ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE SI PROFILAXIE A BOLILOR INFECŢIOASE
ELEV: SARACU MIHAI PAUL
ANUL: II c – AMG - BUGET Procesul epidemiologic reprezintă totalitatea factorilor şi mecanismelor implicate în apariţia, extinderea şi evoluţia unei boli infecţioase într-o populaţie. Este constituit din trei factori : • Sursa de infecţie este reprezentată de organismul (uman sau animal) care adăposteşte sau creează condiţii de viaţă şi de multiplicare sau în care se acumulează şi de unde se elimină şi trece la persoanele receptive. Sursa de infecţie împreună cu teritoriul din jurul ei, în care există oportunităţi de transmitere a agentului patogen la alte persoane receptive constituie focarul epidemic. • Caile de transmitere ai agenţilor patogeni de la nivelul sursei pot fi reprezentate de: - secreţiile nasofaringiene şi sputa, implicate în infecţiile respiratorii (gripa, tusea convulsivă, tuberculoza); - saliva, (în rabie, infecţia urliană); - secreţiile purulente, în stafilocociile sau streptocociile cutanate, boli venerice; - materiile fecale şi vărsăturile în infecţiile digestive (dizenterie, hepatite virale enterale); - sânge infectat cu virusuri, bacterii (hepatitele virale parenterale, HIV, malarie); - secreţia lactată umană, (HIV, VHB) sau animală (tuberculoza, febra aftoasă). • Masa receptivă, reprezintă capacitatea organismului de a face sau nu (rezistenţă, imunitate) o boală infecţioasă. Durata eliminării agenţilor patogeni este variabilă şi reprezintă perioada de contagiozitate. Sursele de infecţie umane sunt reprezentate de omul bolnav şi de purtătorii de germeni. Forme de manifestare a procesului epidemiologic: Endemia: ameninţare permanentă O boală care îşi face apariţia regulat într-o regiune anume este calificată drept endemică. În cazul endemiei numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a lungul timpului. Este mai mare decât în alte regiuni dar de-a lungul timpului nu creşte în continuare. Într-o anumită perioadă de timp se îmbolnăvesc mereu cam la fel de mulţi oameni. Un exemplu tipic este malaria. S- a estimat că coronavirusul va deveni un virus endemic. Variantele Delta şi Omicron au arătat de atunci cât de adaptabil este virusul, asemănător cu gripa. Aceasta înseamnă că este prezent în lume şi în anumite regiuni trebuie să învăţăm să trăim cu el. El nu va mai dispărea. Epidemia: doar într-o regiune . Vorbim despre epidemie când o maladie îşi face apariţia într-o regiune anume, într-un interval de timp limitat şi neobişnuit de frecvent. Dacă numărul îmbolnăvirilor creşte într-o regiune anume peste nivelul normal aşteptat (endemic), vorbim despre o epidemie. În cazul în care cazurile de îmbolnăvire sunt limitate la nivel local, vorbim despre o erupţie. O epidemie ia naştere de exemplu dacă virulenţa unui anume agent patogen suferă o mutaţie. El devine prin asta mai contagios. Şi dacă o boală este introdusă într-o regiune anume se poate ajunge la epidemie. Premisa este transmisa bolii de la om la om. Un exemplu este variola. Pandemie: răspândire la nivel global Atunci când o maladie se răspândeşte nu doar regional, ci se extinde în toate ţările şi pe toate continentele, vorbim despre o pandemie. Potrivit OMS, pandemiile sunt provocate cel mai frecvent de agenţi patogeni sau tipuri de viruşi noi. Poate fi vorba, de exemplu, de zoonoze, adică de boli transmise de la animal la om. Dacă o boală este nouă pentru om, foarte puţine persoane sunt imune la virusul respectiv. În astfel de cazuri nu există nici vaccin, ceea ce poate duce la un număr mare de cazuri de îmbolnăvire. Cât de periculoasă sau mortală este boala - asta depinde de virusul specific şi de starea generală de sănătate a fiecărui om în parte. Chiar dacă procentual o boală este cel mai adesea inofensivă, numărul absolut de îmbolnăviri grave în cazul unei pandemii poate să fie foarte mare, fiindcă foarte mulţi oameni se infectează cu agentul patogen respectiv. O boală care ia din când în când dimensiuni pandemice este gripa. De gripa spaniolă au murit după Primul Război Mondial între 25 şi 50 de milioane de oameni, cu mult mai mulţi decât pieriseră în războiul propriu-zis. Şi gripa porcină a provocat în 2009 o pandemie. Măsuri generale prevenire a bolilor transmisibile: Depistarea bolnavilor şi a purtătorilor de germeni; Izolarea bolnavilor şi suspecţilor si transportul lor la spital; Declararea cazurilor, inregistrarea şi raportarea lor; Depistarea şi supravegherea contacţilor pe toată durata maximă a incubaţiei bolii; Autoprotejarea şi protejarea celor din jur (evitarea spaţiilor închise şi aglomerate în perioadele epidemice (gripă) Atenţie sporită acordată persoanelor vulnerabile (bătrâni, copii, persoane cu boli cornice, etc) Respectarea măsurilor de igienă (igiena mâinilor, corpului, alimentelor şi apei), educatie sanitara; Măsuri de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare în focar; Ridicarea rezistenţei individuale a organismului (sport, alimentaţie bogată în vitamine – fructe, legume) si imunizare artificială activă (vaccinarea– previne multe boli infecţioase); Vaccinarea se recomandă întregii populaţii, dar în special la copii; principalele vaccinuri administrate copiilor sunt: BCG, DTP, AP, AH-B etc.