Reforma Sănătăţii in România

Introducere:
Motivul alegerii acestei teme a fost dorința de a cunoaște mai bine modul de
funcționare a sistemului Sănătății din Romania.Consider că analiza și studierea pot conduce la
un progres social considerabil, iar banii pe care îi investește statul în sănătate pot fi alocați
într-un mod mai eficient.
Cuprins:
Sistemul de sănătate din România are nevoie de o serie de reforme structurale. . În lipsa acestor
reforme, starea de degradare care se poate observa în prezent, cazurile din ce în ce mai frecvente
de fraudă, cheltuirea ineficientă a fondurilor alocate sănătății, exodul personalului medical sau
deteriorarea spitalelor de stat, va continua, cu consecințe grave, atât pentru pacienți, cât şi pentru
industria farmaceutică locală. Comparativ cu celelalte ţări membre ale UE, România cheltuie
unul dintre cele mai mari procente din bugetul sanitar pentru consumul de medicamente al
populaţiei. Dacă scopul sistemului de sănătate este îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei,atunci asta
ar insemna ca piata farmaceutica sa identifice interventiile cele mai eficace economic pentru
fiecare afectiune. Economiile anuale înregistrate în sistemele de Sănătate ale UE, prin utilizarea
medicamentelor generice, sunt de 35 de miliarde de euro. În România însă, medicamentele
generice nu sunt tratate ca o soluție pentru eficientizarea sistemului de Sănătate și lărgirea
accesului la medicamente al populației, acestea reprezentând numai aproximativ 25% din piața
de medicamente. În plus, medicamentele generice sunt puțin cunoscute de către pacienții români,
care, de cele mai multe ori, nu știu că există o alternativă de tratament la fel de eficientă,dar mai
ieftină.
Măsuri propuse de Asociaţia Producătorilor de medicamente generice din Romania :
1. Înlăturarea barierelor de acces din piața medicamentelor generice. În acest sens, următoarele
două măsuri ar trebui să fie prioritare:
 Revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferențiat pentru medicamentele
generice și eliminarea adaosurilor distribuitorilor și farmaciilor din valoarea contribuției
clawback plătite de producători.
 Modificarea mecanismului de stabilire a prețurilor medicamentelor.
2) Implementarea unor politici clare de încurajare a consumului de medicamente generice:
  Încurajarea prescrierilor și eliberării de medicamente generice de către medici și
farmaciști.
 În cazul medicilor, recomandarea - prescrierea de medicamente pe baza denumirii
comune internaționale (DCI).
 În cazul farmaciilor, se recomandă eliberarea obligatorie de rețete DCI.
3) Adoptarea unor măsuri de încurajare a industriei locale producătoare de medicamente
generice

Impactul negativ al politicilor aplicate în domeniul Sănătății din ultimii ani a făcut deja ca
producția locală de medicamente să înregistreze o scădere (în volum) de 40%, în perioada 2007-
2011. Politicile statului român ar trebui să încurajeze industria producătoare de medicamente
generice și implicit consumul acestora.
Efectele directe:
Industria farmaceutică are un rol major în lanţul de valoare al sectorului sănătăţii, în ciuda
contribuţiei relativ redusă la activitatea economică (PIB).

În România însă, ponderea cheltuielilor gospodăriilor cu produsele farmaceutice în coşul

IAPC(Indicele armonizat al preturilor de consum) este de două ori cât media europeană. Astfel,
populaţia trebuie să cheltuiască mai mult din buzunarele proprii pentru a-şi acoperi nevoile de
sănătate, având în vedere subfinanţarea şi ineficienţa sistemului public de sănătate din ultimii 20
de ani.
Pentru fiecare 1 miliard de lei modificaţi în cererea finală de medicamente şi servicii de sănătate
şi asistenţă socială,totalul producţiei în economie se modifică cu 1.7 miliarde lei. Taxele nete pe
produse, de exemplu TVA, se modifică cu 46 milioane lei.

Concluzie:
Activitatea financiară a industriei farmaceutice este sub media companiilor din România.
Companiile farmaceutice nu utilizează credite bancare în scopul de a-şi sprijini activităţile, dar
apelează la acţionari pentru a sprijini nevoile lor de finanţare. Valoarea totală a împrumuturilor
contractate de la instituţiile financiare locale se ridică la 1.46 miliarde.