MODALITATI DE PROIECTARE

SI DESFASURARE
A ACTIVITATILOR ZILNICE

În contextul reformei învăţământului preuniversitar, perioada preşcolarităţii

ocupă un loc aparte, deoarece conform datelor şi concluziilor formulate de specialişti în
pedagogie şi psihologie, este decisivă pentru formarea tânărului şi pentru perfecţionarea
specialistului de mâine.
Situarea copilului în centrul procesului de predare-învăţare, a constituit o
schimbare fundamentală, care a atras după sine necesitatea găsirii acelor soluţii didactice
care să stimuleze performanţa copilului.
Proiectul tematic este activitatea cel mai pregnant centrată pe elev, este un
demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă prin care se urmăreşte integrarea
noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi,
aplicabile practic.
Metoda proiectelor , ca strategie de învăţare şi evaluare , reprezintă abordarea
educaţională propusă de programa preşcolară, în care lucrul în echipă şi acţiunea
directă a copilului cu mediul sunt mijloacele de bază ale procesului de predare- învăţare-
evaluare.
În centrul metodei proiectelor se află o temă, în a cărei abordare şi soluţionare vor
fi implicate mai multe discipline.
Predarea prin proiecte, contribuie la învăţarea unui mod de „gândire
interdisciplinară” şi a unui mod de abordare unitar, modul integrat.
Maniera integrată presupune abordarea realităţii printr-un demers globalizat, în
cadrul căruia tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe, dispărând graniţele
dintre variatele categorii de activităţi.
Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată, educatoarea stabileşte clar,
precis, obiectivele şi conţinuturile activităţilor zilnice, iar pe baza acestor concepte, un
scenariu cât mai interesant al zilei . Acesta debutează cu o motivare, care are menirea de
a direcţiona activitatea copiilor spre elucidarea problematicii temei. În vederea realizării
obiectivelor propuse pentru fiecare activitate comună se gândeşte atent la repartizarea
sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare zonă/arie/sector de activitate. În zonele de lucru
(Biblioteca; Ştiinţa; Arta; Construcţii; Joc de rol;)se pot desfăşura secvenţe din activităţile
comune şi anume, acelea care prezintă un interes deosebit pentru copii şi care să permită
realizarea obiectivelor.
Valorificând contextul ludic, întregul program se desfăşoară prin joc, dar nu un joc
întâmplător, ci unul organizat, în care copilul are prilejul să exploreze medii diferite şi să
îndeplinească sarcini fie individual, fie în grup.

1
 Educatoarea are rolul de „ ghid atent, o persoană resursă care sprijină
respectarea rutei individuale a învăţării”, organizând în aşa fel activitatea încât să ofere
copiilor o paletă variată de opţiuni ,care permit realizarea celor propuse la începutul
abordării programului.

Folosirea unor astfel de activitati aduce beneficii reale pentru prescolari, acestia
trebuind sa invete intr-o maniera aparte , cea integrata, fiecare etapa fiind legata de cea
precedenta .Copiii parcurg usor, mai mult sub forma de joc, continuturile propuse.
Acest tip de activitate are, de fapt, si alte caracteristici datorita carora ni se
recomanda ca o activitate deosebit de utila,precum:
-educatoarea se desprinde de stilul de lucru fragmentat;
-accentul cade pe activitatea de grup si nu pe cea cu intreaga grupa;
-abordarea realitatii se face printr-un demers global;
-lasa mai multa libertate de exprimare si actiune atat pentru copil, cat si pentru
educatoare;
-copiii se implica atat efectiv, cat si afectiv, prin antrenarea unor resurse variate .

MODELE DE INTEGRATE CURRICULARE

Modelul integrării secventiale-este folosit cel mai des în proiectarea pe teme.

Modelul integrării liniare (hibridării)-este folosit în proiectarea interventiei

educationale diferentiate si individualizate.

Modelul integrării ramificate : - pe domenii de activitate prevăzute în programă;

Modelul integrării în retea - constituirea unei hărti tematice

- desfăsurarea pe categorii si tipuri de activităti a
continuturilor ;
Modelul curriculum-ului infuzionat – studierea unor teme diverse din perspectiva unui
centru de interes – temporar si permanent.

Modelul polarizării – se stabileste un nou domeniu de cunoastere în jurul căruia sunt

polarizate segmente din alte discipline.

2
 ,, Fructele vesele’’
Activitate integrata

 SCOP:
 Formarea deprinderii de a folosi elemente de limbaj plastic, acuarele si de a
picta cu degetelele ;
 Dezvoltarea imaginatiei creatoare , a sensibilitatii si a gustului estetic ;
 Educarea vointei, a atentiei, a spiritului de ordine si a spiritului critic.

OBIECTIVE OPERATIONALE :

A. I). BIBLIOTECA :,,Fructe si legume’’-citire de imagini

 O1 -sa recunoasca fructele si legumele care se coc in anotimpul toamna;
 O2 –sa cunoasca importanta consumarii acestora pentru organism;
 O3 -sa descrie fructele si legumele(forma, marime, culoare);
 O4 -sa aprecieze raspunsurile corecte prin aplauze.

II). ARTA: STRUGURELE - dactilopictura

 O1 -sa recunoasca culorile boabelor de strugure;
 O2 -sa foloseasca elemente de limbaj plastic, punctul, in realizarea compozitiei
plastice;
 O3 -sa realizeze armonia cromatica in mod creativ, redand culorile boabelor de
strugure;
 O4 -sa pastreze ordinea in timpul lucrului;
 O5 -sa realizeze lucrari estetice.

III). STIINTA: BORCANE CU COMPOT – sortarea obiectelor dupa forma si

culoare
 O1 -sa clasifice obiecte dupa criteriul formei si al culorii;
 O2 -sa stabileasca apartenenta unui obiect la o clasa;

IV). JOC SENZORIAL : ,,SPUNE CE FRUCT AI GUSTAT’’

 O1 -sa guste fructele puse la dispozitie;
 O2 -sa recunoasca si sa denumeasca fructele cu ajutorul simtului gustativ;
 O3 -sa respecte regulile jocului.

3
 B. V). PREPARAM COMPOT- activitate gospodareasca
 O1 -sa selecteze fructele pe care le vor folosi la prepararea compotului;
 O2 -sa respecte normele de igiena la prepararea si consumarea fructelor;
 O3 -sa desfaca boabele de strugure de pe codita;
 O4 -sa aseze fructele in vase adaugand zahar si apa;
 O5 -sa participe cu placere la aranjarea mesei si consumarea compotului.

OBIECTIVE EDUCATIVE:
-dezvoltarea interesului de cunoastere si intelegere a mediului inconjurator
precum si stimularea curiozitatii pentru investigarea acestuia;
-dezvoltarea creativitatii, expresivitatii si competitivitatii ca expresie a realizarii
activitatii;
-cultivarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter;manifestarea unor trairi
pozitive (satisfactie) ca urmare a indeplinirii unor cerinte individuale si in echipa.
-formarea si dezvoltarea unei exprimari orale corecte fonetic, lexical si
gramatical;
-dezvoltarea memoriei logice;

In sala de grupa sunt expuse imagini care reprezinta anotimpul Toamna pe care
copiii sunt invitati sa le observe. Se aude o bataie la usa si in prag apare un ursulet urias de
plus cu un cos cu fructe langa el; langa fructe se afla si un plic, cu o scrisoare de la Zana
Toamna. Ea ne roaga sa-l invatam pe ursulet o poezie ( Toamna , de Demostene Botez),
dar si sa se pregateasca pentru iarna.
La Biblioteca copiii trebuie sa recunoasca fructele si legumele, sa le descrie si sa le
grupeze dupa forma, marime si culoare:
La Stiinta: - copiii trebuie sa sorteze obiecte dupa forma si culoare (in borcane vor
trebui sa aseze jetoane cu fructe de culoarea si forma etichetei de pe borcan).
La Arta: - prin intermediul dactilopicturii vor reda imaginea unui ciorchine de
strugure respectand culorile specifice si asezarea in pagina.
La Jocul senzorial: - copiii legati la ochi cu o esarfa vor trebui sa guste din fructele
puse la dispozitie si sa le identifice cu ajutorul simtului gustativ.

4
 CONCLUZII

Abordarea integrată a activităţilor promovează învăţarea centrată pe elev, acesta

beneficiind de :
 mai multă libertate de acţiune;
 posibilităţi de a se manifesta natural;
 oportunităţi de a se implica în pregătirea activităţilor ;
 sporirea încrederii în propriile posibilităţi, devenind capabili să îndeplinească
sarcinile ce şi le-au ales sau li s-au încredinţat;
 educarea capacităţii de a colabora cu vârstnicii, de a lucra în grup, de a ajuta
la îndeplinirea sarcinilor echipei;
Educatoarea, preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de învăţare
interesante pentru copii, are următoarele oportunităţi:
 cunoaşte mai bine copiii;
 încurajează diferite tipuri de comportament, depistează altele nedorite;
 poate aplica metode noi, activ-participative;
 stabileşte relaţii de tip colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din unitate,
cu părinţii copiilor.

BIBLIOGRAFIE

,,Revista invatamantului prescolar nr.3-4 2008 –Ministerul Educatiei, Cercetarii

si Tineretului

,,Programa activitatilor instructiv-educative in invatamantul prescolar’’-editie

revizuita -2008

Educatoare,
GHELBERE ELENA ALEXANDRA