CAPITOLUL1‫׃‬Anatomia si fiziologia coloanei vertebrale

Coloana vertebrala este cea mai importanta componenta a scheletului osos si a aparatului
locomotor,implicit.Ea serveste ca punct de ancorare pentru toate celelalte elemente care
alcatuiesc corpul uman.Este axul central al structurii noaste fizice.

1.1Dimensiunea coloanei vertebrale

Lungimea coloanei vertebrale este in medie de 73 cm la barbati si de 63 cm la

femei,reprezantand astfel 40% din lungimea totala a corpului.Latimea maxima a coloanei
vertebrale este la baza sacrului,unde masoara 11 cm .De aici, merge descrescand atat in jos,cat si
in sus.Diametrul sagital maxim este la nivelul ultimelor vertebre lombare unde atinge 7 cm,apoi
descreste atat in jos cat si in sus.

1.2Alcatuirea coloanei vertebrale

Segment complex,coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 segmente osoase

(vertebre),344 desuprafete articulare,23 discuri intervertebrale si 365 ligamente cu 730
puncte de insertie.Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 73 muschi cu actiune
directa.La acestia,se adauga formatiunile nervoase (somatice si vegetative),vasculare etc.

3
 Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre.Vertebrele au o parte
anterioara numita corp vertebral si o parte posterioara numita arc vertebral.Aceste doua parti
inchid intre ele canalul vertebral.

Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni,fiecare din ele fiind alcatuita dintr-un numar fix
de vertebre.Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfo-functionale legate de
indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane:functia de a suporta
greutatea capului,trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate
suficienta.

Figura 1-Cele cinci regiuni ale colanei vertebrale

4
 Vertebrele poarta diferite denumiri in functie de regiunea unde se gasesc.

Vertebrele cervicale corespund zonei gatului.Ele sunt in numar de 7 si se noteaza de la C1 la

C7,impreuna formeaza zona cervicala.

Vertebrele toracice (dorsale) raspund toracelui.Ele sunt in numar de 12 si se numeroteaza de la

T1 la T12,impreuna formeaza coloana toracala.

Vertebrele lombare raspund regiunii lombare.Ele sunt in numar de 5 si se noteaza de la L1 la

L5.impreuna formeaza coloana lombara.

Vertebrele din aceste trei zone (C1-L5) sunt mobile si independentesi se numesc vertebre
adevarate.

Vertebrele sacro-coccigiene sunt in numar de cinci,respectiv4-5 piese osoase si raspund

pelvisului.Ele se sudeaza dand nastere la doua oase: sacrulrespectiv coccigiene .Fiind oase
sudate intre ele,se mai numesc vertebre false.

Figura 2 –Vertebrele specifice fiecarei zone

5
 Coloana vertebrala se articuleaza superior,prin intermediul primei vertebre cervicale,cu
craniul,iar inferior, prin intermediul sacrului,cu oasele coxale.

Fiecare vertebra prezinta anterior un corp vertebral si posterior un arc vertebral.

Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt care
prezinta doua fete {superioara si inferioara}si o circumferinta.

Figura3- In timp ce vertebrele au caracteristici unice regionale, fiecare vertebra are trei
parti principale:corp(violet),arcul vertebral(verde)si procesele de atasament
muscular(portocaliu)

Arcul vertebral are o forma neregulata.Posterior si median prezinta o apofiza spinoasa,lateral

doua apofize traverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare(in total 4 apofize
articulare dispuse vertical);intre apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamelele
vertebrale,formatiunile ce leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi.

Arcul vertebral este alcatuit dintr-un pedicul,doua lame vertebrale,doua procese traverse,doua
procese articulare superioare,doua procese articulare inferioare si un proces spinos.

6
Gaura vertebrala,delimitata intre corpul si arcul vertebral,formeaza prin suprapunerea
vertebrelor canalul vertebral,care adaposteste maduva spinarii.

Figura 4- Arcul vertebral (verde), formeaza canalul spinal (albastru)prin care trece
maduva spinarii.

Pentru o elasticitate si o rezistenta crescuta,coloana vertebrala prezinta patru curburi normale:

 Lordoza cervicala,convexa anterior;

 Cifoza toracala,convexa posterior;
 Lordoza lombara,convexa anterior;
 Cifoza sacro-coccigiana,convexa posterior;

La acestea se mai adauga in plan frontal o scolioza toracica,cu convexitatea de partea mainii
dominante.

7
 Pentru asigurarea mobilitatii si rezistentei coloanei vertebrale,elementele
osoase(vertebrele)sunt unite de elemente conjuctiv fibroase,discul intervertebral si ligamentele
coloanei.

1.3Articulatiile coloanei vertebrale

Fatetele articulare reprezinta articulatiile mobile ale coloanei vertebrale care conecteaza o
vertebra la alta vertebra.Fiecare vertebra are patru fete articulare,o pereche care se conecteaza la
perechea vertebrala de mai sus(fatete superioare)si una care se conecteaza la vertebra de mai
jos.(fatete inferioare).

Figura5- Fatetele superioare si inferioare conecteaza vertebrele intre ele.Ezista patru fete
articulare asociate cu fiecare vertebra.

Exista patru fete articulare asociate cu fiecare vertebra.

Intre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare,care se clasifica in:

1. Articulatiile corpurilor vertebrale-suprafetele articulare ale acestora sunt date de fetele

inferioare si superioare (usor concave).Intre aceste doua suprafete osoase se gasesc
discurile interbertebrale.Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase,constituite dintr-o

8
 portiune periferica fibroasa-inelul fibros-si una centrala –nucleul pulpos.Acesta nu are o
pozitie fixa,el mobilizandu-se in cursul miscarilor.Nucleul se afla intr-o presiune
permanenta si orice defect al inelului fibros care-l inconjoara permite hernierea lui.Limita
inferioara a discurilor este alcatuita din lamele cartilaginoase,care protejeaza nucleul
pulpos de presiunile excesive.In ceea ce priveste vascularizarea,la individul adult
prezenta vaselor de sange se intalneste doar in conditii patologice.Nutritia cartilajului se
face prin imbibitie prin lamelele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale.

Figura 6- Discurile intervertebrale (violet) sunt realizate dintr-un centru de gel

numit nucleu pulpos si o portiune periferica fibroasa numit inel fibros.

Nucleul pulpos nu este inervat,Inelul fibros este inervat de ramurile nervoaseprovenite din nervii
sinuvertebrali care inerveaza si ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si
caracterul durerii din hernia de disc sau tasarea discurilor intervertebrale.

Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:

a. Contribuie, prin rezistenta lor,la mentinerea curburilor coloanei;

b. Favorizeaza ,prin elasticitatea lor,revenirea la starea de echilibru dupa terminarea
miscarii;
c. Transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale;

9
d. Amortizarea socurilor sau presiunilor la care este supus fiecare segment in mod special in
cursul miscarilor sau eforturilor;
2. Articulatiile lamelor vertebrale –intre lamele vertebrale nu exista propriu-zis
articulatii.Totusi,ele sunt unite prin ligamente speciale numite ligamentul
galben,alcatuite din fascicule de fibre elastice,care prin structura lor permit apropierea si
indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta.
3. Articulatiile apofizelor spinoase-sunt unite intre ele prin doua feluri de
ligamente:ligamentele interspinoase si ligamentulsupraspinos.Primele se gasesc intre
doua apofize spinoase iar ultimul este un cordon ce se intinde de-a lungul coloanei
vertebrale.In regiunea cervicala,ligamentul supraspinos este deosebit de bine dezvoltat;el
este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul
pentru a nu se flecta inainte.
4. Articulatiile apofizelor traverse-Apofizele traverse sunt unite prin ligamente
intertraverse.
5. Articulatiile apofizelor articulare-sunt plane si permit numai simpla alunecare a
suprafetelor articulare una peste alta.
6. Articulatia occipitoatlantoida este o diartrozabicondiliana.

Suprafetele articulare ale occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali,care
privesc in jos si inainte si in afara si au o forma convexa in toate sensurile

Suprafetele articulare ale atlasului sunt reprezentate de cele doua cavitati glenoide,ce
privesc in sus,inainte si inauntru si au o forma concava in toate sensurile.

Toate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin.Suprafetele

articulare sunt unite intre ele printr-o capsula subtire,intarita de doua ligamente :unul anterior
si altul posterior.

Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua

ligamente:ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral anterior,care
formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.

10
 Figura 7-Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua
ligamente,ligamentul vertbral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior;

1.4Vascularizarea maduvii spinarii

Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante,care provin din arterele spinale
anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare).

Maduva lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale,iar maduva
dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare.Zona vasculara cea mai critica se gaseste la
nivelul D4 ,la limita celor doua teritorii vasculare.

1.5 Muschii coloanei vertebrale

11
 Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un numar mare de muschi,care se insera fie pe
coloana,fie la distanta de ea ,cum sunt muschii gatului si muschii abdominali.

Muschii gatului:muschiul sternocleidomastoidian; muschii scaleni; muschiul drept anterior al

capului; micul drept anterior al capului; lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al
capului; fasciculul superior al marelui trapez).

Muschii abdomenului: marele drept al abdomenului; marele oblic al abdomenului; micul oblic
al abdomenului; transversul abdomenului; muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).

Muschii posteriori ai trunchiului: muschiul trapez; muschiul marele dorsal; romboidul;

unghiularul; micul dintat posterosuperior; micul dintat posteroinferior; muschii cefei (splenius,
marele complex, micul complex, transversul gatului, marele si micul drept posterior ai gatului,
marele si micul oblic posterior ai gatului); muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale
formate din apofizele spinoase si coaste (muschii sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de
trei: iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul; muschii intertransversali si muschii
interspinos.

12
 Figura 8-Muschii coloanei vertebrale:ai gatului,abdomenului si trunchiului;

1.5.1Tonusul muscular

Tonusul muscular este starea de contractie statica sau de tensiune permanenta a muschiului
relaxat, se mentine prin mecanism reflex si influenteaza proprietatile muschiului. Are rol in
determinarea formei corpului, stabilitate articulara, metabolism si termoreglare. Variaza in
functie de varsta, stare de sanatate, sex, antrenament. Hipotonia si hipertonia musculara in limite
fiziologice nu produc modificari importante, dar peste anumite limite pot determina, initial
deviatii ale coloanei si ulterior chiar deformatii. Prin antrenament bine condus, proprietatile
muschiului (tonus, excitabilitate, contractilitate, elasticitate, plasticitate) se pot dezvolta pana la
valori superioare.

13
 1.5.2 Bilantul muscular

Bilantul muscular apreciaza forta unui muschi sau grup muscular cu ajutorul unor tehnici de
examinare manuala. Cel mai folosit sistem este cel care utilizeaza o scara de la 5 la 0

 Forta 5 (normala) este atunci cand se poate efectua o miscare, impotriva gravitatiei,
pe toata amplitudinea, impotriva unei forte exterioare aproximativ egala cu valoarea
fortei normale.
 Forta 4 (buna) capacitatea de a deplasa antigravitational un segment, impotriva unei
rezistente mai mici.
 Forta 3 (acceptabila) se apreciaza in cazul in care segmentul este deplasat impotriva
gravitatiei, fara alta rezistenta. Reprezinta pragul functional minim necesar pentru a
deplasa diferitele segmente.
 Forta 2 (mediocra) permite mobilizarea, dar numai dupa eliminarea gravitatiei.
 Forta1 (schitata) nu permite deplasarea segmentului, dar la palpare se percepe
contractia.
 Forta 0 (absenta) cand nu se percepe nici o contractie.

1.6 Statica coloanei vertebrale

Coloana vertebrala se poate compara cu un catarg a carui pozitie corecta depinde de

intinderea paramelor. O deficienta a paramelor poate sa constituie o cauza a devierii sau
frangerii catargului.

14
 Figura 9- Statica

In ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa
mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si favorizeaza mentinerea echilibrului
coloanei pe bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.

Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii musculare, elasticitatii
ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii anatomice a celor 24 de segmente osoase
din care este compusa coloana vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia diferitele
suprafete articulare.

Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de oboseala, stare
psihica, stare de sanatate, etc.

Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui de al doilea an

de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza compensatorie).

Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin tragus, deci
inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a umarului, usor posterior fata de o

15
linie care ar uni cele doua capete femurale, prin mijlocul fetei externe a marelui trohanter,
anterior axului transversal al articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian.

Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor segmente nu se gaseste

pe linia proiectiei centrului general de greutate al corpului. De aceea, actiunea gravitatiei
determina de la o vertebra la alta, solicitari rotationale, care tind sa accentueze curburile si care
trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi.

Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana dorsala proiectia
centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar prabusi inainte daca nu ar interveni
forta ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor
galbene. Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate trece
posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta ligamentului
vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o buna parte din
solicitari.

Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale. Ele nu stau in
tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua categorii de elemente anatomice,
ligamentele pe de o parte si discurile de alta, supuse unor forte contrare, se stabileste o anumita
stare de echilibru, denumita echilibru intrinsec. In afara echilibrului intrinsec coloana dispune
(dupa cum am mentionat) de un mare numar de grupe musculare, care prin tonicitatea lor ii
asigura si un echilibru extrinsec, corsetul muscular.

1.7 Deviatiile coloanei vertebrale

Coloana vertebrala are o curbura fiologica normala : in zona cervicala si in zona lombara exista
un grad fiziologic de lordoza (fig. 1 si 3) iar in zona toracala exista un grad fiziologic de cifoza
(fig. 2). Modificarile patologice de ax ale coloanei vertebrale - exagerarea curburii fiziologice
sau aparitia unor curburi in afara celor fiziologice - reprezinta afectiuni ale coloanei vertebrale.

16
 Cifoza (fig. 2) este deviatia coloanei vertebrale in planul vertical. Cifoza se manifesta prin curbarea
accentuata a coloanei, spre in fata, in regiunea toracica, provocand cocoasa. Cifoza poate fi compensata
printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru refacerea echilibrului coloanei.

Lordoza (fig. 3) este o modificare a curburii fiziologice a coloanei vertebrale in zona lombara. Lordoza
se manifesta prin accentuarea curburii, spre in fata.

Scolioza (fig. 4) se manifesta prin aparitia unor curburi ale coloanei vertebrale, mai ales in regiunea
lombara, in plan frontal, coloana luand forma literei "C", urmata de multe ori de o modificare
compensatorie care apare in zona invecinata, coloana vertebrala fiind in forma literei "S". Aceasta
deformare "S" vizibila din spate, poate fi orientata spre dreapta sau spre stanga, in functie de greselile
de pozitie ale coloanei.

Netratate, cifoza, scolioza si lordoza duc la aparitia unui aspect inestetic al spatelui dar mai ales la
aparitia durerilor de spate.

Hernia de disc

Poate apare in orice parte a coloanei vertebrale, de cele mai multe ori la nivelul inferior al coloanei
(lombar). Uneori hernia de disc apare la nivelul gatului (cervical) si mai rar toracic.

17
 Figura 10-Hernia de disc:nucleul gelatinos se deplaseaza prin fisura si comprima nervul

1.8 Curburile coloanei vertebrale

Coloana vertebrala are mai multe curburi fiziologice situate in plan sagital, care ii cresc
rezistenta (de aproximativ 10 ori fata de aceeasi coloana fara curburi). Aceste sunt cu
convexitatea anterior in zona cervicala, cu convexitatea posterior in zona toracica si cu
convexitatea anterior in regiunea lombara. Segmentul sacro-coccigian are o curbura imobila cu
convexitatea posterior.

Figura 11-Curburile coloanei vertebrale

18