REFERAT

ELEMENTE DE EPIDEMIOLOGIE SI
PROFILAXIE A BOLILOR
INFECŢIOASE

ELEV: SARACU MIHAI PAUL

ANUL: II c – AMG - BUGET
Procesul epidemiologic reprezintă totalitatea factorilor şi mecanismelor implicate
în apariţia, extinderea şi evoluţia unei boli infecţioase într-o populaţie.
Este constituit din trei factori :
• Sursa de infecţie este reprezentată de organismul (uman sau animal) care
adăposteşte sau creează condiţii de viaţă şi de multiplicare sau în care se
acumulează şi de unde se elimină şi trece la persoanele receptive. Sursa de
infecţie împreună cu teritoriul din jurul ei, în care există oportunităţi de
transmitere a agentului patogen la alte persoane receptive constituie focarul
epidemic.
• Caile de transmitere ai agenţilor patogeni de la nivelul sursei pot fi reprezentate
de:
- secreţiile nasofaringiene şi sputa, implicate în infecţiile respiratorii (gripa, tusea
convulsivă, tuberculoza);
- saliva, (în rabie, infecţia urliană);
- secreţiile purulente, în stafilocociile sau streptocociile cutanate, boli venerice;
- materiile fecale şi vărsăturile în infecţiile digestive (dizenterie, hepatite virale
enterale);
- sânge infectat cu virusuri, bacterii (hepatitele virale parenterale, HIV, malarie);
- secreţia lactată umană, (HIV, VHB) sau animală (tuberculoza, febra aftoasă).
• Masa receptivă, reprezintă capacitatea organismului de a face sau nu
(rezistenţă, imunitate) o boală infecţioasă.
Durata eliminării agenţilor patogeni este variabilă şi reprezintă perioada de
contagiozitate.
Sursele de infecţie umane sunt reprezentate de omul bolnav şi de purtătorii de
germeni.
Forme de manifestare a procesului epidemiologic:
Endemia: ameninţare permanentă
O boală care îşi face apariţia regulat într-o regiune anume este calificată drept
endemică. În cazul endemiei numărul îmbolnăvirilor rămâne relativ constant de-a
lungul timpului. 
Este mai mare decât în alte regiuni dar de-a lungul timpului nu creşte în
continuare. Într-o anumită perioadă de timp se îmbolnăvesc mereu cam la fel de
mulţi oameni. 
Un exemplu tipic este malaria.
S- a estimat că coronavirusul va deveni un virus endemic. Variantele Delta
şi Omicron au arătat de atunci cât de adaptabil este virusul, asemănător cu gripa.
Aceasta înseamnă că este prezent în lume şi în anumite regiuni trebuie să
învăţăm să trăim cu el. El nu va mai dispărea. 
Epidemia: doar într-o regiune .
Vorbim despre epidemie când o maladie îşi face apariţia într-o regiune anume,
într-un interval de timp limitat şi neobişnuit de frecvent. 
 Dacă numărul îmbolnăvirilor creşte într-o regiune anume peste nivelul normal
aşteptat (endemic), vorbim despre o epidemie. În cazul în care cazurile de
îmbolnăvire sunt limitate la nivel local, vorbim despre o erupţie. 
O epidemie ia naştere de exemplu dacă virulenţa unui anume agent patogen
suferă o mutaţie. El devine prin asta mai contagios. 
Şi dacă o boală este introdusă într-o regiune anume se poate ajunge la epidemie.
Premisa este transmisa bolii de la om la om. 
Un exemplu este variola.
Pandemie: răspândire la nivel global
Atunci când o maladie se răspândeşte nu doar regional, ci se extinde în toate
ţările şi pe toate continentele, vorbim despre o pandemie. 
Potrivit OMS, pandemiile sunt provocate cel mai frecvent de agenţi patogeni sau
tipuri de viruşi noi. Poate fi vorba, de exemplu, de zoonoze, adică de boli
transmise de la animal la om. 
Dacă o boală este nouă pentru om, foarte puţine persoane sunt imune la virusul
respectiv. În astfel de cazuri nu există nici vaccin, ceea ce poate duce la un
număr mare de cazuri de îmbolnăvire. 
Cât de periculoasă sau mortală este boala - asta depinde de virusul specific şi de
starea generală de sănătate a fiecărui om în parte. 
Chiar dacă procentual o boală este cel mai adesea inofensivă, numărul absolut de
îmbolnăviri grave în cazul unei pandemii poate să fie foarte mare, fiindcă foarte
mulţi oameni se infectează cu agentul patogen respectiv. 
O boală care ia din când în când dimensiuni pandemice este gripa. De gripa
spaniolă au murit după Primul Război Mondial între 25 şi 50 de milioane de
oameni, cu mult mai mulţi decât pieriseră în războiul propriu-zis. Şi gripa
porcină a provocat în 2009 o pandemie. 
Măsuri generale prevenire a bolilor transmisibile:
 Depistarea bolnavilor şi a purtătorilor de germeni;
 Izolarea bolnavilor şi suspecţilor si transportul lor la spital;
 Declararea cazurilor, inregistrarea şi raportarea lor;
 Depistarea şi supravegherea contacţilor pe toată durata maximă a
incubaţiei bolii;
 Autoprotejarea şi protejarea celor din jur (evitarea spaţiilor închise şi
aglomerate în perioadele epidemice (gripă)
 Atenţie sporită acordată persoanelor vulnerabile (bătrâni, copii, persoane
cu boli cornice, etc)
 Respectarea măsurilor de igienă (igiena mâinilor, corpului, alimentelor şi
apei), educatie sanitara;
 Măsuri de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare în focar;
 Ridicarea rezistenţei individuale a organismului (sport, alimentaţie bogată
în vitamine – fructe, legume) si imunizare artificială activă (vaccinarea–
previne multe boli infecţioase);
 Vaccinarea se recomandă întregii populaţii, dar în special la copii;
principalele vaccinuri administrate copiilor sunt: BCG, DTP, AP, AH-B
etc.