Activitatea Dir Adj 2017-2018

Raport privind activititățile educative extracurriculare și extrașcolare pentru anul de studii 2017-2018
RAPORT PRIVIND ACTIVITATĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE

ȘI EXTRACURICULARE ANUL DE STUDIU 2017-2018
Instituția Publică Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”
a. Activitatea metodică cu diriginții de clasă și conducătorii de cerc.
,, Ca să faci lucruri mari nu trebuie să fii un geniu,

nu trebuie să stai deasupra oamenilor, ci să fii alături de ei”.
(Montesqueu)
Activitatea educativă extracurriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul

cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin formele sale
specifice, ea dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în
contextul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se, o
simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală.
În anul de studii 2017-2018 eforturile diriginţilor de clasă şi ale conducătorilor de cerc au fost
orientate spre transformarea liceului în unul de calitate. Managementul calităţii educaţiei a fost
realizat la nivelul instituţiei prin crearea unor sisteme prezente în toate etapele proiectării
dezvoltării unităţii şcolare: misiune, diagnosticare, obiective de referinţă şi operaţionale.
Pe parcursul anului de studii 2017-2018 capitolul educaţie şi activitate extracurriculară în
liceu a fost orientat spre realizarea următoarelor obiective:
✓ implementarea curriculumului la Dirigenţie şi a noilor tehnologii educaţionale, racordat la
Codului Educaţiei din Republica Moldova;
✓ dezvoltarea liberă şi armonioasă a personalităţii copilului, capabil să-şi dezvolte potenţialul
creativ şi să-şi atingă aspiraţiile personale;
✓ acordarea asistenţei metodice diriginţilor de clasă şi conducătorilor de cerc în vederea
prerfecării documentaţiei la capitolul proiectare şi realizare;
✓ monitorizarea şi evaluarea activităţilor educaţionale;
✓ impicarea tuturor elevilor în diverse activităţi pe interese.
La realizarea tuturor obiectivelor şi-au adus aportul 40 de diriginţi 4 conducători de cerc. Din
cei 40 de diriginţi, toţi au studii superioare, 34 dețin grade didactic: superior-5, gradul I- 13, gradul
II-16.
Calificarea diriginților de clasă

3%
14%
Superior
Intâi
Doi
45%
Fara grad
37%
1
Tabelul 1: Structura comisiei metodice conform vechimei de muncă, anul de studii 2017-2018
0-3ani 4-5 ani 6-8ani 9-13ani 14-18ani 19-....
Anul
Nr. % Nr. % Nr % Nr. % Nr % Nr. %
2017-2018 0 0 3 6 4 8 4 8 7 34 22 44
Structura comisiei metodice conform

vechimei de munca anul de studii 2017-2018
4-5 ani
6% 6-8 ani
8%
9-13 ani
19-…… ani 8%
44%
14-18 ani
34%
Comisia metodică a diriginților și a conducătorilor de cerc şi-au desfăşurat activitatea în

conformitate cu planul managerial elaborat la începutul anului şcolar, dar şi ţinând cont de cerinţele
şi necesităţile educative apărute ulterior. În anul școlar 2017-2018, activitatea Comisiei metodice a
diriginților și a conducătorilor de cerc şi-a propus drept prioritate o mai mare atenţie acordată
creşterii standardelor de performanţă, redimensionarea orei de dirigenție din perspectiva valenţelor
educaţiei de impact, modului în care elevii se integrează în colectivele lor, creşterii interesului
pentru învăţătură, privită şi din latura non-formală şi informală. Pentru atingerea şi punerea în
practică a acestor obiective majore propuse, precum şi în planificarea şi desfăşurarea activităţilor
educative extraşcolare, am ţinut cont de ultimele publicaţii în domeniu, de interesele, preferinţele,
abilităţile, aptitudinile, motivaţiile şi nevoile de formare profesionala ale elevilor noştri, de planul
cadru de învăţământ şi de idealul educaţional al şcolii contemporane, în vederea realizării învăţării
depline ca proces instructiv-educativ şi ca produs cu finalitate “măsurabilă” – transformarea
“educabililor” în membri activi şi responsabili ai comunităţii în care trăiesc şi îşi desfăşoară
activitatea, ai societăţii democratice şi ai marii familii europene. Activităţile educative desfăşurate
au fost în număr generos la fiecare comisie aflată în subordine şi au vizat procesul educativ sub
toate aspectele lui; astfel, activităţile realizate s-au situat în sfera Educaţiei pentru sănătate,
Educaţiei pentru dezvoltare personală, Educaţiei pentru receptarea valorilor culturale, Educaţiei
estetice, Educaţiei pentru valorile democraţiei, Educaţiei civice, Educaţiei pentru drepturile
copilului, Educaţiei incluzive (valorificarea fiecarui elev) , Educaţiei ecologice, etc.
La începutul anului şcolar, în cadrul activităţilor educative din unitatea de învățământ, au fost
realizate documentele specifice de planificare a activităţii educative: planul managerial al
consilierului educativ, programul activităţilor educative extraşcolare şi extracurriculare, graficul
desfăşurării acestor activităţi. S-au constituit comisiile şi subcomisiile educative, s-au elaborat
programele de activitate ale acestora, s-au stabilit responsabilităţile, graficul de desfăşurare şi modul
în care se face evaluarea / feedback-ul. S-au identificat priorităţile activităţii educative, în funcţie de
specificul şcolii şi în consonanţă cu strategiile privind asigurarea calităţii în educaţie.
2
Activitatea educativă s-a desfăşurat conform Planurilor de lungă durata prezentate de către
diriginţi la începutul lunii septembrie. Profesorii claselor au colaborat cu profesorii diriginţi, cu dir.
adj. pentru educație şi cu elevii aleşi în consiliul Şcolar al Elevilor, realizând numeroase activităţi
educative, incitante şi cu un impact educaţional deosebit.
Planificările anuale şi calendaristice, unităţile de învăţare şi proiectele didactice au fost
realizate în conformitate cu Curriculum la dirigenție și au fost predate la timp. În proiectele de
lungă durată, se respectă ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, logica ştiinţifică,
conţinuturile în baza curriculumului şi recomandărilor metodice. Se ţine cont de nivelul de
pregătire al clasei, de particularităţile de vârtsă şi individuale ale elevilor. Metodele didactice,
tehnicile de lucru, este cea mai flexibilă parte a proiectului de lungă durată. Atât diriginţii, cât şi
conducătorii de cerc le-au selectat pe cele care corespund cel mai bine obiectivului vizat şi răspund
nevoii de formare a personalităţii elevilor. Proiectele de lungă durată însumează în ele eşalonarea
tuturor componentelor obligatorii: modul, conţinut, obiective, activităţi de învăţare/evaluare, resurse
materiale şi de documentare, data şi numărul de ore. Toate proiectele de lungă durată au fost
aprobate şi vizate de directorul liceului. Rezultatele controlului a fost prezentat la Consiliul de
Administraţie, desfăşurat în luna septembrie.
La fiecare activitate educativă ce s-a derulat, am folosit materiale specifice şi auxiliare pentru
eficientizarea procesului educativ (filme educative, prezentări ppt, afişe, planşe, scheme,
fişe,materiale audio, video, etc.). De asemenea, prin invitaţii aduşi în faţa elevilor, am încercat să le
ofer modele umane demne de urmat, de la care să poată prelua nu doar informaţii, ci şi atitudini
superioare, care să le modeleze armonios caracterul. Elevii au fost în permanenţă antrenaţi în
procesul educativ, stimulaţi şi evaluaţi corespunzător, prin raportare la noile prevederi
metodologice. De asemenea, au fost testaţi în vederea diagnosticării şi remedierii eventualelor
dificultăţi pe tot parcursul anului, prin implicarea lor directă în activităţi, prin discuţii, exerciţii
practice, problematizări, dezbateri, etc.
La începutul anului școlar, am conceput programul activităţilor educative, pe care, în
majoritatea cazurilor, am reuşit să le pun în practică, nerămânând în stadiul de proiect educativ. Am
realizat analiza SWOT a rezultatelor fiecărei activităţi educative organizate, precum și un plan de
măsuri și activități remediale. Cu elevii s-a menținut întotdeauna o bună comunicare didactică, ei
fiind constant informaţi cu privire la organizarea acestor activităţi, iar un punct forte îl reprezintă
colaborarea fructuoasă şi deosebit de armonioasă cu elevii reprezentanţi ai Consiliului Şcolar al
Elevilor, pe care i-am avut permanent colaboratori şi alături de care am iniţiat activităţile educative,
venind , astfel, în folosul elevilor din întreaga şcoală.
În desfăşurarea activităţilor educative, am vizat următoarele obiective:
îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ în toate activităţile desfăşurate cu elevii;
încurajarea competiţiei, performanţei, progresului şcolar;
informarea şi îndrumarea elevilor şi părinţilor acestora în vederea unei orientări
socioprofesionale şi integrării sociale optime;
identificarea unor strategii de ameliorare a comportamentului şcolar şi comunitar al elevilor,
în vederea diminuării punctelor slabe legate de traseul lor educativ:absenteism, violenţă
verbală şi fizică etc.;
eliminarea discriminării sociale, rasiale, economice, etnice;
formarea unui comportament civilizat în şcoală, familie şi societate realizat prin
responsabilizarea elevilor.
Pe parcursul anului de studii a fost organizat un spectru larg de activităţi metodice: reuniuni
metodice – 3 (“Dinamica valorilor contemporane – riscuri și provocări pentru educația Tinerii
3
generații”, 2- ”Raportul activității diriginților de clasă și a conducătorilor de cerc la finele anului
școlar); seminare instructive metodice – 2 (“Competențe managerial-gestionarea situațiilor de
conflict”, “Rolul dirigintelui de clasă în coordonarea efortului școală-familie pentru prevenirea și
reducerea fenomenelor antisociale”.), training-1 (“Educația pentru carieră – parte integrantă a
procesului educațional”), Workshop-1 ( Rolul dirigintelui în abordarea creativă a activității
educative de calitate), ceea ce a contribuit la formarea continuă şi profesonală a diriginţilor şi
conducătorilor de cerc.
În conformitate acordul de parteneriat cu AO Temelii Tari pe data de 08. 12.2017, în incinta
IPLT O. Ghibu, s-a desfăşurat Seminarul teoretico-practic a diriginților de clasă și a conducătorilor
de cerc cu genericul ,,Tehnici de cunoaştere a mentalităţii şi a personalităţii copilului”.
Seminarul s-a desfăşurat conform mottoului: ,,Personalitatea reprezintă cea mai înaltă sinteză
sufletească. Misiunea personalităţii este ca prin ea să se contribuie la realizarea umanităţii”.
Activitatea seminarului a fost orientată în realizarea următoarelor obiective:
familiarizarea cu tehnicile de cunoaştere a mentalităţii şi a personalităţii copilului;
demonstrarea bunelor practici a formelor şi metodelor implementate în IPLT O. Ghibu în
formarea personalităţii copilului; demonstrarea rolului activităţilor educaţionale ale instituţiei
pentru formarea unei personalităţi puternice, multilateral dezvoltate, creative şi adaptate la
cerinţele societăţii; formarea continuă a diriginților prin utilizarea standardelor de calitate şi
formarea competenţelor de autoevaluare corespunzătoare lor. În cadrul seminarului au fost
precomizate 2 ore publice la dirigenţie în clasa a V-a şi a VIII-a, diriginţi Baciu Andrei şi Bejan
Tatiana. Ora publică la dirigenţie în clasa a V-a realizată de către Baciu Andrei a avut ca subiect:
,,Politeţea-floare rară”. Diriginții au urmărit cu atenţie activitatea elevilor clasei a V-a. Au fost
utilizate diverse tehnici şi metode de lucru. Pot fi menţionate aşa tehnici de cunoaştere a
personalităţii ca: observarea, convorbirea, metoda cunoaşterii produselor activităţii. Reeşind din
particularităţile de vârstă a copiilor de clasa a V-a au fost folosite multe momente de joc didactic,
materiale didactice expresive, dar s-a utilizat şi tehnologia digitală: leptopul şi tableta. S-a pus
accent pe activitatea fiecărui elev, pe capacităţile individuale a fiecărui copil, pe dezvoltarea
creativităţii şi a personalităţii libere.
Ora de dirigenţie în clasa a VIII-a a fost susţinută de doamna Bejan Tatiana şi a avut ca
subiect : ,,Voinţa şi importanţa ei pentru autorealizare”. Ca un fir roşu de-a lungul orei a trecut
afirmaţia conform cărea voinţa reprezintă ,,motorul” personalităţii umane, pilonul ei de susţinere.
Elevii au fost puşi în diverse situaţii în care trebuiau să de-a răspunsuri trecute prin prisma
propriilor gânduri, păreri şi experienţe de viaţă. În cadrul lecţiei au fos utilizate aşa metode ca :
testul ,,Bezea”, studiul de caz, jocul didactic. Pe parcursul întregii ore a persistat utilizarea TIC-ului.
În concluzie elevii au emis ideea că toate marile realizări umane din ştiinţă, tehnică, artă, sport sunt
rezultatul unor mari eforturi de voinţă. Chiar şi insuccesele ne pot determina să perseverăm
mobilizându-ne voinţa. Iar principalul teren de antrenament al voinţei pentru elevi este învăţătura,
pregătirea şcolară. Ambele ore au fost apreciate cu calificativul foarte bine. Aceste activităţi au
demonstrat o relaţie strânsă între diriginte-elevi dar şi cea dintre elev-elev.
Seminarul a continuat cu o activitate in atelier. Moderatori au fost doama Lupu Svetlana şi
Chesari Mihai AO Temelii Tari. Chesari Mihai a prezentat tehnicile de cunoaştere a mentalităţii şi
personalităţii copilului.Din cele relatate putem menţiona că practica pedagogică demonstrează că în
domeniul instruirii şi educaţiei este foarte important de studiat personalitatea elevului. Fiecare
profesor trebuie să cunoască tehnicile de cunoaştere a mentalităţii şi a personalităţii copilului pentru
a diagnostica resursele elevului şi a interveni adecvat în modelarea personalităţii viitorilor cetăţeni,
a omului de mâine. Printre aceste metode putem evidenţia: observaţia, convorbirea, chestionarul,
metoda biografică, metoda testelor. Pentru activitate practică a fost propus un test de determinare a
4
temperamentului, conform căruia fiecare participant şi-a determinat tipul de teperament. Cu o
informaţie a venit şi doamna Lupu Svetlana despre Standardele de calitate şi autoevaluarea conform
acestora. Standardul de calitate reprezintă un ansamblu de norme care reglamentează calitatea şi
acoperă întreaga funcţionare a liceului. Principala sarcină din viaţa unui om este să se nască,să
devină ceea ce îi permite potenţialul. Cel mai important produs al efortului său este propria
personalitate.
De un real folos a fost comunicarea între noi, colegii, colaborând pentru o mai largă și
temeinică formare a elevilor noștri, în acțiunile claselor, completându-ne reciproc. Eficientizarea
demersului didactic s-a realizat mai ales printr-o abordare inter și transdisciplinara, limbajul utilizat
fiind specific unor domenii conexe.
Un portofoli al dirigintelui sau a conducătorului de cerc este necesar să fie lucrativ și în timp
real sa fie informați toți diriginții despre ce au de făcut în timpul apropiat el este alcătuit de obicei
din mai multe părți, începând de la activitatea metodică până la activitățile extracuriculare
planificate la nivel de instituție. De asemenea, el mai poate presupune și muncă în echipă. Cu cât îți
dozezi mai eficient timpul și cu cât ești mai bine organizat, cu atât activitatea în funcție de diriginte
sau conducător de cerc are mai mari șanse de reușită. De doi ani am descoperit Trello, o aplicație
gratuită pentru un management eficient. Cu ajutorul lui Trello, diriginții pot să își organizeze cât
mai eficient timpul și să administreze numeroase proiecte / activități extracuriculare / ședinte cu
părinții/ schimb de experiență împreună cu colegii de echipă, toți având acces la ,,organizator,, și
putând face orice modificare
doresc.
Aplicația poate fi utilizată de pe
mobil, iPhone, tablet și nu în
ultimul rând brower web.
În situația în care există mai
multă proiecte care trebuie
adăugată pe panoul virtual, este
important ca acestea să poarta un
nume care să le facă ușor de
recunoaștere. Nu există o limită de
membri ai portofoliului, ba mai
mult, aplicația îți oferă și beneficii
în cazul în care inveți o persoană
să își facă un cont pe Trello. Invitând să folosescă acest instrument, vei beneficia de pachetul
Trello Gold pentru o lună. Cel mai mult mi-a plăcut faptul că Trello este foarte intuitiv, ușor de
utilizat, interactive și, nu în ultimul rând, faptul că fiecare membru al echipei poate să aibă o viziune
de ansamblu asupra proiectului. Micul dezanvantaj al aplicației constă în aceea că, folosind prea
intens Trello, ajungi să comunici mai mult virtual cu membrii echipei. Trello este în mod cert un
instrument eficient pentru a-ți crește productivitatea și de a-ți planifica în mod judicios timpul.
Funcționalitatea: aplicația le permite diriginților/conducătorilor de cerc să își organizeze și
administreze activitatea având acces la un șir de material structurate tematic, aceștia din urmă având
acces la documente și putând face modificări în timp real. Diriginții pot atașa poze, comentarii, liste
de verificare și termene limită pentru finalizarea anumitor sarcini/rapoarte, etc.
5
Portofoliul electronic poate ajunta
la: optimizarea cunoaștințelor și
competențelor individuale; dezvoltarea
profesională continuă; dezvoltarea
cunoștințelor și a competențelor
organizaționale; consolidarea
comunităților de invățare; formularea
politicilor educaționale și de invățare;
optimizarea calității ofertei.
Avantajele: obligă profesorul la
o muncă de calitate, la responsabilitate
și rigoare profesională, întrucât toate
documentele sunt la vedere; permite
pastrarea materialelor și organizarea
acestora astfel incât să fie operaționale.
Noile tendinţe educaţionale promovate în cadrul reformei învăţământului trebuie să pună
accentul pe formarea unei personalităţi libere şi independente care va fi capabil să ia decizii în
situaţii dificile şi riscante. În aceste condiţii, şcoala trebuie să devină un prieten al copilului,
deschisă pentru toţi membrii comunităţii. Un rol aparte în formarea unei şcoli prietenoase
copilului o are familia-considerată şi prima şcoală a copilului. De asemenea, un rol deosebit de
important îl are şi comunitatea, care este obligată să ofere un mediu optim de dezvoltare, de
socializare şi educare a copilului. Prin urmare, luate doar în ansamblu, şcoala, familia şi
comunitatea vor reprezenta o „finalitate” în dezvoltarea copilului bazată pe respectarea tuturor
principiilor caracteristice unei societăţi democratice.
Unul dintre parteneriatele iternaţionale care demonstrează colaborarea şcoală-familie-comunitate
cu cadrele didactice din Școala Gimnazială Miron Costin, Galați, România în cadrul unui proiect
transfrontalier Strategii didactice și de evaluare în sistemele de învățământ din România și din
Republica Moldova, unde a avut loc un schimb de experiență prin participare la programul
Erasmus+, eTwinning, în acelaș timp au fost comparate cele două sisteme educative pentru a putea
identifica strategii de amiliorare a actului educativ, pentru a crește motivația pentru învățare și,
implicit, calitatea educației.
Unul dintre parteneriatele iternaţionale care demonstrează colaborarea şcoală-familie-comunitate
cu masteranzii de la Universitatea A. I. Cuza, Iași.
Unul dintre parteneriatele naţionale care demonstrează colaborarea şcoală-familie-comunitate
este „Mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea asistenţa şi
monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi
traficului” între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Culturii Educaţiei şi Cercetării,
Ministerul Sănătății Muncii și Protecţiei Sociale. Acest parteneriat are drept obiectiv prevenirea
copilului împotriva tuturor tipurilor de violenţă-fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau
economică şi aplicarea măsurilor de protecţie a copilului – victimă. Drept consecinţă a acestui
parteneriat, la nivel de instituţie a fost desemnat un coordonator care este obligat să completeze
„Fişa de sesizare a cazului de abuz” în „Registrul de evidenţă a sesizărilor în cazurile de abuz şi
neglijare a copiilor”. Ca și consecinţă, în primul semestru al anului de studii 2017-2018 au fost
identificate 63 cazuri de violenţă faţă de copii, dintre care 5 cazuri de abuz fizic, 50 cazuri de abuz
psihologic, 8 cazuri de neglijare. Important este că cele mai multe cazuri au fost sesizate de elevi-
60, iar 8 fiind sesizate de cadre didactice. Aceste cifre ne demonstrează că elevii cunosc şi pot să-şi
6
apere drepturile atunci când ele sunt încălcate. Ca rezultat, familiile copiilor cât şi elevii supuşi
diferitor forme de violenţă au obţinut asistenţă din partea psihologului prin intermediul şcolii, fiind
susţinuţi de membrii comunităţii.
Un exemplu de implicare activă în cadrul colaborării şcoală-familie o reprezintă „Boxa de
Încredere” instalată în incinta instituţiei care are drept scop identificarea problemelor/cazurilor de
încălcare a drepturilor copiilor. Este de menţionat că elevii depun aceste petiţii fără a se identifica
ceea ce măreşte gradul de obiectivitate asupra petiţiilor, în acelaşi timp oferă elevilor posibilitatea
de a „vedea” real problemele şcolii, care ulterior sunt analizate şi rezolvate în dependenţă de
gravitatea lor de către administraţie.
Dată fiind misiunea pe care societatea i-o atribuie şcolii, acesteia îi revine rolul de a iniţia şi de a
facilita derularea unor parteneriate educaţionale, prin sensibilizarea şi atragerea potenţialilor
parteneri.
Din această menire care îi revine şcolii decurge şi rolul ei de promotor, facilitator şi coordonator
al parteneriatului educaţional, ea urmând a încerca să iniţieze şi să menţină legături strânse cu un
număr cât mai mare de instituţii şi de grupuri sociale. În orice relaţie de parteneriat, esenţial este ca
participanţii să adere la un set de valori şi obiective comune, ca: asigurarea egalităţii şanselor în
educaţie; încurajarea liberei iniţiative şi a cooperării între diferitele instanţe educative;armonizarea
condiţiilor specifice cu exigenţele sociale generale; instaurarea şi menţinerea comunicării deschise
şi a transparenţei;promovarea spiritului civic şi a mentalităţilor comunitare şi, implicit, a
responsabilităţii individuale şi de grup.
Un alt exemplu relevant de colaborare dintre „ cele trei chei ale educaţiei” este organizarea și
desfășurarea Festivalului Păcii „Pacea in viziunea copiilor” , o colaborare dintre DGETS, familie.
Această colaborare are drept scop formarea unui cetăţean activ, capabil să se implice în activitatea
de zi cu zi din cadrul comunităţii, promovarea toleranței dintre gen, confesie, natiune. La nivel de
instituţie s-au implicat activ 700 elevi care pe parcursul a 2 luni au monitorizat respectarea și
promovarea pacii si a tolerantei în liceu, parteneri fiind colegii de clasă, cadrele didactice, familiile
elevilor şi membrii comunităţii care au participat direct/indirect în realizarea festivalului ( bucătăria
europeană, starturi vesele, etc.) La etapa municipală a concursului am participat la toate cele 10
propbe ale festivalului și am fost mentionați cu cele mai multe diplome 15 la număr și trofeul petru
cei mai activi promotori ai tolerantei, păcii.
În cadrul „Programului de Dezvoltare a Educaţiei Incluzive în Republica Moldova”, un rol
aparte îl deţine Administraţia Publică Locală, care implimentează, evaluează şi monitorizează
necesităţile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES). În IPLT Onisifor Ghibu au fost realizate
un şir de acţiuni prin care copii sunt susţinuţi şi încurajaţi să participe activ în viaţa comunităţii. În
total, la nivel de instituție în anul 2017-2018 au fost identificaţi 5 elevi cu CES, 3 elevi cu
inadaptare școlară, 1 evidență psihiatrăcă, 1 cu elemente de autism, retard verbal. Atât copii cât şi
părinţii acestora beneficiază de suport psihologic din cadrul cadrului didactic de sprijin pentru a
facilita adaptarea şcolară şi socială a copiilor. Măsurile întreprinse în parteneriat cu comunitatea şi
şcoala au permis instituţionalizarea unui număr mai mare de elevi şi încadrarea acestora în viaţa
comunităţii indiferent de dizabilitate sau cerinţe educaţionale speciale.
Un alt exemplu de colaborare eficientă şcoală-familie-comunitate o reprezintă „Părinţii”.
Trimestrial, au loc ședințe, traininguri, seminare, mese rotunde la care participă în jur de 25-30
părinţi din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Scopul acestei academii este de a realiza o colaborare
mai eficientă între şcoală şi familiile elevilor prin cadrul diverselor tematici care se discută, cum ar
fi: „Eşecul şcolar”, „Comunicarea eficientă cu copii”, „Prevenirea violenţei domestice şi şcolare”,
„Adaptarea şcolară a elevilor”. Ca și consecinţă a acestor activităţi la care până în prezent au
7
participat circa 1053 de părinţi, se observă o responsabilitate mai mare din partea părinţilor în luarea
deciziilor ce ţin de realizarea unui mediu sănătos şi sigur pentru copii. Părinţii se implică mai activ
în comunicarea cu copiii lor pentru a creşte gradul de responsabilizare al elevilor, participă mai
activ şi în cadrul adunărilor părinteşti organizate în fiecare clasă. De asemenea se constată şi o
„ grijă” mai mare din partea autorităţilor care participă activ în cadrul activităţilor realizate şi care
soluţionează unele probleme ale părinţilor care sunt expuse, prin acordarea ajutoarelor materiale
(după caz), a asistenţei psihopedagogice din partea psihologului școlar, administrația școlii.
Un alt exemplu de colaborare eficientă şcoală-comunitate o reprezintă cu Centrul de
Excelență Institutul de Științe al Educației, în comisia metodică socioumanistică a oferit
cadrelor didactice din republică și anume la disciplina geografienoi perspective de abordare a
activității la clasă, a ajutat la găsirea de strategii optime de îmbunătățire a procesului instructiv
educativ și evită o proastă aplicare a acestora. S-a ajuns la concluzia că un profesor modern nu se
rezumă numai la a utiliza instrumente TIC/ multimedia în procesul didactic, ci presupune o
permanentă căutare a mijloacelor care ajută elevul/copilul să-și dezvolte abilități, să-și formeze
competențe, să se autoevalueze și să se situieze ierarhic.
Un alt exemplu de colaborare eficientă şcoală-familie-comunitate o reprezintă colaborarea
eficientă cu AO „Temelii Tari” săptămânal, au loc ședințe, traininguri, seminare, mese
rotunde la care participă în jur de 25-30 elevi, părinți din ciclul primar, gimnazial şi liceal. Scopul
acestei colaborări este creșterea niveluluide conștientiyare socială în rândul tinerilor și
adolescenților cât și educarea unei generații cu o mintalitate de agent al schimbărilor oriunde nu s-ar
afla ei. Teme de discuții atat cu părinții căt și cu elevii sunt: „Dependențele și efectul lor asupra
mea”, „Sclav după gratiile ignoranței”, Fenomenul „bullyng”, „Promotorii inegalității – violența
juvenilă”, „Comunicarea virtuală și efectele ei asupra relațiilor umane”,etc.
eficientă FCC „Clipa Siderală”, Școala Auxiliară din Popeasca, Ștefan –Vodă, Gimnaziul
Pruteni Florești – au participat la colectarea fondurilor 36 de clase din total 40. In cadrul
„Caravanei de Crăciun” au fost un comitet organizatoric care a organizat un program artistic și 200
de cadouri. Au fost ajutorate 6 familii social vulnerabile. Crăciunul este perioada când devenim mai
buni pentru noi și cei din jur. Este momentul din an în care trebuie să îi ajutăm pe cei nevoiași. Un
grup de tineri a realizat o frumoasă acțiune de binefacere pentru copiii rămași fără îngrijirea
părinților.
eficientă cu Societatea Interconfesională a Medicilor Creștini „Emanuel” – s-au desfășurat lectii
de informare și prevenire în clasele a X-a- XI-a cu tema: SIDA și alte câteva boli cu transmitere
sexuală.
eficientă LT M. Marinciuc, IPLT Stefan cel Mare, LT D. Alighieri, Grădina Botanică a ASM,
Organizația Nonguvernamentală Gutta club – în cadrul Proiectului Educațional interliceal
Promovarea oamenilor de știință din Republica Moldova în școală.
eficientă Teatrul „Luceafărul” – Omul de zăpadă, Teatrul „Licurici” – Motanul încălțat.
Un alt exemplu de colaborare eficientă şcoală-familie-comunitate: Situații excepționale. Elevii
din clasele a IV-a.
În concluzie, parteneriatul şcoală – familie – comunitate are un rol deosebit în dezvoltarea
personalităţii elevilor. Fiecare parte implicată are de învăţat una de la alta, în acelaşi timp analizând
aspectele pozitive şi cele negative ale fiecărei părţi. Şcoala are menirea de a aduce cît mai multe
8
beneficii pentru elevi, implicînd totodată şi membrii comunităţii prin diferite proiecte/ parteneriate
în comun. Numai valorificînd toate aspectele familiei şi ale comunităţii, şcoala va reuşi în cele din
urmă să „atragă” elevii în procesul de cunoaştere şi cercetare, roadele fiind implicarea tuturor
elevilor în realizarea unei şcoli prietenoase copilului.
Tabelul: 2 Analiza SWOT a activității diriginților și a conducătorilor de cerc.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Personal cu nivel de calificare ridicat şi ● Ponderea relativ redusă a metodelor

interes pentru perfecţionare şi dezvoltare interactive, centrate pe elev în
profesională; activitatea la clasă
 Valorizarea specializărilor, gradelor de
perfecţionare, formării continue şi a ● Repartiţie neuniformă a iniţiativei şi
experienţei didactice în constituirea implicării personalului în problemele
catedrelor; unităţii de învăţământ
 Interesul părinţilor pentru calitatea ● Conservatorismul şi rezistenţa la
educaţiei oferite în şcoală – manifestat schimbare a unor cadre didactic
inclusiv prin rata ridicată de participare la
şedinţele cu părinţii; ● Nerealizarea unor rezultate notabile în
 Desfășurarea activităților de prevenire și activitatea de performanţă, la toate
combatere a violenței școlare, a disciplinele
consumului de droguri/etnobotanice,
● Implicarea inegală a cadrelor didactice
absenteismului/abandonului şcolar,
în activitatea școlii
precum şi a activităţilor cu elevii ai căror
părinţi sunt plecaţi în străinătate, în ● Lipsa de experienţă şi de creativitate a
parteneriat cu instituții de specialitate 10. unor cadre didactice ȋn domeniul
Creșterea prestigiului școlii în comunitatea proiectării și implementării
locală activităţilor din domeniul nonformal
 Realizarea la timp a documentelor
specifice activităţii de planificare a ● Resurse financiare reduse, lipsa un
activităţii educative: planul managerial al modalități de recompensă financiară a
consilierului educativ, programul elevilor și cadrelor didactice
activităţilor educative extraşcolare şi
● Nerespectarea termenelor în
extracurriculare, graficul desfăşurării
îndeplinirea unor sarcini de către
acestor activităţi
cadrele didactice;
 Deschiderea spre activităţi de voluntariat
 Realizarea în mare măsură a tuturor ● Carenţe în domeniul colaborării între
activităților propuse în programul cadrele didactice în scopul realizării
semestrial al activităților extrașcolare unor proiecte educaţionale
 Diversitatea formelor de organizare a interdisciplinare
activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare; abordarea inter şi ● Activităţile în domeniul prevenţiei
transdisciplinară a unor activităţi (antiviolenţă, antidrog) nu au suficient
sprijin/colaborare din partea
instituţiilor cu acest profil, nu au
impactul necesar (insuficiente proiecte
de colaborare)
9
● Absenţa unui cadru legislativ bine
conturat care să reglementeze
activitatea educativă şcolară şi
extraşcolară şi statutul coordonatorului
de proiecte şi programe educative.
OPORTUNITATI AMENINTARI
● Strategie coerentă privind dezvoltarea ● Centralizarea excesivă a mişcării

reţelei şcolare la nivel local; personalului didactic.
● Desfăşurarea unor cursuri de perfecţionare ● Lipsa de atractivitate a carierei
a profesorilor. didactice.
● Concursuri școlare ● Lipsa motivaţiei şi dorinţei de
● Oferta educativă bogată a unor asociații și implicare a unor profesori; implicarea
fundații de profil; slaba a familiei în susṭinerea
● Valorificarea și transferul conţinuturilor, a activităṭilor (tot mai mulṭi părinṭi
abilităţilor şi a competenţelor dobândite în plecaṭi în străinătate)
sistemul de învăţământ formal, în contexte ● Desfăşurarea de programe şi proiecte
practice, bine ancorate în realitatea educative fără impact în viaţa şcolii şi
cotidiană; a comunităţii
● Derularea unor cursuri de formare atât ● Suprasolicitarea cadrelor didactice în
pentru profesorii diriginţi cât şi pentru privinţa documentelor de planificare-
coordonatorii de proiecte şi programe implementare-evaluare
educative ● Influența media și în special a rețelelor
● O colaborare mai eficientă cu familia și de socializare
implicarea părinților în susținerea ● Cursurile de formare acreditate sunt
dezvoltării personale a elevilor. contra cost, iar profesorii nu
● Crearea unui climat educaţional deschis, beneficiază de fonduri speciale pentru
stimulativ, în care elevii îşi manifestă cursuri
aptitudinile şi interesele în activităţi ● Numărul mare de documente ce
educative formale şi nonformale cu impact trebuie întocmite pentru ralizarea unor
la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii activități
● Situaţia socio-economică precară a
familiilor din care provin unii dintre
elevi
b. Monitorizarea și evaluarea activităților educative.

Acţiunile de control întreprinse au vizat calitatea implementării obiectivelor sub
următoarele aspecte :
La nivel de Comisie a diriginților de clasă:
- evaluarea planurilor de activitate a Comisiei diriginților de clasă (structura, tema, direcţiile de
activitate, abordarea problemei verificate/temei de cercetare şi implementare în cadrul şedinţelor
metodice – comunicări, trayning-uri, ore demonstrative; familiarizarea membrilor Comisiei cu
materialele întrunirii metodice, seminarelor, existenţa acestora în portofoliu).
La nivel de cadru didactic/diriginte:
- examinarea cataloagelor şcolare, a proiectelor didactice, agendei dirigintelui, proceselor
verbale ale ședințelor cu părinții, a portofoliilor cadrelor didactice;
10
- utilizarea investigaţiei prin chestionare, discuţii cu profesorii implicaţi în control, în scopul unei
analize cu referire la determinarea realizărilor şi dificultăţilor de implementare a Metodologiei.
La nivel de elev:
- utilizarea investigaţiei prin discuție şi chestionare;
- observarea comportamentului elevilor în timpul pauzelor;
- examinarea sugestiilor din lădița de încredere, portofoliilor elevilor cu care se lucrează
individual;
- implicarea elevilor în activități extrașcolare, secții sportive;
- rata de participare la concursurile de sector, municipiu, republicane, internaționale.
Prin întreaga activitate de control s-a urmărit asigurarea unui climat detensionat şi participarea
motivată a celor evaluați la stabilirea cât mai obiectivă a concluziilor şi aprecierilor. În cadrul
controlului, în dependenţă de necesităţi, s-au oferit îndrumări în legătură cu modalităţile de
soluţionare a deficienţelor constatate, s-au indicat termeni de lichidare ale acestora.
Calitatea este una dintre cerinţele cele mai importante în raport cu orice rezultat al acţiunilor
întreprinse, iar orice activitate menită să depisteze problemele, să le evalueze influenţa şi să
identifice soluţii pentru a le rezolva constituie cheia progresului educațional.
În conformitate cu Planul complex al IPLT „Onisifor Ghibu, s-a desfăşurat controlul tematic
“Monitorizarea elaborării proiectelor de lungă durată și a agendei dirigintelui – accente pe
implimentarea curricumului centrat pe competente, inclusiv analiză și propuneri de
eficientizare.”, către directorul adjunct pentru educaţie Zamfir Tatiana
Obiectivul verificării:
 Identificarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu elevii și părinții,
 Determinarea relaţiilor de perteneriat între profesori şi elevi şi organizaţiile
nonguvernamentale;
 Detrminarea nivelului de implicare a elevilor în procesul de formare a personalităţii proprii
prin intermediul orelor de dirigenţie.
Diriginții îşi proiectează şi îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu proiectul managerial al
liceului, cu cerinţele regulamentului de ordine interioară şi în acord cu particularităţile educaţionale
ale clasei respective.
Profesorii diriginţi au proiectat activitatea educaţională care au înregistrat-o în Agenda
dirigintelui (ediţia a VII-a, revăzută şi îmbunătăţită), ediţia anului 2016, - suport didactic adresat
cadrelor didactice întru direcţionarea şi sistematizarea activităţii acestuia în calitate de agent
educaţional central în liceu, modelator al parteneriatului pedagogic la nivelul colectivului primar.
În cadrul controlului au fost depistate unele carenţe:
 lipsa unei Strategii, a unui Plan operaţional de implicare a părinţilor în diferire activităţi
şcolare;
 necunoaşterea rezultatelor acestora, inclusiv a efectelor, determină gradul de implicare
redusă a părinţilor în viaţa şcolii;
 absenţa acestor documente denotă pregătirea insuficientă a diriginților pentru exercitarea
funcţiei de manager, dar şi diminuarea importanţei acestui subiect în organizarea şi
gestionareaclasei.
Concluzii:
 Dirigintele desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională
pentru elevii clasei pe care o coordonează.
 Dirigintele desfăsoară şi activităţi educative extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după
11
consultarea elevilor şi în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru
colectivul respectiv de elevi.
 Dirigintele realizează activităţi de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi.
Reieşind din cele menţionate, se propune:
 A menţiona activitatea diriginţilor: Gastea Maria diriginte la clasa a XI-a B; Grosu Nadejda
diriginte la clasa a IX- a B; Tiron Aliona diriginte la clasa a VIII-a A; Dodu Lilia diriginte la
clasa a VIII-a B; Bejan Tatiana diriginte la clasa a VIII-a C; Axenti Svetlana diriginte la
clasa a VII-a B; Spânu Rodica diriginte la clasa a VII-a C; Boldurat Diana diriginte la clasa
a VI-a A; Harea Diana diriginte la clasa a VI-a B; Baciu Andrei diriginte la clasa a V-a B;
Lupu Svetlana diriginte la clasa a IV-a A; Savin Elena diriginte la clasa a III-a D; Rabacu
Dina diriginte la clasa a III-a C; Golomoz Eugenia diriginte la clasa a III-a A; Vlasiuc
Lilia diriginte la clasa a II-a C; Cimbir Ludmila diriginte la clasa a I-a B; Sincu Liubovi
diriginte la clasa a I-a A;
 Diriginţii de clasă:
 Întocmirea mai atentă a documentelor de lucru ale profesorilor
diriginti(planificarea semestrială şi anuală ) şi corelarea temelor propuse cu
cerintele clasei de elevi;
 Utilizarea unor strategii didactice în cadrul orelor de dirigenție astfel încât
elevul să se poată exprima,să fie ascultat şi îndrumat eficient;
 Implicarea tuturor diriginţilor şi a conducerii şcolii în activităţi educative
extraşcolare (spectacole,concursuri,excursii,etc) astfel încât aceste activităţi să
poată fi valorificate din punct de vedere educativ;
 Atragerea într-o mai mare măsură a părinţilor în vederea realizării unui
parteneriat real Şcoală –Familie;
 Schimbarea mentalităţilor şi atitudinilor unor profesori - diriginţi faţă de
problemele elevilor şi posibilităţilor lor de a face faţă acestor probleme precum
şi faţă de importanţa orei de dirigenţie (care uneori s-a transformat într-o oră
de curs);
 Implicarea tuturor diriginţilor în programul iniţiat de conducerea şcolii, acela
de a schimba aspectul claselor, laboratoarelor şi a şcolii în general.
În conformitate cu Planul complex al LT O.Ghibu, s-a desfăşurat controlul tematic
Monitorizarea și evaluarea preocupărilor privind reducerea violenţei în cadrul şcolii către
directorul adjunct pentru educaţie Zamfir Tatiana.
 identificarea și estimarea incidenţei diverselor forme de violenţă;
 identificarea și explorarea cauzelor violenţei;
 depistarea grupurilor de risc în rândul copiilor;
 studierea atitudinilor părinţilor și copiilor faţă de violenţă;
 analiza cunoștinţelor și atitudinilor părinţilor faţă de rolul profesioniștilor care ar putea
acorda asistenţă în cazurile de violenţă faţă de copii;
 furnizarea de recomandări în vederea diminuării fenomenului de violenţă faţă de copii.
Complexitatea problemelor sociale în Republica Moldova are un impact decisiv asupra formării
personalitîţii unei noi generaţii de cetăţeni. Problema delincvenţei juvenile, abuzului, neglijării,
exploatării, traficului de copii, consumul de alcool, tutun, droguri se plasează în centrul atenţiei pe
măsură ce societatea conştientizează locul şi rolul generaţiei tinere în structura contemporană a
sistemului social, precum şi importanţa pe care aceasta o prezintă pentru viitorul societăţii.
12
Fenomenul delicvenţei juvenile, abuzului, neglijării, exploatării, traficului de copii ca prim factor al
degradării tinerei generaţii, prin amploarea pe care a luat-o în ultimii ani, pune în alertă unitatea
şcolară care intră în contact cu această formă malignă de manifestare a unor indivizi.
Astăzi societatea priveşte cu atenţie ceea ce altădată era netransparent şi secret, în familie sau în
spaţiul închis al liceului.Violenţa în şcoală nu numai că există, dar ia amploare pe an ce trece,
atingînd rata cea mai înaltă la nivelul învăţămîntului gimnazial (66,04%) şi liceal (24,62%).
Datele statistice oferite privind activități profilactice ne demonstrează că din numărul total de
elevi ascultaţi în cadrul şedinţelor 47,50% revine cazurilor de violenţă (51,58% cazuri de violenţă
fizică, 41,06% cazuri de violenţă verbală, 7,35% cazuri de violenţă psihologică) şi 49,66% revine
cazurilor de absenteism şcolar, fiind consecinţele abuzului psihologic sau verbal din partea
pedagogilor/diriginţílor.
Din cei 1220 de elevi din unităţile supuse controlului 285 de elevi revine din familii defavorizate
(24,83%). Din ei:
 93 de elevi din familii incomplete (7,5%);
 97 de elevi ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare (7,91 %);
 22 de elevi din familii socialmente-vulnerabile (1,8 %);
 141 de elevi din familii numeroase (11.5%);
 8 de elevi din grupul de risc (0,65 %).
Problemele social-economice cu care se confruntă an de an familiile şi plecările peste hotare
ale părinţilor au repercusiuni directe asupra unităţii familiale (divorţ, ignorare, înjosire, umilinţă,
abuz), în mod deosebit a copilului care a rămas fără îngrijirea părinţilor.
Analizând agendele diriginților la rubrica lucrul cu copii din grupul de risc supuse verificării,
s-a constatat că cauzele care îl determină pe elev să fie violent sunt: individuale, cum ar fi:
probleme de comunicare asertivă; toleranţă scăzută la frustrări; dificultăţi de adaptare la unele
disciplini şcolare; imagine de sine negativă; instabilitate emoţională şi motrică; lipsesc competenţe
de comportament; lipsa cunoştinţelor juridice; dificultăţi de concentrare; tulburări psihice grave şi
familiale: preluarea unor modele negative de relaţionare din familie; condiţiile economice precare
ale familiei; nivelul redus de educaţie a familiei; indiferenţa, grija insuficientă acordată copiilor şi
educaţiei acestora; reacţii ale copilului la aşteptări prea înalte din partea părinţilor; lipsa de
supraveghere a copiilor, în cazul familiilor în care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi temporar la
muncă în străinătate sau incomplete. Se poate menționa activitatea reușită a diriginților la domeniul
activității diriginților cu copii din grupul de risc: : Gastea Maria diriginte la clasa a XI-a B; Cernei
Cristina diriginte la clasa a IX- a A; Grosu Nadejda diriginte la clasa a IX- a B; Tiron Aliona
diriginte la clasa a VIII-a A; Dodu Lilia diriginte la clasa a VIII-a B; Bejan Tatiana diriginte la clasa
a VIII-a C; Axenti Svetlana diriginte la clasa a VII-a B; Spânu Rodica diriginte la clasa a VII-a C;
Boldurat Diana diriginte la clasa a VI-a A; Harea Diana diriginte la clasa a VI-a B; Baciu Andrei
diriginte la clasa a V-a B; Lupu Svetlana diriginte la clasa a IV-a A; Savin Elena diriginte la clasa
a III-a D; Rabacu Dina diriginte la clasa a III-a C; Golomoz Eugenia diriginte la clasa a III-a A;
Vlasiuc Lilia diriginte la clasa a II-a C; Cimbir Ludmila diriginte la clasa a I-a B; Sincu Liubovi
diriginte la clasa a I-a A;
Diriginții:
 vor proiecta, organiza, orienta metodologic şi regla calitativ procesul educaţional privind
asigurarea protecţiei elevilor de abuz, neglijare, exploatare, trafic în liceu;
 vor ţine la control şi în continuare activitatea individuală cu copii și părinții acestora;
13
 vor oferi elevilor informaţii, mijloace şi instrumente, care asigură anonimatul raportării
cazurilor suspecte (lădiţa de încredere, telefonul de încredere, poşta electronică a unităţii
şcolare/coordonatorului etc);
 vor asigura protecţia datelor cu caracter personal ale copiilor atît în instituţie, cât şi cele
oferite, la solicitare, altor instituţii, în conformitate cu prevederile Legii nr.133 din
08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;
 vor acorda o atenţie sporită activităţii de încadrare a elevilor-problemă în activităţi
extracurriculare şi extraşcolare pentru a li se ocupa timpul liber în afara orelor de studii,
respectiv, de a le dezvolta potenţialul şi creativitatea;
 vor acorda o prioritate deosebită parteneriatului în cadrul activităţii educative între
profesori-profesori, profesori – manageri şcolari, profesori - părinţi, profesori – elevi;
Directorul adjunct pentru educație (dna T.Zamfir):
 va evalua şi monitoriza implementarea procedurii de prevenire, identificare, raportare şi
referire a cazurilor de abuz, neglijare, exploatare şi trafic al copilului în unităţile şcolare,
raportînd trimestrial în cadrul şedinţelor organizate de directorul liceului, dna E. Cernei;
 va organiza seminarul cu tema „ Inteligenţa emoţională - cheia succesului în prevenirea
abuzului, neglijării în unitatea şcolară” în anul de studii 2018-2019;
 va intensifica parteneriatul cu diverse structuri guvernamentale şi nonguvernamentale
abilitate în problema dată.
În conformitate cu Planul complex al IPLT O.Ghibu, s-a desfăşurat controlul Evaluarea
nivelului de realizare a obiectivelor educaţionale şi a prevederilor metodologice la orele de
dirigenţie în cadrul Campaniei ”Să creștem fără abuz, neglijare, trafic, exploatare”, către
directorul adjunct pentru educaţie Zamfir Tatiana.
 Identificarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu elevii cu privire Campaniei «Să creştem
fără abuz, neglijare, exploatare, trafic »
 Determinarea relaţiilor de perteneriat între profesori şi elevi, şi organizaţiile
nonguvernamentale;
 Detrminarea nivelului de implicare a elevilor în procesul de formare a personalităţii proprii
prin intermediul orelor de dirigenţie..
În cadrul controlului au fost depistate unele carenţe:
Lipseşe colaborare cu autorităţile locale, ONG-urile în derularea orelor de dirigenţie, în
majoritatea claselor din liceu, doar la recomandările administraţiei sunt invitaţi pompierii, IPM, cei
de la PC. Nu se lucrează sistematic cu agenda, fie că se completează superficial, fie că nu se
completează de fel. La finele lunii trebuia să prezentaţi agendele la verificare, au prezentat doar 35
din 40 de diriginţi, cauza –necompletarea agendei conform cerinţelor, de asemenea lipseşte
colaborarea părinte-diriginte: Moraru Vasile, Coșleț Angela, Stuza Viorica, Moraru Natalia, Hersun
Igor.
Concluzii:
1. Orele de dirigenţie să se efectuieze în conformitete cu curricumul la dirigenţie;
2. La orele de clasă diriginţii îmbină cu succes diverse metode şi forme de lucru pentru
activitatea elevilor;
3. Elevii se includ activ în dialog, recunosc şi acceptă poziţia activă a profesorului;
4. Este prezentă relaţia de parteneriat profesor-elev, elev-elev, elev-profesor.
14
 A menţiona activitatea diriginţilor : Șincu Liubovi - dir. cl. I-a „A”; Samanati Ludmila . -
dir. cl. I-a „D”; Sturza Viorica - dir. cl. XI-a „A”, Iasinschi Iulia – I-a „C”; Bejan Tatiana -
dir. cl. VIII-a „C”; Pârcălab Iuliana - dir. cl. III-a „E”; Tiron Elena - dir. cl. VIII-a „A”,
Garștea Maraia- dir. cl. XI-a „B”; Coșleț Angela- dir. cl. XII-a „A”; Axenti Svetlana - dir.
cl. VII-a „B”, Harea Diana - dir. cl. VI-a „B”, pentru contribuţie în organizarea la nivel înalt
a orelor de dirigenţie în cadrul controlului tematic: Campaniei ”Să creștem fără abuz,
neglijare, trafic, exploatare”
 Se apreciază cu calificativul satesfăcător activitatea diriginților Moraru Vasile - dir. cl. XII-a
„B”, Coșleț Angela- dir. cl. XII-a „A”, Stuza Viorica- dir. cl. XI-a „A”, Moraru Natalia- dir.
cl. IX-a „C”,, Hersun Igor- dir. cl. V-a „A”.
 Suportul metodic utilizat în cadrul orelor de dirigenţie să fie distribuit diriginţilor.
Diriginţii de calasă:Să efectuieze asistări recprice în scopul formării continuie; Să exploreze
eficient situaţiile educative în cadrul orelor de clasă prin exprimare liberă, deschisă a opiniei
personale a elevilor pntru autoafirmare.
Controalele efectuate atestă că atât diriginţii, cât şi conducătorii de cerc au deja formată o
sistemă chibzuită de lucru cu elevii. Activitatea lor este orientată spre realizarea obiectivelor de
implementare a curriculumului la dirigenţie, de îndeplinire a prevederilor Codului Educaţiei
Republica Moldova. Orele se impun prin rigurozitatea şi logica proiectării, accesibilitatea
informaţiilor, obiectivele sunt în concordanţă cu subiectele luate în discuţie. Conţinuturile luate în
discuţie au menirea de a lărgi domeniul de cunoaştere, a forma competenţa de comunicare, de a
descoperi interesele şi aptitudinile elevilor. Activităţile desfăşurate în grup permit elevilor să
comunice liber, să ia în comun decizii. În cadrul orelor de dirigenţie şi activităţilor extracurriculare
predomină o atmosferă de conlucrare, diriginţii formează la elevi conştiinţa identităţii, dezvoltă
însuşirile morale, civice, intelectuale, estetice, în vederea transformării acestora în personalităţi
creative, capabile să-şi realizeze aspiraţiile, iar gama variată de tehnologii şi strategii utilizate în
cadrul diverselor activităţi duce la realizarea cu succes a obiectivelor preconizate.
Controalele vizate au contribuit la eficientizarea activităţii educative, la mobilizarea şi
stimularea unor diriginţi, la corectitudinea perfectării proiectului didactic, Agendei dirigintelui,
Registrului şcolar şi acumulării suportului didactic. A crescut interesul pentru colaborarea cu
partenerii educaţionali. De asemenea activitatea de evaluare a fost echilibrată de acordarea
asistenţei metodice diriginţilor de clasă şi conducătorilor de cerc.
Concomitent , în rezultatul controalelor au fost depistate şi unele rezerve:
● Insuficient se implementează curriculumul la Dirigenţie şi a tehnologiilor moderne de unii
diriginţii.
● În registrul clasei nu se notează sistematic absenţele elevilor
● N-au fost realizate toate orele propuse de către DGETS cauzele fiind diverse
● Activitatea „Şcolii experienţei avansate” a fost axată pe formarea şi dezvoltarea
competenţelor de lucru cu familia şi elevii. În acest context au fost organizate şi desfăşurate
un şir de activităţi constructive unde cadrele didactice au fost familiarizate cu experienţa de
activitate a dnei Lupu Svetlana, cu unele aspecte teoretice şi practice privind lucrul cu
familia. Activităţile date au contribuit la pregătirea metodică şi practică a
diriginţilor/conducătorilor de cerc.
Activitatea extrașcolară contribuie la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor
elevilor, la cultivarea interesului, la dezvoltarea deprinderilor de a comunica eficient, de a elabora
creaţii originale. Elevii explorează, reconstituie, redescoperă, fac concluzii, asimilează adevărul prin
eforturi proprii. Ei se transformă treptat în gânditori creativi, se îndreaptă spre căutări, exploarări şi
15
muncă personală independent sau în grup, spre dobândirea tezaurului cunoaşterii umane, şi chiar
obţinerea unor idei sau soluţii noi, realizarea unor inovaţii şi intenţii într-un domeniu de specialitate.
Prin formele sale specfice activitatea educativă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi
stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului
şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se simbioza lucrativă între ele. Şi aici un rol
important îl are dirigintele de clasă, conducătorul de cerc, profesorii de la disciplinele şcolare, care
asigură buna organizare şi gestionare corectă a timpului liber al elevilor, promovarea tradiţiilor,
valorilor autentice şi naţionale. În organizarea activităţilor extracurriculare, cadrele didactice ţin
cont de particularităţile de vârstă, de necesităţile şi interesele elevilor. Accesibilitatea şi posibilitatea
îndeplinirii problemelor cu succes, obţinerea rezultatelor dorite–sunt nişte imbolduri importante
pentru elevi. Acestea îi înaripează, contribuie la menţinerea interesului. Pentru dezvoltarea
multilaterală a elevilor, cultivarea gustului estetic, conştientizarea şi cunoaşterea valorilor cultural-
artistice, în liceu, anual, se organizează şi se desfăşoară o gamă variată de activităţi, concursuri atât
în cadrul activităţilor extraşcolare, cât şi a disciplinelor şcolare, devenite deja tradiţionale. În anul
curent , în liceu au fost organizate o suită de activităţi, care au oferit o şcoală prietenoasă copilului
prin afirmarea fiecărui participant.
Obiectivele preconizate în activitățile extrașcolare :
➢ Dezvoltarea abilităților de comunicare prin diverse activități pe interese;

➢ Implicarea tinerilor în promovarea şi desfăşurarea de activităţi cu caracter creative;
➢ Conturarea, respectiv îmbogăţirea propriului stil de petrecere a timpului liber în
funcţie de personalitate, interese şi oferta existentă la nivel de municipiu, republică;
➢ Extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor obţinute la nivelul învăţământului formal,
potrivit vocaţiei fiecăruia, prin activităţi complementare celor din instituţiile de
învăţământ de toate tipurile, inclusiv în domeniul carierei;
Analiza SWOT a evidenţiat:
Puncte tari: Puncte slabe:
- experienţă în domeniul activităţii - inexistenţa, de cele mei multe ori, a

educative şcolare şi extraşcolare; dimensiunii sociale în cadrul proiectării
- personal didactic calificat, cu orelor de curs;
competenţe necesare evaluării şi - neglijarea impactului pozitiv pe care
valorificării valenţelor educative activitatea educativă extraşcolară şi
derivate dintr-o problematică educativă extracurriculară o are asupra dezvoltării
diversă; personalităţii elevului;
- reţea coerentă de coordonare a - perpetuarea mentalităţii eronate potrivit
activităţilor educative şcolare, căreia elevul trebuie să se dedice
extraşcolare şi extracurriculare: integral studiului specific educaţiei
inspectorul educativ şi inspectorul formale;
şcolar cu programe şi proiecte de - minimalizarea activităţii educative
cooperare internaţională; şcolare şi extraşcolare de către părinţi,
- diversitatea programului de activităţi cadre didactice;
educative; - rutina cadrelor didactice de a se limita
numai la transmiterea de cunoştinţe;
16
- vizibilitatea actului educaţional în - nerecunoaşterea activităţii educative a
comunitate şi societate prin elevilor realizată în afara orelor de curs;
mediatizarea activităţilor extraşcolare şi
extracurriculare (spectacole, recitaluri,
concursuri, competiţii, emisiuni la care
participă copiii);
Educaţia este activitatea de desciplinare, cultivare, civilizare a omului iar scopul educaţiei este
de a dezvolta în individ toată perfecţiunea de care este susceptibil. Activitatea extraşcolară,
extracuriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
abilităţilor dobândite în sistemul de învăţământ. Prin forma sa specifică activităţile extracurriculare
dezvoltă gândirea critică, şi stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional în contextul
respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale. La moment în instituție
activează următoarele unități de cerc și ore extrașcolare:
Elevi cu devieri
Nr. Nr. de Conducătorul Gradul
Denumirea cercului în comporament
d/o. copii didactic
în cercuri
1. Meșterița 25/20 Croitoru Rodica Sup. 2
2. Ansamblul Gingășie 30 Nirca Dumitru II 3
Ansamblu folcloric Tiron Elena
3. 28 I 3
Opincuța Neamului
4. Robotică 20 Moraru Vasile I 2
Numărul total de copii încadraţi în cercuri în şcoală şi în afara şcolii: 123. Elevii fiind implicați
într-un șir de activități extrașcolare la nivel local, municipal cât și internațional. Activităţile
educative şcolare şi extraşcolare este proiectată conform următorului set de principii:
 principiul interculturalităţii;
 principiul continuităţii activităţilor care au caracter permanent şi se bazează pe experienţa
anterioară;
 principiul complementarităţii formal –non-formal;
 principiul flexibilităţii organizaţionale şi informaţionale;
 principiul descentralizării autorităţii educaţionale şi al asigurării unităţii demersurilor
educaţionale locale prin coordonare;
 principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi integrate;
 principiul transparenţei implementării strategiei, cu participarea societăţii civile, alături de
instituţiile guvernamentale în vederea realizării obiectivelor;
 principiul cooperării – implementarea strategiei are la bază cooperarea instituţională, atât la
nivel naţional, cât şi internaţional
Alături de respectarea şi promovarea acestor principii, la baza strategiei a stat şi principiul
educaţiei centrate pe valori: respect, non – discriminare, egalitate, solidaritate, toleranţă, adevăr,
libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate originalitate, dragoste, încredere. Ca efecte
majore pe care ni le propunem pot menţiona: creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor
învăţării; întroducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice la fiecare obiect de studiu; proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii
17
concrete a cunoştinţelor acumulate şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de
studiu; stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi programe
educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul de instituție; stimularea şi
multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii şcolare/comunităţii; reducerea
procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar; creşterea ratei
promovabilităţii şcolare; asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;ridicarea calităţii resursei
umane din sistemul educaţional; formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire la
potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează a se
integra; transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitar. Verificând registrele am
constatat următoarele:
1. Toţi conducătorii de cercuri au proiectat activităţile în registrele speciale pentru planificarea
activităţilor de lungă durată.
2. Toţi conducătorii de cercuri au completat registrele conform proiectelor de lungă durată.
3. Obiecţii la completarea registrelor nu s-au atestat
1. Cercul Meşteriţa –profesor grad didactic superior dna Croitoru Rodica
Obiective:
● Promovarea celor mai buni elevi pentru a participa la expoziţii concursuri în cadrul liceului,
sectorului, municipiului;
● Dezvoltarea gustului estetic;
● Cunoaşterea tehnicilor variate de lucru etapelor de confecţionare a obiectelor, lucrărilor de
finisaj
● Cultivarea dragostei faţă de tradiţiile, meşteşugurile populare.
● Valorificarea tradiţiilor populare şi a culturii româneşti prin intermediul artei acului
La finele acestui an de studiu elevii pot: elabora proiecte de confecţionare a obiectului
/articolului; prezenta schiţei /schemei grafice/diagrame; conceper şi organiza mijloace
confecţionate a obiectului conform obiectului; realizarea obiectului conform proiectului elaborat,
respect\nd regulamentul tehnologic; valuarea lucrărilor realizate în aspect tehnologic, estetic,
funcţional. (expunerea lucrărilor pe un stand, discutarea şi aprecierea lucrărilor, alegerea celor maoi
reuşite lucrări.)
În decursul anului memebrii cercului Meşteriţa au realizat lucrări/obiecte decorative, articole,
obiecte de port popular etc. Conform proiectelor/schiţelor elaborate. Activitatea cercului se
efectuiază în două grupe a cîte 21/24 de elevi, deci cercul îmbină în sine 45 de elevi care sunt
pasionaţi de arta croşetei, acului şi de tot ce e frumos, valorificând tradiţiile populare şi a culturii
româneşti.
Procesul instructive-educativ la cercul Meșerița urmărește în fond formarea la elevi a unei
atitudini corecte față de principiile activității umane: învățarea, munca și creația, valorificând în
acelaș timp tradițiile și valorile naționale. Competențele care includ cunoștințe, capacități,
deprinderi și atitudine dobândite de catre elevii în procesul învățării la care ăl vor ajuta în situațiile
reale din viața lui de adult îe viitor. Modulele studiate au fost alese în funcție de interesele elevilor.
Luând în considerație particularitățile de vârstă ale elevilor.
Activităţi: Expoziția lucrărilor de artizanat în cadrul Inspectoratului Școlar Național ,, Prin
ani cu demnitate și success- 02.06.2017-10.11.2017; Expoziție în cadrul proiectului interșcolar
transfrontalier,,Strategii didactice și de evaluare în sistemele de învățământ din România și
Republica Moldova – 11.11.2017;Gala Olimpicilor – Musteață Mădălina- Locul I-
29.11.2017;Expoziție : decorațiuni pentru sărbătorile de iarnă în cadrul activității de totalizare a
18
claselor cu profil și a cercurilor- 21.12.2017; Concursul de creație Mărțișor între tradiție și
modernitate- Locul I și 2 locuri III; Participare la olimpiada de sector la ed. tehnologică- Locul I-
1; Locul II-2 elevi, Locul III – 1 elev; Participare la olimpiada municipală la ed. tehnologică-
Locul I-1; Locul II-1 elevi, Locul III – 2 elev, Mențiuni – 3 elevi; Conferința Științifico-practică
Muncă Talent Cutezanță – locul I; Expoziție în cadrul Galei laureaților elevilor performanți din
IPLT Onisifor Ghibu.
2. Ansamblul vocal „Gingăşie” - profesor coordonator Nirca Dumitru, maestru în arte.
Obiectiv: Realizarea unui cerc de muzică, în scopul valorificării potenţialului vocal a copiilor
din diverse categorii de familii şi cele social-vulnerabile.
Activitatea cercului se efectuiază în două grupe a cîte 19/18 elevi, deci cercul îmbină în sine 37 de
elevi care sunt pasionaţi de muzică şi de tot ce e frumos, valorificând arta muzicii populare și a
muzicii uşoare, încadrându-și toate genurile de muzică care sunt pe placul copiilor.
Activităţi: Participarea la Ziua Cunoștințelor; Ziua dedicată Profesorului; Concurs O viață nu
costă nimic, nimic nu valorează cât o viață; Festivalul păcii; Activitățui dedicate sărbătorilor de
iarnă; Concurs Ploaia de stele la toate cele trei etape( școlar, sector și municipiu); Festivalul
Cântecilor patriotice; Azilul de bătrâni din Strășeni;Ultimul sunet; Activități dedicate Ziua
copilului; Program artistic în cadrul proiectului interșcolar transfrontalier,,Strategii didactice și
de evaluare în sistemele de învățământ din România și Republica Moldova – 11.11.2017; Schimb
de experiență cu profesorii masteranzi la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași – 30.11.2017.
3. Ansamblu folcloric „Opincuța Neamului” – profesor, grad didactic superior, Tiron Aliona
Obiectiv:
● recăpătarea formei interpretative de pînă la plecarea copiilor în vacanţa de vară;
● familiarizarea cu repertoriul pentru anul acesta de studiu, programul pentru concursuri,
programul pentru participare la măsurile desfăşurate la nivel de liceu, sector, municipiu şi
republican;
● însuşirea programului formaţiei folclorice „Opincuţa - Neamului”, sprijinirea,
acompanierea acestuia în toate spectacolele la care sunt implicaţi;
● implicare în grupuri mai mici la toate măsurile la nivel de clase;
● participarea activă la toate măsurile, la tot ce putem numi viaţă şi activitate culturală în
liceu, municipiu, republică;
● Dăruire şi profisionalism.
Activităţi: program artistic de Hramul orașului – 14.10.2017;Program artistic în cadrul
proiectului interșcolar transfrontalier,,Strategii didactice și de evaluare în sistemele de învățământ
din România și Republica Moldova – 11.11.2017; Schimb de experiență cu profesorii masteranzi la
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași – 30.11.2017; Concurs de sector și municipal “Să
traiți,s-nfloriți” – locul I; Program artistic la Azilul Republican de Bătrâni din Chișinău;Concurs
de sector și municipal “La fântâna dorului” – locul I; Schimb de experiență cu delegație din
Coreia de nord;Participarea la Festivalul Internațional Ioan Macrea din Sibiu; Participarea la
Festivalul Internațional de folclor Lucreția Ciobanu din Sibiu.
Într-adevăr, elevii liceului în permanenţă înregistrează succese frumoase nu numai la
învăţătură, dar şi la diverse concursuri şi competiţii, iar orice sfîrşit de an şcolar este nu numai un
prilej de bucurie, dar şi un motiv de a face un bilanţ al succeselor. Este apreciabilă activitatea
întregului corp didactic, format din specialişti competenţi, care creează liceenilor condiţii optime
pentru afirmarea acestora, depistează tinerele talente, le motivează şi le promovează. Ne bucură
faptul că în aceste concursuri sunt încadraţi copii din diverse categorii sociale şi de vârste diferite.
19
Activitățile extracurriculare din anul şcolar 2017-2018 au fost complexe, s-au bazat pe o bună
comunicare, au fost tratate cu seriozitate şi au implicat un număr mare de elevi, cadre didactice și
reprezentanţi ai comunităţii locale.
În ceea ce urmează prezentăm performantele elevilor la concursurile extrașcolare din sector pe
parcursul a 5 ani :
Concursurile 2013- 2014 2015- 2016- 2017- 2018
2014 - 2015 2016 2017
1. „Ploaia de stele” 5:P/M; I, I,I,II,II, Loc II -4 Loc II -4 Loc II -2
II(2);III. Loc I - 3 Loc I - 3 Loc I – 1
Loc III -4
2. „O viaţă nu costă nimic,
nimic nu valorează cât o III,II, III,II,I I, M I, M I
viaţă”
3. „Scena copiilor” II III M - -
4. „Să trăiţi, să-nfloriţi” I I I I I
5. Corul I I,II I II I,III
6. Constelaţia dansului 2-Loc I
I,I,I I,I,I 3-Loc I 3-Loc I
1-Loc II
7. „Din istoria neamului” Loc II -5
Loc I – 1 Loc II -2
Ment,
Loc III – Loc I – 3 Loc III -2
I,II(2); I,II,II,III,II
1 Loc II - 2
I
Menţiuni
-2
8. „Recital de poezie” II,M II,II M.I - -
9. La fântâna dorului I,I,I,I,I,P.
I,I,I,I 15 loc (I) 15 loc (I)
M
10 Tinerii agenți de circulatie -
II - - -
11 Traiește-ți clipa III III - - -
12. Festivalul cântecului

- I,II - - I
Patriotic
Concursurile 2013- 2014- 2015- 2016- 2017-
2014 2015 2016 2017 2018
1. „Ploaia de stele” I, PM 2 loc I loc I I
2. „O viaţă nu costă nimic,
nimic nu valorează cât o II,I II I I I
viaţă”
3. „Scena copiilor” III - - - -
4. Premiul Premiul Premiul
„Să trăiţi, să-nfloriţi” I I
Mare Mare Mare
5. Corul III I,II III III I, II
6. Constelaţia dansului I,I,I I,I,I, 3 loc I 3 loc I 2 loc I
7. „Festivalul concurs a - I - - I
20
cântecilor patriotice”
8. „Din istoria neamului” I II,I 1 1 3loc II
9. „Recital de poezie” III, III - - -
10 I(3),II(2), I,I,I,I,I,P. I,I,I,I,I,P
La fântâna dorului I,I,I,I,I,P.M I,I,I,I,I,P.M
III M .M
11. Proiectul Intercultural Prin
I III I - -
artă puternici suntem
13. 5 loc II; 1
loc I; 2
Festivalului Păcii, Prieteniei,
Premii
Copilăriei “Pacea În viziunea - - - M
Mari; 2 loc
copiilor
III; 3
mentiuni
14. Festivalul Cântecului
I - - - II
Patriotic
15. Concurs Mărțișor între
- - - I, II I,III
tradiție și modernitate.
16. 1loc-I,
Festivalul concur Si tu poți fi
- - - - 3locuri- III,
o stea
1- Menț
Activităţile extracurriculare mai sus enumerate au valorificat şi dezvoltat interesele şi

aptitudinile copiilor; organizarea lor într-o manieră plăcută şi relaxantă valorifică benefic timpul
liber al copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învăţământ; copiii au teren liber pentru ași
manifesta în voie spiritul de iniţiativă; participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind
un suport puternic pentru o activitate susţinută; au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în
grup; sunt caracterizate de optimism şi umor; creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor
participanţilor; urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Astăzi când mulţi părinţi sunt plecaţi peste hotare alevii au nevoia de a avea relaţii emoţionale
calde, de a fi înţeleşi şi protejaţi, nevoia de experienţe adecvate diferențelor individuale, a
intereselor de participare.
În concluzie și în continuare vom pune accentual în activitatea extrașcolară pe:
● Descoperirea şi cultivarea aptitudinilor elevilor constituie preocupări şi priorităţi în
activitatea educativă;
● Funcţionarea diverselor cercuri ținînd cont de preverințele beneficiarilor;
● Derularea de programe educative de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile,
traficului şi consumului de droguri şi băuturi alcoolice, abandonului şi absenteismului
şcolar, exploatării sexuale şi/sau prin muncă a minorilor, traficului de fiinţe umane, grupate
sub genericul „ Împreună pentru o lume mai sigură”.
● Eficientizarea relațiilor de colaborare între conducerea şcolii, cadre didactice, elevi, părinţi
şi comunitatea locală.
● Desfăşurarea activităţilor educative pe bază de proiecte/programe şi a delegării de
competenţe în cadrul echipei de proiect.
21
Activitatea comisiei pentru protectia drepturilor copiilor. În scopul asigurării şcolarizării
copiilor din familii cu situaţie precară, în anul curent de studii, 109 familii din liceu au beneficiat
de ajutor financiar a câte 700 lei fiecare din Fondul de protecţie socială a populaţiei. De asemenea 6
copii cu performanţe deosebite la învăţătură, purtare exemplară, din familii numeroase şi, nu în
ultimul rând, din familii dezavantajate au beneficiat de bilete gratis în tabăra de odihnă
„Luceafărul”, „Pierlele Nistrului”, Prietenia, Zimbetul din Vadul lui Vodă.
Activitatea de profilaxie a delicvenţei juvenile în liceu se realizează prin orientarea valorică a
procesului educațional atât la nivel formal, cât şi nonformal, se organizează întâlniri cu jurişti,
discuţii, conferinţe, mese rotunde în problema drepturilor şi responsabilităţilor civice ale copiilor,
toate acestea realizîndu-se în baza metodelor activ-participative.
La şedinţele Comisiei pentru Protecția Drepturilor Copiilor, au fost ascultaţi 9 de elevi, care s-
au evidenţiat prin comportament neadecvat. S-a discutat individual cu fiecare dintre ei, li s-a
acordat asistenţă psihopedagogică. La apelul nostru, conducătorii de cerc i-au implicat în
activităţi extraşcolare, iar unii diriginţii n-au invitat la aceste şedinţe pe elevii problematici,
motivele fiind diverse. Au fost organizate ședințe cu părinții, în cadrul carora, a fost prezentat
Regulamentul de ordine interioară și rezultatele școlare ale elevilor. Diriginții au luat măsuri
pentru a înştiinţa părinţii elevilor cu situaţia de corigenţa, absenteism şcolar. Cu tot lucru dus, în
această ordine de idei, în liceu avem cinci elevi care se află la evidenţa. Cu ei s-au realizat discuţii
individuale, au fost invitaţi părinţii, s-au realizat activităţi de psihoprofilaxie, de dezvoltare şi
remediere psihologică, dar situaţia rămâne critică, deoarece nu se întreprind acţiuni suficiente de
respectare a disciplinei şcolare, atât din partea părinţilor, cât şi a organelor de resort, iar şcoala,
deseori nu este în stare să ia măsurile de rigoare în scopul soluţionării acestor probleme. Pentru a
diminua acest fenomen orientăm adolescenţii spre anumite modele pozitive, îi implicăm în activităţi
de agrement, cognitive, atractive. La fiece început de an şcolar constatăm că numărul copiilor
rămaşi fără un părinte sau ambii părinți este în creştere. Cât de experimentat ar fi profesorul sau
dirigintele, cât de variate ar fi tehnologiile formativ-dezvoltative utilizate, convorbirile de suflet cu
copiii, ei continuă să sufere mult din cauza lipsei părinţilor, deoarece ei nu sunt în stare să facă faţă
obstacolelor vieţii, din care cauză devin agresivi, trişti, abătuţi, violenţi, nepregătiţi de lecţii.
Analizând situaţia în familiile elevilor, am constatat următoarele: cei 1220 de copii înmatriculaţi
la început de an şcolar se înscriu în următoarele grupuri sociale:
Tab.5 Date statistice cu privire la categoriile de copii din diverse grupe sociale
Nr. Copii din diverse

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018
d/o grupuri sociale
1. Numărul total de copii 1015 1060 1131 1184 1220
Numarul elevilor la
2. 4 5 5 7 0
evidenta şcolii
Numarul elevilor la
3. 2 - - - 0
evidenta IPM
Numarul elevilor
4. încadrati în activităţi 6 5 5 5 9
extraşcolare
22
Copii din familii
5. 113 145 145 91 78
incomplete
Copii din familii social

6. 11 20 20 23 7
vulnerabile
Copii părinţii cărora au

7. 19 20 20 13 4
plecat peste hotare
Copii la care un parinte a

8. 73 80 80 43 51
plecat peste hotare
9. Nr. elevilor neşcolarizaţi - - - - -
10. Nr. elevilor cu abandon - - - - -
11. Nr.elevilor-romi - - - - -
I Raport de activitate a CPDC în IPLT Onisifor Ghibu 2017-2018
Nr. Nr.total de elevi Nr.total

de Nr.elevi ascultați Nr.părinților
d/o ședințela ședințe ascultați la
ședințe
1220 10 9 4
II a) Date referitor la ANET în IPLT Onisifor Ghibu 2016-2017
Nr. Limita de Treapta Treapta Treapta

de elevi ascultați la ședințe vârstă primară gimnazială liceală
9 10 -13 ani 3 6 0
b)
Nr.total de cazuri Nr.abuz Abuz Abuz Nr.

de abuz analizate la ședința CPDC fizic psihologic emoțional neglijare
63 5 50 0 8
c)
Nr.total de cazuri Nr.abuz Abuz Abuz Nr.

de abuz analizate elev - elev elev -profesor profesor-elev cazurilor de abuz
la ședințe în familie
6 63 0 0 0
d)
Nr.total de cazuri Nr sancțiunilor Nr.sancțiunilor

de abuz analizate pentru profesori pentru elevi
la ședințe
9 0 9
Activitatea diriginților de clasă la formarea colectivului de elevi
23
Nr.eșirilor la Nr.eșirilor în Nr. eșirilor la Frecventarea Frecventarea Frecventarea
teatru excursii muzee bibliotecii secțiilor sportive cercurilor
școlare școlare
10 34 10 835 elevi 347 elevi 105 elevi
I. Activitatea CPDC
Nr. total de Nr.total Nr.total de cazuri Nr.beneficiarilor Nr.beneficiarilor Nr.beneficiarilor

elevi de de abuz analizate de alimentației de ajutor de subsidii la
ședințe la ședințe gratuită material manuale
1220 10 9 41-prânz 109 42
530- dejun
Din rapoartele oferite de diriginţi zilnic, lunar, semestrial şi anual se desprinde următoarea situaţie
a frecvenţei elevilor pentru anul de studiu 2017-2018.
Clasele primare Clasele de gimnaziu Clasele de liceu

Numărul de elevi 576 474 170
Total absenţe 7215 25935 12057
Absenţe nemotivate 21 2061 4119
Nr. de absenţe/elev 12,5 54,7 70,9
Situaţie a frecvenţei elevilor pentru anul

de studiu 2017-2018
Numă rul de elevi Total absente Absente nemotivate
15935
12057
7215
4119
2061
579
474
170
21
Pr imar G imnaziu Liceu
Pe parcursul acestui semestru comisia a ţinut o evidenţă lunară a absenţelor înregistrate la ciclul
primar, gimnazial şi liceal.
24
Efectivul de elevi
700
600
500 554 580 576
490 474
400 428 440 453
300
200
100 143 150 165 171
0
2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018
Primar Gimnazial Liceu

Ciclul primar Total absenţe clasele I-IV – 7215 pentru cele 18 clase,
Din acest total 7194 de absenţe sunt motivate (99%).
Total elevi = 576
Total Absențe /motivate/boală/nemotivate

2500
2141
2000 1778
1736 1660
1579
1460
1500
1189 1251
1000
471
500 276 276
199
0 0 0 21
0
Clasa I-îi Clasa II-a Clasa III-a Clasa IV-a
Cele mai multe ebsențe sunt din cauza morbididății ridicate a virozelor din luna octombrie-
noiembrie. Absente nemotivate sunt totale identificate în clasele a în IV-a - IV-D - 11 absențe,
IV-A – 10 absențe.
Ciclul gimnazial:
Cele mai multe absenţe s-au înregistrat în lunile noiembrie și octombrie. Total absenţe clasele
V-IX – 25935 pentru cele 16 clase, adică în medie 54,7 absenţe/elev/anual. Din acest total 23874
de absenţe sunt motivate (92%). Total elevi = 474.
Total absențe
5965 6377
7000
6000 4726
5000 3555
4000
3000 1584
2000
1000
0
Clasa V Clasa VI Clasa VII Clasa VIII Clasa IX-a
25
Total absente/motiate/nemotivate
7000 63776306
59655666
6000 5212
5000 47264618
4000 35553500 3684
3000
2000 1528
1000 299
55 108 71
0
Clasa V-a Clasa VI Clasa VII Clasa VIII Clasa IX
Cel mai mare număr de absenţe s-a înregistrat, în general, în luna octombrie. Cu toate
acestea, în anul 2017-2018, la clasele a VIII-a şi a IX-a numărul de absenţe este mai redus faţă de
aceeaşi perioadă a anului şcolar precedent, aproximativ cu 5 absențe/elev. De asemenea, numărul
de absenţe este crescut la clasele a VI-a şi a VIII-a, faţă de clasele a V-a şi a VII-a, din următoarele
motive:
 interesul manifestat de familie scade, probabil din motive economice;
 apar probleme specifice pubertăţii, elevii nefiind preocupaţi de învăţătură;
Cele mai multe absențe nemotivate sau înregistrat in clasele: IX-a „A” – 1331,VI -B – 242; IX-
C - 119.
Clasele cu cele mai multe absente nemo-

tivate
1400 1331
1200
1000
800
600
400 242
200 119
0
Clasa VI-B Clasa IX-C Clasa IX-A
Total absențe
Nemotivate
Boală
Motivate
Total absențe
Ciclul gimnazial
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000
Faţă de anul şcolar trecut numărul de absenţe a cresct cu aproximativ 3 abs/elev față de aceeași
perioadă a anului școlar 2016-2017.
26
Ciclul liceal
Total elevi – 170 elevi
Total absenţe ciclul liceal: 12057 pentru cele 6 de clase, dintre care 7948 motivate – 65,9%.
- 70,7 absenţe/elev/an la ciclul liceal, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului şcolar trecut când s-
au înregistrat 60 absenţe/elev/an la ciclul liceal.
Total absențe/Motivate/Nemotivate
6000
5000 5409
4000
3000 3567 3455

3081
2852
2000
1954
1631 1450
1000
715
0
Clasa X-a Clasa XI-a Clasa XII-a
Cele mai multe amsente nemotivate sau inregistrat in clasele: XII-a A -1528; XI-a A-1450,
X-A -600, XII-B – 426.
Cele mai multe absente nemotivate

1800
1600 1528
1450
1400
1200
1000
800
600
600 426
400
200
0
Clasa X-A Clasa XI-A Clasa XII-A Clasa XII-B
Total absențe:
Total absențe/motivate/boală/nemotivate
14000
12000
12057
10000
8000
6000
5867
4000
4119
2000
2081
0
Ciclul Liceal
27
Ciclul liceal are un număr mai mare de absenţe, raportat la ciclul gimnazial. TOTAL
absenţe ciclul liceal şi gimnazial: 37992 - 58,9 absenţe/elev/an. (total 644 elevi), comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului şcolar trecut când s-au înregistrat 53/3 absenţe/elev/an.
Numarul de absente
100% 10354 11996 11243 12057

80%
60% 20635 23171 25935
21393
40%
20% 4659 4738 6899 7215
0%
2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018
Primare Gimnaziu Liceu

CONCLUZII:
Se observă o creștere a numărului de absenţe la ciclul gimnazial şi liceal. Referitor la numărul
de absenţe raportate lunar şi la cel centralizat de diriginţi la sfârşitul semestrului există unele
neconcordanţe care se datorează faptului că la anumite discipline absenţele se notează mai târziu în
catalog, astfel apar câteva erori în raportarea lunară.
Cauze ale absenţelor numeroase pe care le înregistrează unii elevi:
mare parte din absenţe se datorează unui număr limitat de elevi care nu au frecventat
doar anumite ore iar cei din liceu o mare parte sunt angajați in campulmuncii aici ma
refer la elevii din clasele a XII-a, și următorii elevi au cele mai multe absente
nemotivate(Railean Alexandru - 22 ab.- V-D, Costin Diana- 38 ab.- VI-B, Popa
Alexandra- 19 ab.- VI-B, Botnaru Ana -16 ab.- IX-B, Manoilă Eugenia-12 ab.- IX-B,
Corețchi Diana- 12ab.- IX-C, Erdem Valeria - 64 ab.- IX-C, Lupoi Valeria - 21 ab.- IX-
C, Castraveț Maria--23 ab.- X-B, Cherdivară Bogdan-21 ab.- X-B, Panciuc Andrian--16
ab.- V-C, Bejenaru Dumitru -137 ab.- XI-A, Buciceanu Ema -88ab.- XI-A, Carabut
Cristian-112 ab.- XI-A, Ciobanu Mihai -94 ab.- XI-A, Ciubov Alin -87 ab.- XI-A,
Dermenji Daniela -61 ab.- XI-A, Dragonov Vadim -67 ab.- XI-A, Malai Macarie -109
ab.- XI-A, Mogorean Valeria --147 ab.- XI-A, Țurcan Octavian-62 ab.- XI-A, Golban
Alexandru -40 ab.- XI-A, Afhar Narges -189 ab.- XII-A, Ciobanu Mihaela -132 ab.-
XII-A, Dărănuță Mădălina--88 ab.- XII-A, Josan Alexandra -90 ab.- XII-A, Melnic
Irina -96 ab.- XII-A, Munteanu Ana -112 ab.- XII-A, Novac Geta -92 ab.- XII-A, Pașa
Anita -65 ab.- XII-A, Tracenco Vlada --70ab.- XII-A, Budu Cristi -50 ab.- XII-
B,Fomov Ana - 24 ab.- XII-B, Garasimuc Maxim - 51 ab.- XII-B, Grgorev Nicolae -74
ab.- XII-B, Lîjeico Ilie - 47 ab.- XII-B, Martin Enriche -31ab.- XII-B, Bratețchi Lucian
- 119 ab.- X-A, Casap Valentin - 58 ab.- X-A, Crețu Cristian - 32 ab.- X-A, Jalbă
Evelina- 36 ab.- X-A, Severin Andreea - 59 ab.- X-A, Sprincean Sanda- 36 ab.- X-
A,Voitiuc Nicoleta - 32 ab.- X-A, Zaiat Artiom - 30 ab.- X-A, Grițcu Sandu – 150- IX-
A);
28
existenţa unui număr destul de mare de copii care practică sport de performanţă
(înotul, fotbal) competiţiile sportive sau antrenamentele desfăşurându-se de multe ori în
timpul orelor de curs;
lipsa controlului din partea părinţilor, fie pentru că părinţii sunt plecaţi din ţară, fie
pentru că locuiesc cu bunica şi nu ţin legătura cu dirigintele sau lucrează un număr
mare de ore;
existenţa, în unele cazuri, a unor părinţi care sunt de acord cu aceste absenţe ale copiilor
şi le facilitează motivarea absenţelor;
lipsa unei motivaţii de a învăţa a ultimelor generaţii;
teama de a fi ascultaţi;
clasele de uman au un număr mai mare de absenţe decât cele de profil real deoarece în
ultimii ani profilul uman este foarte solicitat nu de către copii care au aptitudini reale
sau înclinaţii pentru acest profil, ci de elevii care vor să promoveze uşor.
există și destui elevi care au doar 2-3 absențe pe semestru, care ar trebui evidențiați la
nivel de școală, sau recompensați pentru a deveni un model și pentru alți colegi de-ai
lor.
Din discuțiile cu diriginții, cu psihologul școlii și cu elevii a reieșit faptul că cel mai mare
număr de absențe îl realizează elevii ai căror părinți nu se implică suficient în educația propriilor
copii, sau sunt plecaţi să lucreze în străinătate.
Plan de îmbunătăţire a activităţii:
 informarea diriginţilor şi a conducerii şcolii asupra neregulilor sesizate în cataloage;
 existenţa în cataloage a unei evidenţe (tabele) cu elevii care fac sport de performanţă -
legătura cu psihologul şcolii în vederea depistării motivelor acestor absenţe;
 colaborarea cu diriginţii şi părinţii în vederea identificării elevilor predispuşi la chiul;
 stabilirea unor măsuri pentru reintegrarea în colectiv a acestor elevi, implicarea lor în viaţa
colectivului.
În temeiul prevederilor Codului Educației, a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 434
din 23.07.1996, a Deciziei nr.19/4 din 26 iunie 1997 emise de Primăria municipiului Chişinău, în
temeiul planului complex a DGETS pentru anul de studii 2017-2018, în scopul evaluării realizării
prevederilor ordinului DGETS nr.62-ab din 05.09.2017 „Cu privire la şcolarizarea elevilor în anul
de studii 2017-2018” şi pentru a asigura accesul la studii tuturor minorilor de vârstă şcolară în
perioada 09.02-27.02.2018, s-au realizat diverse controale, în rezultatul carora s-au atestat
următoarele.
a) Toți diriginții cunosc și pun în aplicare actele normative ce reglementează școlarizarea elevilor:
1. Codul Educației.
2. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 434 din 23 iulie 1996, „Pentru aprobarea
Instrucţiunii cu privire la evidenţa copiilor şi adolescenţilor cu vîrste între 5 şi 16 ani”
(prezenţa Buletinului Învăţămîntului (septembrie, 1996).
3. Ordinul DGETS nr.62-ab din 05.09.2017 „Cu privire la școlarizarea elevilor în anul de
studii 2017-2018”.
a) toti dirigintii au fost implicati, privind școlarizarea minorilor în temeiul ordinului
DGETS nr. 62-ab din 05.09.2017 „Cu privire la școlarizarea elevilor în anul de studii
2017-2018”, în baza căruia s-a efectuat recensământul copiilor din microsectorul de
evidență, precum și s-au înaintat cerințe față de cadrele didactice privind evidența la
ore a copiilor.
29
b) în planul de activitate a diriginților s-au planificat și se realizează acțiuni de
prevenire a abandonului școlar, cum ar fi:
 monitorizarea zilnică a frecvenței elevilor:
 expunerea rezultatelor efectuării recensământului copiilor cu vîrsta între 0-16
ani;
 darea de seamă despre prezența la ore a elevilor prezentată de diriginți
(lunară, la finele semestrului I, precum și la finele anului de studii);
 problema absențelor de la ore se analizează și se discută la ședințele Comisiei
pentru protecția drepturilor copilului.
In temeiul ordinului nr. 62-ab din 05.09.2017 „Cu privire la şcolarizarea elevilor şi evidenţa
copiilor în anul de studii 2017-2018” emis de IPLT O. Ghibu cât şi în temeiul realizării
prevederilor art. 141(i) al Hotărârii de Guvern nr. 434 din 23.07.1996 pentru aprobarea Instrucţiunii
cu privire la evidenţa copiilor şi adolescenţilor cu vârste între 5 şi 16 ani, art. 13, 21 (2), 27 (2), (4),
(2) ale Codului Educaţiei, ordinelor ministrului educaţiei nr. 148 din 21.03.2017 „Cu privire la
înscrierea copiilor în clasa I”, nr.235 din 25.03.2016 „Cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de
organizare şi funcţionare a instituţiei de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi II” secţiunea a 3-a
Mişcarea/transferul elevilor, nr. 559 din 12 iunie 2015 „Cu privire la prevenirea şi combaterea
abandonului şcolar şi absenteismului şcolar”, ordinelor DGETS nr. 483 din 30.03.2017 „Cu privire
la punerea în aplicare a Metodologiei de înscriere a copiilor în clasa I, pentru anul de învăţământ
2017-2018”, nr. 716 din 19.05.2017 „Cu privire la asigurarea şcolarizării absolvenţilor ciclului
primar, anul de studii 2017-2018”.
Prin ordinul nr. 62-ab din 05.09.2017 al IPLT „O. Ghibu”
 au fost delegate 53 de cadre didactice pentru a realiza evidenţa copiilor cu vârste cuprinse
între 0-16 ani domiciliaţi în districtul de evidenţă a instituţiei de învăţământ în perioada
28.08-18.09.2017. Nu au prezentat informaţia 11 cadre didactice precum urmează: Spînu
Rodica, Hersun Igor; Moraru Vasile, Coşleţ Angela, Drăgălin Valentin, Plăcintă Aliona,
Armaş Svetlana, Turculeţ Gheorghe, Burlacu Sergiu, Puică Irina, Mireanu Verginia.
 s-au perfectat listele minorilor din districtul de evidenţă a instituţiei de învăţământ în
conformitate cu informaţia prezentată de cadrele didactice sunt 581 de elevi dintre care 173
de elevi îşi fac studiile în IPLT „O. Ghibu”.
Probleme la realizarea microsectorului:
1. Fluctuaţia copiilor, inclusiv a celor plecaţi peste hotarele republicii. La moment, sunt 14
copii, părinţii cărora sunt plecaţi peste hotare.
2. Calitatea recensământului minorilor cu vârste între 0-16 ani în instituţiile de învăţământ
preuniversitar.
3. Accesul în blocurile locative sunt limitate.
4. Agresivitatea populaţiei faţă de cadrele didactice care au realizat şcolarizarea copiilor.
5. Problema câinilor vagabonzi – fiind pusă în pericol viaţa şi sănătatea cadrelor didactice.
6. Cadrele didactice Spînu Rodica, Hersun Igor; Moraru Vasile, Coşleţ Angela, Drăgălin
Valentin, Plăcintă Aliona, Armaş Svetlana, Turculeţ Gheorghe, Burlacu Sergiu, Puică Irina,
Mireanu Verginia nu au realizat scolarizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-16 ani şi
nici nu au adus nici un agrument la acest capitol.
Soluţii:
 Pentru a deţine rezultate veridice privind numărul minorilor cu vârste între 0-16 ani este
necesar de a modifica decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 94/4 din 26 iunie 1997„ Cu
30
privire la şcolarizarea minorilor de până la vârsta de 16 ani” şi a desemna responsabil de
organizarea şi efectuarea recensământului minorilor, Consiliul pentru protecţia drepturilor
copilului din fiecare sector.
 Responsabilizarea cadrelor didactice cu privire la prezentarea la timp a informaţiei.
În liceu nu există nici o clasă în care să nu avem familii întregite alături de copii. Ce se
întâmplă cu aceşti „orfani” având părinţi în viaţă? Unii din ei sunt lăsaţi în grija bunicilor sau a altor
rude, care de multe ori aceştia nu pot îndeplini rolul de părinte, fapt ce iscă ceartă, ciocniri şi alte
necazuri. Sunt copii care trăiesc adevărate drame. Școala trebuie să-i descopere, să-i ajute.
Colectivul instituție să nu uite că ignoranţa noastră şi a părinţilor pot distruge destine. Suntem cu
toţii responsabili pentru educaţia tinerei generaţii. În scopul prevenirii infracţiunilor şi criminalităţii
printre minori, precum şi a abandonului şcolar , atât echipa managerială, cât şi cadrele didactice
realizează variate măsuri în conformitate cu planul activităţii profilactice. În majoritatea claselor-
problemă au fost realizate acţiuni ce prevăd:
✓ Preîntâmpinarea eşecului şi a abandonului şcolar;
✓ Întocmirea bazei de date conform grupurilor sociale;
✓ Identificarea minorilor cu delicvenţe în comportament şi acordarea asistenţei
psihopedagogice;
✓ Încadrarea elevilor cu devieri în comportament în cercuri pe interese;
✓ Realizarea studiului individual al minorilor cu delicvenţe în comportament;
✓ Ore de dirigenţie la acest subiect, în cadrul lunarelor „Să creștem fără violență...”, „Noi şi
Legea”,”Împreună pentru prevenirea delicvenţei juvenile”, Campania Informaţională PRO
SĂNĂTATE”, întâlniri cu IP sec. Buiucani, specialişti în domeniu, etc.
O problemă stringentă în liceu este plecarea de la ore. Diriginţii de clasă monitorizează
săptămânal absenţele şi aplică măsurile necesare. În cadrul orelor de dirigenţie, a şedinţelor cu
părinţii a fost abordată tema: „Absenteismul-cauze şi consecinţe”. O altă problemă dureroasă este
violenţa, cazurile de abuz, agresivitatea. La acest capitol este mult de lucru. În anul școlar 2017-
2018, în liceu au fost identificat e următoarele forme de violență:
✓ Violență elev –elev (verbală şi fizică)
✓ Violența elevilor față de profesor: - lipsa de implicare și de participare a elevilor la
activitățile școlare ( absenteismul școlar, indisciplina în clasă, ignorarea
mesajelor transmise de cadrele didactice);
✓ Ofensă adusă statutului și autorității cadrului didactic (refuzul îndeplinirii sarcinilor
școlare, zgomote în timpul activității didactice);
✓ Violența profesorilor față de elevi: - agresiune verbală față de elevi(atitudini ironice, țipete,
jigniri);
✓ Agresiune non verbală ( ignorarea elevilor și neacordarea de atenție acestora).
✓ Violenţa părinţilor în spaţiul şcolar şi casnic–violenţa verbală, fizică.
✓ Violenţa în spaţiul din jurul școlii: - violență verbala,
fizică.
Principalele cauze generatoare ale violenței în liceu au fost:
Cauze psiho-individuale, Cauze familiale, Cauze școlare, Cauze sociale,
Măsurile pentru diminuarea acestor cauze au fost:
✓ implementarea Planului privind reducerea fenomenului violenței în mediul școlar;
✓ depistarea cazurilor grave de indisciplină, de deviere comportamentală, de delincvenţă
juvenilă şi consilierea acestora;
✓ întocmirea unei baze de date a elevilor cu comportament violent;
31
✓ colaborarea cu familiile elevilor care au comis acte de violență sau cu potențial violent prin:
întâlnirile organizate în școală, vizite la domiciliul copiilor;
✓ colaborarea cu IP sec. Buiucani pentru realizarea acțiunilor cu caracter educativ-preventiv și
pentru rezolvarea cazurilor de elevi-problemă;
✓ implicarea elevilor în activități extrașcolare;
Examinarea cazurilor de violenţă în majoritatea sunt realizate la ședințele Comisiei pentru
protecția drepturilor copilului, care activează în baza ordinelor interne și Regulamentului aprobat la
consiliile profesorale.
Planul şedinţelor Comisiei pentru protecția drepturilor copilului constituie o parte componentă a
planului managerial al instituţiei, conţine obiective orientate spre asigurarea respectării prevederilor
Convenţiei privind drepturile copilului; determinarea metodologiei de formare, dezvoltare a
componentelor fundamentale ale personalităţii elevilor în conformitate cu prevederile Codului
Educaţiei în Republica Moldova; evaluarea şi monitorizarea comportamentului deviant, violenţei în
rîndul elevilor, abandonului şi absenteismului şcolar, traficului de copii, consumului de alcool,
droguri, tutun de către elevi; consolidării parteneriatului cu organizaţiile guvernamentale şi non-
guvernamentale privind calitatea activităţii profilactice în unitate; democratizarea relaţiilor
profesor- elev- părinte.
E de menționat în plan pozitiv conținutul tematic al ședințelor Comisiei pentru protecția
drepturilor copilului,care se caracterizează prin diverse activităţi, concrete și corecte din punct de
vedere metodic orientate spre prevenirea abuzului , neglijării, exploatării, traficului, ţinând cont de
contingentul de elevi, particularitățile de vârstă, dimensiunile şcolii prietenoase copilului.
Problemele ce țin de încălcarea Regulamentului intern de fuincționare a liceului, soluționarea
conflictelor dintre elevi/părinți, asistența părinţilor care se eschivează de educaţia copiilor sau
acţionează negativ asupra acestora; raportarea diriginţilor de clase privind activitatea de profilaxie
în clasă cu elevii şi părinţii -problemă au fost analizate în cadrul ședințelor ordinare și neordinare
ale CPDC din revin la deciziile luate anterior cu scopul de a eficientiza activitatea profilactică cu
elevii ce necesită o asistenţă mai sporită şi a protecţiei elevului abuzat, confirmînd continuitatea
procesului educaţional; implică în cadrul şedinţelor diverşi agenţi educaţionali şi familia; în urma
examinării fiecărui caz, membrii comisiei elaborează/ întocmesc un plan de intervenţie în cadrul
clasei pentru toţi copiii implicaţi (mini-trayninguri tematice care contribuie la formarea
competenţelor necesare pentru depăşirea situaţiei create; implicarea în activităţi şcolare şi
extraşcolare care pun în valoare interesele, capacităţile şi potenţialul copilului; frecventarea unor
secţii sau evenimente sportive, cercuri şi cluburi pe interese; convorbiri individuale sau în grup;
stabilirea unei relaţii de mentorat cu un adult de încredere din instituţie; consiliere la specialiştii
Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică); membrii comisiei implică copiii care manifestă
comportamente violente în rezolvarea problemelor pe care le generează și îi ajută să-şi dezvolte
competenţele; grupul de lucru nu aplică sancţiuni disciplinare elevilor conform prevederilor
regulamentelor şcolare, atribuţie ce revine, după caz, managerului instituţiei, Consiliului profesoral
sau Consiliului de administraţie; coordonatorul parțial informează părinţii, reprezentanţii legali sau
îngrijitorii copilului despre cazul de abuz în care este implicat copilul şi despre planul de intervenţie
elaborat.
Psihologul școlar,cadrul didactic de sprijin diriginții de clasă, sunt persoanele responsabile în
ceea ce priveşte activităţile de informare, educaţie, consiliere, responsabilizare a familiei cu privire
la obligaţiile pe care aceasta le are în formarea şi educarea copiilor.
În continuare se semnalează implicarea slabă a părinţilor în activitatea şcolii din diverse motive:
fie sunt plecaţi peste hotare, iar copiii sunt lăsaţi în grija unui „tutore”, fie sunt foarte ocupaţi; alţii
32
sunt măcinaţi de grijile materiale şi financiare de zi cu zi. Sunt şi părinţi care învinovăţesc şcoala de
situaţia în care este copilul în risc de abandon şcolar, motiv pentru care ruptura de instituţia şcolară
este şi mai accentuată.
Pentru a optimiza legătura şcoală-familie, în întâlnirile propuse de profesori, psihologi școlari,
părinţii trebuie informaţi despre activităţile şcolare, iar tematica abordată trebuie să vizeze:
pregătirea antiinfracţională şi antivictimală a elevilor, părinţilor (parteneriat cu Poliţia), lecturi,
dezbateri despre familie şi copii, ilustrarea responsabilităţilor, obligaţiilor părinţilor în procesul de
educaţie a copiilor (parteneriate cu Biserica, instituţii culturale), împărtăşirea şi valorificarea
experienţelor personale ale părinţilor, modalităţi de management eficient al timpului, dezvoltarea
încrederii în sine a părinţilor, implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului. Este necesară
organizarea şi derularea unor programe de educaţie parentală, care să acopere o paletă largă de
subiecte legate de relaţia părinte-copil, şcoală-familie. Sunt părinţi care au carenţe în modul de a-şi
gestiona corect relaţia cu propriul copil, nu au cunoştinţe despre etapele dezvoltării copilului, nu
ştiu să comunice eficient, nu ştiu să folosească disciplinarea pozitivă. Întărirea relaţiei şcoală-
părinte-copil poate conduce la îmbunătăţirea abilităţilor parentale, a atitudinii părinţilor faţă de
copii, acestea constituind soluţii posibile pentru o serie de probleme: reducerea abandonului şcolar,
problemele sociale ale adolescenţilor (consum de droguri, delincvenţă), violenţă, eşec şcolar,
absenteism.
Efectuarea unor anchete sociale privind familiile elevilor în situaţii de risc de abandon şcolar /
absenteism, în vederea depistării cauzelor acestui fenomen.
Şcoala – familia - comunitatea reprezintă triada care poate reduce fenomenul abandonului
şcolar în rândul elevilor.
În temeiul celor expuse se fac următoarele propuneri:
● să se implementeze în liceu modele eficiente pentru evidența frecvenței;
● să solicite cererile de la părinți pentru anumite zile motivând absențele elevului:
● să solicite explicația scrisă de la părinte ori de la elev pentru orele absentate;
● să organizeze microconsiliile profesorale de clasă cu participarea elevilor, părinților și
cadrelor didactice în cazul cînd majoritatea elevilor dintr-o clasă absentează nemotivat.
Recomandări:
● cadrele didactice trebuie să formuleze aşteptări realiste în raport cu nivelul de participare al
părinţilor şi cu energia necesară favorizării acestui proces;
● întâlnirile cu părinţii nu trebuie axate pe prezentarea de material sau transmiterea de
directive. Părinţii trebuie să fie implicaţi activ în procesul de învăţământ, deoarece ei
preferă într-adevăr să fie participanţi activ decât simpli auditori;
● proiectele gestionate la nivel de clasă sunt mai eficiente decât cele la nivel de şcoală,cu toate
acestea un proiect la nivel de clasă nu-şi găseşte sensul decât în raport cu proiectul
pedagogic al instituţiei şcolare în ansamblul ei. Cel mai bun nivel de participare poate fi,
însă, constatat în cazul şcolilor în care cadrele didactice au jucat un rol important în
aplicarea unui program de colaborare referitor la clasa lor;
● cadrele pedagogice trebuie stimulate să-şi reevalueze ideile preconceptuale faţă de părinţi,
îndeosebi în ceea ce priveşte dorinţa şi capacitatea lor de a se implica în activităţile şcolii.
Anumite iniţiative de colaborare sunt, de altfel, ineficiente întrucât îi reduc pe părinţi la un
rol de subordonaţi faţă de cadrele didactice, impunându–le anumite condiţii de participare şi
cerîndu-li–se să urmeze programe şi o metodă predominantă. Metodele care s-au demonstrat
a fi eficiente, sunt, din contra, cele care au implicat părinţii în cooperarea şi punerea în
practică a obiectivului colaborării şi unde aceştea au fost consideraţi parteneri autentici.
33
Reieşind din cele relatate, se propune:
1. A aprecia cu calificativul „bine” activitatea diriginţilor: Șincu Liubovi, Cimbir Ludmila,
Iasinschi Iulia, Samanati Ludmila, Vlasiuc Lilia, Vrinceanu Lucia, Golomoz Eugenia,
Bagrii Natalia, Rabacu Dina, Savin Elena, Pârcălab Iuliana, Lupu Svetlana, Stratulat Lilia,
Pascariuc Natalia, Arsenii Ina, Boldurat Diana, Harea Diana, Axenti Svetlana, Spînu
Rodica, Tiron Aliona, Dodu Lilia, Bejan Tatiana, Cernei Cristina, Grosu Nadejda, Moraru
Natalia, Zaporojan Lucia, Garștea Maria pentru munca eficientă în procesul organizării şi
desfăşurării activităţii educative cu părinţii la nivel de unitate şcolară.
2. Directorii adjuncţi pentru educaţie – Zamfir Tatiana:
2.1. vor ţine la un control strict procesul de organizare a lucrului cu părinţii;
2.2. vor acorda atenţie aspectului calitativ şi analitic al proiectării de formare a părinţilor
în cadrul Universităţilor pentru părinţi, în corespundere cu obiectivul educaţional trasat.
Pentru noul an de studii ne propunem următoarele obiective:
● Formarea continuă a actorilor educaționali: profesori, părinți, elevi, prin inițierea/atragerea
/implementarea proiectelor educaționale.
● Valorificarea managementului și marketingului educațional în asigurarea calității
● Realizarea progamelor educative şcolare şi extraşcolare privind prevenirea şi reducerea
fenomenelor antisociale;
● Extinderea relațiilor de parteneriat, etc;
● Stimularea şi promovarea elevilor cu anumite aptitudini vocaţionale prin organizarea
diverselor activităţi, concursuri;
● Realizarea schimbului de experienţă prin participarea la seminare şi promovarea cadrelor
didactice performante (diriginţilor, conducătorilor de cerc);
● Informarea şi formarea continuă a profesorilor-diriginţi, conducătorilor de cerc;
Pentru activitatea educativa în anul 2018-2019 se vor lua în considerare urmatoarele aspecte:
● Intocmirea mai atentă a documentelor de lucru ale diriginților (planificarea semestrială și
anuală ) și corelarea temelor propuse cu cerințele clasei de elevi.
● Utilizarea unor strategii didactice în cadrul orelor de consiliere și dezvoltare personală,
astfel încât elevul să se poată exprima, să fie ascultat și îndrumat eficient.
● Implicarea tuturor diriginților și a conducerii școlii în activități educative extrașcolare
(teatrul, spectacole, concursuri, excursii, etc) astfel încât aceste activități să poata fi
valorificate din punct de vedere educativ.
● Atragerea într-o mai mare măsură a părinților în vederea realizării unui parteneriat real
Școală –Familie
● Schimbarea mentalităților și atitudinilor unor profesori, diriginti față de problemele elevilor
și posibilitățile lor de a face față acestor probleme precum și față de importanța orei de
consigliere și dezvoltare personală.
● Implicarea tuturor diriginților în programul inițiat de conducerea școlii, acela de a schimba
aspectul claselor, laboratoarelor și a școlii în general.
● Colaborarea diriginților cu profesorii, psihologul liceului în vederea depistării unor cazuri cu
probleme familiare deosebite sau psihice.
Iunie 2018 Zamfir Tatiana, director adjunct

pentru educatie
34

Activitatea Dir Adj 2017-2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Activitatea Dir Adj 2017-2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport privind activititățile educative extracurriculare și extrașcolare pentru anul de studii 2017-2018

RAPORT PRIVIND ACTIVITATĂȚILE EDUCATIVE EXTRAȘCOLARE

,, Ca să faci lucruri mari nu trebuie să fii un geniu,

Activitatea educativă extracurriculară reprezintă spaţiul aplicativ care permite transferul

Calificarea diriginților de clasă

Structura comisiei metodice conform

Comisia metodică a diriginților și a conducătorilor de cerc şi-au desfăşurat activitatea în

 Personal cu nivel de calificare ridicat şi ● Ponderea relativ redusă a metodelor

● Strategie coerentă privind dezvoltarea ● Centralizarea excesivă a mişcării

b. Monitorizarea și evaluarea activităților educative.

➢ Dezvoltarea abilităților de comunicare prin diverse activități pe interese;

Analiza SWOT a evidenţiat:

Puncte tari: Puncte slabe:

- experienţă în domeniul activităţii - inexistenţa, de cele mei multe ori, a

11 Traiește-ți clipa III III - - -

12. Festivalul cântecului

Activităţile extracurriculare mai sus enumerate au valorificat şi dezvoltat interesele şi

Nr. Copii din diverse

1. Numărul total de copii 1015 1060 1131 1184 1220

Copii din familii social

Copii părinţii cărora au

Copii la care un parinte a

9. Nr. elevilor neşcolarizaţi - - - - -

10. Nr. elevilor cu abandon - - - - -

I Raport de activitate a CPDC în IPLT Onisifor Ghibu 2017-2018

Nr. Nr.total de elevi Nr.total

Nr. Limita de Treapta Treapta Treapta

Nr.total de cazuri Nr.abuz Abuz Abuz Nr.

Nr.total de cazuri Nr.abuz Abuz Abuz Nr.

Nr.total de cazuri Nr sancțiunilor Nr.sancțiunilor

Nr. total de Nr.total Nr.total de cazuri Nr.beneficiarilor Nr.beneficiarilor Nr.beneficiarilor

Clasele primare Clasele de gimnaziu Clasele de liceu

Situaţie a frecvenţei elevilor pentru anul

Pr imar G imnaziu Liceu

Primar Gimnazial Liceu

Total Absențe /motivate/boală/nemotivate

Clasele cu cele mai multe absente nemo-

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

3000 3567 3455

Cele mai multe absente nemotivate

100% 10354 11996 11243 12057

Primare Gimnaziu Liceu

Iunie 2018 Zamfir Tatiana, director adjunct

S-ar putea să vă placă și