Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA DE ECONOMIE I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Studenii: Anastasiu Alin Radu, S1 Gr 1 Balo Adrian, S1 Gr 1 Anka Marinel, S1 Gr 1 Timioara, 2010

FI TIP DE PROIECT
TITLUL PROIECTULUI: Renovarea infrastructurii de turism balnear n
statiunea balneoclimaterica Bile-Herculane

BENEFICIARUL (APLICANTUL): Primria oraului Bile-Herculane ARIA TEMATICA:


Programul Operaional Regional - POR Axa prioritar 5 - Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Domeniul de intervenie 5.2 Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea durabila a resurselor naturale si pentru cresterea calitatii serviciilor in turism Operaiunea : Dezvoltarea turismului balnear

LOCATIA PROIECTULUI:
Regiunea: Vest Localitatea Bile-Herculane Judeul Cara-Severin

DESCRIEREA PROIECTULUI: Scopul proiectului


Valorificarea patrimoniului natural prin renovarea infrastructurii de turism balnear in vederea cresterii economice locale

Obiectivele Proiectului
- Renovarea si dotarea a unei pensiuni din statiune - Dezvoltarea economiei locale prin atragerea de turisti

- Valorificarea si promovarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic

Justificarea proiectului
Statiunea balneara Bile-Herculane este situat n vestul rii, la 200 kilometri de Timisoara. Statiunea Baile-Herculane este integrata n Parcul National Valea CerneiDomogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, i confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea Bailor Herculane se ntinde pe o durata de aproape doua milenii. n perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. mpresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi n Dacia le-au nchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules. Statiunea Baile-Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1855 de ani de existenta (153 2009) nentrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. n prezent, in mprejurimile staiunii Bile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, nirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. n bazele de tratament ale statiunii sunt incluse proceduri de masaj, recuperare funcionala, acupunctura, electroterapie, hidroterapie n tratarea bolilor cum sunt reumatism cronic inflamator si degenerativ, afeciuni ale aparatului respirator, diabet zaharat incipient, boli digestive si altele Necesitatea proiectului consta in faptul ca turismul in regiunea de vest este slab dezvoltat. Resursele naturale cu potential turistic nu sunt valorificate si promovate. Economia locala in statiunile balneoclimaterice este slab dezvoltata. Atragerea turistilor atat romani cat si straini conduce la cresterea economiei locale si a turismului national.

Contextul proiectului
Romnia dispune de resurse mari de factori naturali printre care sunt: varietatea tipurilor climatice si geografice, cu efecte generale benefice, tonice si stimulante; bogatia si diversitatea extraordinara de ape minerale, alkaline, clorurate-sodice, carbogazoase, sulfuroase, iodurate, feruginoase, arsenicale; apele termale, mofetele - emanatiile naturale de dioxid de carbon. ns turismul balnear din Romnia are patru puncte slabe pe care trebuie s le rezolve pentru ca acest domeniu s fie competitiv dup integrarea n Uniunea Europeana. n primul rnd, turismul balnear are ca punct slab infrastructura, apoi promovarea, care n prezent se face numai prin autoritatea de resort. De asemenea, parteneriatul public-privat nu functioneaz nca, iar personalul este mbatrnit, n timp ce tinerii nu rmn in sistem. Sistemului balnear romnesc are ns i puncte tari. Acestea sunt factorul natural, valoarea istorica si valoarea actului medical.

n Ungaria, investiiile n deschiderea de centre spa au depit 320 de milioane de euro n ultimii cinci ani, iar ara a devenit una dintre principalele atracii pentru turitii aflai n cutare de relaxare "la bi". La rndul su, Cehia a transformat staiuni istorice n centre de profit. Cea mai cunoscut, Karlovy Vary, atrage n fiecare an milioane de turiti. Spre deosebire ns de rile din jur, care au fcut din staiunile cu tradiie centre turistice moderne, Romnia n ani trecui a lsat numai cladiri cu instalaii neschimbate n unele cazuri de pe vremea regilor. Pe de alt parte, n ultima perioad au aprut tot mai multe proiecte de spa venite de la investitori privai; n total, numai anul trecut s-au investit 10 milioane de euro n deschiderea unor noi centre spa avnd n vedere ca la interval de o sptmn s-a depit recordul pentru cel mai mare spa de pe pia. Clientii cautati de astfel de investitii sunt persoane cu varste intre 25 si 60 de ani, studii superioare, venituri medii si peste medie romani care au beneficiat deja de servicii de spa in strainatate si turisti straini care ar putea incepe sa perceapa Romania ca pe o potentiala destinatie de vacanta balneara. Turismul romanesc trebuie sa se adapteze cerintelor europene pentru a putea patrunde pe pietele internationale. Doar 3% dintre turistii din Romania sunt veniti din alte tari deoarece "lumea nu ne cunoaste". Exista o dependenta foarte mare a turistilor romani de sindicatele si asociatiile patronale deoarece peste 80% dintre vizitatorii centrelor balneoclimaterice vin cu bilete de tratament si doar 20% vin sa se relaxeze.Cu toate acestea potentialul turismului romanesc este foarte mare, aproximativ 250 de localitati avand resurse minerale

Activitile proiectului
1. 2. 3. 4. 5. 6. Constituirea echipei de proiect; Determinarea termenelor de finalizare a activitilor proiectului; Activitatea de reabilitare Activitatea de achiziie Activitatea de publicitate; Activitatea de recepie i dare n folosin a infrastructurii.

Rezultatele proiectului
- dezvoltarea economiei locale prin atragerea de turisti - valorificarea si promovarea durabila a resurselor naturale cu potential turistic - respectarea normelor Uniunii Europene privind turismul balneoclimateric;

Beneficiarii proiectului
Principalii beneficiari sunt locuitorii orasului Bile-Herculane, de agenii economici care i desfoar activitatea n ora, precum i de instituiile locale.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Echipa de proiect FUNCIE Manager de proiect NUME Avrmescu Teodor RESPONSABILITI - Supravegheaz desfurarea proiectului i gestioneaz echipa de proiect; - Particip la diferite edine i la toate evenimentele proiectului, asigurnd pregtirea adecvat a acestora. Studii superioare, - Planific i urmrete cheltuielile n Specializarea cadrul proiectului; Finane i - Asist coordonatorii de proiecte n Contabilitate vederea planificrii financiare a activitii; - Se ocup de ntocmirea rapoartelor financiare. Studii superioare, Organizeaz i coordoneaz Specializarea procurarea de bunuri i servicii n Management cadrul proiectului; - Ghideaz activitatea consultanilor i contractanilor, supraveghind desfurarea activitilor conform planului de lucru. Inginer constructor - Proiecteaz lucrrile de reparare, reabilitare i modernizare a construciei existente, - Coordoneaz lucrrile inginereti, n calitate proiectant general; COMPETENE Studii superioare, Specializarea Management

Manager financiar

Ardelan Viorel

Responsabil administrativ

Prodan Raluca

Responsabil tehnic

Drgoi Cristina

Metodologia de implementare Managementul prin bugete reprezint un plan n care se prevd veniturile i cheltuielile probabile ale unui stat, ale unei intreprinderi, instituii etc., pe o perioad de timp determinat, de obicei un an. Managementul prin obiective reprezint o tehnic structurat prin intermediul creia se pot fixa scopuri precise pentru oricare dintre organizaiile n care activm. n cazul de fa, metodologia de implementare a proiectului se bazeaz pe managementul prin proiecte. Acesta const n planificarea, organizarea i gestionarea (controlul) sarcinilor i a resurselor, ce urmrete atingerea unui anumit obiectiv, n condiiile existenei unor constrngeri referitoare la timp, resurse i costuri.

Riscuri Realizarea acestui proiect de investiii presupune ns i anumite riscuri, precum: - riscul de a nu primi finanare, datorit nerespectrii cerinelor sau a metodologiei de realizare a investiiei; - riscul de ntrziere (depire a duratei stabilite) poate conduce, pe de o parte la creterea nevoii de finanare, inclusiv a dobnzilor aferente, iar pe de alt parte la ntrzierea intrrii n exploatare cu efecte negative asupra respectrii clauzelor fa de furnizori i de clieni; - riscul de furnizor, ce rezult din incapacitatea acestuia de a livra la timp comenzile; ntre metodele ce pot fi utilizate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor unor astfel de riscuri, se enumer: - diminuarea riscului prin programarea corespunztoare a activitilor, instruirea personalului sau prin reducerea efectelor n cazul apariiei acestuia formarea de rezerve de costuri sau de timp; - selectarea tiinific a subcontractorilor (folosind informaii din derularea unor contracte anterioare) i negocierea atent a contractelor.

DURATA ACTIVITILOR: (grafic Gantt)


Luna 10 Luna 10 Luna 11 Luna 11 Luna 12 Luna 12 Luna 13 Luna 13 Luna 14 Luna 14 Luna 15 Luna 15 Luna 16 Luna 16 Luna 17 Luna 17 Luna 18 Luna 18 Luna 19 Luna 19 Luna 20 Luna 20 Luna 21 Luna 21 Luna 22 Luna 22 Luna 23 Luna 23 Nr. Crt. Nr. Activitate Activitate Crt. 4.1 Organizarea Constituirea licitaiilor 1 echipei de 4.2 Alegerea proiect furnizorilor Determinarea pentru termenelor dotarea 2 de finalizare pensiuni 4.3 a activitilor Utilarea proiectului pensiuni cu Activitatea noile dotari 3 de reabilitare 4.4 Selecia, Elaborarea angajarea i 3.1 caietului de instruire sarcini personalului Organizarea 5 3.2 Activitatea de licitaiilor publicitate Alegerea 6 Activitatea furnizorului de recepie i 3.3 pentru dare n execuia folosin a lucrrii infrastructurii Demararea 3.4 lucrrilor de modernizare Activitatea 4 de achiziie Luna 24 Luna 24 Luna Luna 1 1 Luna Luna 2 2 Luna Luna 3 3 Luna Luna 4 4 Luna Luna 5 5 Luna Luna 6 6 Luna Luna 7 7 Luna Luna 8 8 Luna Luna 9 9

X X X X X X X X X X X

X X

RELAIA CU ALTE PROGRAME SAU STRATEGII NAIONALE/EUROPENE:


MOD DE RELAIONARE Dezvoltarea poentialului pentru un turism durabil n zonele umede Natura 2000 Delta Dunrii Proiect de dezvoltare a infrastructurii turistice Gura Humorului prin programul PHARE al UE. Strategia de dezvoltare regional a regiuni de vest. 1. Se are n vedere promovare ideii experimentrii Deltei n condiii n care turitii s se poat bucura de peisaj, gastronomie, tradiii locale 2. Efecte: diversificarea ofertei de cretere a calitii serviciilor n turismul montan. 1. Proiectul vizeaza amenajarea unei partii de schi cu instalatie de telescaun si reabilitarea zonei de agrement Arinis. 2. Cresterea numrului de turisti in ar i promovarea turismului. O parte din aceast strategie se refer la dezvoltarea turismului in regiunea de Vest a Romniei. i anume, se prevede msuri de modernizarea i promovare a turismului balnear care ca i activiti are: refacerea, modernizarea i dezvoltarea infsrastructurii turistice pentru turismul balnear; retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea i ridicarea graduli de confort al structurilor de primire, modernizarea li dezvoltarea infrastructurii de transport i acces; modernizarea i dezvoltarea infrastructruii de tratament.

Sustenabilitatea proiectului
Din punct de vedere financiar, proiectul va fi susinut de ctre Primria oraului Bile-Herculane, care vor aloca fondurile financirare. Surse financiare se vor procura i din activitatea pensiunii.

Publicitatea proiectului

Pentru a se asigura ca razultaele proiectului sa fie cat mai mare, se propune o publicitate ct mai mare. Proiectul va beneficia de publicitate in presa scris i va fi prezentat la targurile de turism, se va aplica i la proiectarea unui spot pentru promovarea la postrurile de televiziune. Se dorete pe de o parte contientizarea de ctre public a aciunilor autoritilor locale, n cazul de fa a Primriei si pe de alta parte promovarea intensa a pensiuni. Nr. 1 2 3 Activitatea de informare i Durata spotului/ori pe Costuri estimate publicitate zi/ Perioada Spot TV (TVR1, PRO TV) Spot radio (KISS FM, EUROPA FM) Presa scrisa (adevarul,evenimentul) 23 sec / 3ori/zi pe o 20.000 euro perioada de o luna 19 sec / 4ori/zi pe o 2.750 euro perioada de o luna Zilnic timp de o luna 1.700 euro

Concordana cu politicile UE i legislaia naional


. Egalitatea de anse reprezint conceptul conform cruia toate fiinele umane sunt libere s-si dezvolte capacitile personale i s aleag fr limitri impuse de roluri stricte; faptul c diferitele comportamente, aspiraii i necesiti ale femeilor i brbailor sunt luate n considerare, evaluate i favorizate n mod egal nseamn c femeile i brbaii se bucur de aceeai libertate de a-i realiza aspiraiile. Dezvoltarea durabil este un concept care definete o form de cretere economic prin care este asigurat un nivel corespunztor de bunstare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci i pe termen lung. Dezvoltarea este durabil dac rspunde necesitilor curente ale societii, fr a pune n pericol perspectivele pentru generaiile viitoare. Deoarece obiectivul pentru care se realizeaz investiia este unul public(renovarea infrastructurii de turism balnear), exist elemente care s necesite crearea de amenajri pentru persoanele cu dizabiliti, cum ar fi rampele de acces.

Bugetul proiectului

Nr. crt 1 1

cheltuieli de proiectare (studiu tehnic, consultan, avize, acorduri) cheltuieli de capital (infrastructura proiectului) cheltuieli de personal (managementul proiectului i echipa de implementare) cheltuieli materiale cheltuieli pentru informare publicitate
Denumirea capitolelor i subcapitolelor 2 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru proiectare i asisten tehnic Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaii de construcie Proiectare i inginerie Consultan TOTAL CAPITOL 1 CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru investiii Construcii i instalaii Dotri de specialitate TOTAL CAPITOL 2 CAPITOLUL 3 Alte cheltuieli Organizare de antier 5.1.1. Lucrri de construcii i instalaii aferente organizrii de antier Comisioane, taxe i cote legale Cheltuieli diverse i neprevzute TOTAL CAPITOL 3 CAPITOLUL 4 Cheltuieli aferente implementrii proiectului Cheltuieli de publicitate i informare Cheltuieli de audit TOTAL CAPITOL 4 TOTAL cheltuieli Alte cheltuieli neeligibile TOTAL GENERAL (I+II) Cheltuieli neeligibile 3 Cheltuieli eligibile 4 TOTAL 5=3+4 TVA* 6

1.2 1.3 1.4 2 2.1 2.3 3 3.1 3.1.1 3.2 3.3

2.677,50 35.700,00 19.550,00 57.927,50

0,00 0,00 0,00 0,00

2.677,50 35.700,00 19.550,00 57.927,50

508,73 6.783,00 3.714,50 11.006,23

0,00 0,00 0,00

892.500,00 85.000,00 977.500,00

892.500,00 85.000,00 977.500,00

169.575,00 16.150,00 185.725,00

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

17.850,00 17.850,00 10.710,00 97.750,00 144.160,00

17.850,00 17.850,00 10.710,00 97.750,00 144.160,00

3.391,50 3.391,50 2.034,90 18.572,50 27.390,40

4.1 4.2 I II III

0,00 57.927,50 57.927,50

4.930,00 4.250,00 9.180,00 1.130.840,00 1.130.840,00

4.930,00 4.250,00 9.180,00 1.188.767,50 0,00 1.188.767,50

936,70 807,50 1.744,20 225.865,83 0,00 225.865,83

Surse de finanare

I A. B. C. II A. B C III IV

surse publice (UE % + finanare naional %) cofinaarea beneficiarului


Denumire element Valoarea total a proiectului Valoarea neeligibil a proiectului Valoarea eligibil a proiectului TVA Contribuia proprie n proiect Contribuia solicitantului la cheltuielile eligibile Contribuia solicitantului la cheltuielile neeligibile Autofinanarea proiectului TVA Asisten financiar nerambursabil solicitat Euro 332.854,90 13.630,00 266.080,00 53.144,90 146.670,00 133.040,00 13.630,00 0,00 53.144,90 133.040,00