mai sf?tuit deja, ar fi bine s? �ncerci identificarea
locului despre care ?i-am vorbit. Nu doar pentru o satisfac?ie material?, ci ?i
pentru una sufleteasc?. Du-te �n regiunea aceea, �n anumite perioade, cum ?i s-a
spus de mai multe ori. C?ci acolo sunt energii naturale, adic? Energiile Naturii
[spiritele Naturii], care ar vrea s? colaboreze cu tine ca s? te ajute s?-?i
�mpline?ti dorin?a: localizarea exact? a zonei unde ai tr?it�. (Lectura 707-5)
(Fragment de lectur? citat �n volumul III, p. 53)

S? �nv???m a asculta glasurile Naturii

Mai ales perspectiva de a reg?si comoara ascuns? �n ruinele �sanatoriului s?u

termal� �i sur�de domnului 707... care domn, �ns?, nu se g�nde?te deloc s? refac?
sanatoriul �nsu?i. Totu?i Cayce prive?te aceast? c?utare astfel: dac? fostul ?aman
�?i recap?t? comoara, foarte bine, trebuie s? tr?iasc?! Dar aceast? c?utare trebuie
s? �nsemne pentru el ocazia de a- ?i deschide �auzul interior�, �vederea psi�,
altfel spus, intui?ia. S? �nve?e s? asculte mesajele Naturii:
�Ei, ?i ca s?-?i faci o imagine a activit??ilor, peisajului, cadrului concret �n
care s-a desf??urat experien?a celeilalte vie?i, �?i mai dau c�teva elemente
orientative.
Era a?adar ling? actuala Talladega, din Alabama. Locul cu pricina se afl? la vest ?
i pu?in la sud fa?? de zona numit? ast?zi, de concet??enii t?i, �vechea tab?r?
indian?�.
Acolo, �n tab?r?, toate triburile Cherokee, ?i altele, �?i ?ineau adun?rile la
v�rf. De acolo plecau toate deciziile, nu numai c�nd trebuia s? i se stabileasc?
fiec?ruia teritoriul de v�n?toare, ci ?i c�nd trebuia s? se repartizeze terenurile
agricole �ntre triburile asociate.
Entitatea, deci, era acolo �n momentul sosirii omului alb: Levitt, Boone ?i al?ii,
pe acel p?m�nt. Ea a �ncheiat cu ei un acord de troc, bazat pe schimburi �ntre
folosirea terenurilor ?i drepturile comerciale de exploatare a bog??iilor
subsolului (...). Asta se petrecea �n 1769 ?i p�n? �n anii 1789, �90, �98.
Cum am mai spus, ideea c? se putea face comer? nu numai cu ai s?i, dar ?i cu str?
inii, �nsu?i acest concept i-a dat entit??ii o mare deschidere. Prietenia care a
urmat a devenit un lucru de seam?, nu numai pentru albi, dar chiar ?i pentru
indienii din acele triburi.
Iar acum, c�nd vei c?uta s? localizezi zona, ar fi bine, la �nceput, s? te duci
acolo singur. La c?derea serii sau la mijit de ziu?, du-te s? vezi p?m�nturile; c?
ci r?m�n �nc? urme de activitate, zone desp?durite, coline artificiale construite
�n tab?ra principal? a tribului entit??ii. Ca s? le g?se?ti vestigiile, nu este
musai s? sapi �n p?m�nt; r?scolind deopotriv? �n tine �nsu?i, vei g?si amintirea
acelui trecut.
Bine�n?eles, izvorul e acum doar un firicel de ap? fa?? de ce-a fost odinioar?.
Sigur c? e o c?utare anevoioas?. Dar o ridic?tur? de pe marginea izvorului �?i va
indica amplasarea conductei de cedru. Invizibil pentru ochi, acum, acest sistem de
canaliz?ri a fost aranjat alt?dat? de entitate, nu doar ca instala?ie sanitar?,
desigur, ci ?i ca un mijloc de a aduce apa necesar? pentru nevoile tribului. Apa
venea printr-o alt? conduct?, tot din cedru, care apar?inea aceluia?i ansamblu.
C�nd �l vei g?si, vei fi foarte aproape de locul unde este ascuns? comoara.
Nu �nseamn? c? trebuie doar s? te repezi s? o iei. Va trebui s? te cufunzi �ntr-o
�ndelung? c?utare interioar?, s? petreci timpul medit�nd; ?i abia atunci, pe m?sur?
ce vei progresa, vei fi ajutat [tot de spiritele Naturii, pe care Cayce le-a
amintit mai sus].
Totu?i, vezi legile actuale, cine de?ine drepturile exploat?rilor agricole ?i ale
companiilor de prospectare minier? care au aceste terenuri. �n?elege-te cu
proprietarii, �nc�t s? nu se ajung? niciodat? ?i cu nici un chip la litigiu.
Du-te pe acolo, ca s? treci progresiv prin experien?a sufleteasc? a reg?sirii tr?
irilor din via?a precedent? (...). Mai �nt�i trebuie �s? sim?i� locurile �n cursul
unei medita?ii lini?tite. Nu te l?sa condus de logica ra?ional?, ci mai mult de
intui?ie. �ncearc? s? te vezi, �ntr-un �vis treaz�, �ntr-un fel de introspec?ie, �n
rolul Marelui Vraci sau al ?efului de trib, mai exact, al celor cinci sau chiar
zece triburi unite, care-?i aveau cartierul general acolo. �ncearc? s? retr?ie?ti
sentimentele, senza?iile de atunci�. (Lectura 707-5)
�n aceast? lectur? lung? ?i interesant?, Cayce se str?duie?te �n a-?i ajuta
consultantul s?-?i dezvolte intui?ia, pe care na?terea �ntr-un mediu �alb� a
blocat-o complet. Cu fiecare nou? lectur?, Cayce trebuie s? insiste iar! ��ncearc?
s? sim?i locurile�, �i repet? el. Toat? educa?ia dat? acestui copil occidental �n
familie, ?coal?, universitate tinde s?-i imprime dispre?ul fa?? de intui?ie:
�Psihologia zis? ?tiin?ific? nu o recunoa?te ca mijloc valid de cunoa?tere. Intui?
ia a fost, de altfel, denigrat? p�n? �ntr-acolo �nc�t este �nc? inclus? �n
categoria �puterilor mistice� sau �parapsihologice�. Pe deasupra, este considerat?
o valoare �feminin?�, �n opozi?ie cu valorile �masculine� - ra?iunea, analiza ?i
logica�. (Erik Pigani, �n �Psychologies�, nr. 133/iulie-august 1995. Acest pasaj ?i
urm?toarele sunt extrase din articolul intitulat �Intui?ia, cealalt? inteligen??�:
savan?ii ?i terapeu?ii studiaz? modul de a dezvolta �n noi acest mod de cunoa?tere
natural, fiabil ?i indispensabil! Articolele lui Erik Pigani sunt �ntotdeauna
extrem de bine documentate, clare, u?or de �n?eles pentru un neini?iat. Pu?ini
ziari?ti au at�ta experien?? ?i con?tiin?? profesional?. Ultima sa carte, Psi,
enqu�tes sur les ph�nom�nes paranormaux (Presses de Chatelet, 1999) este o lucrare
de referin??)
Domnul 707, consultantul lui Cayce, vizibil contrariat, vine de la o lectur? la
alta cu �ntreb?ri de genul:
�Dup? ce semne concrete, de pe teren, voi recunoa?te locul?
- Nu te l?sa condus de logica ra?ional?, ci mai mult de intui?ie�.
Consultantul nu trebuie s? �nceap? s?p�nd �n p?m�nt, ci r?scolind �n propria-i
memorie karmic? (adic? incon?tientul).
�Ca s? g?se?ti vestigiile, nu trebuie s? sapi doar �n p?m�nt; r?scolind deopotriv?
�n tine �nsu?i, vei g?si amintirea acelui trecut�.
Dar domnul 707 nu are deloc �ncredere �n intui?ie. Memoria sa karmic? a devenit
opac?, Iat? de ce insist?:
�Cam la ce distan?? de Talladega (Alabama) se afl? locul cu pricina? �nspre sud-
vest?�
�C?utarea pe teren trebuie f?cut? �ncep�nd de la vechea tab?r? indian?. Este cam la
o mil? ?i jum?tate, dou? mile. Dar pentru stabilirea exact? a locului, cel mai bun
lucru ar fi s?-l �ntrebi pe ?eful po?tei din Talladega�. (Lectura 707-5)
Erik Pigani, �n fragmentul de articol citat, expune teoria unui psiholog american,
dup? care cu mii de ani �n urm?, apari?ia limbajului la om a �mpins, pu?in c�te pu?
in, g�ndirea ?i expresia intuitiv? �ntr-o zon? foarte profund? a incon?tientului,
la interfa?a dintre incon?tientul colectiv ?i memoria personal?. Astfel, informa?ia
intuitiv? ar fi �nmagazinat? sub form? de imagini, Iat? de ce ea nu r?spunde �n
general la stimulii exteriori (...). Este o energie latent?, dar extrem de
puternic? ?i se poate trezi �n orice moment.)
�n cazul nostru, Cayce �i sugereaz? consultantului s? se duc? la fa?a locului ca s?
stimuleze intui?ia profund? prin revederea peisajului. Educa?ia noastr? occidental?
ne-a f?cut orbi ?i surzi fa?? de Natur?, ca ?i fa?? de propriile noastre glasuri l?
untrice, care sunt ecoul Naturii. Trebuie s? �nv???m din nou s? auzim. Cari Gustav
Jung a definit intui?ia ca una din cele patru func?ii psihologice fundamentale ?i
deci indispensabile pentru dezvoltarea personalit??ii noastre (celelalte trei fiind
senza?ia, sentimentul ?i g�ndirea), f?r? s? insiste totu?i asupra originii sau a
procesului intui?iei, pe care �l considera pur ?i simplu �ira?ional�,
Roberto Assagioli, fondatorul psihosintezei, compara intui?ia cu o �punte� care
leag? con?tientul de supracon?tient, dimensiunea psihologic? de dimensiunea
spiritual? a fiin?ei noastre... Exact a?a o �n?elegea ?i Cayce! Aceast? lectur? m-a
cufundat �ntr-un noian de g�nduri privind legile re�ncarn?rii: cum este cu putin??
s? fii, �ntr-o via??, �n?elept, mare ?ef, terapeut priceput etc., iar �n via?a urm?
toare s? te rena?ti �n pielea unui yankeu m?rginit? A unui american alb at�t de �n?
epenit �n rasismul s?u �nc�t �?i respinge str?lucitul trecut indian?
Libertatea este un cadou otr?vit: dac? este prost folosit?, ea poate face ca
�entitatea� (cum spune Cayce) s? regreseze.

2. PROFE?IILE LUI CAYCE DESPRE MEDIUL �NCONJUR?TOR

??ranii viitorului

Una din ultimele lecturi cayciene, datat? 21 august 1944 (Cayce a murit la 3
ianuarie 1945), r?spunde la �ntrebarea unei persoane care vrea s? ?tie dac? trebuie
s? se ocupe, �ntre altele, de cre?terea vitelor:
�Vor mai fi multe schimb?ri, �n mod sigur, chiar atunci c�nd conjunctura prezent?
se va fi lini?tit [se termina al doilea r?zboi mondial]. Echilibrul p?m�ntului a
fost tulburat, la fel ?i cel al economiei: ?i v? pute?i a?tepta la schimb?ri din ce
�n ce mai frecvente ale pre?urilor la produsele agricole, Iat? de ce activit??ile
cu pricina sunt foarte indicate, c?ci ele v? vor aduce o mai mare siguran??,
dumneavoastr?, ?i celor din jur, ?i vecinilor�. (Lectura 5400-1)
�n lectura 470-35, din 1932, o persoan? care-l �ntreab? dac? trebuie s? cumpere o
cas? la ?ar?, o bucat? de p?m�nt, �n ideea de a-?i asigura hrana, este sf?tuit? s?
�nve?e s?-?i cultive gr?dina:
�Da, r?spunde Cayce, fiecare ar trebui s?-?i poat? (...) lua sau construi o gospod?
rie la ?ar?, unde va putea s?- ?i produc? acele lucruri de care are nevoie pentru
existen?a material?�.
De?i cititorii au parcurs deja acest fragment de lectur? din volumul I (p. 283,
capitolul �Cum vom tr?i �n era V?rs?torului?�), �l reiau aici ca s? dezvolt aceast?
tem? care mi se pare extrem de urgent?. Edgar va da acest sfat de mai multe ori,
insist�nd de fiecare dat? mai mult. De exemplu, �n noiembrie 1943, �n lectura 416-
17 (Men?ionat? deja �n Les Proph�ties d'Edgar Cayce / Profe?iile lui Edgar Cayce,
op. cit.), unde consultantul este sf?tuit s? nu-?i v�nd? proprietatea:
�P?stra?i p?m�ntul: va putea fi o baz? de subzisten?? �n perioadele extrem de grele
prin care vor trece toate zonele acestei ??ri. Va fi o baz? de produc?ie agricol?
pentru dumneavoastr? ?i rude�.
�n decembrie 1943, precizeaz? iar:
��ncerc?rile la care va fi supus? aceast? ?ar? n-au �nceput �nc?, �n orice caz �n
privin?a produc?iei agricole ?i a pie?ei alimentare�. (Lectura 257-254)
Cititorii au �n?eles c?, de fiecare dat? c�nd Cayce folose?te expresia �this
country� (�aceast? ?ar?�, n.tr), se refer? la Statele Unite. Foamete �n America?
Publicul non- american crede c? acolo este peste tot ?i �n fiecare zi... numai
�Dallas� ?i �Dynasty�! E greu de imaginat c? se poate ajunge la foamete �n
aceast? ?ar? �ntins?, care nu se mai sf�r?e?te de-a lungul, de-a latul ?i de-a
curmezi?ul ?i care, de cincizeci de ani, este pentru �ntreaga lume �ns??i imaginea
bel?ugului. Totu?i agricultura Statelor Unite a avut mereu probleme; st? m?rturie
aceast? �ntrebare pus? de Gertrude Cayce, la 25 octombrie
�Ce s? a?tept?m de la programul de sprijinire a agricultorilor propus de
administra?ia actual?? Va fi aplicat cu succes?�
�Va fi blocat par?ial, pentru c? acest program e prea ambi?ios�. (Lectura 3976-17)
Uit?m prea des catastrofele: defri?area ?i agricultura industrial? intensiv? au
provocat �n unele state americane o puternic? eroziune a solului. Milioane de metri
cubi de p?m�nt arabil sunt dizloca?i de ape ?i depu?i de marile fluvii, pe fundul
oceanelor. M�lul din Mississippi nu este altceva dec�t p?m�ntul fertil al Americii
neao?e, plecat f?r? �ntoarcere, m?rind �n fiecare an suprafa?a deja imens? a acelor
de?ertice bad lands (terenuri sterpe, n.tr.), adic? regiuni gola?e, masacrate,
pierdute pentru cultur?.
Acest fenomen dezastruos �ncepuse deja, de pe vremea lui Cayce. O agricultur?
extensiv?, care neglijeaz? Natura, sterilizase mari suprafe?e de teren arabil. Ast?
zi, folosirea masiv? a �ngr???mintelor industriale ?i a pesticidelor a dat
dezastrului o amploare ?i mai mare, iar noi ne temem s? nu fie chiar mai r?u
datorit? O.M G.-urilor.. Din p?cate, acest model nefericit este urmat ?i de alte
popoare ale planetei, inclusiv de ??rile din Lumea Veche, unde se practica o
agricultur? intensiv? extrem de atent?. Lumea avea respect fa?? de p?m�nt ?i avea
grij? s? nu-l strice. Pentru a l?sa p?m�ntul s? se odihneasc?, se �nceta cultivarea
?i se practica rota?ia culturilor (asolamente). �n ??rile b?tute de v�nt, se
plantau tufi?uri care s?-i �taie� din vitez? ?i s? asigure astfel umiditatea. O
mare parte din aceste obiceiuri au disp?rut, f?c�nd loc dezastrelor. De exemplu, �n
??rile cu tuf?ri?, au fost smulse tufi?urile pe kilometri �ntregi, ceea ce a
provocat recent inunda?ii catastrofale.
Cayce insist?:
�Dac? vre?i s? nu suferi?i de foame �n anii care vin, dac? ave?i cu ce s? cump?ra?i
o ferm?, este o ?ans? care nu trebuie sc?pat?�. (Lectura 3620-1)
Iar �n alt pasaj:
�Tot ce v? este necesar este produs de sol. Deci va trebui s? v? �ntoarce?i la p?
m�nt. Fiecare om va trebui s? aib? posibilitatea s? ob?in? din sol, muncind, ceea
ce-i trebuie ca s?-?i hr?neasc? organismul (...). �n toate marile centre [urbane],
lumea va trebui s? se �ntoarc? la p?m�nt�. (Lectura 3976-19, f?cut? �n 1934.)
Cayce prevedea c? vom fi obliga?i s? renun??m la via?a artificial? pe care o ducem
�n marile ora?e:
�Sunt prea multe expediente �n anumite sectoare ale activit??ii economice. Dac? nu
[ne �ntoarcem la p?m�nt], ne atragem ruina [stocurilor alimentare], nenorocirile,
r?zboiul [civil]�. (Lectura 3976-19) (Cayce a repetat acest avertisment �n mai
multe lecturi. Vezi de asemenea Les Proph�ties d'Edgar Cayce, op cit., p. 179.
Philippe Desbrosses, doctor �n [probleme de] mediu, agricultor ?i expert pe l�ng?
Comisia din Bruxelles, trage ?i el semnalul de alarm?: ��n Fran?a, pierderea de
materii organice (adic? humus) ar fi de 20 de tone/hectar, anual! Fran??, p?m�ntul
t?u se duce pe apa s�mbetei!�)
Nu este nici prima, nici ultima oar? c�nd Cayce prezice r?zboi civil ?i revolu?ie
�n Statele Unite, �c?ci �n felul acesta reac?ioneaz? oamenii, de obicei, c�nd �n
unele locuri este abunden??, iar �n altele, foamete�. (Lectura 3976-19)
Foametea este �ntotdeauna o consecin?? a nedrept??ii sociale ?i nu numai �n
America. Bie?ii cet??eni din ex-blocul comunist viseaz? la vitrinele noastre
doldora de m�ncare. Africanii, la fel. Iar noi, care ne credem la ad?post de
foamete, poate c? am face bine s? reflect?m: situa?ia este exploziv?, iar conduc?
torii no?tri �?i dau seama de acest lucru, tot mai mult.
Foamea, pe care o anun?? toate profe?iile (nu numai cele cayciene) este legat? de
egoismul social, at�t al conduc?torilor, c�t ?i al consumatorilor, care nu sunt
dispu?i s? cear? mai mult respect pentru P?m�nt.
Una din cauzele posibile ale foametei, �n viitor, este distrugerea �terenurilor
arabile�, adic? eroziunea solului, de care am vorbit mai sus, �ncep�nd cu acele bad
lands, fenomen care love?te deopotriv?, ?i de mult timp, �ntregul Bazin
Mediteraneean. De mult? vreme, p??unatul excesiv (al caprelor, �n special) ?i
jefuirea p?durilor pentru lemn au transformat �n de?ert mari suprafe?e din Orientul
Mijlociu ?i chiar mai aproape de noi, �n Italia de sud ?i �n unele zone din
Provence. Totu?i, �n ultimii treizeci de ani, mai multe state au �nceput s? ia
atitudine, protej�nd mai mult p?durile. De exemplu, au fost replanta?i mul?i copaci
�n Israel. Italia, care a tratat foarte serios pericolele ce p�ndesc mediul
�nconjur?tor, a creat mari parcuri na?ionale (�n Toscana, de pild?). De asemenea �n
Fran?a, Elve?ia, Germania, Belgia ?i Luxemburg, unde numeroase specii vegetale ?i
animale fac obiectul unei protec?ii legale (foarte greu de respectat pe teren, ca
�n cazul ur?ilor din Pirinei, al lupilor din Vanoise, al porumbeilor gulera?i din
Landes, al b�tlanului cam de peste tot etc.). Totu?i aceste specii se sting
treptat, doar cu c�teva excep?ii. Atunci, ce se �nt�mpl??
Agresiunea vine din alt? surs?: poluarea chimic?. Suprafe?ele cultivabile sunt
astfel tratate �nc�t solurile sunt pline de produse toxice care, �n final, otr?vesc
animalele, trec�nd din specie �n specie, de-a lungul �lan?ului nutritiv�. R�ul pe
malul c?ruia locuiesc eu acum, Yvette, era limpede c�ndva. Ast?zi, toate produsele
chimice folosite pe c�mpurile din jur ajung s? se scurg? �n apele sale. Dup? o zi
�n care plou?, apa cascadelor face spum? ca un ?ampon... cu superfosfa?i! P?durile
din Europa ajung s? piar?, elve?ienii ?i germanii nu mai ?tiu cum s? opreasc?
moartea sutelor de arbori din masivele forestiere aflate �n lungul Rinului.
Tratarea excesiv? epuizeaz? solul, care este un organism viu. Se ?tie, dar... se
continu? tratarea! Iat? o lectur? destul de elocvent?, pe aceast? tem?:
��n ultima perioad? a Atlantidei, (...), cu urbanizarea crescut?, s-au �mpu?inat
mijloacele de procurare, din Natur?, a celor necesare pentru a satisface nevoile
corpului, �mbr?c?mintea, (...), ?i refacerea for?elor fizice. Altfel spus, [a fost]
foamete! Asta s-a �nt�mplat �n vremurile din urm? ale civiliza?iei atlante, cu
10.700 de ani �nainte de venirea Prin?ului P?cii (A?a �l nume?te Cayce pe Christos
�n unele lecturi. A?adar, el stabile?te data cataclismului care a distrus Atlantida
�n urm? cu 12.700 de ani (10.700 + 2000). Am redat o parte a acestei lecturi �n Les
Proph�ties d'Edgar Cayce, op. cit. Pentru orice referire la istoria atlant?, a se
vedea volumele I ?i II ale prezentei lucr?ri) Odat? cu foametea a ap?rut
necesitatea de a folosi din nou anumite energii pentru a for?a Natura, �n vederea
refacerii rezervelor alimentare. Asta a dus la erodarea mun?ilor, apoi a v?ilor,
care au fost pustiite la r�ndul lor, apoi marea �ns??i. �n fine, de aici s-a ajuns
la o dezintegrare rapid? a p?m�ntului. ?i iat? cum au sf�r?it acei locuitori, cu
excep?ia celor care au sc?pat emigr�nd foarte departe�. (Lectura 364-4)
Asta nu v? aminte?te nimic? �n toat? cariera sa de clarv?z?tor, Cayce a evocat
mereu drama atlan?ilor, spun�ndu-le consultan?ilor s?i, cu o insisten??
remarcabil?: �Nu face?i ca ei!� Dup? ce le �mprosp?tase memoria atlant?, amintind
fiec?ruia rolul pe care �l jucase personal �n acea civiliza?ie, Cayce �?i avertiza
consultan?ii ne�ncetat, ar?t�ndu-le analogiile dintre civiliza?ia noastr? ?i
defuncta ��mp?r??ie a m?rii�. Tr?im un sf�r?it de ciclu similar - repeta el din
lectur? �n lectur? - cu acelea?i tenta?ii ale puterii ?i egoismului colectiv. P�n?
la distrugere?
A? vrea s? explic lecturile cayciene despre degradarea solului prin m?rturia lui
Yan Brekilien, judec?tor pensionar, scriitor, fost pre?edinte al Comisiei de
Comasare:
�M-am num?rat �ntre cei ce se opuneau comas?rii, ar?t�nd dezastrele pe care le-ar
aduce aceasta. Cum pozi?ia noastr? era �mpotriva dogmelor oficiale, nu eram crezu?i
?i eram lua?i �n der�dere. Ast?zi, c�nd aceste dezastre s-au produs, se vede c? am
avut dreptate. Dar taluzurile nivelate nu vor mai fi ref?cute, cursurile
��ndreptate� nu-?i vor mai reg?si albia natural?, copacii t?ia?i vor avea nevoie de
zeci de ani, de secole, ca s? creasc? iar, ?i solurile sterpe nu-?i vor mai reg?si
fertilitatea niciodat?, poate�.
�n acest articol, judec?torul Br�kilien face aluzie la inunda?iile catastrofale
care au pustiit Fran?a �n iernile din 1994 ?i 1995. El explic? ?i mai clar �n
pasajul urm?tor:
�Am remarcat foarte repede (...) c? o mare parte a popula?iei contesta puternic
comasarea. La �nceput, n-am fost impresionat, fiind at�t de convins c? era un lucru
bun pentru toat? lumea (...). �mi spuneam: �Trebuie s? ne g�ndim la viitor ?i s?-i
facem ferici?i f?r? voia lor.� (...) Abia treptat, prezid�nd adun?rile comisiilor
care examinau reclama?iile (...), mi-am dat seama c? dac? erau at�t de multe
reclama?ii, �nseamn? c? erau prea multe nedrept??i, prea mul?i oameni cinsti?i
jefui?i de c?tre vecini lipsi?i de orice scrupul, prea multe terenuri masacrate
(...). Atunci, am �n?eles c? datoria mea de judec?tor era s? studiez problema cu
aten?ie ?i s? v?d dac?, pe l�ng? avantaje, comasarea nu prezenta ?i incoveniente
care erau mai mari dec�t avantajele.
Merg�nd la fa?a locului, am dob�ndit o experien?? �n domeniul amenaj?rii funciare,
care nu concorda cu doctrinele tehnocra?ilor. Am �n?eles c? dac? genera?iile care
au tr?it �naintea noastr? �n aceste zone de tuf?ri? au muncit din greu, zile
�ntregi, ca s? ridice taluzuri pe care le-au �mbr?cat cu copaci, n-au f?cut-o ca s?
se afle �n treab?, nici ca s? ofere turi?tilor o priveli?te pl?cut?, ci pentru c?
era absolut necesar pentru productivitatea terenurilor ?i pentru o cre?tere ra?
ional? a animalelor. Stratul arabil din c�mpurile aflate �n masivul Armorican era
prea sub?ire ca s? nu fie ap?rat de eroziunea pluvial? ?i eolian?. Or numai
taluzurile, pe care str?mo?ii no?tri aveau obiceiul s? le ridice, puteau asigura
aceast? protec?ie. Ei ofereau c�mpiilor un ad?post fa?? de v�ntul care le usuc?, le
�nghea?? iarna ?i le duce p?m�ntul departe. Ele st?teau �n calea apei ploilor, care
curgea vijelios, adun�nd-o �n ?an?uri ?i conduc�nd-o u?or spre izvoare ?i r�uri, f?
r? s? provoace rev?rs?ri catastrofale.
Taluzurile ?i copacii care le acopereau d?ruiau ?i umbra binef?c?toare, de care
aveau nevoie, �n zilele calde ale verii, animalele aflate la p?scut, iar �n solul
lor, erau r�mele ?i microorganismele f?r? de care p?m�ntul ar deveni repede
nefertil. De fapt, desfiin?area taluzurilor �n cadrul comas?rii ?i celelalte lucr?
ri conexe, cum sunt canalizarea cursurilor de ap?, asfaltarea drumurilor, t?ierea
arborilor, au generat o sc?dere a randamentului, care i-a ruinat pe agricultori;
ace?tia au �ncercat s? contracareze prin cre?terea nes?buit? a cantit??ii de
�ngr???m�nt, polu�nd astfel apa pe care o bem ?i cu care ne ad?p?m animalele (...).
?i mi-am dat seama c? tehnocra?ii erau at�t de porni?i s? distrug?, s? ruineze
c�mpurile, mic?or�nd productivitatea terenurilor, desfigur�nd peisajele, provoc�nd
rev?rsarea r�urilor, f?c�nd s? sece izvoarele, l?s�nd v�ntul s? devasteze tot, din
considerente financiare, in virtutea unui decret al lui Napoleon, inginerii geni?ti
de la sate percep un procentaj din lucr?rile pe care le conduc. Deci au tot
interesul s? niveleze c�t mai mul?i kilometri de taluz, f?r? s? le pese c? p?m�ntul
devine sterp, c? animalele mor, c? inunda?iile ?i uraganele las? �n urm? mii de
sinistra?i, ... ?i c? ??ranii, �n culmea disper?rii, se sinucid�.(Acest text mi-a
fost pus la dispozi?ie de asocia?ia �S O S Remembrement� (S.O.S Comasare). Aceast?
asocia?ie a ridicat un monument de 9 metri �n?l?ime, �n satul normand Geffosses,
dedicat �naturii ?i oamenilor victime ale comas?rii� ?i dezvelit la 27 iulie 1994.
Victime au fost destule ca s? justifice furia popula?iei ?i s? provoace scene
violente. �n mai multe ora?e, au fost v?zu?i locuitori care se legau de copacii
lor, �ncerc�nd s? determine echipele de t?ietori s? renun?e. Dar, din p?cate, ap?r?
torii p?tima?i ai copacilor au pierdut... iar betonul a c�?tigat! Totu?i cataclisme
de genul celor din 26 decembrie 1999, ?i din zilele de dup?, i-au f?cut pe unii
s?-?i dea seama de rolul important al copacilor �n echilibrul ecologic al ??rii
noastre)
Din p?cate, aceste fapte triste nu se limiteaz? doar la preaiubita noastr? Fran??.
�n toate ??rile lumii, s-ar putea face constat?ri la fel de pesimiste. Originea
pagubelor? Egoismul conduc?torilor. Cayce, care se referea atunci doar la Statele
Unite, spusese acest lucru �n privin?a programului de sprijinire a agricultorilor
americani:
�Dac? se ia �n considera?ie interesul general, situa?ia se poate reechilibra
singur? (...). Trebuie deci s? existe o cooperare, o coordonare, o unitate �n
cadrul guvernului, �n politica sa oficial?, �n legisla?ie ?i administra?ie (...).
Nimeni nu are dreptul s? se joace de-a dictatorii ?i s? hot?rasc? f?r? s? ia aminte
la fiecare rotit?�. (Lectura 3976-17)
�Totul va depinde de motiva?iile profunde ale celor afla?i la putere�. (Aceea?i
lectur?)
�Nu pot fi dou? m?suri pentru aceea?i oca: a ??ranului de pe c�mp (...) ?i a celui
care manipuleaz? marea finan??. To?i sunt egali �n fa?a legii, fie ea material? sau
spiritual?�. (Lectura 3976-16)
�[�n fine, nu se mai poate] avea �ncredere deplin? �n personalit??ile publice sau
oficialit??i. Acestea au e?uat ?i sunt responsabile de conflictele care trec lumea
prin foc ?i sabie acum�. (Lectura 3976-27)
�Acum� �nsemna epoca celui de-al doilea r?zboi mondial. Dar lecturile lui Cayce au
�ntotdeauna dou? viteze: c�nd vorbe?te de evenimentele timpului s?u, el
�ntredeschide u?a viitorului. Consultan?ii erau foarte uimi?i c�nd �l auzeau
vorbind de foamete, �n timp ce lumea tocmai sc?pa din str�mtorare (Marea Criz?
condamnase, �ntr-adev?r, sute de oameni la o mizerie crunt?). Cu toate acestea,
acelea?i cauze provoac? �ntotdeauna acelea?i catastrofe:
�Pretutindeni unde egoismul este motiva?ia dominant?, ne putem a?tepta la fr?m�nt?
ri ?i ciocniri�. (Lectura 3976-18)
Pe de alt? parte, schimbarea climei, anun?at? de at�tea ori de Cayce ?i reg?sit? �n
toate profe?iile, va contribui �n mod sigur la apari?ia unor mari neajunsuri �n
sectorul agroalimentar.
La ora actual?, toate mesajele pe care le primim �n Europa ne sf?tuiesc s? facem
provizii ?i s? ne obi?nuim cu un regim mai auster, ca s? ne preg?tim pentru
lipsurile viitoare. De exemplu, grupul de la Sarlat, deja citat, a primit la 16
martie 1995 mesajul urm?tor:
�Consider?m ast?zi c? este timpul s? v? spunem unele lucruri pe care vi le-am
ascuns, pe care v-am l?sat s? le presim?i?i sau ghici?i (...). Ca s? v? r?spundem
la �ntreb?ri, trebuie s? �ncepe?i prin a v? procura unele lucruri necesare. Pute?i
�ncepe acum s? face?i provizii alimentare, necesare pentru alimenta?ia oamenilor.
(...) Cerealele ar fi o alegere nimerit?. Pentru aceasta, ve?i fi c?l?uzi?i (...).
La nivelul a ceea ce trebuie prev?zut: o hran? s?n?toas?, f?r? alimente grele.
Adic?, �n principal, o hran? bazat? pe cereale, bazat? pe fructe uscate. Fructele
proaspete n-ave?i cum s� le p?stra?i. Obi?nui?i-v? deja cu aceasta, s? ave?i o
alimenta?ie bazat? pe cereale, fructe uscate, fructe proaspete ?i lactate, dac?
pute?i. �ncerca?i s? v? str?dui?i la maximum pentru integrarea Energiilor Divine,
�ncerca?i s? v? hr?ni?i cu ele. E foarte u?or, trebuie doar s? fi?i con?tien?i de
acest lucru: v? ridica?i vibra?iile ?i absorbi?i toat? energia divin? care o s? v?
regenereze ?i o s? v? hr?neasc? (...).
Deci, preg?ti?i-v? s? face?i rezerve, dar nu �ntr-un mod nes?buit. Haine c?
lduroase, ceva pentru iluminat, ceva pentru �nc?lzit (...). Trebuie s� v? preg?ti?i
financiar ?i psihologic. Voi, cei din Fran?a, ave?i un r?gaz ca s? v? preg?ti?i�.
(Asocia?ia �Du Ciel � la Terre� (Pech-Lafaille, 24200 Sarlat-la-Can�da).)
Da, f?r? panic?... Dac? mul?i dintre noi, cei din ora?e, n-au loc s?-?i fac?
provizii, al?ii, care stau �n localit??i mai mici sau la ?ar?, pot. �ns? pe cei
care locuiesc �n ora?e, diverse mesaje �i sf?tuiesc s? aib? preg?tit? o valiz? de
urgen??! C�t despre persoanele care au congelatoare pline ochi cu provizii pentru
vremuri grele, vor avea oare curent electric pentru a le face s? func?ioneze?

Extratere?trii exist? ?i trimit mesaje privind mediul �nconjur?tor...

Pasionat? dintotdeauna de fenomenele OZN, adun documenta?ie de ani de zile. Opinia

public? a evoluat de la negarea total?, acum c�?iva ani, la un interes cvasigeneral
ast?zi.
Mereu am avut impresia c? ��ngerii� �?i schimb? �?inuta� de-a lungul mileniilor. �n
timpurile biblice, ap?reau �nve?m�nta?i �n robe grece?ti drapate cu pliuri lungi,
cu o pereche de aripi asortate la culoare (�n general, albe), prinse de omopla?i.
De ce ar fi obligate entit??ile angelice, care au bun?tatea s? ni se arate, s?
poarte ad vitam aetemam costumul complet demodat al grecilor de demult? (�n vreme
ce noi am ajuns la minijupa egiptean? ?i n?dragii galilor - mo?teni?i direct din
Atlantida - care au reu?it s? se impun? definitiv!) Da, de ce n-ar vrea ?i �ngerii
s? se �mbrace modern, lu�nd �un aer tineresc�, �n costum de cosmonaut? St? foarte
bine ?i este mai practic pentru c?l?toria intergalactic?...
Atunci m? g�ndesc c? �ngerii ?i vizitatorii extratere?tri sunt totuna. Bine�n?eles
c? nu ignor existen?a celor negativi, foarte negativi, extratere?tri care n-ar
putea fi, �n acest caz, dec�t �ngerii �r?i�. Cei care mutileaz? bietele animale �n
unele state americane, cei care r?pesc (aproape pretutindeni �n lume) oameni, care
se �ntorc traumatiza?i etc. Eminentul meu confrate Jacques Vallee a publicat c�teva
cercet?ri destul de �ngrijor?toare despre existen?a invadatorilor distructivi.
(Jacques Vall�e, Autres Dimensions (1989), Confrontations (1991) ?i R�v�lations
(1992) Ed. R. Laffont. Am citat de asemenea, in Les Propheties d'Edgar Cayce,
remarcabilele mesaje ale italienilor Germana Grosso ?i Ugo Sartorio transcrise �n I
nostri amici extraterrestri, Casa Editrice M.E.B., Turin, Italia. Foarte
interesant? este ?i lucrarea semnat? de Marie-Therese de Brosses, Enqu�te sur les
enl�vements extraterrestres, Ed. J�ai Lu, 1998, ?i mesajele recente ale
contactatului Eugenio Siragusa ?i ale stigmatizatului italian Giorgio Bongiovanni,
care public? o serie de casete ?i filme cu magnifice OZN-uri surprinse de amatori
(le pute?i procura la adresa urm?toare: Nonsiamosoli Video, Via Asti, 23, 63018
Porto Sant�Elpidio (AP) Italia)) De altfel, nu este singurul, lucrurile cam �ncep
s? se ?tie.
Ace?ti aliens negativi ar fi acum implanta?i �n Statele Unite, �n baze �nchiriate
de la guvernele americane, �n schimbul informa?iilor tehnologice - vezi celebra
�Baz? 51�.
Ace?ti extratere?tri nefa?ti au uneori �nf??i?are omeneasc?, �ns? mai mul?i martori
sus?in c? s�ngele lor nu apar?ine nici unei grupe sanguine cunoscute, c?ci are
globule... negre! Ei apar sub form? de M.I.B. (men-in-black), adic? misterio?ii
�oameni �n negru�, sau mai des �mici ?i cenu?ii�, cu fruntea imens?, ochii oblici,
craniul chel. Unii martori au v?zut uria?i de peste doi metri �n?l?ime.
Al?ii sunt venusieni blonzi ca ni?te tineri zei greci. Tocmai ace?tia �?i
avertizeaz? continuu interlocutorii (�contacta?ii�) asupra folosirii iresponsabile
a armelor atomice. Dup? ei, violen?a exploziilor nucleare nu numai c? polueaz?
iremediabil P?m�ntul, ci ?i risc? s?-l distrug? determin�nd o schimbare violent? a
sensului de rota?ie �n jurul axei sale.
Am ales o serie de pasaje din �lecturi�, care nu las? nici un dubiu �n privin?a p?
rerii lui Cayce despre extratere?tri: ei exist?!
�P?m�ntul este doar un atom �n Universul Lumilor�. (Lectura 5749-3)
Altfel spus: v? crede?i singuri �n cosmos, dar sunte?i doar un fir de nisip.
�ntrebat de biograful s?u, Thomas Sugrue, despre pluralitatea lumilor locuite,
Cayce �i aminte?te c? sistemul nostru solar este doar un gr?unte din Marele
Univers. Apoi i-a spus c? sufletele trec de pe o planet? pe alta, dintr-un sistem
solar �n altul, ca s? evolueze. Thomas Sugrue �l �ntreab? �n continuare:
�Unitatea interioar?, adic? des?v�r?irea evolu?iei personale, se poate dob�ndi,
pentru fiecare suflet, �n orice sistem solar sau trebuie realizat? intr-un anumit
sistem solar?
- Asta depinde de sistemul �n care a intrat entitatea, desigur. Dar aceast? evolu?
ie poate fi �ncheiat? �n oricare din multele sisteme existente�. (Lectura 5479-1)
Cayce ?i-a dep??it cu mult epoca: el vedea mult dincolo de stelu?a �noastr?� - pe
care o numim Soare - roiuri de galaxii care graviteaz? �n Univers, nu se ?tie p�n?
unde...
Sfera celest? este un loc precis din Univers sau numai o stare de spirit?�
Se vede c? �n micul grup care pune �ntrebarea nu este nici un astronom, nici
cosmolog. Sunt mai degrab? persoane din anturajul lui Cayce, cu o cultur? ?tiin?
ific? precar?, dar cu o profund? cunoa?tere biblic?. �ntrebarea lor are un sens
religios, ca ?i cum am zice �Cerul� sau �Iadul�, Iat? r?spunsul lui Cayce:
�C�nd o entitate, un suflet, intr? �ntr-o sfer? [oricum �celest?� - adic? pe o
planet? sau stea], indiferent care, cu tot ce a edificat �n corpul s?u celest nep?
m�ntesc, ea trebuie s? ocupe un loc precis �n Spa?iu ?i Timp, pentru c? este un
spirit limitat�. (Lectura 5749-4)
N-am num?rat lecturile, foarte multe, unde Cayce afirm? c? sufletele omene?ti c?l?
toresc de pe o planet? pe alta, �ntre dou? vie?i pe P?m�nt. Mai sunt �umane� c�nd
nu mai sunt �p?m�ntene�? Cayce nu r?spunde clar la aceast? �ntrebare, dar totu?i,
�n lecturi, face deosebirea �ntre ��ngeri� ?i �oameni�, altfel spus entit??i
umane ?i entit??i care n-au fost oameni niciodat? (sau nu mai sunt de foarte mult
timp?). Cuiva care dore?te s? ?tie cum arat? locuitorii altor lumi, el �i d? urm?
torul r?spuns:
�[S? nu crede?i c?] locuitorii acelor planete ar fi fiin?e de carne ?i s�nge cum
vedem pe P?m�nt, ci fiin?ele con?tiente iau acolo forma ?i modul de existen??
adaptat la condi?iile planetare�. (Lectura 1650-1, citat? la pag. 242, �n vol. I.)
Altfel spus, �carnea� ?i �s�ngele� lor nu au aceea?i compozi?ie ca pe P?m�nt.
Exist? alte tipuri de configura?ii moleculare, alte sisteme organice, adaptate la
alte viteze ale luminii (peste 300.000 km/s). Aceasta genereaz? nivele vibratorii,
rezult�nd obligatoriu forme diferite ?i alte capacit??i dec�t cele pe care le
cunoa?tem.
Literatura ufologic? d? descrieri variate ale acestor �umanoizi�, care debarc? tot
mai des pe aeropoartele noastre, pe c�mpuri ?i drumuri. Reac?iile lor arat? c? sunt
�con?tien?i� - ?i aici to?i ufologii sunt de acord. Ei reac?ioneaz? �n mod
�inteligent� la manifest?rile umane. �n majoritatea cazurilor, au �aproape� chip
omenesc... dar nu �ntr-at�t �nc�t s? nu ne �ngrijoreze. ?i a fost odat? Roswell, ?i
povestea celor ?aisprezece cadavre de extratere?tri recuperate dintr-un OZN c?zut
la Aztec, �n Mexic, la 17 martie 1949, f?r? s?-i mai punem la socoteal? pe cei
captura?i �vii�, la sol. Numai serviciile secrete ?tiu exact ce se �nt�mpl?.
Iat? comentariile Germanei Grosso:
�P?m�ntenii sunt �nc?rca?i cu unde prea grele pentru noi. Fizicul nostru, fiind
alc?tuit din substan?? mai pu?in �material?� dec�t a voastr?, sufer? imediat
tulbur?ri care se agraveaz? c�nd suntem �n atmosfera terestr?. Suntem cuprin?i de
ame?eli, p�n? �ntr-acolo �nc�t unui de-ai no?tri a trebuit s? fie repatriat de
urgen?? �n farfuria-mam? ?i a trebuit s?-l trat?m timp de o s?pt?m�n? (...) ca s?-?
i revin? (...).
Alt coleg, din cauza unei avarii a aparatului s?u ?i nemaiput�nd s? ne trimit? un
SOS, a trebuit s? aterizeze. Lipsit de contactul cu baza, s-a v?zut obligat s?
cear? ajutor p?m�ntenilor. Se adunase deja o mul?ime �n jurul discului accidentat,
�mpiedic�nd orice mi?care. Aterizase pe o c�mpie �ntins?, iar oamenii veneau de
peste tot. Colegul meu a reu?it, totu?i, cu tehnicile personale, s? �mpr??tie mul?
imea ?i chiar s? intre �n disc. Acolo, a demarat ca s? scape c�t mai repede. ?i
iat? c? mijlocul s?u de transport s-a dezintegrat, l?s�ndu-l acolo, incapabil s? ia
drumul cerului. �nconjurat de fiin?e umane, a �ncercat s? le spun? ceea ce i s-a
�nt�mplat. A fost luat cu for?a. Apoi, a fost dus �ntr-un spital, unde a fost supus
la chinuri groaznice, care i-au cauzat moartea. Asta mi-a povestit un alt coleg
care plecase �n c?utarea lui �n scurt timp. Cum nu l-a g?sit, a f?cut �un sondaj
mental� �n memoria celor din locul cu pricina ?i astfel a aflat ce i se �nt�mplase.
Sunt convins c?, dac? acel camarad ar fi aterizat din cauza avariei �ntre
primitivi, cei pe care oamenii care se pretind civiliza?i �i numesc �s?lbatici�, ar
fi fost adorat ca un zeu. �n loc de a?a ceva, a fost t?iat, de viu, �n buc??i, ca
s? se vad? cum este alc?tuit un locuitor de pe alt? planet?! A?a arat?
ospitalitatea p?m�ntenilor!
?i nu numai c? a trebuit s?-?i piard? discul, care s-a dezintegrat, dar a trebuit
s? se dezintegreze ?i el �nsu?i, a?a cum au f?cut cei al c?ror aparat nu mai func?
iona, ca s? nu cad? �n m�inile p?m�ntenilor. Din p?cate, s?rmanul nostru coleg nu
este primul c?ruia i se �nt�mpl? a?a ceva. �mi pare at�t de r?u de acest incident
care demonstreaz? c�t de mult v? lipse?te �nc? maturitatea�. (Op. cit.: baza
american? unde ar fi p?strate OZN-urile care au c?zut peste grajdul de vaci este
denumit? �n literatura ufologic? �Zona 51�.)
Acest mesaj dateaz? din 31 decembrie 1962 ?i este semnat �Ithacar de Masar�, numele
cu care se prezenta acest extraterestru. Mi-a pl?cut mult aceast? m?rturie, care
sun? �omene?te�, adic? arat? compasiune, pe c�nd toat? literatura OZN �i �nf??i?
eaz? pe aliens ca ni?te pr?d?tori cu inima de bronz. Dac? anumite evenimente
tragice arat? c?, �ntr-adev?r, unii sunt astfel, va trebui totu?i s? �nv???m �n
fine s? facem deosebirea �ntre cei buni ?i cei r?i, st�nd �n a?teptarea celei de a
Doua Veniri, adic? �ntoarcerea lui Christos �nso?it de �o?tirile cere?ti�, tem?
larg dezb?tut? de Cayce. El preconizeaz? aceast? sosire pentru un viitor foarte
apropiat:
�C?ci vor veni �n planul terestru trimi?ii Tronului vie?ii, Tronului luminii ?i
Nemuririi (...) care se vor lupta �n aer cu trimi?ii �ntunericului�. (Lectura 3976-
18)
�Se va �ntoarce �n carne ?i oase pe P?m�nt, ca s?-i cheme pe nume pe cei ce sunt ai
Lui�. (Lectura 5749-5)
�Se va �ntoarce, �ntrupat, ca s? cear? ceea ce-l apar?ine. Mul?i predicatori au
vorbit de aceast? a Doua Venire a lui Christos (...); dar ast?zi, c�nd a venit
Vremea, (...) v-a?i adunat, �n �ncarnarea de acum, ca s? asculta?i ceea ce v? este
dat de un �nainta?, semn prevestitor al acestei Energii St?p�nitoare a P?m�ntului,
care este numit? Con?tiin?a Christic?, aceast? Putere, aceast? For?? despre care s-
a vorbit de secole ?i care va veni pe P?m�nt!� (Lectura 5749-5)
�C?ci se va �ntoarce �ntr-o zi ?i �l ve?i vedea a?a cum este (...), exact cum au
spus �ngerii c�nd voi era?i �ncarna?i pe P?m�nt, �n vremea r?stignirii. Mai ?ine?i
minte? Ei proclamau: �Cel pe care L-a?i v?zut plec�nd, la fel se va �ntoarce�. Ei
bine, de data aceasta, ve?i fi din nou pe P?m�nt c�nd El va veni. Nu v? seme?i?i,
ci g?si?i un motiv ca s? v? p?stra?i credin?a, �ncrederea �n �ntoarcerea Domnului�.
(Lectura 3615-1)
Consultanta era o femeie de afaceri, v?duv?, �n v�rst? de 53 de ani pe atunci (�n
1944). Din dou? una: ori va tr?i o sut? de ani (1944 + 56 = 100 de ani �n anul
2000, dac? acesta este anul �ntoarcerii lui Christos!), ori se va �ncarna �ntr-un
copila? care va vedea evenimentul!
Dup? cum se vede, lui Cayce �i plac predicile despre �a Doua Venire�. M?rturisesc
c? n-am r?bdare cu cuv�nt?rile biblice, nici chiar cu ale lui Cayce! Am v?zut
�nflorind destule secte sinistre, care propov?duiesc sub pretextul: �M�ine e
Apocalipsa�, ca s? mi se fac? lehamite de acest subiect. ?i totu?i, trebuie s?
recunosc c? este unul din componentele de baz? din Tat?l Nostru: spunem, f?r? s? ne
g�ndim, �Vie �mp?r??ia Ta�. Inevitabil...
Dar dac? facem leg?tura cu ozeneurile? Atunci subiectul devine nou ?i interesant!
De ce n-ar fi ��ngerii� - despre care Evangheliile spun c? vor veni �s? adune ale?
ii din cele patru col?uri ale Universului� - ni?te E.T. cumsecade? Ni?te
�venusieni�, adic? ni?te oameni mai mari, ca aceia care i s-au ar?tat lui Adamski
�n California ?i lui Siragusa �n Italia? Erau suficient de frumo?i, �n?elep?i ?i
binevoitori ca s?-i consider?m ��ngeri�.
Deci �ntoarcerea lui Christos, �nso?it de o?tirile cere?ti... Ca s? ne facem c�t de
c�t o imagine despre acest lucru, �mi invit cititorii la o plimbare-vizit? prin
profe?iile recente.
�Am fost trimi?i aici, acum, ca s? ajut?m Omul �n situa?ia dificil? pe care ?i-a
creat-o singur. De mii de ani, i-am prevenit pe oameni ?i st? scris �n Sfintele
Scripturi. Noul � Testament v? spune limpede ce va fi. Aducem cu noi o for?? ?i o
energie pe care Omul nu o cunoa?te. Aceast? energie va fi menit? s? ajute omenirea,
pentru ca o mare parte a ei s? supravie?uiasc? evenimentelor prin care va trebui s?
treac? (...). Vom veni la Omul de pe P?m�nt �n chip de fra?i (...), ca fiin?e
individuale create de Dumnezeu, create divin, exact ca ?i Omul. Suntem to?i copiii
lui Dumnezeu, ?i voi, ?i noi.
�n opera?iunea de salvare care va veni pe P?m�nt (...) nimic nu va fi l?sat la
�nt�mplare. Nu vom putea interveni cu for?a, dar vom putea s? ajut?m orice individ
care se ajut? singur, �ntorc�ndu-?i fa?a c?tre Dumnezeu. Recunoa?terea conceptului
de Dumnezeu, �n ad�ncul sufletului ?i cugetului unui om, este suficient? pentru
(...) a-l conduce la o muta?ie spiritual?. Nu va exista discriminare �ntre rase ?i
na?iuni. Toate sunt ale lui Dumnezeu. De aceea, �n ochii no?tri, nu exist?
diferen??; nu se va face nici o discriminare �n cursul acestei opera?iuni.
A Doua Venire a lui Christos va fi o cotitur? �n con?tiin?a Omului. Con?tiin?a
Christic? va cuprinde tot P?m�ntul, astfel ca �nv???turile ?i spiritul lui Christos
s? poat? fi tr?ite cu adev?rat. Acesta este principiul Iubirii infinite, al Iubirii
f?r? margini, care va deveni st?p�n?, iar Oamenii vor tr?i, �n fine, �mpreun? ca
fra?i ?i surori. ?i nu vor mai fi r?zboaie niciodat?.
Evenimentul care este gata s? se produc? se va abate peste toate popoarele P?
m�ntului, �n acela?i timp (...). Dar Eu voi veni s? le ajut (...).
O?tirile Cere?ti vor veni pe P?m�nt, iar Eu voi veni cu ele, c?ci O?tirile cere?ti
M? vor urma pe P?m�nt. [Sintagma �O?tiri (Falange, �n original (n.tr.)) cere?ti�
implic? ideea c? ace?ti �ngeri salvatori vor fi ��narma?i�, �n orice caz �echipa?i
�mpotriva unui du?man�; falanga greac? era remarcabilul corp de armat? care a
asigurat suprema?ia atenienilor secole de-a r�ndul ]
Au fost difuzate mesaje pentru a vesti oamenilor c? a Doua Venire a lui Christos
este iminent? (...). O?tirile cere?ti vor fi prezente �n jurul P?m�ntului pentru a-
i teleporta �n spa?iu pe cei care vor fi recunoscu?i ap?i s? suporte muta?ia
spiritual? (...) Un contact permanent va fi stabilit �ntre fra?ii din Spa?iu ?i P?
m�nt. Vom veni �n corp fizic ?i perfect vizibili. ?i s-a spus c? vom veni �ntr-un
mod care s? fie pe �n?elesul Omului [care, p�n? acum, n-a priceput mare lucru, e
drept!].
Mul?i oameni au v?zut fenomene pentru care nu au nici o explica?ie. Li s-a dat mai
multe nume acestor fenomene, dintre care unul a devenit universal: �farfurii zbur?
toare�.
Vom veni ?i vom ateriza cu farfuriile zbur?toare astfel �nc�t �ntreaga omenire o
s?-?i dea seama de existen?a lor. Vom veni numai atunci c�nd se vor declan?a
evenimentele, dar atunci vom veni astfel ca nici o �ndoial? s? nu planeze asupra
misiunii ?i inten?iilor noastre Dumnezeu Atotputernic �?i �ntinde st?p�nirea asupra
voastr? ?i a noastr? deopotriv?. Ceea ce se va �nt�mpla este voia absolut? a lui
Dumnezeu�. (Mesajele lui Christos primite la Borup, Danemarca, ?i traduse de D-na
Julia Guillaume, caietul al 3-lea, mesajul din 29 martie 1968)
�ntr-o vreme, m? fr?m�ntam �ntreb�ndu-m? cum �i voi deosebi pe cei �buni� de cei
�r?i�. Dar iat? c? va fi simplu ca bun? ziua...
�C�nd vorbim de �extratere?tri�, trebuie s? ne referim la acele personaje care au
fost numite ��ngeri� �n trecut.
Iisus a spus c? se va �ntoarce �pe nori�, cu putere ?i slav?. Numeroase cohorte
cere?ti sunt deja pe P?m�nt ?i �n jurul s?u...
Exploziile nucleare de suprafa??, subterane ?i atmosferice de pe planeta voastr?
provoac? o deplasare ireversibil? a axei magnetice a P?m�ntului spre sud-sud-vest.
Dac? va continua, consecin?ele risc? s? fie incalculabile. Dac? inelul atmosferic
dep??e?te punctul critic [�n aceast? deplasare], vom asista la fenomene
devastatoare - accentuate de oscila?ia maselor oceanice, topirea celor dou? calote
polare ?i a ghe?arilor, coliziunea enorm? a maselor continentale, odat? cu n?v?
lirea apelor m?rii pe cea mai mare parte a uscatului, care va ajunge astfel la
minimum 800 de metri sub ap?...
Acest lucru s-a produs deja �ntr-un trecut �ndep?rtat (...) ?i ?in s? v? spun c? s-
ar putea repeta - ?i �n mod sigur nu din �cauze naturale�, ci din cauza ?tiin?ei
voastre f?r? con?tiin??...� (Mesaje primite �n februarie 1985 de c?tre Eugenio
Siraglisa ?i difuzate prin asocia?ia italian? Nonsiamosoli)

PARTEA A TREIA - RE�NCARNAREA, CHEIE A ISTORIEI: DANSUL CONDUCE LUMEA

Istoria nes?rat?, a?a cum am �nv??at-o la ?coal?, e cumplit de plictisitoare... C�?

i bie?i liceeni nu ?i-au rupt din?ii �n ea! Aveau ?i de ce: ?iruri de date, liste
de regi, evenimente peste evenimente, c?rora nu le vezi rostul. Oricine simte c?
exist? o explica?ie profund?, o cheie ascuns? care ar permite �n?elegerea acestei
istorii pur faptice.
Cheia care ne lipsea este re�ncarnarea, istoria �psi�, iat? ce doream f?r? s? ?tim.
Iat? de ce istoria oficial? ne apare ca o fotografie alb-negru (�ng?lbenit? de
timp!). Istoria �n culori, vie, adev?rat?, este aceea v?zut? de un clarv?z?tor,
foarte de sus. Istoria terestr? v?zut? de pe o stea (�din perspectiva lui Sirius�,
cum spunea ziarul �Le Monde�). Cayce descrie imperiile ?i civiliza?iile,
raport�ndu-se la o istorie secret?, aceea a grupurilor de suflete omene?ti
(�entit??ile�), a c?ror motiva?ie, con?tient? sau nu, este urcu?ul personal ?i
colectiv spre Lumina divin?. �n acest �lung mar?� milenar, popoarele �?i reg?sesc
din via?? �n via??, din imperiu �n imperiu, esen?a adev?rat?, urm?rind evolu?ia
interioar?. Ca �n domeniul dreptului, �persoanele morale� au o existen?? �ntocmai
ca persoanele individuale. Or, regiunile, na?iunile sunt entit??i foarte
�personalizate�, al c?ror caracter se afirm? tot mai mult, de-a lungul re�ncarn?
rilor.
Orice eveniment �?i afl? explica?ia �n motiva?ii provenite din experien?e
anterioare. Acestea creeaz? �cli?ee�, acele imaginile virtuale de care vorbea
Maestrul Philippe din Lyon (Cf Ren�e Paule Guillot, Philippe de Lyon, Ed. Les Deux
Oceans, Paris, 1994), care se materializeaz? �n anumite epoci. Cayce, dup? cum am
v?zut, explica R?zboiul din Spania, din secolul XX, ca locul ?i timpul re�ncarn?rii
colective a conchistadorilor... De unde ?i ferocitatea cvasimedieval? a luptelor
care au �ndoliat aceast? ?ar?.
�Civiliza?iile sunt pieritoare�, cum spunea Paul Valery, f?r? s? ?tie de ce. Cayce,
�n schimb, d? o explica?ie karmic? (?i spiritual?), care sun? at�t de bine �nc�t nu
poate fi neglijat?.
M? g�ndisem s? abordez o tem? deosebit?: dansul, din perspectiva terapiei. Dar am
g?sit �n lecturi ceva mai mult: Istoria. Din aceast? perindare de peisaje antice,
nume r?sun?toare, imperii uitate, pe care le re�nvie cuv�ntul magic al lui Cayce,
iese la suprafa?? m?rea?a Atlantid? - �mp?r??ie a cailor de mare ai lui Poseidon
- , Egiptul misterios al Piramidelor, Persia lui Sinbad Marinarul, Grecia cet??
ilor, Fran?a regilor...
�Entit??ile�, cum spune Cayce, traverseaz? aceste civiliza?ii care dorm sub
pulberea mileniilor, sub nisipurile de?ertului Gobi, sub Marea Sargaselor, sub
hipogeele Deltei Nilului. Memoria noastr? opac? le-a pierdut din vedere. Dar
Memoria Universului (Akasha) le-a �nregistrai luate clipele, toate gesturile, toate
cuvintele. Totul exist? �nc?, virtual, �n aceste dosare �ntip?rite ��ntre Spa?iu ?i
Timp� (Am vorbit despre Akasha �n toate c?r?ile mele, dar mai ales �n ultima,
Souvenirs de nos vies ant�rieures (p. 273) ?i �n volumul I al Universului lui Edgar
Cayce (p. 34)), cum spune Cayce. El ne conecteaz? la aceast? memorie ?i re�nvie
pentru noi via?a cotidian? a fiin?elor cu trup ?i suflet, sim?itoare ?i nelini?tite
ca ?i noi, care au traversat acele ora?e ?i acele epoci. Au f?cut, cum facem ?i
noi, ceea ce au putut, ce au crezut, ?i bine, ?i r?u - uneori, mai mult r?u dec�t
bine. Nu se deosebeau de noi... pentru c? erau noi!
Consultan?ii lui Cayce, cet??eni ai Americii moderne, ascundeau sub o �nf??i?are
foarte banal? amintiri prodigioase, pe care nici m?car nu le puteau povesti. Cayce
citea �n ei aceste amintiri incon?tiente, trezindu-le memoria. El le reda astfel
m�ndria de a fi, demnitatea, ajut�ndu-i s? se vad? �ntr-o lumin? nou?. Bine�n?eles
c? acest lucru nu convenea tuturor... C�nd �i redai cuiva demnitatea dezv?luindu-i
originile, �l eliberezi. Or, se ?tie, �corpurile constituite� vegheaz? s? nu li se
dea drumul oilor lor, altfel unde am ajunge?... C�nd le redai prizonierilor lumii
moderne libertatea interioar?, �?i atragi sanc?iuni severe. Asemenea lucru li se
pare unora o crim?, �n aceast? lume unde individul este �nghi?it �nc? din stadiul
de furnic? - urm�nd ceva ?i mai groaznic: o clon?. Uit�ndu-te prea mult la
televizor, te crezi un consumator de baz?, o gospodin? tip, utilizatorul mediu, ?
ters, definit de toate studiile de pia??. E?ti cunoscut, se ?tie de ce preferi
rozul la c?m??i ?i albastrul la storc?toarele de fructe.
Dar iat? c? vine un Edgar Cayce iluminat ?i �?i spune c? adev?rul adev?rat este
altul: ai fost acel c?l?tor persan uluit de lumina sudului, muzicianul egiptean
�mb?tat de aroma de?ertului, sau acel pilot atlant care-?i conducea papucul zbur?
tor prin canalul de intrare �n Poseidia, sub zidurile �nalte placate cu aur
(imagina?i-v? zidurile din Saint Malo, placate cu aur de 20 de carate, lucind �n
lumina lunii...); sau dansatoarea greac? poz�nd �n atelierul lui Fidias. ?i o s? v?
apuce un dor...
Ah, ce crim?! Stop, nici un pas mai departe! Amintiri interzise. Vise autorizate
doar �ntre limitele �ra?ionalului�. Dar Cayce le �ncalc? nep?s?tor ?i, lu�ndu-?i
vizitatorii de m�n?, �i duce �n ??rile lor de alt?dat?. Acest lucru i-a adus
persecu?ii despre care am povestit cu alt? ocazie. Atotputernicele biserici din
America s-au �nver?unat �mpotriva consultan?ilor lui Edgar, at�t de tare �nc�t ace?
tia l-au rugat s? nu le publice numele, ci s? �nlocuiasc? prin numere (al c?ror cod
r?m�ne �ncuiat cu dou? lac?te �n sertarele secrete ale Funda?iei Cayce din Virginia
Beach).
Nu voi reveni asupra descrierii detaliate a civiliza?iilor evocate: cititorii mei
le pot g?si �n volumele precedente.
�n fine, ultimul punct: de ce am ales s? scriu, de data aceasta, un capitol despre
dans? ?i astfel ajungem la �ntrebarea: de ce ne alegem o meserie sau alta? O form?
sau alta de a ne petrece timpul liber? O lectur? sau alta? O c?utare sau alta? R?
spunsul este mereu acela?i: din cauza experien?elor tr?ite �n vie?ile anterioare!
�n cursul cercet?rilor pe care le-am �ntreprins personal, am reg?sit amintiri
foarte clare, de dansatoare profesionist?, din cel pu?in patru vie?i anterioare: am
dansat �n Spania, Fran?a, toat? Europa ?i Statele Unite (pentru c? �n aceste
profesii ale spectacolului, te �produci� cam peste tot!), Grecia, Egipt. Mai multe
vie?i de muzician? (indispensabile pentru un scriitor, c?ci scriitura se face cu
ritmurile ?i sunetele limbii). �mi venea s? cred - din cauza dificult??ilor acestei
meserii - c? am fost acrobat? �ntr-o via?? anterioar?, c�nd a? fi �nv??at arta de a
supravie?ui... merg�nd pe s�rm?!
Iat?, deci, lecturile lui Cayce despre dans, care nu sunt prea multe ?i �ntotdeauna
au leg?tur? cu muzica, Istoria ?i grija de a folosi c�t mai bine acest corp fizic,
acest �vehicul� care ne este dat pentru a traversa timpul ?i spa?iul.
1. Egiptul, mama artelor

Uimi?i de rafinamentul culturii grece?ti, romanii din antichitate credeau c? Grecia

merita numele de �mama artelor�.
Nu se ?tia atunci c�t datora Grecia Egiptului. Egiptologia a ap?rut, la noi, foarte
t�rziu (V. �n vol. I al acestei lucr?ri, capitolele consacrate egiptologiei), dup?
Bonaparte ?i campania din Egipt. Se ?tie acum c? str?lucitele personalit??i ale
Greciei clasice au c?l?torit �n Egipt, unde s-au format. Exemplul cel mai cunoscut
este Pitagora (al c?rui nume nu este grecesc, ci egiptean: Ptah-Go-Ra, adic? �Cel
ce-L cunoa?te pe Dumnezeu ?i Soarele�) (V. Albert Slosman, La vie extraordinaire de
Pythagore. Robert Laffont, 1979), care va c?uta ini?ierea pe malurile Nilului, ca ?
i ceilal?i. Astfel, Platon relateaz? c?l?toria lui Solon la preo?ii din Sais, care
erau p?str?torii celor mai vechi tradi?ii ?i se impuseser? grecilor ca autoritatea
moral? cea mai �nalt? a acelui timp. Grecia ?i apoi Roma au preluat modelele
arhitectonice ale Egiptului: frontoanele clasice, porticurile monumentale, templele
cu coloane care imit? trunchiurile p?durii ?i al c?ror plan orizontal se inspir?
din structura corpului omenesc. Pe m?sur? ce apar noi descoperiri arheologice,
vedem cu uimire o pictur?, o sculptur?, o ceramic?, o aur?rie, ni?te arte ?i
tehnici egiptene tot mai rafinate, mai subtile, mai savante...
Dar ce model urmase Egiptul? Pentru c? exist? �ntotdeauna o paternitate, o filia?
ie, de la o civiliza?ie la alta, de unde venea cultura egiptean?? R?spunsul lui
Cayce: �din Atlantida�. Dup? el, refugia?ii atlan?i imigra?i �n Egipt, cu
inginerii, savan?ii, arti?tii lor, sunt cei ce au construit piramidele din Gizeh
(ast?zi, n-am fi �n stare s? le construim, cu acea perfec?iune p�n? la cel mai mic
detaliu). Modelul atlant disp?rut supravie?uie?te doar �n memoria subcon?tient? a
fiin?elor care l-au cunoscut,-�n relat?rile lui Platon ?i ale c�torva istorici din
antichitate. Totu?i Atlantida revine ast?zi �n con?tiin?a noastr?, datorit? unor
ini?ia?i inspira?i, ca Rudolf Steiner ?i Edgar Cayce!
Despre muzica ?i dansul din Atlantida ?i Egipt, nu ?tim mare lucru - n-au r?mas
urme consistente (doar c�teva basoreliefuri egiptene). Dar totul ne las? s?
presupunem c? aceste arte erau deopotriv? cu restul: sublime!

Dansatoarea atlant? a lui Carol cel Ple?uv

Iat? o lectur? f?cut? �n 1929, pentru o feti?? care avea, pe atunci, cinci ani:
��n ceea ce prive?te talentele care trebuie dezvoltate la aceast? entitate, �n via?
a de acum, iat? ce v? pot sf?tui. Cum am v?zut, totul va depinde de educa?ia pe
care o s? i-o da?i ?i de influentele care o vor marca �n cursul acestei educa?ii,
pentru c? ea este o entitate care nu ?i-a prea dezvoltat g�ndirea spiritual?. Baza
expresiei sale, �n toate domeniile, va trebui s? fie o preg?tire de dansatoare sau
muzician?. Nu va trebui s? neglija?i mai ales aceast? cunoa?tere �n experien?a
actualei vie?i, c?ci, �n mare, ea sus?ine �n mod fundamental orice expresie a
oamenilor �ncarna?i pe P?m�nt. Prin ea se exprim? TOATE energiile ?i se pot astfel
manifesta sub o form? fizic? �n via?a terestr?�. (Lectura 2857-1)
Da, are dreptate Cayce. Orice copil trebuie �nv??at s? se exprime prin muzic? ?i
dans. Cum scrie Robert Cohan (La danse, Robert Laffont, 1986, p. 10. Robert Cohan,
profesor de dans ?i coregraf str?lucit, a fost elevul Marthei Graham, la New York,
apoi directorul companiei acesteia):
�Dansul solicit? toat? fiin?a, o ajut? s? se armonizeze cu trupul, s? devin? co?
tient? de el, s? fie �n raporturi bune cu acesta �nc? din copil?rie. Dansul
dezvolt? disciplina interioar?, sensibilitatea fa?? de ceilal?i ?i con?tiin?a
propriilor sentimente, ceea ce este un lucru pre?ios �n existen?a cotidian?.
Dansul este expresia Vie?ii prin corp El ne suscit? aten?ia prin energia pe care ne
�nva?? s? o dezvolt?m ?i ne umple de bucurie, �nv??�ndu-ne s? g?sim armonia. C?ci
dorim cu to?ii s? evolu?m �n armonie cu lumea, cu ceilal?i, cu obiectele din jur ?
i, mai abstract, cu propria noastr? experien?? (...). Exist? o idee a gra?iei c?tre
care aspir?m to?i, l?untric. Aceste sentimente sunt �ns??i esen?a dansului�.
Cei ?i cele care au practicat dansul se remarc? imediat prin mersul suplu, elegan?a
gesturilor, ?inuta capului; aerul seme?. Dansul le red? celor timizi �ncrederea �n
ei �n?i?i, pe cei introverti?i �i �nva?? s? se exprime, pe cei care tind s? fie
�mpr??tia?i �i �nva?? s? se concentreze.
�Corpul omenesc este conceput s? se mi?te (...). Contrac?ia mu?chilor trimite
s�ngele la inim? ?i face limfa s? circule �n organism. Vei vedea c? la sf�r?itul
unei ?edin?e, dac? obose?ti fizic, te ve?i sim?i bine, cu capul limpede. �?i cre?te
luciditatea. Vei fi realmente mai calm ?i mai concentrat dec�t �nainte (...).
Dansul este un exerci?iu mai bun dec�t aerobica ?i joggingul. Se ?tie acum c?
joggingul solicit? prea brusc inima, pe c�nd aerobica pune tendoanele ?i articula?
iile gambelor la grea �ncercare. Exerci?iile de dans, �n schimb, dezvolt? energia
muscular?, fortific? inima ?i pl?m�nii, gradat ?i profund�.
�ntr-adev?r, am constatat eu �ns?mi c? dup? c�te o s?pt?m�n? de dans - cu dou?-trei
cursuri de o or? - �mi mergea cu mult mai bine din punct de vedere al inimii!
�Practicarea dansului te face con?tient de propria fiin??, de propriul corp, de
emo?ii ?i de puterea ta de concentrare, de memoria proprie�.
Este grozav! ?i e adev?rat. S? nu-l uit?m, cu at�t mai mult cu c�t este o
activitate fizic? foarte ieftin?: ne sunt de ajuns o oglind? mare, pu?in? muzic?, o
pereche de colan?i ?i c�?iva metri p?tra?i!
Dar s? ne �ntoarcem la t�n?ra consultant? 2857. �n cursul lecturii, Cayce le
spusese p?rin?ilor micu?ei c?, �n via?a actual?, �sufletul ei venea dup? o ?edere
pe planeta Venus�, ceea ce, ne amintim, confer? �ntotdeauna nativului aptitudini
artistice foarte accentuate. �n ?ederile sale pe aceast? planet?, sufletul �nva??
Armonia. (A se vedea �Sejururile planetare�, �n vol. I, p. 243) Darurile copilului
erau deja at�t de evidente �nc�t m?mica a �ntrebat:
�Unde vom g?si cea mai bun? forma?ie profesional? pentru ea?
- S? �nceap? acas?. Apoi, ve?i g?si o ?coal? unde aceast? forma?ie se va putea
continua corespunz?tor. Dar este peste ocean...
- La ce v�rst? va trebui s? o trimitem �n str?in?tate?
- La ?aisprezece ani.
- Trebuie s? o ducem acum s? joace �n filme?
- Nu, f?r? cinema, [nu are ce c?uta] �n atmosfera care domne?te �n lumea filmului,
acum (Aceea?i lectur?)
Dar mama, ale c?rei ambi?ii scot capul - ea viseaz? s? fac? din fiica ei o nou?
Shirley Temple! -, �ntinde coarda ?i imediat este pus? �n banca ei:
�Dar am putea �mbun?t??i aceast? atmosfer? a filmului ?i �n ce mod?
- N-avem aici nici o informa?ie despre cinema. Acest copil, la ora actual?, are
nevoie �n special s? v? ocupa?i de el!� (Lectura 2857-1)
Familia vrea s? fac? din acest copil o surs? de dolari ?i celebritate. Dar feti?a
nu. este un �nger ag??at, din gre?eal?, de un tren de materiali?ti... Cum ne d? de
�n?eles Cayce, ea car? �n bagajele sale c�teva karme grele, din Grecia ?i
Atlantida... Dar aceste vie?i anterioare sunt dintre cele mai interesante. C?ci un
talent artistic se ?lefuie?te �n mai multe vie?i. Tocmai aceast? mo?tenire karmic?
explic? darurile pe care le vedem manifest�ndu-se la �copiii Mozart� care la numai
cinci ani ?tiu deja muzic?!
��n �ncarnarea dinaintea acesteia, g?sim entitatea �n Fran?a, �n timpul lui Carol
al II-lea. (Este vorba de regele Carol al II-lea cel Ple?uv (823-877)) Entitatea
avea, pe atunci, talent de c�nt?rea?? ?i, pe deasupra, o profesionist? a dansului.
Numele ei de atunci era Charlotte. �n experien?a din acea via??, entitatea a c�?
tigat moral slujind lumea astfel (...). Prin arta sa, ea a favorizat o mai bun? �n?
elegere a folosirii talentului �n slujba celorlal?i. ?i a c�?tigat de asemenea �n
plan moral, p?str�nd respectul fa?? de sine ?i fa?? de propriul corp. La ora
actual?, se va putea constata c�t de mult o marcheaz? �nc? acele experien?e.
Entitatea va trebui s? locuiasc? pe ??rmul unor mari �ntinderi de ape - ?i va
trebui s? traverseze unele ?i mai mari ca s?-?i des?v�r?easc? talentele!�
Este vorba a?adar de o �ncarnare la �nceputurile Evului Mediu, sub domnia unui mare
suveran care-?i conduce regatul cu o m�n? puternic?. Regat care tocmai �ncepe s?
devin? �Fran?a�. Jur?m�ntul de la Strasbourg, semnat �n anul 842, de c?tre Carol
cel Ple?uv ?i Ludovic Germanicul, este primul document redactat �n limba �romanic?
�, din care s-a n?scut �franceza�. �n vremea aceea, existau �n Fran?a o droaie de
mici cur?i locale, ?inute de castelani, care erau cu at�t mai independen?i la ei
acas? cu c�t regele era departe, ocupat continuu cu luptele de la hotare, ap?
r�ndu-?i p?m�nturile de n?v?litori, normanzi ?i sarazini. Dansatoarea de care
vorbe?te Cayce era, probabil, �n slujba uneia din aceste cur?i provinciale, �ntr-o
ambian?? familial?, unde persoana ?i arta ei erau respectate, ceea ce va deveni tot
mai rar �n alte epoci. Poate c? un am?nunt l-a intrigat pe cititorul meu: de ce o
sf?tuie?te Cayce pe aceast? feti?? �s? locuiasc? pe ??rmul unor mari �ntinderi de
ape�? Este sfatul pe care l-a primit ?i Cayce c�nd so?ia sa Gertrude l-a adormit �n
scopul unei lecturi pentru el �nsu?i. El preg?tise cu grij? �ntreb?rile pe care
urma s? i le pun? Gertrude, cu privire la o eventual? mutare a locuin?ei. Astfel a
ajuns familia Cayce s? se stabileasc? la Virginia Beach, �pe ??rmul unor mari
�ntinderi de ap?�, adic? �ntre lagun? ?i mare (sau mai degrab? oceanul Atlantic).
De ce? Pentru c? apa stimuleaz? mediumnitatea. Domni?oara 2857 avea cu siguran?? o
structur? mediumnic?, ca to?i arti?tii. �Artistul este un medium�, spunea Paul
Valery. Iar �inspira?ia� nu este altceva. Artistul �inspirat� exprim? ceea ce-i ?
optesc fiin?ele invizibile.
Mai sunt ?i alte motive A?a cum vom vedea pu?in mai departe, �entitatea� tr?ise �n
Atlantida, �mp?r??ia m?rii, regatul lui Poseidon. Este posibil ca �entitatea� s? fi
tr?it mereu �n ??ri cu ie?ire la mare: Atlantida, America de Sud (Peru?), Fran?a
sau Grecia antic?:
�Cu o via?? ?i mai �nainte, o reg?sim �n ?ara numit? ast?zi Grecia. Entitatea lucra
ca model pentru sculptorii �n lemn ?i piatr?. �n via?a aceea, a pierdut ?i a c�?
tigat moral.
C?ci frumuse?ea a devenit un atu negativ �n cursul activit??ilor sale. Totu?i, ea a
c�?tigat moral �n a doua parte a vie?ii, prin suferin??. Cei care au sarcina de a o
cre?te ast?zi vor fi interesa?i s? identifice ceea ce i-a r?mas de atunci,
corect�nd prin educa?ie urmele de egoism, goana dup? ambi?ii prea personale �n
planurile fizic, mental ?i profesional. Din vremea aceea, c�nd se numea Prymme, i-a
r?mas pl?cerea elegan?ei ?i a propriei frumuse?i fizice�.
Marea este un drog: cei care au iubit-o �ntr-o via?? anterioar? se �ntorc mereu la
ea. Sunt adesea suflete atlante, care poart? �n ele nostalgia misteriosului
�Imperiu al valurilor�, disp?rut �n urm? cu dou?sprezece mii de ani:
��ntr-o via?? ?i mai veche, o reg?sim �n ?ara care a fost Atlantida. Entitatea a
tr?it pe viu distrugerea continentului ?i s-a num?rat printre supravie?uitorii
acelui cataclism. (V. �Refugia?ii din Poseidia�, �n vol. II, p. 59) Dar proced�nd
astfel, s-a pierdut pe plan moral: cu compatrio?ii refugia?i �n ?ara aceea
(cunoscut? ast?zi ca America de Sud), a propagat idei ?i ambi?ii egoiste �n ?ara
care a primit-o. Numele s?u era Omlu. De atunci, i-a r?mas o tendin?? de a nu ?ine
cont de p?rerea celorlal?i; ?i ar fi bine pentru ea dac? aceast? �nclina?ie
sufleteasc? ar fi canalizat? ?i reechilibrat? printr-un respect al autorit??ii�.
Pentru tot ce prive?te Atlantida, �mi trimit cititorii la Platon (Critias este
dedicat aproape integral descrierii Atlantidei, pe c�nd Timeu con?ine doar c�teva
pagini referitoare la ea), care face o descriere minu?ioas? a organiz?rii acestui
imperiu, a capitalei, Poseidia, a tradi?iilor, peisajelor (apar mereu noi
traduceri, mai bine popularizate, deci mai u?or de citit). Dup? ce a descris
Atlantida drept un monstru imperialist, Critias cel B?tr�n �i descrie sf�r?itul:
c�nd atlan?ii lihni?i, nemul?umi?i c? au fost �nvin?i de atenieni, mocnesc revan?a,
preg?tind arma absolut? - raza laser, faimoasa �raz? a mor?ii� - pe scar? larg?:
�S-au produs puternice cutremure de p?m�nt ?i inunda?ii. �ntr-o singur? zi ?i o
singur? noapte de iad, p?m�ntul a �nghi?it dintr-o dat? toat? armata voastr? [a
atenienilor], iar insula Atlantida s-a scufundat brusc �n mare�. (Timeu, op. cit.,
p. 112)
�nfior?tori, atlan?ii ??tia!... Arti?ti ?i ingineri geniali, dar ne�ndupleca?i, p?
streaz? - spune Cayce - p�n? �n �ncarnarea actual?, acea nestins? sete de putere
care i-a dus la pierzanie ?i care-i �mpinge ast?zi pe culmile profesiei, oricare ar
fi ea. Nu se poate face nimic: ei sunt neam de �nving?tori!
La sf�r?itul lecturii, mama va cere c�teva preciz?ri despre vie?ile anterioare ale
copilului:
��n ce perioad? a tr?it �n Grecia antic??
- �n ultimele zile ale lui Xenofon�.
Celebrul istoric ?i moralist s-a n?scut pe la 445 �. Ch ?i a murit �n exil, c?tre
anul 355. El i-a adus cu bine �n ?ar? pe faimo?ii �Zece Mii� de solda?i greci din
ariergarda o?tilor ateniene, �nvinse ?i abandonate dup? asasinarea tuturor
generalilor lor �n cortul satrapului Tissafern, du?manul persan.
Feti?a care a fost marcat? �n vie?ile anterioare de ambi?ia politic? ?i pl?cerea
propriei frumuse?i, n-a decis s? se �ncarneze oriunde ?i oric�nd. Ea are nevoie de
tot ce este mai bun: Grecia secolului al V-lea �.Hr., aflat? �n culmea str?lucirii
culturale ?i artistice. Este Grecia marilor filosofi, a pictorilor, a sculptorilor,
a scriitorilor. Grecia care va fi admirat? ?i copiat? de lumea �ntreag?. �n ea,
vezi ?i respiri Frumuse?ea. De altfel, Xenofon, �n singur?tate, a scris o lucrare
intitulat? Banchetul sau dialogul despre Frumuse?e.
Cayce ar fi putut data aceast? �ncarnare �ntr-o mie de alte moduri. Referin?a la
Xenofon nu este nicidecum aleas? la �nt�mplare, ci ne d? de �n?eles c? frumosul
model se num?ra �ntre prietenii, proteja?ii, apropia?ii s?i. Chiar exilat din
Atena, Xenofon r?m�nea o figur? foarte respectat?. Era un �Very Important People�
al epocii sale.
�A?i putea s? preciza?i, Domnule Cayce, de unde a venit aceast? entitate pentru
prezenta �ncarnare pe P?m�nt?
- Aici, [a venit] de pe Venus. �n Fran?a, de pe Mercur, �n Grecia, de pe Jupiter.
�n Atlantida, de pe Neptun�. (Lectura 2857-1)
Iat? un lucru foarte interesant pentru cei care au no?iuni de astrologie! Pentru
ceilal?i, am s? traduc eu.
Neptun este �planul planetar� care guverneaz? apa: iat? de ce �this entity�,
�entitatea�, cum spune at�t de ciudat Cayce, trebuie �s? locuiasc? pe ??rmul unor
mari �ntinderi de ape�. �n plan mitologic, Neptun trimite ?i la Atlantida, care a
fost - spune Platon - �mp?r??ia lui Poseidon, rege din care grecii au f?cut un zeu
numit de latini Neptun. �n astrologie, planeta influen?eaz? tot ce e ud sau analog
apei: negura, cea?a, tandre?ea, intui?ia, poezia, muzica etc.
Planeta Jupiter este expansiunea, puterea. Acest t�n?r model, �ncurajat ?i sus?inut
de Xenofon �n str?lucitoarea frumuse?e a celor dou?zeci de ani ai s?i, �nseamn?
gloria, banii, recunoa?terea din partea notabilit??ilor, respectul celorlal?i (?i
gelozia... de unde �suferin?a� men?ionat? �n lectur?.) C�nd vii de pe Jupiter, nu
consumi dec�t caviar ?i ?ampanie (mied ?i tarama, dac? te afli �n Grecia...).
C�t despre via?a francez?, c�nd t�n?ra Charlotte venea direct de pe Mercur, a
prevalat sim?ul m?surii, dob�ndit pe aceast? planet?. �ntr-adev?r, �n astrologie,
Mercur, patronul
Fecioarei, guverneaz? disciplina, munca, metoda - ?i pe to?i oamenii calcula?i.
Totu?i, Mercur, patron al Gemenilor, guverneaz? deopotriv? dansul, care dezvolt?
sim?ul disciplinei cu pre?ul unui efort imens... Dac? Venus �ncoroneaz? totul,
micu?a consultant? 2857 poate a?tepta totul de la Muze (mai ales de la Terpsihora,
care patroneaz? Dansul!).

Taglioni

��n via?a imediat precedent?, ne afl?m �n Fran?a, �ntr-o vreme c�nd aceast? ?ar?
era condus? de oameni preocupa?i �nainte de toate de interesele lor egoiste.
Entitatea era dansatoare atunci. �n via?a aceea, a c�?tigat mult �n experien??,
�nv??�nd s?-?i exprime emo?iile prin arta sa, �mp?rt??indu-le publicului. A fost
�ntre primele care au dansat pe poante, sub numele de Eschel. ?i pot fi v?zute la
ora actual? scrisori ale acestei entit??i, Iat? de ce, �n via?a actual?, are acest
talent �nn?scut, acest dar de a se exprima cu ajutorul corpului�. (Lectura 220-1)
Acest nume, pronun?at cine ?tie cum de Cayce ?i transcris �Eschel�.de secretara sa,
nu figureaz? �n nici un dic?ionar de dans. Se ?tie c? secretara lui Cayce nu vorbea
nici o limb? str?in? ?i, prin urmare, masacra sistematic numele care nu erau
engleze?ti (p�n? �ntr-acolo �nc�t Cayce a trebuit s? o pun? la punct ?i chiar s?-i
dicteze uneori anumite nume, liter? cu liter?). �n fine... probabil c? avea alte
calit??i: datorit? ei, au fost p?strate lecturile!
M? g�ndisem c? putea fi vorba de faimoasa Fanny Elssler, una din marile figuri ale
dansului din secolul al XIX-lea, foarte legat? de familia tat?lui meu. A?a c? l-am
consultat pe Olivier Merlin, jurnalist ?i scriitor, mare specialist al Operei, care
mi-a atras aten?ia asupra urm?torului am?nunt din lectur?: �A fost �ntre primele
care au dansat pe poante� �Nu e nici un dubiu - mi-a spus el - este M?rie Taglioni
care, pentru prima dat?, a dansat pe �poantele� [=v�rfurile, n.tr.] degetelor, �n
Silfida, baletul creat de tat?l s?u la Opera din Paris, �n 1832. A fost o revela?
ie, un succes monstru, care a schimbat complet arta baletului�. Tema f?cea apel la
Grecia antic? ?i la mitologia ei. Apar acolo nimfe, naiade, ondine, femei-pas?re,
salamandre, tot poporul m?runt al spiritelor Naturii. Pentru a sugera aceste
spirite imateriale, era nevoie de o gra?ie fluid?, un dans �n aer, care s? dea
impresia c? dansatoarele nu erau din lumea aceasta. M?rie Taglioni a reu?it perfect
acest lucru. Sus?inut? de entuziasmul - chiar delirul! - spectatorilor ?i de
talentul jurnalistic al lui Theophile Gautier, M?rie Taglioni a contribuit la o
str?lucit? rena?tere a dansului la Opera din Paris. Rochia vaporoas? de tul
transparent, pe care o purta �n Silfida, a avut un asemenea succes �nc�t a devenit
costumul profesional tipic al dansatoarelor clasice: �tutu� (fusta din tul,
scurt? ?i crea??, purtat? de dansatoare, balerine. (N.tr.)). Pantofiorii din satin
roz (umplu?i cu vat?, �n v�rf, ca s? sus?in? �n?l?area pe v�rful degetelor) au fost
adopta?i cu entuziasm de restul dansatoarelor, care au renun?at la pantofii p?tr??
o?i purta?i p�n? atunci. �n concluzie, Taglioni a revolu?ionat Opera! ?i stilul ei
de dans �eterat� a creat ?coal?: i s-au copiat arabescurile, elementele de leg?
tur?, incredibila st?p�nire a echilibrului. Opera romantic? a fost invadat?, timp
de un secol, de silfide �n tutu ?i de personaje grece?ti �n pantofiori roz.
M?rie Taglioni - ca de altfel ?i rivala sa, Fanny Elssler - nu era o oarecare. Era
o foarte mare profesionist?, n?scut? �n serai: a supt laptele dansului �n familie,
din fraged? pruncie. Tat?l, Filippo Taglioni, era tot dansator ?i coregraf (el a
conceput mi?c?rile din Silfida). �mpreun? cu familia ?i trupa sa, colinda din ora?
�n ora? ca s? dea spectacole ?i astfel s-a n?scut micu?a M?rie la Stockholm, la 23
aprilie 1804. A murit �n 24 aprilie 1884, la Marsilia, la 80 de ani, o v�rst?
�naintat? pentru o dansatoare de atunci. C?ci ceea ce nu ?tie marele public este
faptul c? dansul era, �n vremea aceea, o meserie foarte riscant?: rochi?ele de tul
ale dansatoarelor se aprindeau uneori de la lumin?rile (?i ulterior, becurile cu
gaz) care iluminau scena, iar s?rmanele fete se transformau �n tor?e vii. Ceva
cumplit! Aceste accidente au disp?rut abia c�nd s-a descoperit electricitatea. Dar
�n 1832, nu se �nt�mplase �nc? acest lucru. (V? recomand spre lectur? cartea
excelent?, frumoas? ?i bine documentat? a lui Olivier Merlin, Quand le Bel Canto
r�gnait sur le Boulevard/C�nd domnea Bel Canto pe bulevard. Ed. Fayard, Paris 1978)
Lectura lui Cayce a fost f?cut? �n 1929, pentru o feti?? de 5 ani, pacient? a
Spitalului Cayce. M?mica feti?ei pune c�teva �ntreb?ri:
�Sub domnia c?rui rege al Fran?ei a fost feti?a mea dansatoare?
- Sub ultimul Ludovic�. r?spunde Cayce... (Aceea?i lectur?)
S? �n?elegem c? e vorba de Ludovic-Filip sau de Ludovic al XVIII-lea? Biografia lui
Taglioni arat? c? ea a prins ambele domnii, �n secolul al XIX-lea.
Ne�n?eleg�nd bine de ce o personalitate at�t de str?lucit? ar mai trebui s?
munceasc? pe br�nci, aici, m?mica �ntreab?:
�Va mai fi nevoie s? se re�ncarneze?�
�Depinde de ceea ce hot?r??te s? fac? din ea �ns??i ?i din darurile ei, pe calea
dezvolt?rii sufletului, adic? a subcon?tientului�.
Lectura vie?ilor anterioare este foarte interesant?, c?ci arat? continuitatea
talentelor de la o via?? la alta.
��n via?a dinaintea acesteia [�n Fran?a], o reg?sim �n epoca distrugerii palatelor
din Ora?ul colinelor [este vorba de Roma ?i de cele ?apte coline, din timpul
incendiului lui Nero, dup? cum o s? vedem]. Entitatea tr?ia la curtea lui Nero, iar
numele s?u era Aschell; a pierdut moral �n acea experien??, reabilit�ndu-se abia la
sf�r?itul vie?ii, c�nd a acceptat s? renun?e la libertatea fizic? [�n temni??]
pentru convingerile sale. Din via?a aceea, �i r?m�ne, pe de o parte, o �nclina?ie
spre nesupunerea fa?? de autoritate, iar pe de alt? parte, o vie con?tiin?? a
elegan?ei, a g?telii, o aten?ie pentru �ngrijirea corpului. ?i dac? nu o cre?te?i
cu fermitate, aceast? atitudine risc? s? devin? un defect �n via?a sa actual?�.
Iat? de ce Taglioni revolu?ionase micul univers al dansului, �moderniz�nd�
balerinele! Pe de alt? parte, este foarte interesant? referin?a la �palatele din
Ora?ul colinelor�. Dup? incendiul uria? care a distrus o parte a Romei �n anul 64
d.Hr. ?i al c?rui autor se crede c? a fost Nero, �mp?ratul le-a luat proprietarilor
palatele incendiate ?i a pus s? se construiasc? o re?edin?? imens?, unind mai multe
coline (�ntre care Palatin, Coelium ?i Esquilin), iar decorarea le-a revenit celor
mai buni arti?ti ai epocii. Acest palat, �Domus Aurea� sau �Casa de Aur�, a fost
uitat. Redescoperit apoi �n secolul al XVI-lea, i-a umplut de mirare pe arheologi:
era decorat �n �ntregime cu motive inspirate de spiritele Naturii: nimfe, satiri,
elfi, gnomi ?i... silfide! Reprezentate �ntr-un mod �nc�nt?tor, amestecate cu
ghirlande de flori ?i fructe, bol?i de frunze multicolore, toate aceste minuni s-au
dezv?luit ochilor mira?i ai arti?tilor italieni - Rafael era unul dintre ei - care
s-au inspirat din ele imediat, numindu-le �grote?ti� (de la �grotto�, cavitatea
creat? de s?p?turile arheologice). Acest �grotesc� caracterizeaz? arta Rena?terii.
�n Fran?a, �l reg?sim pe pere?ii tuturor castelelor de pe Loara, de la palatele lui
Francisc I-ul, p�n? la Versailles. ?i �n toate motivele decorative europene p�n? �n
epoca noastr? (inclusiv tapeturile panoramice ale lui Zuber, indiencele lui
Koechlin la Mulhouse, p�nzele lui Genes, imprimeurile provensale etc.)
Baletul Silfida se �ntorcea la sursele de inspira?ie greco-romane, sub pa?ii
plutitori ai lui M?rie Taglioni. Ea trecuse, cu siguran??, prin �Domus Aurea�, �n
timpul lui Nero ?i a ?inut minte atmosfera artei inspirate direct de vederea
spiritelor Naturii. (�n acest sens, a se vedea capitolul special din vol. III, p.
25)
Bine�n?eles c? aceast? mare doamn? a Romei ?i a Parisului trecuse prin Egipt -
itinerariu obligatoriu pentru orice artist (?i pentru orice nativ francez, se
pare!).
��n �ncarnarea dinaintea acesteia [Roma], reg?sim entitatea noastr? �ntr-o perioad?
c�nd domnea dezbinarea, �n ?ara pe care o numi?i acum Egipt. Entitatea era o
preoteas? din Templu ?i favorita suveranului de atunci. C�nd a fost alungat Marele
Preot [Ra-Ta], enitatea, care se numea atunci Isli, a c�?tigat moral prin
fermitate, r?m�n�nd �n ?ar?, ca s?-l sprijine pe suveranul legitim, �n loc s? ia
calea exilului al?turi de Marele Preot. �ns? a pierdut moral, abuz�nd de puterea sa
c�nd a fost reluat? oficierea �n Templu (care f?cea mult pentru oamenii de atunci).
Astfel, la ora actual?, entitatea nu se intereseaz? deloc de ceea ce putem numi
g�ndirea religioas? obi?nuit? ?i mai ales de religie ca regul? de via??. Dar ceea
ce o va motiva va fi iubirea de oameni, ajutorul pe care �l poate oferi. Aceast?
cale o poate face s? progreseze mult �n via?a prezent?, dac? este �ndrumat? �n
acest sens�.
Ne amintim c? Templul, pe care Cayce �l nume?te adesea �Templul Frumuse?ii�, era
totodat? spital, universitate, m�n?stire etc. Printre tehnicile ce se �nv??au acolo
pentru vindecarea bolnavilor, muzica ?i dansul ocupau primul loc. Dar frumoasa
favorit? egiptean? venea din Atlantida, a c?rei mo?tenire cultural? a trecut �n
Egipt:
��n �ncarnarea precedent? [Egipt], o reg?sim pe continentul cunoscut ca Atlantida.
Entitatea apar?inea (dinastiei) poseidienilor ?i era celebr? pentru arta de a se
�mbr?ca. Dar vr�nd s? foloseasc? energiile �ntunecate ale P?m�ntului �n scopuri
negative, ea s-a distrus. Numele s?u era Eld. De aici, la ora actual?, atitudinea
entit??ii care-i va considera resping?tori pe cei motiva?i doar de ispita c�?
tigului. Totu?i, dac? este �ncurajat? s?-i antreneze pe cei din jur �n ajutarea
semenilor, �n loc s?-i pun? la treab? doar �n folosul s?u, va ajunge la rela?ii
mult mai bune. Va avea influen?? (...)�.
Iat? o dansatoare care a avut mereu un caracter de femeie puternic?: fie �n Fran?a,
la Roma, �n Egipt sau �n Atlantida, ea a fost �ntotdeauna o persoan? important? �n
cercurile conduc?toare, �ncarn�ndu-se din via?a �n via??, �ntr-o pozi?ie care-i
asigura influen?a. ?i Cayce conchide:
�(...) Ast?zi, ea ar putea s? c�?tige avere ?i celebritate ca dansatoare - cu
condi?ia s? fie bine �ndrumat?�.
Este interesant faptul c? ea a ales s? exercite o influen?? nu prin mijloace
politice, ci - �ntr-un mod foarte feminin - prin elegan?a, ?inuta, arta sa. �n
secolul al XIX-lea, pentru micu?ele dansatoare ale Operei din Paris, via?a era
grea, concuren?a feroce, meseria epuizant?. �?i trebuia s?n?tate de fier, energie,
curaj, autoritate excep?ionale, calit??i pe care le ob?ii numai cu pre?ul muncii
din vie?ile anterioare! A e num?ra �ntre personajele de la curtea lui Nero era
ne�ndoielnic o meserie extrem de riscant?... De altfel, Cayce las? s? se �n?eleag?
c? ea a sf�r?it �n temni??, persecutat? pentru credin?a cre?tin?.
Marie Taglioni alesese, �n secolul al XIX-lea, un atu primordial: familia.
Prietenul meu, Oliver Merlin, un mare specialist �n domeniul dansului, �mi spunea
despre dansatoare: �Reu?e?c numai cele care au mam?. De ce? Pentru c? este o
meserie at�t de dur? �nc�t nu po?i reu?i f?r? s? ai al?turi o persoan? devotat?,
care s? aib? grij? de tine ?i s? supravegheze contractele...�

O teolog? are voie s? danseze?

Iat? o t�n?r? care n-a �mplinit �nc? 16 ani ?i studiaz? foarte serios teologia
protestant?. Cayce o anun?? c? are de �mplinit o misiune spiritual?:
�Cum aceast? entitate ?i-a trecut probele, at�t �n plan mental, c�t ?i �n plan
spiritual, �ntr-o existen?? precedent?, acum este �n stare s? trezeasc? numeroase
suflete la Cunoa?terea, la �n?elegerea iubirii Tat?lui pentru oameni. Astfel, este
posibil ca rug?ciunile, rug?min?ile acestei entit??i, munca sa fizic? ?i spiritual?
s? capete �ntr- o zi o mare semnifica?ie pentru to?i�.
De aici, studiile de teologie. Dar sunt acestea compatibile cu pl?cerea dansului?
se �ntreab? viitoarea �p?stori??� (sau femeie-pastor, dac? vre?i!). Ea �l �ntreab?
pe Cayce acest lucru, cu un sentiment de culpabilitate ... (puritanismul ?i �Bible
Belt� oblig?!) (Bible Belt desemneaz? statele americane din sud, profund
protestante. N.tr.). Iar el o lini?te?te:
�De ce �mi place at�t de mult s? dansez?
- Aceasta este o expresie fireasc? a bucuriei ?i a bucuriei pe care o sim?i c�nd,
exprim�ndu-?i bucuria, o �mp?r?i cu ceilal?i! Dac? dansezi �n aceast? stare
sufleteasc?, vei r?sp�ndi �n jur armonie, ritm, pace, f?c�ndu-i pe to?i s? se poat?
exprima armonios�.
Maica Yvonne-Aim� de Jesus, o mare mistic?, faimoas? pentru fenomenele miraculoase
care i-au marcat via?a (biloca?ii, extazuri, stigmate, ploi de flori etc.) nu s-a
sfiit niciodat? s? danseze ?i s? le pun? s? c�nte pe tinerele novice din m�n?stirea
sa, din Bretagne, la s?rb?torile comunit??ii. (V. foarte ineteresanta carte a lui
Paul Labutte, Yvonne-Aim� de Jesus, Ed. F.-X. de Guibert, 1998) Dar... Exist? un
�dar�:
�Aten?ie, totu?i! Dac? dansezi doar ca s?-?i g?se?ti pereche sau doar ca s? fii cu
cineva, atunci, aten?ie!� (Lectura 276-6)
Fata va pune �ntreb?ri �ntr-un stil foarte mistic:
�Ce fel de g�nduri trebuie s? nutresc ca s? m? apropii de Dumnezeu, de tot ce e
sf�nt ?i pur?
- Repet?-?i mereu: c�t timp m? va conduce spiritul lui Christos, nu pot s? fac r?u.
C�nd m? conduc singur?, m? pot �n?ela. Dar av�ndu-L pe Christos c?l?uz?, �nso?itor,
M�ntuitor, m? voi �ncrede �n El ?i voi �mp?r?i cu El toate necazurile ?i bucuriile
mele.
C?ci trebuie s? fii vesel? c�nd �i sluje?ti pe ceilal?i! �nchipuie?te-?i c? Tat?l
�?i vrea copiii ferici?i ?i veseli, nu tri?ti!�
Noi, catolicii, exprim?m acest lucru astfel: �un sf�nt trist este lipsit de
valoare�. Biata copil?, pu?in masochist? (ca �n orice mediu puritan), crede c?
dansul este un p?cat! I s-a spus de at�tea ori c? trupul este �ntinat, iar pl?
cerile fizice sunt p?c?toase...
Poate c? din acest motiv exist? lecturile despre dans �n opera lui Cayce. Iat? o
cale spiritual? foarte important?, care nu-i preocupa deloc pe consultan?ii lui
Cayce. El le spune mereu c? expresia artistic? este absolut fundamental? pentru
echilibrul unei fiin?e umane. Or, modul de via?? american (the american way of
life), pe care �l copiem proste?te, �nchide arti?tii �n Muzee, �nmul?ind
psihiatrii. Vai, ce eroare! Nici o terapie nu egaleaz? terapia prin art?!
Civiliza?iile tradi?ionale, at�t �n Europa c�t ?i �n America indian?, �ntotdeauna
au integrat arta dansului �n via?a cotidian?. Nu voi uita nicic�nd lec?ia pe care
am primit-o c�ndva de la bunica mea, Marguerite Koechlin-Schwartz. De origine
italian?, ca Taglioni, ?i artist? p�n? �n v�rful unghiilor, se �ngrijea s? urmez
cursuri de desen, dans, muzic? ?i m? �nv??a c�te o poezie �n fiecare zi! Eram pe
atunci o feti?? m?run?ic?, pe care o ducea cu automobilul ei mare ?i negru,
privilegiu care le f?cea pe cele dou? surori ale mele s? moar? de invidie. �ntr-o
zi, pe drumul de la Vannes la Hennebont, travers�nd un sat breton, am avut o
surpriz?: toat? strada era ocupat? de o nunt?. Nunta?ii jucau �n sunetul
cimpoaielor bretone, �mbr?ca?i �n costum popular. ?i nu o f?ceau de dragul turi?
tilor - specie zoologic? �nc? virtual? �n 1945.
�Opre?te, i-a spus bunica ?oferului (cu caschet?!). Vreau ca Dorothee s? admire
dansurile. Uit?-te bine, scumpo: va veni vremea c�nd toate acestea nu vor mai fi!
Oamenii se vor ru?ina de dantelele acestea minunate, de superbele costume din
catifea brodat?; nu le vor mai �mbr?ca ?i vor uita cum se danseaz? gavota ?i
jabadao...�
?oferul lua aerul celui care �ng?duie toanele st?p�nei sale pentru c? ?ine mult la
ea (bunica era adorat? de personalul casei!). Boga?ii au toane, toat? lumea o ?tie.
Nun?i v?zuse bunica toat? via?a - mai ales o nunt? modest?, �ntr-un sat unde
miroase a baleg? de vac? ?i gunoi de porc. Dar bunica mea, care era medium, vedea
viitorul. Ea privea cum se stinge sufletul Bretaniei �ntr-un ultim dans... Am stat
dou? ore, nunta?ii au venit la noi ?i ne-au poftit s? bem cidru �mpreun? cu ei.
Acum, po?i trece oric�nd prin satele din inima Bretaniei, �ntr-o s�mb?t? de prim?
var?: nu vei mai vedea veste de catifea brodat? sau coifuri de dantel?. Te vor
servi cu hot-dogs pe fundal de rock, �ntr-un fastfood din plastoc (Autoarea face
din �plastic� plastoc, ca s? rimeze cu rock, arunc�nd o umbr? de ironie amar?
asupra �mprumuturilor care distrug tradi?ia. (N.tr.)). ?i dac? ?ii cu tot
dinadinsul, s?rmane retrograd nostalgic, la o ?�r? de joc popular, ?i se va
recomanda cel mai apropiat festival de art? celtic?, unde s-a prev?zut tot ce
trebuie pentru dinozaurii din specia ta. ?i de-ar fi s?-?i po?i permite Marea
Iertare a Sfintei Ana de la Auray, fii sigur c? televiziunea va fi nelipsit? acolo.
�n orice caz, peg?te?te-te s? vezi mai mul?i jeans dec�t jiletci brodate ?i jocuri
populare!
Acei arti?ti naivi de odinioar? au disp?rut. Ei se uit? la televizor, la �Dallas�,
unde nimeni nu are de g�nd s? danseze �La D�rob�e de Guingamp�. Ei� au respins mo?
tenirea, amintirea acelui timp c�nd muzica, str?lucirea ve?mintelor, dansul f?ceau
via?a mai frumoas?. Chiar ?i la cei nevoia?i, cea mai modest? pereche de sabo?i
avea gra?ia ei, farmecul subtil al celui care-i f?urise. Oric�t de grea era via?a,
lumea o tr?ia �n dans. Se dansa la str�nsul recoltei, se dansa la nunti, se dansau
�iert?ri�, se dansa la orice s?rb?toare. La ?coal?, dansam �n fiecare zi, �n
fiecare recrea?ie, pe melodii tradi?ionale ?i asta ne �nc�nta la nebunie.
Modelul american, cu acest puritanism cras de care se pl�ngeau zilnic ?i prietenii
mei de la Funda?ia Cayce (f?r? s? se poat?, �ns?, debarasa de el!), exclude dansul,
consider�ndu-l o c?rare spre iad. S? fi auzit pe ce ton mi se vorbea de �Lido�, de
�Folies Berg�res� ?i de �micu?ele dansatoare din Montmartre�! Cu toate acestea,
America a dat mari profesioniste, ca Isadora Duncan (care, primit? foarte prost
�n ?ara sa, ?i-a sf�r?it via?a �n Fran?a) ?i Martha Graham. Dar acesta nu este
dansul cotidian, integrat �n via?a poporului. Unde s-au dus la bourr�e din
Auvergne, berberul ha�dous sau tarantela napolitan? (ale c?rei virtu?i terapeutice
erau recunoscute)? C�ndva, orice era un pretext pentru a dansa. Eu �ns?mi am
dansat, �ntr-o perioad?, sear? de sear?, c�nd veneam acas?, reconstituind �n fa?a
oglinzii suitele clasice pe care le �nv??asem la cursul de dans ?inut de Edith
Eyrolles. Numai pentru pl?cerea de a sim?i destinderea intr�nd �n m�ini ?i
picioare, odat? cu melodia. De asemenea, ce minunat? form? de medita?ie... Dansul
este o terapie: el �i vindec? pe cei ce-l iubesc!

Terapia prin dans s-a n?scut �n Egipt

�n lectura urm?toare, Cayce descrie activit??ile din �Templul Frumuse?ii�, care era
totodat? spital, m�n?stire, universitate �n Egiptul str?vechi (V. vol. I, pag. 151-
153, ?i William Fix, op. cit.):
�[Acest Templu] era construit cu materiale provenite din mun?ii de ling? bazinul
superior al Nilului. El avea forma unei piramide, �n care se amenajase un spa?iu �n
form? de glob, simboliz�nd pentru cei care lucrau acolo faptul c? se aflau �n
slujba �ntregii lumi. Mobilierul? Ne putem imagina frumuse?ea lui, ?tiind c?
obiectele cele mai frumoase de pe P?m�nt fuseser? adunate acolo: din aur, argint,
onix, fier, aram?, m?tase, satin, in sub?ire...
�n ce consta ajutorul primit acolo? Cei care veneau s? scape de excrescen?ele
animale care-i handicapau, g?seau informa?ii care le permiteau s? �n?eleag? ceea ce
li se �nt�mplase�. (Lectura 281-25)
Persoana pentru care a fost f?cut? aceast? lectur? �l aude pe Cayce descriind func?
ionarea faimoasei institu?ii. (Am vorbit deja despre acest templu in volumul I (v.
capitolul despre terapiile foarte sofisticate din Egipt), la pagina 150). Amintesc
aici povestea acelor hibrizi, pe care Cayce �i nume?te �lucrurile�, un fel de mon?
tri pe jum?tate animale, pe jum?tate oameni - �n fapt, biete fiin?e handicapate din
cauza unui dezechilibru genetic. �ncurca?i de reminiscen?ele animale (pene, gheare,
col?i, ciocuri, cozi...), ei au fost folosi?i ca sclavi sau robo?i, �n Atlantida.
Dup? scufundarea acesteia, refugia?ii au reconstituit �n Egipt, un fel de miniregat
atlant, dar av�nd ca obiectiv principal reclasarea refugia?ilor, iar �n cazul
hibrizilor, vindecarea. De aici, dezvoltarea tuturor ramurilor medicinei �n Egiptul
str?vechi. Nu era nicidecum o �medicin? reparatorie�, ca a noastr?. Oamenii primeau
o �ngrijire complex?, �ncep�nd cu sufletul:
��n plus, li se ar?ta, cu ajutorul simbolurilor, gre?elile ?i virtu?ile Omului, de-
a lungul celor ?apte etape ale dezvolt?rii sale, puse �n lumin? de cei care slujeau
�n Templu ca �purt?tori ai Luminii�; ace?tia se ocupau de novicii care erau preg?
ti?i pentru ini?iere, oferindu-le o �nv???tur? religioas?, cum a f?cut Ra-Ta. ?i
tu, c�nd ai intrat �n aceast? institu?ie, renun?�nd la lume ?i la tot ce-i
obsedeaz? cu at�ta u?urin?? pe fiii oamenilor, ?i-ai pus toat? n?dejdea �n
Dumnezeul unic, astfel �nc�t s? fii cu totul �n slujba fiin?elor umane - ?i, deci,
sacrific�ndu-?i propriile dorin?e, ca s?-i aju?i mai bine pe fra?ii t?i s?-L
cunoasc? pe Domnul.
?i, deci, activit??ile [din Templul Frumuse?ii] se prezentau astfel: mai �nt�i,
erau c�ntul ?i muzica, a?a cum am spus deja. Se c�ntau incanta?iile �Ar-r-r-U-u-Um-
m (Este vorba de o vibra?ie sonor? folosit? pentru vindecarea fizic? ?i spiritual?
(�n India, ar fi numit? mantra), analog? cu �om� la indieni, �amen� evrei, �awenn�
la gali), care aveau ca efect sl?birea controlului asupra corpului fizic,
modific�nd vibra?iile care caracterizau oamenii de atunci. Acum, nu mai este la
fel: s?l??lui?i �n substan?a unei materii mult mai grele dec�t alt?dat?, c�nd
corpul vostru vibra odat? cu lumina - care devine culoare, care devine sunet, care
devine activitate�. (Fragment dintr-o lectur? pe care am tradus-o deja �n Edgar
Cayce, Gu�rir par la musique / Edgar Cayce, vindecarea prin muzic?, Ed. du Rocher,
Col. L�Age du Verseau, p. 18)
�Voi to?i s? �ncerca?i a?adar s? reg?si?i �mpreun? aceast? incanta?ie �Ar-r-r-r-r-
Ar�, ca s? �n?elege?i cum poate ea s? exprime emana?iile colorate ale corpului
vostru, aura voastr?. Al?turi de muzic?, era dansul, al c?rui obiectiv era
�ngrjirea celor ce fuseser? atin?i de for?ele de distrugere. Astfel erau vindeca?i
cei care fuseser? distru?i de for?ele negative ?i ajuta?i s? reg?seasc? pozi?ia
vertical?, cu un corp drept, o g�ndire dreapt? ?i o activitate dreapt?.
Apoi, Prooroci?a le �mp?r?ea tuturor c�te o pecete a vie?ii; fiecare ini?iat care
trecea prin aceste �ncerc?ri descoperea �n ea schema general?, simbolic?, a
programului s?u de lucru, adic? felul cum trebuia s?-?i duc? via?a ca individ,
rela?iile cu semenii �n acea �ncarnare terestr?. I se amintea c? se afl? �n aceast?
lume, f?r? s?-i apar?in?.
Toate aceste experien?e de atunci se exprim? ast?zi �n via?a ta prezent?. Mai �nt�i
�n aceast? nevoie de cur??enie, ca atunci c�nd ?i-ai purificat corpul, sp?l�ndu-l
�n s�nge, �n ap?, ca s?-l cure?i, �n ochii t?i ?i ai celorlal?i. E?ti �nc? marcat?
de toate acestea, de onc?iunea cu t?m�ie, care p-a permis accesul la alt nivel de
con?tiin??, de percepere a propriei fiin?e ?i a gre?elilor comise, compar�ndu-le cu
faptele ?i gesturile celorlal?i.
De aici, reminiscen?a acestor activit??i care ?i-au apar?inut: a-i preg?ti pe
ceilal?i, a-i ajuta s? renasc?, s? se purifice, s? se consacre slujirii [celorlal?
i] - toate acele �ngrijiri acordate celor bolnavi la minte sau trup, care mai
t�rziu vor fi reunite �n ceea ce se va numi un �serviciu spitalicesc�. Se ad?uga
ajutorul psihologic acordat cu ajutorul divina?iei celor care aveau de �nfruntat
ispite l?untrice ?i obstacole exterioare. Istoricii studiaz? ast?zi foarte pu?in
aceast? etap? cultural? a dezvolt?rii civiliza?iilor...
Iat?, deci, care erau activit??ile din Templul Frumuse?ii: �nv??area, preg?tirea
pentru ini?iere, ajutarea celor suferinzi, c�ntul, muzica, tot ce-?i afla expresie
�n experien?a oamenilor de atunci.
?i m? vei �ntreba: Unde s-au dus toate acestea? Totul s-a risipit ?i nu mai exist?
dec�t �n sfera [invizibil?] unde tu po?i s? p?trunzi, unde au p?truns unii. Tot
acest trecut a fost pecetluit cu cele ?apte Pece?i, dup? Lege, dar r?m�ne prezent,
totu?i, �n activit??ile pe care le desf??ori printre fra?ii umani. Iar �n
contactele tale, asocia?iile cu ei, ast?zi, s? aplici, deci, experien?a dob�ndit?
�n via?a aceea [�n Egiptul str?vechi] (...). �ntoarce-?i fa?a c?tre Christos,
fratele t?u, care a ar?tat c? Dumnezeu este Calea viei El este Via?a. El este
Iubirea. El este Frumuse?ea. El este Armonia. El este Muzica. El este ritmul
corpului �n Dans, iar dansul este slujirea Dumnezeului t?u. De?i ceilal?i nu au
nici o considera?ie pentru limbajul t?u, cel al corpului �n mi?c?rile ?i c?ile sale
de exprimare, s?-l r?m�i totu?i credincios Lui. Nu p?stra ranchiun? nim?nui, iube?
te-i pe top. C?ci a?a cum p s-a spus, aceast? munc? de preg?tire este motivul
pentru care sluje?ti aici, un semn c? egoul t?u se dizolv? pu?in c�te pu?in, �n
iubirea aproapelui, prin bucuria Domnului exprimat? �n tine�. (Lectura 281-25)
Aceast? lectur? este interesant?, pentru c? reinsereaz? dansul �n contextul s?u
spiritual (�n timp ce puritanul mediu nu vede �n dans dec�t de?ert?ciune ?i prilej
de �p?cat�!). Cayce recunoa?te c? �ceilal?i nu au nici o considera?ie� pentru
limbajul corpului ?i-i persecut? pe aceia care se dedic? dansului �n �ntregime.
Trebuie s? �n?elegem contextul: pentru majoritatea consultan?ilor lui Cayce, arta
era un subiect aproape complet ignorat... S? se fi schimbat oare situa?ia �n
Statele Unite, ast?zi? Artistul este prea des tratat cu dispre?, except�nd cazul
c�nd aduce mul?i bani! Aceast? ambian?? nu are nimic comun cu respectul manifestat
la noi, �n Europa, fa?? de art? ?i arti?ti. �n Italia, Fran?a, Marea Britanie,
Elve?ia, Germania, Olanda, Belgia, arta nu putea atinge asemenea culmi dac? arti?
tii n-ar fi fost ajuta?i ?i �ncuraja?i.
Din p?cate, educa?ia actual? nu �ncurajeaz? suficient crea?ia artistic?. Totu?i
Cayce ?inea mult la aceasta, a?a cum vom vedea. �n timp ce, pentru g�ndirea
puritan?, Frumuse?ea este un p?cat (A se vedea, �n acest sens, Cyril Scott,
L'influence secr�te de la musique � travers les �ges / Influen?a secret? a muzicii
de-a lungul epocilor, Ed. La Baconni�re, 1984, Neuchatel (Suisse)) (?i lumea adopt?
ur�?enia ca s? aib? cugetul curat), Cayce consider? c? Frumuse?ea este expresia
�ns??i a Divinit??ii. A?a arat? tradi?ia cabalistic?, unde Tiphereth, Frumuse?ea,
este o virtute divin? situat? �n inima arborelui sefirotic. Pentru Cayce, ca ?i �n
tradi?ia noastr?, abia ur�?enia era o expresie a p?catului. Orice dizarmonie vine
de la spiritul R?ului.
Lectura 281-25 se �ncheie cu fraza ritual?:
�A?tept?m �ntreb?rile [consultantei sau ale persoanelor prezente]�.
�Care erau simbolurile celor ?apte etape ale dezvolt?rii fiin?ei umane?
- Scarabeul simboliza lumea. Coco?ul t�n?r, na?terea. ?arpele, spiritul. Vulturul,
�n?elepciunea. Iar crucea, coroana, pridvorul, u?a, drumul simbolizau diversele
activit??i�.
Unele din aceste simboluri au supravie?uit dup? Potop, perpetu�ndu-se �n Egiptul
dinastic, bine cunoscut de egiptologi. O persoan?, care ?tie c? erau mai multe
Temple �ntruc�t cunoa?te lecturile lui Cayce despre Egipt, �ntreab?.
��n care Templu am lucrat cel mai mult?�
�Depinde �n ce perioad? a vie?ii tale. �n tinere?e, lucrai �n Templul Sacrificiului
(cel al purific?rii). La maturitate, dup? opera?ia de corec?ie ortopedic? de care
ai beneficiat (Cayce face aluzie aici la chirurgia din Egiptul predinastic (v. vol.
I), �n care s-a desf??urat un vast program de terapie operatorie: se corectau
m�ini, picioare, gambe, bra?e ale celor marca?i de apendice animale (copite
despicate, gheare, pinteni, solzi, pene, blan? etc.)), ai intrat apoi �n Templul
Frumuse?ii, �n calitate de supraveghetor al ?colii ini?ia?ilor care lucrau
progres�nd de la un simbol la altul, �n cursul c?l?toriei lor [ini?iatice] �n
Templu.
Aici, ar fi bine s? facem preciz?ri despre �c?l?torie� ?i semnifica?ia ei. A?a cum
am ar?tat, Templul avea form? de glob, �n interior, ?i de piramid?, la exterior.
Erau de patru ori patruzeci ?i patru de co?i. Cotul, numit �n vremea aceea �mir�,
era de dou?zeci ?i ?apte de degete ?i jum?tate, �n?l?imea construc?iei era de
optzeci p�n? la cincizeci ?i patru de �mir�, iar forma, oval?. (V. acest fragment
�n lucrarea egiptologului William Fix (�n adaptarea mea), op. cit., �n care autorul
expune tot ce prive?te aceast? misterioas? unitate de lungime din Egiptul str?
vechi, 'mirul', str?mo?ul metrului, peste care a curs at�ta cerneal? de atunci)
Din popas �n popas, mergeau cei care trebuia s? lucreze la cele ?apte etape de
dezvoltare uman? - sau cele ?apte Sigilii. Prin traversarea fiec?rui popas, se
ajungea la urm?torul. ?i totul alc?tuia un fel de p�nz? de p?ianjen�.
Un �labirint�, am zice ast?zi, ca acelea din Evul Mediu (de pild?, cel al
catedralei din Chartres, pe care pelerinii �l parcurgeau �n genunchi), sau
popasurile drumului crucii din ritualul catolic. Nimic nu este vreodat? nou sub
soare!
O alt? persoan?, prezent? la aceast? lectur?, �ntreab?:
�?i care era rolul meu �n Templul Frumuse?ii?
�Era?i heraldul armelor, cu trompeta ?i cimbalele�.
A? fi putut traduce prin �u?ier� sau �cel-care-strig?�, dar mi-a fost team? s? nu
sune prea profan, fiind vorba de liturghie, �ntr-un cadru profund religios. Acest
personaj juca, oarecum, rolul �paznicului de biseric?� �n ceremoniile religioase
catolice. (Dup? dic?ionarul Petit Robert, �heraldul armelor avea drept func?ii, �n
Evul Mediu, transmiterea mesajelor, proclama?iile solemne ?i ordonarea
ceremoniilor.� C�nd eram mic?, �l auzeam pe func?ionarul municipal care f?cea anun?
urile prim?riei, b?t�nd toba �n pia?a satului. Locuitorii veneau s?-l asculte ?i,
dup? ce se adunau destui oameni, scotea din buzunar o h�rtie (cam mototolit?) �mp?
turit? �n patru, pe care o desf?cea �ncet, ca s?-?i citeasc? proclama?ia: �Cet??
eni...� Cum se c�nta odinioar?: �Le Roi a fait battre le tambour...�)
O alt? persoan? care era de fa?? la aceast? lectur? vrea s? ?tie ?i ea:
�Eram sau nu eram �n Templul Frumuse?ii? ?i dac? eram, ce f?ceam, v? rog?
- V? ocupa?i de �ntre?inerea acelor sigilii, de supravegherea st?rii lor �n cursul
activit??ilor care se derulau acolo, controla?i dac? erau afectate de impactul cu
radia?iile stelare ?i �n ce mod. Altfel spus, un �paznic al sigiliilor�! De unde,
ast?zi, interesul dumneavoastr? pentru astrologie ?i astronomie�.
Traduc ?i eu cum pot... Nici eu, nici vreun specialist de la Funda?ia Cayce nu ne
putem l?uda c? am fi �n?eles totul �n lecturi! Cayce descrie aici ritualuri,
locuri, terapii disp?rute ?i despre care n-avem, uneori, nici o idee. Se �nt�mpla
acum dou?sprezece mii de ani... Mult? ap? a curs, de atunci, pe Nil (care nici m?
car nu se numea �Nil� �n vremea aceea).
Ceva mai t�rziu, la 21 ianuarie 1936, aceea?i persoan? �i va solicita o nou?
lectur? lui Cayce. Ea f?cea parte din �Spiritual Healing Group� (A se vedea ?i
Mary-Ann Puryear, Techniques de gu�rison par la priere/Tehnici de vindecare prin
rug?ciune, Ed. du Rocher, 1998), adic? grupul de vindecare prin rug?ciune, din
Norfolk-Virginia Beach. Cum, �n 1936, o asocia?ie de dans din New York �?i denumise
centrul de �ntruniri �Templul Frumuse?ii�, (membrii) au venit la Cayce s?-l �ntrebe
dac? unii dintre dansatori avuseser? vreo leg?tur? cu Egiptul str?vechi ?i, mai
exact, cu Cayce ?i anturajul s?u. Credea, de asemenea, c? trebuia s? aib? o leg?
tur? karmic? ?i cu grupul de vindecare spiritual? din Virginia Beach. ?i dac? nu
era a?a, de ce a fost ales acest nume? (Despre semnifica?ia numelor, v. ?i
Souvenirs de nos vies ant�rieures, op. cit., �Analiza karmic? a numelor�, p. 217:
nici un nume nu este dat vreodat? �la �nt�mplare�)
�Da�, r?spunde Cayce, �acela dintre voi care a venit s? aduc? un mesaj avea, �ntr-
adev?r, leg?tur? cu activit??ile din Templul Frumuse?ii, odinioar?. ?i amintirea
incon?tient? a acelor frumuse?i de alt?dat? a motivat asocia?ia s? numeasc? astfel
acest loc modern, menit unei activit??i foarte materiale ?i profane. Exist? aici o
referire la frumuse?ea din trecut, la splendoarea de odinioar?, care s-ar putea
reflecta aici, care le-ar putea apar?ine. �n concluzie, e o sc�nteie, sunt ni?te
firmituri din acea frumuse?e disp?rut? ?i din muzica aceea, care ajuta (?i poate
�nc? s? ajute) indivizii de ast?zi s? se conecteze spiritual. Ea ar putea trezi �n
ei reminiscen?a splendorilor trecute, a ceea ce au s?v�r?it c�ndva cei care slujeau
acolo [�n Templul egiptean al Frumuse?ii]�. (Lectura 281-26)
��n cele ?apte etape de dezvoltare a Omului, de ce este scarabeul simbolul lumii,
coco?ul t�n?r, cel al na?terii, ?arpele, al spiritului, iar vulturul, al �n?
elepciunii?
- Ah, ne �ndep?rt?m! S? ne ocup?m mai �nt�i de vindecarea spiritual?! C?ci, pentru
ast?zi, am terminat!� (Lectura 281-26)
Ar fi trebuit s? se revin? la considera?ii arheologice ?i mitologice care,
probabil, dep??eau nivelul cultural al consultantei, dar pentru noi, ceilal?i, nu
este interzis s? reflect?m la acest subiect, �n lumina descoperirilor arheologice
recente.

?iganca din Templul Frumuse?ii

�nc? o lectur? f?cut? pentru o t�n?r?, domni?oara 3418, �n 1943, c�nd avea 26 de
ani. Dup? ce a sf?tuit-o s?-?i fac? un blazon personal, �av�nd ca emblem? Templul
Frumuse?ii ?i o t�n?r? dansatoare intr�nd �n el�, Cayce i-a recomandat ��n loc s?
se autocomp?timeasc? lu�nd pozi?ia martirului, s? danseze mai des!� (era �n
firescul v�rstei sale!) Cayce �i descrie apoi tema astrologic?, dominat? de
Saturn ?i Ver.us, patronii Balan?ei. Acest semn, s? nu uit?m, guverneaz? arta ?i
arti?tii, mai ales dansul - dar ?i tendin?ele la deprimare ?i pesimism, dac? Saturn
este prost plasat. Nativa era de asemenea sub influen?a lui Uranus
(creativitatea) ?i a lui Jupiter (expansiunea ?i gustul mi?c?rii fizice). (�n
astrologia medical?, Jupiter guverneaz? coapsele: prin urmare, influen?a lui
�ndeamn? nativul la mers, curse, c?l?rie, ciclism, tenis - de fapt, toate
sporturile! A se vedea ?i L'astrologie karmique d'Edgar Cayce/Astrologia karmic? a
lui Edgar Cayce, Ed. R. Laffont, 1983)
Apoi, �i cite?te vie?ile anterioare:
��naintea acestei vie?i, entitatea tr?ia �n tara a c?rei cet??ean? este acum
[Statele Unite], �n primele a?ez?ri de imigran?i, ling? Jamestown, Williamstown,
Yorktown. Ea era printre pionieri, nu chiar primii, ci aceia care au venit form�nd
grupuri destul de mari ca s? se poat? na?te �n r�ndul lor o activitate politic?, cu
partide ?i �clici� care creau opozi?ie �ntre aceste grupuri.
�n acea �ncarnare, entitatea, pe numele s?u Ethel Vance, a trecut prin tenta?ii �n
urma unor decep?ii, Iat? ce explic? comportamentul actual, iat? de ce este ea at�t
de timid?. ?i totu?i, c�nd �?i exprim? sinele profund, toat? lumea se opre?te s? o
asculte! C?ci, �n �ncarnarea aceea, entitatea a f?cut lucruri mari ca profesoar?,
ca animatoare, ca actri?? ?i chiar ca fondatoare a unui c?min! ?i ea poate reu?i
ast?zi de asemenea, pentru c? acestea sunt, pentru ea, c?ile succesului. Cum vi s-a
spus deja, duce?i-v? mai des la dans! O s? fi?i �nc�ntat?! Muzica ?i ritmul, care
fac parte din precedentele �ncarn?ri ale dumneavoastr?, v? vor aduce at�ta bucurie!
(...)
?i mai �nainte, �n alt? �ncarnare, entitatea locuia �n �Ora?ul colinelor ?i
c�mpiilor� (Susa, capitala Persiei antice. V. capitolul care-i este consacrat �n
vol. I, �Persia �nainte de O mie ?i una de nop?i�, pag. 171), umbla cu caravana
dintr- un loc �n altul, cu grupuri de nomazi care ofereau spectacole. Apoi, �n
contact cu activit??ile care au ap?rut treptat �n cetate, entitatea a dezvoltat �n
via?a aceea aptitudini de infirmier?, ca �ngrijitoare a infirmilor, b?tr�nilor,
bolnavilor. C?ci �nv??ase multe lucruri �n Egipt, ca ?i �n c�mpiile din Saad, �n
India, de unde era originar?. Aceasta explic? actualul dar al entit??ii, de a-i
alina cu un z�mbet, un cuv�nt, un gest, pe cei care sufer? sau sunt dispera?i.
Datorit? originii indiene, entitatea este acum interesat? mereu de lucrurile despre
care am vorbit. Dar p?stra?i-v? credin?a, a?a cum v-am spus.
Numele ei era, �n �ncarnarea aceea, Saaide. �nainte de asta, entitatea a tr?it �n ?
ara cunoscut? acum ca Egipt. Ea lucra �n Templul Frumuse?ii, ca muzician? ?i
dansatoare. Ea trebuia s? traduc? �n mi?c?ri diferitele activit??i ale spiritului ?
i diferitele emo?ii - de la instinctele primare p�n? la sentimentele cele mai
rafinate. Rolul s?u era s? le interpreteze astfel �nc�t s? le transmit?
spectatorilor prin muzic?, ritmuri, armonie: ea trebuia s? fac? publicul s? simt?
speran?a, dorin?a, nelini?tea ?i toate gamele de emo?ii legate de mental, pentru a-
i ajuta pe spectatori s?-?i edifice personalitatea fizic?, mental? ?i spiritual?.
Toate acestea se exprimau prin entitate, iat? de ce la ora actual?, ea va fi
bucuroas? s? danseze, ?i s? danseze �mpreun? cu alte persoane. Dar s? nu v? l?sa?i
ab?tut? de eventuale decep?ii ocazionate de dans: unora nu le place dansul dec�t
pentru m?runtele lor emo?ii egoiste, nu pentru muzic?, nici pentru frumuse?ea
dansului �n sine. Numele dumneavoastr?, �n epoca aceea, era El-Tekan�. (Lectura
3418-1)
Aceast? t�n?r? consultant? era de profesie dactilograf?, nu dansatoare. Cayce n-o
�mpinge pe aceast? cale, ci doar o sf?tuie?te s? mearg? la bal (unde va putea g?si
un so?, pentru c? el �i vede o via?? de so?ie, de mam?... ?i de infirmier?!).
Lectura, extrem de interesant? din mai multe considerente, ar putea confirma teza
etnologic?, dezvoltat? de unii istorici care cred c? �pribegii� vin din India.
Oricum i-am numi, zl?tari, ?igani, rromi, punctele lor comune, etnice ?i
lingvistice, par s?-l lege de spa?iul indian. �n povestea pe care Cayce i-a spus-o
consultantei sale, apare o ?iganc? indianc? �ntr-un �grup de nomazi care d?deau
spectacole�, umbl�nd din ?ar? �n ?ar?. �n cele din urm?, ajung la Susa; aici, se
pare c? fata r?m�ne, renun?�nd la pribegie, ?i devine infirmier?, atins? de bagheta
magic? a voca?iei (dar ?i prin gra?ia convertirii ei la ?coala spiritual? a lui
Zoroastru).
Unele teze istorice sus?in c? ?iganii au venit din Egipt, a?a cum ne aminte?te
numele lor englezesc, gipsies. Cayce �?i poart? eroina �n Egipt, unde ��nv??ase
multe lucruri�. Mai t�rziu, ajunge la Susa, un ora? foarte mare, la marginea de?
ertului, unde conflictele dintre nomazi ?i popula?ia stabil? sunt frecvente. A?a
cum am relatat deja �n volumele precedente, Cayce aminte?te aceste conflicte atunci
c�nd descrie un extraordinar amestec de popula?ii ?i idei, �ntr-o epoc? pe care o
situeaz? pe la 8.000 �.Hr.
?iganii au avut marele merit de a-?i fi p?strat p�n? ast?zi muzica ?i dansurile
tradi?ionale. Dar cu ce pre?! Ei au dreptate: n-ar trebui s? tr?im f?r? dans
niciodat?. Cum spune faimoasa Argentina:
�Sunt servitoarea unei arte mute, care-?i caut? toate mijloacele de expresie �n mi?
carea pa?ilor, �n desf??urarea gesturilor, �n jocul mimicii. Vocabularul meu cel
mai sigur este cel care trece prin glezne, prin bra?e, m�ini, liniile corpului, tr?
s?turile fe?ei. Am pl?cerea ?i obi?nuin?a de a m? face �n?eleas? �n t?cere sau, cel
pu?in, nu adaug dec�t t?cerea mea la glasul muzicii (...)�. (Suzanne de Soye, Toi
qui dansais, Argentina..., Ed. La Bruy�re, 1993. O biografie destul de succint?,
pasionant? din toate punctele de vedere)
?i adaug?, �n cuno?tin?? de cauz?:
�Profesia m-a �nv??at s? separ, ceva mai mult dec�t ceilal?i, expresia corpului de
cea a cuvintelor. �ncerc s? v? ar?t aici c? limbajul liniilor are o existen?? la
fel de real? ca ?i cel?lalt ?i c? f?r? a �nceta s? fie simpl? ?i natural?, orice
femeie ar trebui s?-l studieze ca s? ?tie apoi s?-l foloseasc?, singur sau �mpreun?
cu cel al buzelor, ?i s? compun? astfel un personaj animat de o dubl? ?i adev?rat?
putere demonstrativ?: cea a cuv�ntului ?i cea a mi?c?rii�.
Ea nu era ?iganc?, ci doar spaniol? din sudul Spaniei (unde to?i au dansul �n
s�nge, nu numai ?iganii!). Argentina ?i-a luat acest pseudonim �ntruc�t se n?scuse
�n timpul unui turneu prin Argentina, unde p?rin?ii s?i evoluau �n spectacole de
balet, �ntor?i �n Spania, p?rin?ii au �nscris-o la Conservatorul din Madrid, unde a
�nv??at muzica, dansul ?i c�ntul.
Argentina nu era o biat? ?iganc? analfabet?; dimpotriv?: mama sa era o femeie
cultivat?, care apar?inea aristocra?iei din Cordoba. Elegan?a sa, seme?ia
aristocratic? se �mbinau cu o gra?ie tipic iberic?, iar acest amestec de cultur? ?i
instinct i-a permis s? se exprime nu numai prin limbajul gesturilor, ci ?i prin
cuv�nt:
�M? hot?r�sem s? m? dedic �n �ntregime dansului spaniol, sub toate aspectele sale.
P?rin?ii mei cuno?teau doar dansul spaniol clasic, tradi?ia numit? escuela bolera,
ai c?rei p?str?tori erau. Nu cuno?teau flamenco ?i folclorul. Am citit tot ce-am g?
sit despre acestea; r?scoleam libr?riile care-mi ie?eau �n cale, descopeream uneori
gravuri, lucruri interesante. Pentru a cunoa?te mai bine flamenco, am acceptat un
contract de scurt? durat? la un renumit cabaret din Sevilla, unde evoluau nume
mari: Macarrona, Malena etc�.
Astfel ea re�nvie tradi?ia spaniol?, care datoreaz? mult tradi?iei ?ig?ne?ti, adic?
Indiei, Egiptului, Persiei din vechime. Parisul a �nt�mpinat-o cu entuziasm ?i aici
a locuit p�n? aproape de moarte (survenit? la Bayonne, �n 1936, la numai 45 de
ani).
Uluitoarea Argentina a fost un fel de meteor: frumoas?, plin? de talent ?i. pe
deasupra, o inim? extrem de bun?, se poate vedea dup? fotografii c? era un suflet
foarte vechi. Fa?a prelung?, saturnian?, tr?s?turile fine tr?deaz? multe �ncarn?ri
de artist?. Continui s? o citez pentru c? mi se pare cea mai �n m?sur? s? exprime
sufletul dansului:
�Exist? a?adar o gramatic? a mi?c?rii. Cred c? o femeie are datoria de a cunoa?te
nu numai regulile limbii pe care o vorbe?te, ci ?i legile mi?c?rii. Exist? un mod
potrivit de a te mi?ca, a?a cum exist? unul pentru a te exprima. ?i eu spun c?
exist? gre?eli de atitudine, alur?, gest, mimic?, a?a cum exist? gre?elile de
limb?. (..) Toate femeile ar trebui s? �nve?e s? danseze. Cele mai frumoase calit??
i izvor?sc spontan dintr-un corp care danseaz?. Mintea se limpeze?te, micile
meschin?rii dispar ?i fac loc unui av�nt al �ntregii fiin?e spre frumuse?ea ideal?
�.
Este ceea ce spune ?i Cayce, dar Argentina a fost femeie, o femeie modern?, ?i o
spune mai clar:
�Dac? admite?i c? gra?ia conteaz? pentru o femeie ?i c? este unul din apanajele
sale, este evident c? dansul este cea mai bun? ?coala a gra?iei. Spun �dac?�
�ntruc�t obiceiurile sportive ?i vestimentare de ast?zi au tendin?a s? �mping? gra?
ia �n planul al doilea. De aici, ariditatea gestului ?i cruzimea liniilor.
Departe de mine g�ndul de a vorbi de r�u sportul. El aduce for?a, s?n?tatea,
franche?ea - dar o franche?e pu?in cam brut?. Pericolul s?u este c? duce la excese,
care pot fi corectate tocmai prin dans (...). Sportul creeaz? obiceiuri care, �n
ochii mei, nu sunt prea bune de �mprumutat, vreau s? spun �n afara domeniului s?u.
Nu aduce?i racheta de tenis �ntr-un salon, nu? (...) Nu v? �mbr?ca?i, la bal, ca la
golf. L?sa?i a?adar la club acest mers de preerie, care e foarte nimerit pe terenul
de golf. ?i, ca s? reu?i?i, dac? v-a?i molipsit, dansa?i!�
At�t de fascinant este acest chip sensibil al femeii ?i artistei care a fost
Argentina, �nc�t ar trebui s? cit?m integral cartea lui Suzanne de Soye. S? v? mai
spun c? pronun?a acest discurs direct �ntr-o francez? perfect? ?i plin? de gra?
ie?... Ca sufletele foarte vechi, era dotat? pentru orice! lat?, �n �ncheiere,
filosofia sa care concord? cu cea caycian?:
�Exist? fiin?e care, ca mine, consider? dansul nu numai un mijloc, ci ?i un scop;
este via?a arti?tilor care ?i-au pus fericirea ?i ambi?ia �n des?v�r?irea continu?
a operelor coregrafice. Dansul, pentru ei, devine atunci ceva care ?ine loc de
orice sau aproape orice. El reprezint? arta suprem?, aceea care este deopotriv?
muzic?, poezie, desen, sculptur?, arhitectur?. Este ca �nt�lnirea tuturor acestor
arte �ntr-un trup.
A traduce prin dans via?a omeneasc? �nseamn? a c?uta s? stabile?ti o armonie �n
care sufletul, principiul superior al fiin?ei se exprim? prin mi?c?rile corpului
(...). Dansul? E Via?a �ns??i pentru mine! �n rest, pentru c? dansul exprim? Via?a,
Via?a care este divin?, un dans sincer este �ntotdeauna un mod de dans sacru�.
A?a �l �n?elegeau spectatorii Argentinei, care o potopeau cu flori, ca pe o zei??!

2. BIBLIA DANSAT?

Cayce, mare cititor ai Bibliei, pe care o ?tia pe dinafar?, ?inea catehismul de

duminic? diminea?a. �n cursul acestei �Sunday class� (=lec?ie de duminic?), nu se
vorbea DEC�T despre Vechiul Testament, comparat cu cel Nou. Cam ca la cursurile de
�Istorie Sf�nt?� ?inute la ?colile cre?tine din Europa de alt?dat?, �ns? acestea se
inspirau dintr-o gam? mai divers? de surse spirituale, ceea ce explic? faptul c?
noi nu cuno?team Biblia at�t de bine ca americanii din �Bible Belt�. Ei sunt
speciali?ti... Cum a spus-o �nsu?i Cayce de multe ori, �n familia lui, nu se ?tia
altceva.
Edgar a adus, �n plus, toate informa?iile istorice ?i karmice oferite de propriile
sale lecturi stenografiate de secretar?. Ele erau comentate, analizate, �ndelung
studiate de el �nsu?i, cu toat? familia, uneori cu ajutorul unor prieteni teologi
(protestan?i ?i evrei).
Personajele biblice ocup? a?adar un loc esen?ial �n g�ndirea caycian?; practic, la
ele se raporteaz? ...totul! Este un lucru foarte uimitor pentru mine, ca
europeanc?. De?i familia tat?lui meu este protestant? (Biblia se citea mult �n
aceast? familie), iar eu am primit o educa?ie biblic?, am descoperit, datorit? lui
Cayce, o sumedenie de personaje ?i evenimente care nu mi-au atras aten?ia p�n? la
el. Cititorii mei risc? s? fie ?i mai surprin?i dec�t am fost eu de avalan?a
referin?elor biblice care �mp?neaz? textele lecturilor lui Cayce, paragraf dup?
paragraf, Iat? de ce, de data aceasta, z?bovesc pu?in asupra acestui subiect.

Superstarul David

Fiec?ruia dup? rangul lui... S? abord?m a?adar una din figurile-vedet? ale Bibliei,
despre care Cayce a vorbit mult �n lecturi (legat de consultan?ii care avuseser? o
�ncarnare pe vremea lui David). Un exemplu:
�Distra?i-v? a?a cum munci?i, adic? temeinic! C�nd trebuie s? v? relaxa?i, relaxa?
i-v? bine, la fel de bine ca atunci c�nd face?i contrarul, adic? v? concentra?i
asupra unui lucru (...). Fi?i �n stare s? aprecia?i frumuse?ile Naturii (...),
influen?a sa �n art?, pictur?. (...) Prin urmare, face?i ca David profetul, David
slujitorul lui Dumnezeu, c�nd spunea: �Slava lui Dumnezeu se manifest?
pretutindeni! Chiar cerurile ne arat? slava Sa, iar firmamentul dezv?luie lucrarea
Sa!�. David a fost o persoan? care aprecia frumuse?ile Naturii, tot ce fusese creat
de m�na lui Dumnezeu, tot ce ar?ta puterea Lui ?i tot ce slujea slavei Sale, �n
c�nt sau �n dans (...).
P?stra?i-v? trupul �n stare bun?, iar spiritul conectat la Frumuse?e�. (Lectura
257-53)
Tradi?ia biblic? poveste?te c? p?storul David era bl�nd cu oile sale. Poate c?
semnul s?u astrologie era Taurul, ai c?rui nativi iubesc Natura, arta, frumuse?ea
(?i sunt foarte seduc?tori)?
Deci, David, a?a rege cum era, g?sea firesc s? danseze - cum spune Biblia:
�Chivotul Domnului a fost pus �ntr-un car nou (...) iar David ?i to?i fiii lui
Israel au d?n?uit c�t puteau �naintea Domnului, c�nt�nd �n sunetul ?iterelor,
harfelor, tobelor, sistrelor ?i cimbalelor. (...) C�nd cei ce duceau chivotul f?
ceau ?ase pa?i, David sacrifica un bou ?i un berbec gras, El d?n?uia �nv�rtindu-se
c�t putea �naintea chivotului, �ncins peste coapse cu un efod de in.
Iar (...) Micol, so?ia lui David, uit�ndu-se pe fereastr?, �l v?zu pe regele David
s?rind ?i juc�nd �naintea Domnului ?i l-a dispre?uit �n inima sa. (...) Ea a ie?it
�ntru �nt�mpinarea lui ?i i-a zis: �C�t? cinste ?i-a f?cut azi regele lui Israel,
descoperindu-se �n fa?a ochilor roabelor ?i robilor s?i, cum se descoper? un om de
nimic�. ��naintea Domnului d?n?uiesc! Binecuv�ntat este Domnul, Cel ce m-a ales pe
mine �n locul tat?lui t?u ?i al casei lui �ntregi, �nt?rindu-m? c�rmuitor al
poporului Domnului, Israel. C�nta-voi ?i voi juca �naintea Domnului ?i �nc? ?i mai
mult m? voi �njosi. Voi fi �nc? ?i mai mic �n ochii t?i, iar �naintea slujnicelor
de care gr?ie?ti tu, voi fi �n cinste.
Iar Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii p�n? �n ziua mor?ii ei�. (Vechiul
Testament, Cartea a doua a Regilor, cap. 6)
Acest lucru era, pentru o evreic? din vremea aceea, suprema ru?ine!
Micol era o snoab? ?i-l dispre?uia pe p?storul cu care se c?s?torise; manierele lui
�populare� o ?ocau. Totu?i, era alegerea pe care singur? o f?cuse: Biblia ne spune
c? ea se �ndr?gostise de David ?i-l ceruse �n c?s?torie! Am g?sit acest pasaj
foarte caracteristic pentru contrastul dintre tradi?ia popular? a dansului sacru,
reprezentat? de David, ?i puritanismul aristocra?iei evreie?ti reprezentate de
Micol. �n aceast? scen?, David danseaz? �n toat? inocen?a, iar poporul, care �l
urmeaz?, �l �n?elege cum trebuie. Numai Micol consider? c? �nu se cuvine�. Pe
deasupra, arde de gelozie c�nd vede cum se uit? roabele la so?ul ei, chipe?ul ro?
covan care a r?mas etalonul fumuse?ii masculine pentru to?i ro?ca?ii iudeo-cre?
tini, de dou?zeci ?i cinci de secole �ncoace...
Alt episod biblic, mai vechi, este amintit �n lectura urm?toare, unde Cayce nu mai
evoc? un dans de inspira?ie complet religioas?, ci forma sa degenerat?.

Bacanalele sf�r?esc �ntotdeauna r?u

�Era numit astfel un dans tumultos ?i lasciv, un dezm?? �nfocat� spune dic?ionarul
meu Petit Robert, care mai adaug? faptul c? termenul este ��nvechit�!
Desigur! Pentru c? lumea nu mai danseaz?, s-a pierdut ?i prilejul de �a dansa
lasciv�. Ca s? mai po?i vedea un asemenea dans, trebuie s? pl?te?ti intrarea la
localuri de noapte specializate, unde ni?te animatoare profesioniste �i pot inspira
pe particularii lipsi?i de tehnic? ?i imagina?ie. Mai sunt spectacolele de cabaret,
unde evolueaz? dansatori de meserie - mul?i dintre ei ating�nd perfec?iunea acestei
arte (de exemplu, la Lido). C�nd se raporteaz? la frumuse?ea adev?rat?, aceast?
perfec?iune a gesturilor corpului, a costumelor, a muzicii se afl?, evident, cu mii
de co?i deasupra casetelor, filmelor ?i spectacolelor de joas? spe??, ale
pornografiei industriale!
Cuv�ntul �bacanal?� caracterizeaz?, �n limba noastr?, o rud? deocheat? a dansului
religios. Cuv�ntul vine din latinescul Bacchanalia, s?rb?torile ?inute �n Roma
antic?, dup? modelul Dyonisiilor grece?ti (Dyonisos era numele grecesc al aceluia?i
zeu). Aceste s?rb?tori aveau loc noaptea, �n sunetul tobelor ?i cimbalelor. La
�nceput participau numai femeile, adic? bacantele, preotesele lui Bacchus. Ini?ial
a fost vorba de o veritabil? liturghie religioas?. �Bacantele� umblau pe str?zi, cu
tor?e aprinse, cu coroan? de ieder? peste p?rul despletit, cu ciorchini prin?i de
ve?minte, ?in�nd �n m�n? �tirsul� (Baston �nf??urat cu frunze de ieder? sau vi?? de
vie, care avea �n cap?t un con de brad, atribut al lui Bacchus. Se vede originea
nordic? ?i celtic? a acestor tradi?ii (iedera ?i bradul nu coboar? mai jos de
Mediterana)), care-l evoca pe Bacchus, ?i strigau �Evohe!�: Apoi, c?tre 198 �.Hr.,
etruscii ?i campanezii (str?mo?ii napolitanilor) au introdus ?i b?rba?ii. Be?ia,
orgia, provocarea deveniser? regul?. Astfel c? �n 187 �.Hr., Senatul roman abole?te
bacanalele, devenite un adev?rat scandal public.
�Bacanala� evoc? spectacolul unei mul?imi aflate �n s?rb?toare, care treptat, sub
influen?a alcoolului, trece spre nebunia colectiv? ?i aproape �ntotdeauna, violen?a
sexual? - fenomen sociologic care a existat �n toate civiliza?iile antice.
Dansatorii, sub efectul muzicii care love?te chakrele (adic? glandele endocrine
majore) ?i sub efectul vinului sau al diverselor droguri, intr? �n trans?. C�nd se
produce astfel disocierea celor trei corpuri (fizic, mental, spiritual), fiin?a
uman? se ap?r? mai greu de invadatorii invizibili. �n trans?, dansatorii sunt
�invada?i� de entit??i descarnate, distructive sau satanice, care-i manipuleaz?
total. Dac? noi am uitat fenomenul, �n schimb civiliza?iile antice �l cuno?teau
foarte bine. Transa colectiv? (practicat? p�n? la� o dat? recent? �n Africa) a fost
folosit? �n scop terapeutic - ?i era foarte eficient?. Dar trebuia un conduc?tor de
joc, con?tient ?i foarte stabil din punct de vedere moral (marele vraci al satului,
preotesele, ?amanii etc.), pentru a canaliza aceste energii puternice ?i a
�mpiedica devia?iile. Lectura de mai jos evoc? o bacanal? din timpul Exodului,
�Lungul Mar?� al evreilor �n Sinai. F?cut? pentru consultanta 3621, o pu?toaic? de
8 ani (a c?rei familie nici nu b?nuia ce imagini cu palmieri se ascund sub genele
de m?tase!), aceast? lectur? poveste?te vie?ile anterioare ale copilului:
��ntr-o �ncarnare precedent?, ea tr?ia �n ?ara Sf�nt?, fiind �ntre cei care c?l?
toreau din Egipt �n ?ara Sf�nt?. Entitatea se n?scuse �n de?ert; ?i, �n copil?rie,
a tr?it �n vremea r?zmeri?elor de pe Muntele Sinai. [ceea ce dateaz? lectura la
timpul lui Moise ?i al Exodului]. Aceste amintiri au marcat profund entitatea, c?ci
b?rba?ii ?i femeile de atunci au uitat lec?ia dat? de Domnul, c�nd a vorbit pe
v�rful Muntelui [Sinai]. Legile divine au fost uitate foarte repede ?i lumea s-a
dedat la orgii care se �ncheiau cu bacanale ?i provocau violen?e - apoi moartea
multora dintre ei, �n chinuri, necaz ?i disperare.
Astfel ai venit pe lume aici [din acea traversare a de?ertului cu evreii] ?i vei
avea de suportat consecin?ele �n cariera de dansatoare; vei trece prin �ncerc?ri
fizice ?i mentale, �n cursul deprinderii acestei meserii. Dar, ca balerin?, vei
putea s? progresezi �n cel mai moral mod ?i s?-?i desf??ori talentele �n cel mai
amplu mod.
Numele t?u �n via?a aceea era Smethele.
Cu o via?? mai �nainte, tr?iai �n Egipt, �ntr-o perioad? de imigrare: se iveau mul?
i str?ini, atra?i acolo de primirea unei �nv???turi spirituale. Erai, pe atunci, o
prin?es? venit? din ?inutul Saad, ca s? studiezi �n Templul Frumuse?ii. Ai lucrat
acolo pentru a dob�ndi o preg?tire practic?. Apoi, ai dus aceste cuno?tin?e �n ?ara
ta, �mpreun? cu idealurile religioase �nv??ate �n acest Templu egiptean. Te-ai
ocupat mai ales de tot ce avea leg?tur? cu dansul, �ntruc�t acesta f?cea parte din
�nv???turile �mp?rt??ite de profesorii din Templul Frumuse?ii.
Numele t?u, �n via?a aceea? Teck-Kelum. Erai frumoas? la trup, dar aveai ?i un
suflet frumos ?i idealuri frumoase. Ast?zi, vei putea s? progresezi mult aplic�nd
aceste �nv???turi str?vechi ?i continu�nd activit??ile de atunci�. (Lectura 3621-1)
Iat?, deci, o �entitate� care c�?tigase totul �ntr-o magnific? via?? indian?.
Studiile sale �n Egipt �i orientaser? via?a �ntr-o direc?ie complet pozitiv?. Nu
prea se explic? degringolada moral? ulterioar?, din �ncarnarea evreiasc?. Sau poate
c? da: influen?a contextului a fost hot?r�toare. Un copil singur, chiar cu �o fire
bun?� - adic? av�nd din vie?ile anterioare no?iunea clar? de bine - rareori poate
lupta �mpotriva unei atmosfere perverse. De aici, marea r?spundere care ne revine
fa?? de tineri!
Iat? o secven?? a acestei atmosfere de r?zvr?tire, v?zut? prin prisma Bibliei:
�V?z�nd �ns? poporul c? Moise �nt�rzie a se pogor� din munte, s-a adunat la Aaron ?
i i-a zis: �Scoal? ?i ne f? un dumnezeu care s? mearg? �naintea noastr?, c?ci cu
omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din ?ara Egiptului, nu ?tim ce s-a
�nt�mplat.� Aaron le-a r?spuns: �Scoate?i cerceii de aur din urechile femeilor
voastre, ale feciorilor vo?tri ?i ale fetelor voastre ?i-i aduce?i la mine� (...)
Aaron a topit aurul �ntr-un tipar ?i a turnat un vi?el. Iar ei au strigat: �Iat?,
Israele. Dumnezeul t?u!� (...) A doua zi s-au sculat ei de diminea?? ?i au adus
arderi de tot ?i jertfe de pace. Apoi a ?ezut poporul de a m�ncat ?i a b?ut ?i pe
urm? s-a sculat s? petreac?. ?i c�nd Moise, cobor�nd din Sinai, se apropia de tab?
r?, a v?zut vi?elul ?i jocurile�. (Vechiul Testament, Exodul, 32)
Atunci ?i-a dat seama c? nu mai putea st?p�ni mul?imea dezl?n?uit?, c?reia Aaron �i
�ng?duise idolatria. Bacanala a degenerat �n lupte fratricide, �n urma c?rora au
pierit vreo trei mii de oameni. Fiii lui Levi s-au adunat l�ng? Moise, iar el le-a
poruncit s? ucid? to?i r?zvr?ti?ii, secer�nd tot ce era de prisos! �n continuare,
afl?m c? Yahve a pedepsit poporul pentru c? ?i-a f?cut idol de aur, iar pedeapsa se
va repeta la fiecare r?zvr?tire a israeli?ilor! Cayce vorbe?te �n lectura sa de
�moartea multora dintre ei �n chinuri, necaz ?i disperare�. R?zboiul civil nu e
niciodat? ceva pl?cut! Pe l�ng? fanatism, apar r?zbun?rile personale sau �n numele
drept??ii, iar partizanii se dedau la cele mai cumplite atrocit??i. De altfel, se
repet? mereu acela?i scenariu: este suficient s? privim fosta Iugoslavie.
Iat? de ce - av�nd nevoie de r?scump?rare - aceast? feti?? se va re�ncarna �n ?ara
pe care n-a putut-o cunoa?te �n timpul Exodului. Ne amintim c? to?i rebelii au
murit �nainte de a intra �n ?ara Sf�nt?, ca pedeaps? pentru purtarea lor. Moise
�nsu?i n-a avut dreptul s? z?reasc? aceast? ?ar? dec�t o singur? dat?, de la mare
dep?rtare, �nainte de a muri!
Iat? de ce Cayce. care nu las? nimic la �nt�mplare, repet? expresia �?ar? Sf�nt?�
(�Holy Land�), la �nceputul lecturii 3621-1. La urma urmei, de ce folose?te el
aceast? denumire: �P?m�nt Sf�nt�? �nseamn?, oare, c? acest ?inut a fost mereu
foarte special? Ozeneuri, �caruri cere?ti�, �ngeri, ini?ia?i ?i mae?tri... se pare
c? aceast? regiune a atras �ntotdeauna manifest?rile extraterestre. De altfel,
tradi?ia afirm? c? Adam ar fi fost �ngropat pe Muntele Calvarului (de aici ?i
numele de Golgota, �locul c?p??�nii�). Crucea lui Christos ar fi fost �nfipt?
deasupra craniului lui Adam. Aceast? colin? a fost ?i regatul lui Melchisedech,
personaj misterios care �nu s-a n?scut, nici n-a murit�:
�Regele-preot al Salemului, care a venit pe lume materializ�ndu-se din el �nsu?i ?i
s-a dematerializat prin acela?i proces, care a venit �n perfec?iune, ca Enoch, care
a binecuv�ntat pe Avraam (?i care �n realitate era) Christos, mesagerul, care a
venit �n toate timpurile, sub numele de lisus, o dat? (...), sub numele de
Melchisedech, alt? dat?�. (Lectura 991-1)
�n fine, ce ?ar? extraordinar?, plin? de magie ?i mistere, aceast? �?ar? a F?g?
duin?ei�, la care o visau to?i evreii! Ca s? vad?, �n sf�r?it, �?ara unde curge
lapte ?i miere� (cum o nume?te Biblia!), micu?a Smethele a trebuit s? treac? prin
moarte ?i rena?tere.
�Entitatea s-a re�ncarnat �n tara �n care �nv???torul [Iisus] a mers pe P?m�nt ?i a
fost sacrificat ca Miel divin. Totu?i, entitatea a g?sit acolo speran?a, �n pofida
fricii. Ea a urmat mul?imea �nfl?c?rat? de f?g?duin?ele �nv???torului �n ziua de
Rusalii ?i care-?i exprima bucuria dans�nd (...). Ea a dansat astfel �mpreun? cu
ceilal?i, ca s?-?i manifeste fericirea pentru faptul c? �nv???torul a r?spuns
trimi?�nd Duhul Sf�nt s? c?l?uzeasc? Omul de acum �nainte. Nu uita nicic�nd aceast?
f?g?duin??, p?streaz-o �n tine. ?ine minte acest lucru - mai important dec�t toate
-, c? Duhul Sf�nt este mereu �n preajma celor ce-L caut? pe Domnul. Entitatea, �n
epoca aceea, se numea Ruth ?i tr?ia �n familia unei surori a lui Petru�. (Lectura
3621-1)
N?sc�ndu-ne din nou, venind �ntr-o nou? �ncarnare, g?sim �n fine lucrul la care am
sperat, zadarnic, �n via?a precedent?. Nu e minunat?
S? ne �ntoarcem la Moise. Ei bine, sarcina lui nu era deloc u?oar?. Ca s? conduc?,
prin de?ert, un popor �ntreg, care se ridica la tot pasul �mpotriva autorit??ii
sale, a trebuit s? devin? mai aspru. Pe scurt, ca s?-?i poat? ?ine turma �n fr�u, a
fost obligat s? o sperie cu un Dumnezeu-jandarm. Cayce �l �ntreab? pe unul din
consultan?ii s?i:
�Cine e Dumnezeul t?u? Nu este Dumnezeul m�nios, �nf??i?at de Moise; nici Dumnezeul
biruitor asupra du?manilor t?i, �nf??i?at de David. Prive?te-l, mai bine, a?a cum
L-a �nf??i?at Christos: un tat? bun, plin de iubire, mil? ?i dreptate�. (Lectura
262-100)
Mesajele ?colii spirituale din Borup, de care am mai vorbit (�n Souvenirs de nos
vies ant�rieures ?i mai devreme �n acest volum), relateaz? astfel misiunea ?i gre?
elile s?v�r?ite de Moise:
�Viziunile lui Moise ?i contactul spiritual pe care l-a avut constituie un pas
�nainte, o cotitur? (�n Istoria Omului], C?ci Moise a aflat din exterior, prin
imagini, cum s-a desf??urat �ntregul proces al Crea?iei. De asemenea, el a fost
deplin con?tient c? principiul uciderii era r?u ?i a exprimat ?tiin?a sa �n Cele
Zece Porunci. Dar, �n acela?i timp, ?i-a dat seama de faptul c? oamenii acelei
epoci nu erau �n stare s? urmeze legile sale (...). Numai el a putut s?-i fac? pe
evrei s? �n?eleag? c? nu trebuia s? se sacrifice unii pe al?ii, nici s?-?i
sacrifice copiii, nici s? creasc? copii �ncuib�ndu-le ideea unui sacrificiu
voluntar pe altare, pentru zei inexisten?i!
Dar �ncerc�nd s?-i fac? pe evrei s? renun?e la principiul sacrificiului uman, a
sf�r?it prin a se �mpotrivi celorlal?i membri ai tribului s?u, �ntr-o lupt?
violent? pentru putere Aceast? lupt? pentru putere a avut urm?rile cele mai
nefaste, c?ci, pentru a face fa?? for?ei folosite �mpotriva sa, Moise a fost
obligat s? fac? ?i el uz de for?? Moise era str�ns legat de cei din tribul s?u, dar
tr?ia desp?r?it de ei. Dup? lupte foarte grele ?i folosind mijloacele cele mai
radicale, Moise a reu?it s?-i dezbare pe evrei de sacrificiile umane (...). �ns?
dup? moartea sa, ei s-au �ntors la acest obicei�. (?coala din Borup, al 3-lea
caiet, scrisoarea nr. 4, din 7 mai 1968)
Iar Christos, care dicteaz? acest mesaj, adaug?:
�Acolo unde Moise a renun?at ?i a opus violen?ei ?i crimei tot violen?? ?i crim?.
Eu am demonstrat principiul Iubirii, p�n? la limita sa extrem? ?i logic?, ?i am
cerut iertare pentru cei care urmau principiul violen?ei ?i al crimei�.
Prin urmare, iat? de ce Moise n-a avut dreptul s? intre �n �Tara Sf�nt?�!
�n fine, �n �ncheierea acestei lecturi, dup? via?a contemporan? cu Christos, Ruth
se va re�ncarna �n timpurile moderne, c�nd va fi muzician? �conectat? la muzica
sferelor celeste. Va c�?tiga mult, moralice?te, �n aceast? �ncarnare, sub numele de
Jane Page...�, �nainte de a se re�ncarna �nc? o dat?, �n 1936, �n Statele Unite, �n
consultanta nr. 3621 a lui Cayce!

La nunta din Cana, s-a dansat

Louise Brissette, personalitate a filmului canadian, m-a rugat s? detaliez via?a

lui Iisus �n volumul al IV-lea. Sunt fericit? s? pot r?spunde aici, m?car �n parte,
rug?min?ii sale.
Cum am mai spus, �n familia lui Cayce, toat? cultura se baza pe Biblie. Spre
deosebire de ceea ce se petrece �n Europa, unde tradi?ia religioas? este mult mai
diversificat?, �n aceste cercuri de americani sadea, care nu cuno?teau altceva
dec�t Biblia protestant?, aveau succes lecturile despre Vechiul ?i Noul Testament.
Familia Cayce ?i prietenii au hot?r�t deci s? pun? o serie de �ntreb?ri pentru a-?i
aprofunda cuno?tin?ele biblice. Adres�ndu-se so?ului adormit pe un divan, Gertrude
Cayce anun??:
�C?ut?m de data aceasta, prin acest �canal� de informare [Cayce adormit], s?
complet?m relatarea istoric? din Biblie, ca s? o interpret?m mai bine�.
Astfel, seria de lecturi regrupate la num?rul 5749 n-a fost f?cut? la cererea unei
persoane oarecare, ci la cererea unui grup (fie Norfolk Study Group, fie Glad
Helpers sau Norfolk Healing Group, adic? unul din grupurile (Grupuri locale,
fondate la ini?iativa lui Cayce. V. ?i M. E. Puryear, Edgar Cayce, techniques de
gu�rison par la priere, Ed. du Rocher, 1998) de vindecare prin rug?ciune evocate
mai sus. �n lecturile 5479, i se pun lui Cayce extrem de multe �ntreb?ri exacte, a?
a cum vom vedea. Cine ce era �n Evanghelii (uneori se confund? unele nume ebraice)?
Cine ce f?cea? Cum ar?tau oamenii, casele, peisajele? �Cum era vremea� �n ziua Nun?
ii din Cana? etc...
Or, aceste �ntreb?ri nu sunt de azi, de ieri; deja s-au dat ?i r?spunsuri. Un mare
num?r de mistici catolici l-au descris pe Christos ��n direct� (cum face Cayce)!
Anne-Catherine Emmerich, Marie d�Agreda, Catherina de Sienna, ca s? cit?m doar
numele cele mai cunoscute. Exist? o gr?mad? de informa?ii adunate de secole �n
profe?iile ?i revela?iile particulare - care continu? ?i ast?zi (ca mesajele ?colii
din Borup, �n Danemarca, de care tocmai am vorbit). �n Fran?a, �n Anglia, �n
Germania, �n Italia, �n Spania, �n Elve?ia, �n Belgia, �n Austria... at�?ia mistici
L-au �v?zut� ?i �auzit� pe Christos, au povestit faptele sale extraordinare! (�l
amintim aici pe celebrul preot italian Pellegrino Emetti, care, �mpreun? cu un grup
de 12 fizicieni, a inventat un aparat pentru fotografierea evenimentelor din trecut
(de pild?... patimile lui Christos). Fiind prea incomod?, inven?ia a fost trecut?
sub t?cere. V. revista italian? �Nonsiamosoli�, care a publicat o parte din aceste
extraordinare �arheo-fotografii�) Spusele lui Cayce nu vor fi o noutate pentru
cititorii care sunt familiariza?i cu aceast? tradi?ie mistic?. Singurul element cu
adev?rat inedit este integrarea re�ncarn?rii �n biografia lui Christos...
La aceast? enorm? acumulare de documente �psi�, se adaug? lucr?rile istorice
publicate recent, �n special cele despre mediul esenian c?ruia �i apar?inea
Christos. Lucr?ri excelente pe aceast? tem? apar �n fiecare an, de aceea ne putem
face o imagine precis? a familiei, persoanei ?i �nv???turilor lui Christos. Cine
le-a citit nu se va mira de lectura care urmeaz? ?i care m- a interesat datorit?
dansului - Nunta din Cana, povestit? de profetul din Virginia Beach.
Una din persoanele de la �Norfolk Study Group� - care, �n cursul unei vie?i
anterioare, a avut o str�ns? leg?tur? cu via?a lui Christos �n Palestina - este
deosebit de interesat?:
�Am citit c? prima minune relatat? de evangheli?ti a fost preschimbarea apei �n
vin, la Nunta din Cana. Entitatea ar dori s? afle detalii: de pild?, cum era
vremea? Cum se numeau mirii? Ce se m�nca ?i se bea acolo? La ce [instrumente] se
c�nta? ?i ce se dansa?
- O mare parte a acestor detalii, �n mod sigur, au fost �nl?turate�.
�ntr-adev?r, Cayce estimeaz? c? Evangheliile au fost forfecate �n stil mare! De
aceea, �i d? consultantei o sumedenie de detalii:
�T�n?ra mireas? era o rud? a mamei lui lisus, care a preg?tit nunta, a?a cum era
obiceiul pe atunci (...). Tradi?ia cerea ca masa de nunt? s? cuprind? miel fript,
cu zarzavat, ?i p�ini speciale, f?cute dup? legea lui Moise, credin?a lui Moise ?i
prescrip?iile mozaice (...). Obiceiul cerea ca vinul s? curg? �n valuri. Era �n 3
iunie (cum am spune ast?zi) ?i erau, din bel?ug, flori ?i roade ale c�mpului (...).
Ziua fusese frumoas?, seara c?ldu?? era luminat? de luna plin?. Mesenii b?user?
mult, ajung�nd �n culmea veseliei. Dansurile? Se adunau s? danseze �n cerc, dup?
obicei - nu numai �n acea ?ar? de atunci, ci ?i �n ?ara dumneavoastr?, ast?zi, c�nd
aceste tradi?ii au revenit �n vog?... ?i iat? de ce au �nceput s? se termine
rezervele de vin..�. (Lectura 5746-15)
Am c?utat �n Visions d'Anne Catherine-Emmerich / Viziunile lui Anne-Cathenne
Emmerich ceea ce spunea vizionara despre aceste dansuri pe care le vedea (�n extaz)
la Nunta din Cana (Librairie Tequi, Editeur, Paris, 1951, vol. I, p. 329 ?i urm?
toarele):
�Nunta a �nceput cu o mas? ?i cu dansuri Dansul se executa �n sunetele muzicii
instrumentale interpretate de copii, care, la intervale regulate, c�ntau �n cor.
To?i [nunta?ii] aveau �n m�n? batiste, de care se prindeau b?rba?ii ?i fetele c�nd
se adunau s? danseze �n ?ir sau �n cerc; dar nu se atingeau niciodat?. Mirele ?i
mireasa dansau mai �nt�i singuri, apoi to?i dansau �mpreun?. Fetele, cu fa?a pe
jum?tate acoperit?, purtau ve?minte lungi �n spate, iar �n fa??, u?or ridicate,
cu ?nururi. Nu s?ltau, nici nu s?reau ca la dansurile de ast?zi; era mai degrab? un
mers �n diverse direc?ii, �nso?it de mi?c?ri ale bra?elor, capului ?i corpului,
dup? ritmul muzicii. Asta mi-a amintit de gesturile pe care le fac, la rug?ciune,
evreii din secta fariseic?; dar totul era gra?ios ?i decent. Nici unul din viitorii
apostoli nu a intrat �n dans; totu?i, Natanail, Obed, Ionatan ?i al?i ucenici au
intrat. Apoi au dansat numai fetele; totul se s?v�r?ea �ntr-o ordine admirabil? ?i
degaja o bucurie calm?�.
Pu?in mai departe, Anne-Catherine Emmerich descrie o petrecere dat? de Maria-
Magdalena �nainte de convertirea ei, pe c�nd organiza recep?ii fastuoase, la care
se �nghesuia lumea (...?i semi-lumea!) de atunci:
�Am mai v?zut o petrecere la Magdalum (Castelul Mariei-Magdalena, de la care �i
vine numele �Maria din Magdalum�. �n limba latin?, �Maria Magdalena� (traducere din
aramaic?) o denume?te pe cea mai mic? sor? a lui Laz?r, dup? locul de re?edin??
(Magdalum). Forma provensal? �Maguelonne� este mai aproape de original, ca
personajul �nsu?i de provensali: ne amintim c? Maria-Magdalena s-a retras �n mun?ii
din Saint-Baume, l�ng? Aix, unde a tr?it 33 de ani �n singur?tate. Ea a murit �n
bra?ele compatriotului s?u, episcopul Sf. Maximin, care a �ngropat-o acolo, �n
locul care poart? ast?zi acest nume. Din acest motiv, ea a devenit una din marile
sfinte patroane ale Proven?ei. V. vol. II, p. 168.) (...) unde dansau multe
persoane, �ntr-o �nc?pere mare, minunat? (...), �mpodobit? cu oglinzi, astfel �nc�t
dansatorii s?-?i poat? vedea toate mi?c?rile (...). Societatea adunat? la Magdalena
reunea femei ?i fete u?oare ?i frivole, mondene ?i emancipate, ofi?eri, aventurieri
?i func?ionari din Magdalum. Dansul lor nu era ca al nostru, s?ltat ?i �nv�rtit,
era un fel de menuet. Treceau unii �n mijlocul celorlal?i, cu un pas u?or, cu mi?c?
ri gra?ioase ale capului, m�inilor ?i �ntregului corp. De?i p?rea acceptabil ?i
cuminte, acest dans era totu?i voluptos ?i putea s? exprime toate felurile de
pasiuni�. (Visions d�Anne-Catherine Emmerich, op. cit., p. 408)

Dansuri pe care e mai bine s? le uit?m

Dansul poate fi practicat �n bine ?i �n r?u... Iat? �nc? o lectur? care evoc?
prostituarea dansatoarelor din antichitate. O alt? fat? l-a �ntrebat pe Cayce:
�De ce �mi place s? c�nt ?i s? dansez? Ar fi bine s? fac studii �n aceast? direc?
ie?
- Asta vine din experien?ele vie?ilor anterioare, din Grecia ?i Roma. �ns? acestea
sunt ni?te c?i care v-ar duce la e?ec. Alege?i mai bine drumul auster, care se va
dovedi tot mai u?or pe m?sur? ce ve?i �nainta pe calea ajutor?rii celorlal?i�.
(Lectura 2632-1)
Continuarea lecturii este mai sever?:
�Amigdalele �mi blocheaz? corzile vocale?
- Nu vedem aici nici amigdale, nici corzi vocale. Ceea ce ne intereseaz? este via?a
dumneavoastr? spiritual?...
- La care not? muzical? vibrez cel mai bine?
- �n bine sau �n r?u? �n bine, cele care vin din corurile cere?ti (V. lucrarea mea
Edgar Cayce, gu�rir par la musique / Edgar Cayce, vindecarea prin muzic?, Ed. du
Rocher, p. 136); �n r?u, cele care vin de la �luminile care str?lucesc� �. [Cayce
sub�n?elege: nu orice str?luce?te este aur...]
�?i ce-mi recomanda?i �n timpul liber?
- Pe Christos!� (Lectura 2632-1)
Iat? pe cineva pus la punct... La ?aisprezece ani, fata nu viseaz? dec�t s? str?
luceasc? sub luminile rampei: Cayce �ncearc? s?-i scoat? g?rg?unii din cap. Dansul
�i apare ca un vis roz, f?r? s? �ntrez?reasc? realitatea dur? a acestei meserii; ea
nu-?i d? seama c? dansul este un fel de sacerdo?iu, o munc? zilnic? sus?inut?,
pentru care nu este preg?tit?. C�t prive?te vocea, ea crede c? scoaterea
amigdalelor i-ar deschide calea spre Oper?... pe c�nd aceasta este una dintre cele
mai grele cariere cu putin??! Ve?i remarca discre?ia lui Cayce c�nd se refer? la
�experien?ele vie?ilor anterioare, din Grecia ?i Roma�. M-am obi?nuit destul de
mult cu dragul Edgar, ca s?-mi dau seama c? atunci c�nd nu spune nimic, nu e nimic
bun de spus (ceea ce sugereaz? continuarea dialogului)!
�n antichitate, pe l�ng? formele de prostitu?ie cunoscute ast?zi, exista prostitu?
ia sacr?, un lucru complet necunoscut nou? (f?r? �ndoial? pentru c? sacrul nu mai
are c?utare �n Occident!) La �nceput, c�nd multe civiliza?ii nu concepeau
monogamia, ca ast?zi, era �ng?duit? pluralitatea partenerilor. La unele popoare,
unirea femeii cu b?rbatul, �mbr?c�nd un caracter sacru, avea loc �n cadrul unei
liturghii a fecundit??ii, �n timpul unor s?rb?tori legate de anotimp sau �n
permanen??, �n temple. Cel?ii au s?rb?torit astfel �Focurile de Belen�, a c?ror
amintire ne-a r?mas �n �Focurile de Sf�ntul Ion�.
Aceste ritualuri sexuale, numite �prostitu?ie sacr?� de c?tre istorici ?i etnologi,
sunt atestate pretutindeni �n civiliza?iile antice ?i primitive.
Ceea ce ne ?ocheaz? ?i mai mult este denaturarea care s-a produs din momentul c�nd
prostitu?ia sacr? s-a exercitat �ntr-un context de sclavagism sexual, violen?? ?i
sacrificii umane. Biblia denun?? ne�ncetat �nelegiuirile� cultului lui Moloch, al
Baal-ilor fenicieni ?i al altor zei mediteraneeni vechi. De fapt, parcurg�nd
textele, avem impresia c? �prostitu?ia sacr?� a dus mereu direct la prostitu?ie,
iar dansatoarele sacre deveneau curtezane.
Confuzia de gen �ntre dou? dintre cele mai vechi meserii din lume nu dateaz? de
acum:
�Fiica Marelui Preot adjunct se dedicase slujirii �n Templu, ca dansatoare. Or ea
dansa �naintea Regelui, �n timpul slujbei ?i astfel a ob?inut favorurile regale�.
(Lectura 341-9)
Pasul de la sacru la profan a fost f?cut c�t ai clipi... Ispita era prea mare!
Aceast? dansatoare, numit? Isris, era �mai frumoas? dec�t toate celelalte. �ntre
fiicele preo?ilor, era una din favoritele Regelui, ei revenindu-i desf?tarea lui ?i
a Sfatului s?u�. (Lectura 2294-148)
Vedem c? Isris dep??ise cadrul profesional, �dansul sacru cu obiectiv terapeutic�!
Templul cu pricina este Templul Frumuse?ii, de care am amintit deja. �n lectur?
apare cuv�ntul �entertaining�, altfel spus, arta sau meseria de a distra VIP-
urile... E vorba de o �dansatoare� �n sensul �Belle Epoque� al termenului (c�nd b?
tr�nii domni boga?i cheltuiau averea familiei pentru ochii frumo?i ai unei
�leoaice� de pe Bulevard!)
�n lectura de mai sus, Cayce poveste?te un episod al istoriei egiptene de acum
12.000 de ani. Cazul de prostitu?ie este cu at�t mai clar cu c�t biata balerin? o
face sub constr�ngere, f?r? voia ei. I s-a dat sarcina de a-l seduce pe Marele
Preot Ra-Ta.
�Nu din voia ei, ci �mpins? de membrii Sfatului Regal. Ace?tia �i persecutau
tribul, pe care ea �l ocrotea prin activit??ile sale [datorit? sprijinului regal]�.
(Lectura 2294- 148)
Ne amintim c? Ra-Ta a c?zut cu ochii �nchi?i �n capcan? ?i a devenit iubitul
preafrumoasei Isris, �n condi?iile �n care el �nsu?i instituise regula monogamiei
c�t fusese conduc?torul ??rii. �n virtutea acestui pas gre?it (dac? pot folosi
cuv�ntul �virtute�!...), a fost izgonit din Egipt �mpreun? cu concubina.
�[Faraonul] de?i �ntristat, ?i-a ascultat �n cele din urm? sfetnicul, cel care a
reu?it s? ob?in? exilul [cuplului scandalos, Ra-Ta ?i Isris]�. (Lectura 294-149)
Observa?i c? termenul englezesc �dancer�, folosit aici de Cayce, �nseamn? chiar
dansatorul/dansatoarea profesionist/?. Dar c�nd se folose?te termenul �danseuse�
(�n francez? �n text), se dep??e?te cadrul strict profesional, ad?ug�nd-se alte
argumente comerciale...

�De-ar mai z�mbi o dat? Ioan Botez?torul�

�De-armai z�mbi o dat? Ioan Botez?torul, / M?rite, mai abitir ca serafimii a? d?n?
ui (Alcools, Apollinaire, pag. 62, NRF Gallimard.)�, spune Salomeea c�nd �?i d?
seama c? Ioan Botez?torul chiar a fost decapitat... la cererea ei! Sau, mai exact,
la cererea mamei sale, Irodiada - cum ne poveste?te Evanghelia dup? Matei:
�C?ci Irod, prinz�nd pe Ioan, l-a legat ?i l-a pus �n temni??, pentru Irodiada,
femeia lui Filip, fratele s?u. C?ci Ioan �i zicea lui: Nu ?i se cuvine s-o ai de
so?ie. ?i voind s�-l ucid?, s-a temut de mul?ime, c?-l socotea pe el ca prooroc.
Iar pr?znuind Irod ziua lui de na?tere, fiica Irodiadei a jucat �n mijloc ?i i-a
pl?cut lui Irod. De aceea, cu jur?m�nt i-a f?g?duit s?-i dea orice va cere. Iar ea,
�ndemnat? fiind de mama sa, a zis. �D?-mi, aici pe tipsie, capul lui Ioan Botez?
torul.� ?i regele s-a �ntristat, dar pentru jur?m�nt ?i pentru cei care ?edeau cu
el la mas?, a poruncit s? i se dea. ?i a trimis ?i a t?iat capul lui Ioan, �n
temni??. ?i capul lui a fost adus pe tipsie ?i a fost dat fetei, iar ea l-a dus
mamei sale�. (Evanghelia dup? Matei, 14, 3-11)
Aceasta este versiunea Bibliei... care nu spune nic?ieri, de altfel, c? gravisimul
Ioan Botez?torul ar fi z�mbit, chiar ?i frumoasei Salomeea! C?ci proorocului nu-i
pl?ceau femeile, se temea de ele! Iat? ce spune Cayce �n �cursul� s?u biblic:
�Cum am v?zut �n lec?iile precedente, se �nt�mpl? ca purificarea �eului� s? impun?
�nfruntarea mor?ii. Cu alte cuvinte, pentru Ioan Botez?torul, era obligatoriu s?
moar? �n acest mod, ca s? c�?tige trezirea spiritual? de care avea nevoie (...).
Ioan a?tepta ca lisus, despre care spusese c? este M�ntuitorul, s?-l salveze de la
moartea fizic?. Dar prin aceast? moarte a putut Ioan s? fac? fa?? repara?iei
karmice a propriilor sale gre?eli. Asta a fost, pentru Ioan Botez?torul, crucea
lui�.
?i care au fost gre?elile �naintemerg?torului? Dup? Cayce, �ntr-o via?? anterioar?,
fusese profetul Ilie. �n urma conflictului care l-a opus celor patru sute cincizeci
de preo?i ai lui Baal, ocroti?i de regina Izabela, el a reu?it s?-l conving? pe
regele Ahab, so?ul Izabelei, s?-i permit? organizarea unei �ntreceri a proorocilor.
Jertfelnicele erau preg?tite, ca ?i bie?ii vi?ei destina?i jertfei. ?i apoi,
proorocii au �nceput s? se roage, invoc�nd focul Cerului. Cei patru sute cincizeci
de preo?i ai lui Baal n-au avut succes: Baal se f?cea c? nu-i aude! (�?i au luat ei
vi?elul care li s-a dat ?i l-au preg?tit ?i au chemat numele lui Baal de diminea??
p�n? la amiaz?, zic�nd: �Baale, auzi-ne!� Dar n-a fost nici glas, nici r?spuns. ?i
s?reau �mprejurul jertfelnicului pe care-l f?cuser?.
Iar pe la amiaz?, Ilie a �nceput s? r�d? de ei ?i zicea: �Striga?i mai tare, c?ci
doar este dumnezeu! Poate st? de vorb? cu cineva sau se �ndeletnice?te cu ceva, sau
este �n c?l?torie, sau poate doarme; striga?i tare s? se trezeasc?!� (Vechiul
Testament, III Regi, cap. 18, 27-28) (N.tr.)) Seara, Ilie a preg?tit ?i el un
jertfelnic ?i a pus s? fie udat cu ap?, ca s? fac? dovada mai concludent?. Apoi a
�nceput s? se roage, invoc�ndu-l pe Yahve, Dumnezeul lui Israel: la a doua rug?
ciune, rugul s-a aprins. Regele Ahab, convins de data aceasta c? Yahve este mai
presus de Baal, s-a dat de partea lui Ilie - care a prins, din zbor, ocazia de a
cere moartea imediat? a celor patru sute cincizeci de preo?i ai lui Baal, nici mai
mult, nici mai pu?in! Apoi, Ahab a alergat la palat s?-i povesteasc? Izabelei toat?
�nt�mplarea. Regina s-a �nfuriat cumplit pe Ilie ?i s-a jurat c? o s?-l ucid? de
cum �l va prinde... C?ci �ntre timp proorocul disp?ruse: �C�nd a auzit Ilie
aceasta, s-a sculat ?i a plecat, s?-?i scape via?a sa (...)�.
De ce se temea? De moarte, desigur (pentru asta nu trebuie s? fii prooroc...),
dar ?i mai tare de regina Izabela. Dup? Cayce.
�Ilie avusese t?ria s?-i �nfrunte pe cei patru sute de preo?i ai lui Baal, dar nu
cuteza s? �nfrunte m�nia Izabelei. Primise porunc? s?-i ucid? pe proorocii lui
Baal? Biblia nu spune, �ns? el a f?cut-o. F?r? �ndoial?, a fost m�nat de un
resentiment personal. Asta a avut de purificat ca Ioan Botez?torul. (...) Regina
Izabela a jurat s?-l execute pe loc ?i chiar avea de g�nd s? o fac?. �ns?, uneori,
e nevoie de mai multe sute de ani pentru a �mplini ceea ce hot?r�m s? facem pe loc!
Izabela promisese s?-i ia capul lui Ilie. Iat? de ce l-a ob?inut, cu mult mai
t�rziu�.
Re�ncarn�ndu-se �n Irodiada (regin? a aceleia?i ??ri!), eul s?u subcon?tient l-a
recunoscut �n Ioan Botez?torul pe acel Ilie c?ruia �i purta s�mbetele de at�tea
secole, Ilie care o sfidase pe c�nd era regina Izabela, cu ?apte sau opt sute de
ani �nainte!
?i de ce intervine dansul �n aceast? poveste a lui Ioan Botez?torul? Probabil c?
jucase un rol pe vremea regelui Ahab, �n liturghia cultelor lui Baal, pe care le
sprijinea regina Izabela. Aceasta, �fiica lui Itobaal, regele sidonienilor, a adus
religia sa �n regatul lui Israel� care at�t a?tepta: cultele fecundit??ii ale
tirenienilor ?i sidonienilor le p?reau israeli?ilor mult mai pl?cute dec�t severa
lege mozaic?! Amintind pasajele biblice ?i evanghelice (2) unde Ioan Botez?torul
este anun?at ca re�ncarnare a lui Ilie, Cayce adaug?:
�Ioan nu s-a �ntors, oare, ca glasul ce striga �n de?ert ?i �n spiritul lui Ilie?
C?ci el fusese chiar Ilie�. (Lectura 1158-6)
Toat? aceast? poveste explic?, �ntruc�tva, de ce reac?ia lui Ioan Botez?torul, �n
temni??, n-a fost chiar impecabil?:
�Pentru c? nu reu?ise s?-?i dep??easc? anumite spaime ascunse, el a �nceput s? se
�ndoiasc?, pe m?sur? ce devenea tot mai evident faptul c? nimeni nu f?cea nimic s?-
l scoat? din temni??; iat? de ce a pus s? fie �ntrebat lisus: �Tu e?ti cel ce
trebuie s? vin? sau trebuie s? a?tept?m pe altul?�(...) �nv???torul n-a spus nici
da, nici nu, ci doar fraza urm?toare: �Du-te s?-i spui lui Ioan c? bolnavii sunt
vindeca?i, cei s?rmani sunt m�ng�ia?i de Buna Vestire, ?chiopii merg, iar orbii v?
d�. (Lectura 3976-27)
N-am avut niciodat? o simpatie deosebit? pentru �naintemerg?tor, �ns? m? simt mi?
cat? de triste?ea acestui om p?r?sit, cuprins de fric? �n fundul temni?ei: se
�ndoie?te, chiar� dac? nu s-a �n?elat ca prooroc! R?spunsul lui Christos nu-i va l?
sa, probabil, nici un dubiu asupra deznod?m�ntului: Iisus se face c? n-a �n?eles,
vorbe?te de ?chiopi, de orbi, nu de eliberarea proorocilor prizonieri... Cu toate
acestea, Ioan Botez?torul va reap?rea sub chipul lui Ilie �n timpul Schimb?rii la
Fa??, pe muntele Thabor, �naintea lui Petru, Iacov ?i Ioan, care erau cu lisus: �?i
iat?, Moise ?i Ilie s-au ar?tat lor, vorbind cu El�, Cel transfigurat de Lumin?!
Apostolii nu par a fi f?cut, de data aceasta, apropierea �ntre Ilie ?i Ioan Botez?
torul!
O tradi?ie veche spunea c? Salomeea, fiica Irodiadei, sedus? de �nv???tura lui Ioan
Botez?torul, se �ndr?gostise de el.
Din aceast? tradi?ie se inspir? Guillaume Apollinaire, �n poemul din care am citat
mai sus ?i pe care l-a intitulat �Salom�. Irodiada, mama sa, �i spune:

�O, chipe? nebun al regelui, nu l?crima,

la c?p??�na drept toiag ?i joac?!
- Las?-l, mam?! Fruntea-i e rece deja!�

De?i nici o re�ncarnare a Salomeei n-a venit s?-l consulte pe Cayce, putem
presupune c? t�n?ra dansatoare fusese amestecat? �n povestea celor patru sute cinci
zeci de preo?i ai lui Baal ?i �n prostitu?ia sacr? pe care ace?tia o �ntre?ineau �n
templele lor. Totu?i, g?sim fata men?ionat? de mai multe ori �n dosarele lui Cayce,
�n lecturi f?cute pentru persoane care-i fuseser? tovar??e la curtea lui Irod:
�Entitatea era printre tinerele care dansau la curtea regelui Irod - era chiar
singura care a reu?it s? danseze mai bine dec�t Salomeea!� (Lectura 3577-1)
?i Cayce �i poveste?te consultantei sale, care se numise �Rhadahr�, cum �nv??ase
dansul (?i altceva...), dar �ntr- o zi, ascult�nd predicile lui Christos, hot?r�se
s?-?i schimbe via?a chiar de a doua zi.
Unei alte femei, de 29 de ani, Cayce �i poveste?te:
�[c? era] �ntre locuitorii acelei ??ri, �n slujba cur?ii lui Irod (...). Se num?ra
�ntre cele care dansau �naintea lui Irod ?i a cunoscut-o foarte bine pe Salomeea,
ale c?rei acitivit??i la Curte le �mp?rt??ea �ntru totul.(...). Dar aceast?
perioad? din via?a sa a �nsemnat pentru ea, de prea multe ori, doar o meserie de
sclav?. �n contact cu oamenii puterii, a avut ocazia s? observe, p�n? la dezgust,
dec?derea moral?, legat? de senzualitatea de??n?at?, preocupat? doar de
satisfacerea poftelor trupe?ti. �n via?a aceea, se numea Viola�. (Lectura 1626-1)
Bietele fete de la ?ar? ajungeau dansatoare la Curte ?i, odat? cu pierderea inocen?
ei, li se spulberau ?i iluziile...
�n lectura urm?toare, Cayce nu folose?te direct termenul englezesc �dancer�, ci din
nou �danseuse�:
�Entitatea a tr?it �n Palestina, �n vremea c�nd �nv???tura lui Ioan Botez?torul
st�rnea curiozitatea. Ea era, atunci, �ntre femeile care-i erau aduse lui Irod spre
desf?tare, �dansatoarele� sale. (...) Ea se numea, atunci, Beatrice.
[�n via?a actual?] multe talente provin din acea �ncarnare, mai exact aptitudinile
pentru croitorie ?i coafur?. A?i putea nu numai s? coafa?i, ci chiar s? desena?i
modele de p?l?rii foarte originale, care le-ar permite celor ce le poart? s?-?i
pun? �n valoare personalitatea�. (Lectura 1081- 1)
C?ci dansul este o art? complet?, care integreaz? nu numai muzica, decorul, ci -
lucru esen?ial - ?i vestimenta?ia. Dansatoarea trebuie s? �simt?� culorile, formele
care-i vor sublinia gesturile ?i expresia coregrafic?. Ca s? vezi! Din orice
meserie, chiar ?i din aceea de sclav?, po?i �nv??a ceva folositor!... Alt? lectur?:
�Entitatea tr?ia pe P?m�nt sub domnia lui Irod cel Mare, �ntre persoanele de la
Curte (...). Ea nu era evreic?, ci cre?tin?, ?i se numea Adynthe. Era una din
favorite, nu ale regelui, ci ale Cur?ii pentru care anima petrecerile, ca
�dansatoare� (�n textul lui Cayce, �n francez?: �danseuse�)�. (Lectura 342-1)
�n fine, ultima:
�Entitatea a fost printre animatoarele, adic? �dansatoarele� de la curtea lui Irod,
?i una din tovar??ele celei care a cerut capul lui Ioan, adic? Salomeea�. (Lectura
5330-1)
Ce efect nostim trebuie s? fi avut aceast? revela?ie asupra respectabilei doamne
americane, de 43 de ani, care solicitase o lectur? despre vie?ile ei anterioare. �n
toate lecturile de mai sus, nu exist? nici o umbr? de �ndoial? �n privin?a func?iei
acelor �danseuses�, cu excep?ia Salomeei, al c?rei s�nge regal o punea la ad?post
de negustorii de carne t�n?r?.
Pe aceast? planet?, binele ?i r?ul coexist? de at�ta amar de vreme �nc�t e greu de
z?rit Era V?rs?torului, aflat? at�t de aproape, c�nd va exista numai Binele.
Atunci, dansul va fi folosit doar pentru a aduce bucurie ?i armonie...
S? �ncheiem cu o lectur? scurt?, f?cut? pentru o femeie de 30 de ani, grav bolnav?,
care �l �ntreab? pe Cayce ce trebuie s? fac?:
�Dansul �mi d?uneaz??
- Asta-i alt? problem? [Cayce �i recomandase 15 zile de repaus la pat], depinde de
tipul de dans pe care �l practica?i. Dac? e u?or, lin, sem?n�nd cu mersul, sau cu
valsul, foarte bine. �ntruc�t nu numai c? o s? v? schimbe ideile, ci o s? v?
permit? ?i exprimarea emo?iilor. �n schimb, nu �nc? dansuri obositoare cum sunt
giga sau foxtrotul!� (Lectura 578-13)

Cu condi?ia s? nu for??m doza, dansul-terapie e tot ce poate fi mai adev?rat!

Aten?ie la picioare! �ncepem!
Funda?ia E. Cayce

Funda?ia Cayce, adic? ARE. (Association for Research and Enlightenment), �?i are
sediul �n Virginia Beach, pe Atlantic Avenue, col? cu strada a 67-a.

Adresa po?tal? este:

P. O. Box 595, Virginia Beach, VA 23451, U.S.A.

Tel. (804) 428-35-88

Cititorii care doresc mai multe informa?ii despre Edgar Cayce se pot adresa Asocia?
iei �Le Navire Argo� (B. P. 674-08, 75367 Paris, Cedex 08), care organizeaz?
cursuri ?i lucr?ri practice (astrologie karmic?, citirea aurei, vindecare prin rug?
ciune, radiestezie, geobiologie, analiza viselor, meloterapie etc.). Le mul?umesc
celor vor trimite ?i plic timbrat, pentru r?spuns.