A venit aseara mama - Nicolae Furdui Iancu, romanta

A venit aseara mama, din satucu-i de departe,

Ca sa-si vada pe feciorul, astazi domn cu multa carte.
A batut sfios la usa, grabnic i-am iesit in prag,
Mi s-a umezit privirea, de iubire si de drag.

Sarutindu-i mana dreapta, ea m-a strans la piept sfioasa,

Si intrebind-o cate toate, a intrat apoi in casa.
Inlauntrul casei mele, cata bruma am adunat,
De prilej ca biata mama, sa se creada-ntr-un palat.

Nu-ndrazneste nici sa intre, cu opincile-n picioare,

Si cu multa grija calca, doar alaturi de covoare.
Eu o-ndemn sa nu ia seama, si sa calce drept in lege,
Ca doar e la fisu-n casa, nu e in casa vreunui rege.

Si abia o fac sa sada, pe-un divan cu scoarta noua,

Mi-era dor de tine maica, ti-am adus vreo zece oua.
Nitel unt i-acolea-n traista, niste nuci, vreo doua sute,
Si cu ochii de plini de lacrimi, prinse iar sa ma sarute.

Poate mor ca sunt batrina, si-aprins dorul sa ma-ndrume,

Sa mai vad odata maica, ce mi-e azi mai drag pe lume.
A tacut apoi batrina, si-a plins mult cu lacrimi grele,
Ce curcindu-i lin in poale, se-ntalneau cu ale mele