Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Keratitele infectioase
1) Keratite bacteriene ulcerative
Acestea au ca etiologie stafilococii, streptococii, pseudomonas si
enterobacteriaceele.
Factorii favorizanti:
a) Leziuni loco-regionale:
palpebrale: entropion, ectropion, trichiazis;
conjunctivale: blefarite, conjunctivite;
ale corneei: lagoftalmie, microtraumatisme, portul continuu al lentilelor de
contact;
ale aparatului lacrimal: stenoza canalului lacrimo-nazal, hiposecretie lacrimala.
b) Afectiuni generale: avitaminoza, malnutritie, diabet, stare comatoasa.
Din punct de vedere clinic, keratitele bacteriene imbraca mai multe forme:
Keratite virale care sunt date cel mai frecvent de virusurile: herpetic,
varicelozosterian, adenovirusurile, Epstein- Barr, vaccinei.
a) Keratitele herpetice
Aceste afectiuni se datoreaza celor doua tipuri de virusuri herpetice:
Formele clinice:
1. Ulcerul dendritic care debuteaza sub forma unor placi epiteliale opace ce au
aspect arborescent, stelat sau punctat. Aceasta placa dispare in decursul acatorva
zile, lasand totodata o ulceratie dendritica superficiala a carei margini sunt
edematiate si ridicate. Poate de asemenea sa apara un edem stromal si infiltratie
subepiteliala, ulceratia largindu-se si capatand un aspect amoeboid (in harta
geografica). Keratita herpetica superficiala poate sa regreseze spontan sau sub
actiunea tratamentului dar cu riscul de a lasa in urma unele cicatrici mici
subepiteliale. Ca si complicatii in evolutia lor pot sa apara suprainfectia bacteriana
sau dificultati in vindecarea ulceratiei datorate tratamentului antiviral prelungit si
intens.
2. Keratita necrozanta interstitiala apare ca si o reactie antigen- anticorp ce este
mediata de complement, luand forma unei opacitati difuze, necrotice ce se asociaza
cu reactie uveala intensa.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elementele clinice, dar de cele mai multe ori
este nevoie si de investigatii de laborator: in formele superficiale se realizeaza
gratajul lezional, iar produsul care rezulta este examinat in diverse medii de cultura
si prin tehnici de detectie a antigenului viral; in cele profunde, se realizeaza dozari
imunologice: reactia de imuno- fluorescent, ELISA, reactia in lant a polimerazei.
b) Forme profunde:
c) Tratamentul complicatiilor:
d) Tratamentul profilactic:
Tratamentul keratitei:
Keratitele fungice
Se datoreaza factorilor etiologici precum: fungi filamentosi, levuri, fungi difazici.
Factori favorizanti: tratamentul topic cronic cu antibiotic si corticosteroizi,
microtraumatisme corneene cu vegetale, gazda imunocompromisa, portul lentilelor
de contact moi.
Semne clinice: debut acut sau insiduos insotit de un sindrom iritativ de intensitate
variabila. Leziunea de la nivelul corneei imbraca forma unui infiltrat albicios care
necrozeaza lasand un ulcer cu marginile abrupte inconjurat de un halou edematos
care poate persista cateva luni de zile.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe rezultatele analizate in urma examenelor de
laborator.
Evolutie: netratata, keratita fungica poate duce la perforarea corneei, panoftalmie,
atrofia globului ocular
Tratament:
Keratitele imuno-alergice
1) Keratoconjunctivita atopica este declansata de contactul cu alergeni specifici
precum polen, inhalante, praf si apare la adulti, reprezentand o reactie de
hipersensibilizare ce este mediata de Ig E.
Semne clinice: debutul este unul brusc cu chemozis, conjunctivita papilara si mai
rar keratita punctata superficiala.
Tratmentul patogenic consta in administrarea locala de strabilizatori ai membranei
celulelor mastocitare sau de substante blocate de receptori histaminici.
2) Keratoconjunctivita primavaratica se caracterizeaza printr-o inflamatie
bilaterala, recidivanta care are interes specific pentru conjunctiva si are o evolutie
predominant in perioada copilariei.
Etiopatogenie: Ig E, Ig G si imunitatea mediata celular.
Semne clinice: debutul afectiunii se realizeaza in jurul varstei de 5 ani si se
insoteste de lacrimare, prurit, fotofobie, senzatie de corp strain, hipertorfie
papilara.
Tratamentul se realizeaza prin administrare locala de substante vasoconstrictoare
precum nafazolin, fenilefrina si aplicarea de comprese reci.
4) Keratita din acneea rozacee
Semne clinice: teleangiectazii, eritem facial in aripa de future, papule si pustule
recurente, ingrosarea pielii din regiunea nasului, bleforoconjunctivita cronica,
keratita, irita, episclerita.
Tratament: tetraciclina sau doxiciclina administrate pe cale sistemica, iar pentru
leziunile oculare este recomandata igiena locala, precum si aplicatii de unguente cu
antibiotic.
5) Ulcerul Mooren
Este o afectiune autoimuna in care sunt produsi autoanticorpi impotriva antigenelor
epiteliului cornean si conjunctival.
Tratament: corticosteroizi administrati pe cale sistemica si topica, oizi,
imunosupresoare, excizia conjunctivei limbice.
Alte keratopatii
A. Keratitele rezultate din bolile de colagen sunt reprezentate de ulcere
neinfectioase ce sunt situate in periferia corneei si au tendinta la
infiltratie sau perforatie si sunt insotite constant de sclerita sau
episclerita.
B. Keratita lagoftalmica rezultata in urma ocluziei incomplete a fantei
palpebrale si este cauzata de paralizia nervului facial, exoftalmie, sau
coloboame palpebrale, ectropion palpebral.
C. Keratita neurotrofica rezultata in urma paraliziei trigemenului,
dupa zona zoster oftalmic, dupa keratitele herpetice, dupa iradierea
leziunilor capului si gatului.
Semne clinice: keratita punctata superficiala cu microulceratii care se
extind si dau un aspect de „harta geografica” cu particularitatile: margini
abrupte, bine conturate, inrolate si care se coloreaza cu roz Bengal.
Tratament: administrarea de lubrefiante, coliruri cicatrizante, plasarea
unei lentil de contact terapeutice.
D. Keratomalacia rezulta in urma carentei de vitamina A.
E. Keratoconjuctivita sicca este o consecinta a insuficientei secretiei
lacrimale si face la randul ei parte din cadrul unui sindrom mai complex
numit ochi uscat.