Referate gratis pentru

liceu si facultate
Referate gratis - referate, lucrari, proiecte. Referate de calitate, referate pentru liceu
si facultate
vineri, 1 februarie 2013

Contabilitatea manageriala la firma Titomix S.R.L

Contabilitatea manageriala la firma Titomix S.R.L UNIVERSITATEA „BABES-
BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA
AFACERILOR

CONTABILITATEA MANAGERIALA
LA FIRMA SC TITOMIX SRL

STUDENTA: IGRET RAMONA

CIG, GRUPA 5, ANUL 2

CLUJ-NAPOCA
2010
 CONTABILITATEA MANAGERIALA LA
S.C. TITOMIX S.R.L.

CUPRINS

1.      PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

2.      CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII MANAGERIALE IN
FIRMA
3.      OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA
4.      FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA CONTABILITATII
MANAGERIALE
5.      ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN CONTABILITATEA
FINANCIARA LA EXIGENTELE ORGANIZARII CONTABILITATII
MANAGERIALE
6.      METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN CADRUL
FIRMEI
7.      ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI
8.      STUDIU DE CAZ
9.      CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITATII
MANAGERIALE
10.BIBLIOGRAFIE
1.  PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

Societatea comerciala SC TITOMIX SRL se constituie in baza articolului 32 si

articolului 210 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, partile fiind ale
unei singure persoane avand capacitatea de folosinta si de exercitiu deplina si
sustine ca nu a suferit condamnari penale. 
     Societatea comerciala SC TITOMIX SRL, cu sediul in Bistrita, strada Crinilor,
numarul 21, judetul Bistrita-Nasaud; este persoana juridica romana, avand forma
juridica de societate cu raspundere limitata, cu asociat unic, ale carei raspunderi
sunt garantate cu capitalul social in valoare de 2000 lei. Asociatul unic este
obligat numai la plata partilor sociale, o parte sociala avand valoarea de 100 lei,
rezultand astfel 20 de parti sociale. 
     Societatea se constituie, se organizeaza si isi desfasoara activitatea potrivit
legislatiei din Romania si in conformitate cu prevederile statului. Scopul societatii
este prestarea si realizarea unor activitati economice – conform obiectului de
activitate – pentru promovarea si punerea in aplicare a initiativei particulare
precum si realizarea de profit. Societatea are in prezent 4 angajati.
     Societatea are ca obiect de activitate: croitoria in serie. 
     Societatea opereaza urmatoarele operatiuni, in conditiile legii:
-Intocmeste documentele justificative pentru orice operatie care afecteaza
patrimoniul unitatii; 
-Inregistreaza in contabilitate operatiunile patrimoniale;
-Inventariaza patrimoniul unitatii; 
-Intocmeste balanta si bilantul contabil. 

2.  CONCEPTIA DE ORGANIZARE A CONTABILITATII

MANAGERIALE IN FIRMA

Datorita complexitatii fenomenelor si proceselor economice, dar si a

evolutiei procesului decizional, s-au dezvoltat patru conceptii de organizare a
 contabilitatii manageriale:
- contabilitatea manageriala in partida simpla;
- contabilitatea manageriala integrata;
- contabilitatea manageriala dualista;
- contabilitatea manageriala moderna.
Contabilitatea manageriala in partida simpla este specifica formelor simple de
organizare, entitatilor cu numar mic de angajati sau cu o complexitate scazuta. 
Contabilitatea manageriala integrata se bazeaza pe organizarea fluxului
informational pe doua canale, utilizand conturile contabilitatii financiare.
Contabilitatea manageriala dualista presupune existenta unui circuit autonom,
distinct, adica a unui sistem de conturi independent.
Conceptiile moderne de organizare a contabilitatii manageriale s-au dezvoltat cu
ajutorul unor modele operationale de gestiune.
Organizarea contabilitatii manageriale se realizeaza in raport cu marimea
intreprinderii, nevoile interne de informare si specificul activitatii. Astfel,
intreprinderile mari isi organizeaza o conatbilitate manageriala bazata pe
proceduri detaliate si riguroase. In schimb, in cazul firmelor mici, functiile
contabilitatii de gestiune sunt preluate adesea de contabilitatea financiara, prin
detalierea si prelucrarea informatiilor furnizate de acestea in functie de nevoile
manageriale.
In teoria si practica moderna a contabilitatii manageriale dupa tipul de
conexiune intre contabilitatea financiara si cea manageriala, se confrunta 2
conceptii generale de organizare a acesteia si anume:
a.       Conceptia organizarii contabilitatii de gestiune intr-un sistem conectat, integrat
cu contabilitatea financiara, realizandu-se un singur circuit informational contabil,
care integreaza cele 2 componente – denumita conceptia monista (integralista)
de organizare a contabilitatii (monism contabil);
b.      Conceptia organizarii conatbilitatii de gestiune intr-un circuit cmplet autonom
fata de contabilitatea financiara – denumita conceptia dualista de organizare a
contabilitatii (dualism contabil).
In optica contabilitatii internationale, contabilitatea manageriala si cea
financiara se realizeaza concomitent, fara o scindare riguroasa a acestora.
Solutia integrarii contabilitatii de gestiune in contabilitatea financiara este destul
de delicata, deoarece presupune combinarea functionalitatii sistemelor de conturi
specifice contabilitatii de gestiune cu functionalitatea conturilor de cheltuieli
(clasa 6 „Cheltuieli”) si respectiv de venituri (clasa 7 „Venituri”) ale contabilitatii
financiare.
Adversarii contabilitatii integraliste sustin ca aceasta solutie este greu de
practicat datorita interferarii inregistrarilor din contabilitatea financiara cu cele din
contabilitatea manageriala. Se reproseaza acestei conceptii faptul ca face sa
dispara, respectiv sa soldeze, conturile de cheltuieli si de venit din contabilitatea
financiara, la finele fiecarei perioade de calcul, ceea ce face dificila intocmirea si
prezentarea contului 351 „Rezultatul financiar total” din contabilitatea financiara.
Avantajul: reducerea volumului de munca aferent contabilitatii.
Dezavantajul: scurgerea informatiilor considerate confidentiale.
Se accepta totusi ca aceasta conceptie poate fi practicata cu succes de catre
unitati economice specializate in comert si turism, unde nu se pune cu predilectie
problema costului de productie, ci doar determinarea rezultatelor economico-
financiare pe grupe de marfuri.
Contabilitatea dualista consta in prelucrarea distincta a informatiilor de
catre cele doua contabilitati, fiecare din ele urmarind validarea obiectivelor sale
specifice, putandu-se merge pana la organizarea si conducerea fiecarei
contabilitati in birouri distincte.
Aceasta conceptie satisface cerintele productiei si este orientata spre
perfectionarea calculatiei si a controlului asupra consumurilor. Ea prevede
utilizarea unor sisteme de conturi ale contabilitatii manageriale independente de
cele ale contabilitatii financiare, utilizand conturi-perechi cu aceeasi denumire
care au o structura opusa si se reflecta „ca intr-o oglinda”. Astfel in contabilitatea
financiara, consumurile sunt grupate pe elemente economice, cheltuielile si
veniturile sunt urmarite dupa natura lor economica, iar in contabilitatea
manageriala consumurile, cheltuielile si veniturile sunt grupate pe centre de
consumuri (intreprindere, productie, hala, sector, brigada) si obiecte de calculatie
(produse finite, lucrari executate si servicii prestate). Un astfel de subsistem este
folosit in tarile cu o reglementare stricta a contabilitatii din partea statului (Franta,
Belgia, Romania etc.).
Avantajul: asigura o confidentialitate mai inalta a informatiilor contabile.
Dezavantajul: majorarea volumului de munca contabil.
Organizarea contabilitatii manageriale in societatea SC TITOMIX SRL se
realizeaza in sistem integrat.
Acest model de organizare a contabilitatii manageriale in sistem
integrat contabil romanesc gaseste aderenta tot mai mare in randul
responsabililor din cadrul entitatilor economice datorita urmatoarelor aspecte:
-lipsa unei aprecieri unanime din partea practicienilor in ceea ce priveste sistemul
dualist de contabilitate, cu utilizarea unui sistem de conturi specific;
-cresterea utilizarii pe acara larga a metodelor de calculatie a costurilor partiale
care se preteaza la modelele de prelucrare automata a informatiilor si la filozofia
proceselor moderne de management, de a dispune in timp util de informatiile
necesare asistarii procesului managerial;
-posibilitatea implementarii acestui model al contabilitatii manageriale pe
structura organizatorica, functionala si operationala a entitatilor prin antrenarea
unui numar cat mai mare de responsabili in cadrul procesului de control si
reglare al gestiunii entitatii.
 Organizarea contabilitatii in sistem integrat este determinata de realizarea
prealabila a urmatoarelor demersuri:
-identificarea “functiilor vitale” ale entitatii (cercetare dezvoltare, productie,
administratie, comerciala) care au o activitare notabila si sunt sub autoritatea
unui responsabil;
-identificarea “activitatilor esentiale” in cadrul fiecarei functii care genereaza un
volum de activitate semnificativ,care transfera in diferite structuri de costuri un
nivele relevant al cheltuielilor directe si/sau indirecte asupra costurilor si a caror
distributie corecta poate inlatura situatiile de supraevaluare,subevaluare sau
subventionare a costurilor;
-identificarea purtatorilor de costuri, respectiv a produselor, lucarilor, serviciilor si
activitatilor ce fac obiectul calculatiei precum si a decupajelor tehnico-
organizatorice si tehnologice in care se realizeaza;
-stabilirea criteriului de structurarea a cheltuielilor pe elemente primare de
cheltuieli sau articole de calculatie.

3.    OBIECTIVELE CONTABILITATII MANAGERIALE IN FIRMA

Obiectivele contabilitatii managerial reprezinta un element primordial al acestei
sectiuni a contabilitatii ce priveste necesitatea organizarii acesteia in cadrul
entitatilor economice.
Obiectivele contabilitatii managerial s-ar putea grupa astfel:
-         Obiective de evidenta analitica a structurilor contabile care iau nastere in urma
operatiunilor si activitatilor derulate de entitati: active, datorii, capitaluri proprii,
venituri, cheltuieli si rezultate;
-         Obiective de performanta privind calculul unor indicatori partiali si integrali
utilizati in masurarea rentabilitatii operatiunilor si activitatilor entitatii precum si a
costului acestora;
-         Obiective de previzionare si control realizate prin intermediul bugetelor de
venituri si cheltuieli detaliate de la nivelul de entitate la nivel de functie, structura
tehnico-organizatorica, activitate, produs, lucrare sau serviciu realizat;
-         Realizarea unui control de gestiune exercitat asupra activitatii entitatii prin
sistemul informational al costurilor, abaterilor bugetelor si a indicatorilor de
monitorizare, masurare si control al performantei.
Obiectivele contabilitatii manageriale statuate in cadrul conceptiei constau in
furnizarea informatiilor necesare asistarii procesului decisional pentru realizarea
unui obiectiv fundamental al gestiunii economico-financiare a entitatilor
economice respectiv maximizarea valorii de piata a acestora, ceea ce presupune
urmatoarele actiuni:
- angajarea si combinarea factorilor de productie in activitati si proiecte cu 
rentabilitati ridicate;
- realizarea unui control al performantelor i calitatii in mod analitic la nivelul
fiecarei activitati/proiect care consuma resurse;
- asigurarea politicii de crestere a valorii entitatii, prin mentinerea si imbunatatirea
indicatorilor de echilibru financiar.
Obiectivele contabilitatii manageriale in cadrul acestei conceptii de organizare se
bazeaza pe analiza a doi indicatori de masurare a performantelor activitatii
entitatii respectiv:
1. rezultatul exercitiului;
2. Valoarea adaugata.
Contabilitatea de gestiune are ca obiect:
- cunoasterea detaliata a proceselor de alocare a resurselor in interiorul
intreprinderii pe centre de responsabilitate si pe produse;
- metode de transformare a resurselor consumate in rezultate
- elaborarea previziunilor avand la baza consumurile trecute putandu-se evalua
in timp consecintele activelor viitoare.
Contabilitatea de gestiune furnizeaza date care vin sa completeze informatiile din
contabilitatea financiara si ele se adreseaza exclusiv managerilor ca beneficiari
interni de date.
Rezulta ca, contabilitatea de gestiune are ca finalitate furnizarea informatiilor
necesare luarii deciziilor de catre manageri avand in fond 2 scopuri: 
- calcularea costurilor;
- influentarea comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor.
In cadrul intreprinderii contabilitatea manageriala mai are drept scop si
urmatoarele obiective:
- cresterea calitatii produselor si serviciilor firmei;
- reducerea timpului necesar pentru proiectarea, crearea si livrarea produselor si
serviciilor;
- satisfacerea totala a clientilor.
4.    FACTORII CARE INFLUENTEAZA ORGANIZAREA
CONTABILITATII MANAGERIALE
Sunt avute in vedere principiile continuitatii activitatii , permanentei metodelor,
prudentei , independentei exercitiului financiar, evaluarii separate a elementelor
de activ si de pasiv , intangibilitatii , necompensarii. Toate aceste conventii si
principii intra in organizarea contabilitatii, impreuna cu factorii principali si
specifici care influenteaza maniera de organizare a contabilităatii si anume:
forma de proprietate, forma juridica de constituire , marimea unitatii patrimoniale.
Intr-o intreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau
descentralizat.
Studiile au demonstrat ca o centralizare in luarea deciziilor prevaleaza
influenta si viziunea managerilor in difuzarea informaţiei contabile. O autonomie,
imbinata cu o descentralizare a conducerii intreprinderii, confera serviciului
financiar–contabil posibilitatea sa impuna propria viziune in difuzarea informatiei.
Exista o serie de factori care influenteaza modul de organizare a sistemului
informational contabil, si anume: marimea intreprinderii, modul de luare a
deciziilor
centralizat sau descentralizat, interdependenta dintre serviciul financiar contabil
si celelalte structuri organizatorice din intreprindere, pozitia atribuita serviciului
contabil in cadrul intreprinderii, utilizarea noilor tehnologii si produse informatice
in prelucrarea si comunicarea informatiei contabile, conceptia monista sau
dualista in organizarea sistemului contabil, modul de obtinere a informatiilor
interne si a informatiilor externe, influenta exercitata de organele de conducere si
de control dintr-o intreprindere.
Elaborarea unui sistem informational integrat, care sa reuneasca toate
structurile organizatorice dintr-o intreprindere, in cadrul careia sistemul contabil
informational este chemat sa raspunda tuturor nevoilor informationale formulate
de celelalte servicii si compartimente asigura un volum de informatii mare si o
calitate sporita a informatiilor difuzate. Daca celelalte structuri organizatorice
dintr-o intreprindere nu-si exprima nevoile si nu exista un dialog, un schimb de
informatii constant si reiterativ, difuzarea si calitatea informatiilor contabile vor fi
influentate in sens negativ.
5.    ADAPTAREA SISTEMULUI DE CONTURI DIN
CONTABILITATEA FINANCIARA LA EXIGENTELE
ORGANIZARII CONTABILITATII MANAGERIALE
Clasa 9 de conturi - Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, folosirea
conturilor din aceasta clasa este optionala.
90 Decontari interne
901 Decontari interne privind cheltuielile
902 Decontari interne privind productia obtinuta
903 Decontari interne privind diferentele de pret
Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglinda care asigura
autonomia contabilitatii manageriale fata de contabilitatea financiara.
           Decontari interne privind cheltuielile – cont de pasiv
Se crediteaza:
- in cursul perioadei de calculatie cu cheltuielile efective de exploatare preluate
din contabilitatea financiara in corespondenta cu debitul conturilor din grupa 92 -
Conturi de calculatie (921, 922, 923, 924, 925)
Se debiteaza numai la sfarsitul perioadei de calculatie cu decontarea cheltuielilor
efective catre contabilitatea financiara astfel:
- decontarea productiei obtinute la cost de inregistrare prestabilit prin creditul
contului 931
- decontarea diferentelor de pret intre costul efectiv si costul prestabilit prin
creditul contului 903
- decontarea costului subactivitatii prin creditul contului 902
- decontarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul contului 933
In urma decontarilor catre contabilitatea financiara a costurilor efective
determinate prin contabilitatea manageriala contul 901 se soldeaza.
 – „Decontari interne privind productia obtinuta - cont de pasiv dupa functia
contabila, iar dupa natura soldului este cont bifunctional. Acest cont evidentiaza
decontarile intre subunitati privind productia obtinuta dar are si rolul de a
determina diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit.
Se creditează în cursul lunii cu:
- valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul contului 931
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu:
- valoarea productiei obtinute in cost efectiv prin creditul contului 921
- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu:
- diferentele de pret intre costul efectiv si cel prestabilit in corespondenta cu
debitul contului 903
Pentru inchidere, contul se va credita in corespondenta cu debitul contului 901. 
La sfarsitul lunii se soldeaza.
–„Decontari interne privind diferentele de pret – cont de active care are rolul de a
evidentia la sfarsitul lunii diferentele de pret intre costul efectiv al productiei
obtinute si costul prestabilit al acesteia.
Se debiteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret in corespondenta cu creditul
contului 902 astfel:
- in negru pentru diferentele nefavorabile
- în rosu pentru diferentele favorabile 
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu diferentele de pret decontate catre contabilitatea
financiara prin debitul contului 901.
Contul nu prezinta sold.

92 Conturi de circulatie
921 Cheltuielile activitatii de baza
922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de productie
924 Cheltuieli generale de administratie
925 Cheltuieli de desfacere
 Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza colectarea cheltuielilor pe
destinatii. Functia contabila a acestor conturi se adapteaza la tipul sau metoda
de calculatie aleasa. Sunt conturi de activ.
             „Cheltuielile activitatii de baza – cont de active care colecteaza pe debit
cheltuielile aferente activitatii de baza si deconteaza pe credit costurile efective
ale productiei finite si a celei neterminate.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din
contabilitatea financiara prin creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala
repartizate prin creditul conturilor 923, 924
- cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922
- la sfarsitul lunii cu cheltuielile de desfacere in corespondenta cu contul 925
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate prin debitul
contului 933
- la finele lunii cu valoarea productiei finite in cost efectiv in corespondenta cu
debitul contului 902
Contul se soldeaza.
In functie de metoda de calculatie aleasa, contul 921 se detaliaza pe analitice: pe
produse, lucrari, servicii, comenzi, faze de fabricatie, etc.
            „Cheltuielile activitatii auxiliare – cont de active care colecteaza pe debit
cheltuielile efective preluate din contabilitatea financiara si se crediteaza cu
costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara.
Contul se detaliaza pe analitice pe fiecare sector auxiliar.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara aferente
activitatii auxiliare prin creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor
prestate catre terti prin creditul contului 924
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului
933
- la sfarsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate
sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 si mai rar 921
Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare.
            „Cheltuielile comune ale sectiilor (cheltuielile indirecte de productie) –
cont de active care tine evidenta cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei
sectii de productie. Desi sunt cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele
sunt totusi cheltuieli directe fata de centrul de costuri. Se detaliaza pe analitice
pe fiecare sectie productiva in parte.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din contabilitatea
financiara prin creditul contului 901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin
creditul contului 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de
calculatie prin debitul contului 921
- la sfarsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902
Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza.
 – „Cheltuielile generale de administratie – cont de activ care colecteaza toate
cheltuielile indirecte ale intreprinderii atat fata de obiectele de calculatie, cat si
fata de locurile generatoare de costuri.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea
generala a intreprinderii prin contul 901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin
contul 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si
serviciilor auxiliare prestate tertilor prin debitul contului 922 si asupra obiectelor
de calculatie prin debitul contului 921
Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ in costul produsului,
ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul
intreprinderii, caz in care se crediteaza in corespondenta cu debitul contului 902.
Dupa repartizare, contul se soldeaza.
 – „Cheltuielile de desfacere – cont de active care colecteaza si repartizeaza
toate cheltuielile legate de productia vanduta.
Se debiteaza:
- in cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distributia
productiei prin contul 901
- la sfarsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin
contul 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin
contul 921, iar in cazul utilizarii metodei globale prin debitul contului 902
In urma repartizarii, contul se soldeaza.
 93 Costul productiei
931 Costul productiei obtinute
933 Costul productiei in curs de executie
Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evidentiaza productia
finita si respectiv cea neterminata. Sunt conturi de activ si functioneaza astfel:
 – „Costul productiei obtinute – cont de active care tine evidenta productiei finite
sau a lucrarilor executate si a serviciilor prestate.
Se debiteaza:
- in cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost prestabilit a produselor finite decontate
contabilitatii financiare prin contul 901
La sfarsitul lunii, contul se soldeaza.
 – „Costul productiei in curs de executie – cont de active care tine evidenta
productiei neterminate la cost efectiv.
Se debiteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea productiei neterminate in cost efectiv prin creditul
conturilor 921, 922
Se crediteaza:
- la sfarsitul lunii cu valoarea in cost efectiv a productiei neterminate decontate
contabilitatii financiare prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii
contabilitatii prevede decontarea acestei productii neterminate prin debitul
contului 902, caz in care urmeaza apoi inchiderea contului prin formula: 901 =
902) 

6.    METODA DE CALCULATIE A COSTURILOR APLICABILA IN

CADRUL FIRMEI
Calculatia costurilor este una din componentele principale ale contabilitatii
manageriale, avand ca si obiect general determinarea costurilor prestabilite,
inregistrarea cheltuielilor ocazionate de activitate de productie, executarea de
lucrari, prestari servicii, determinarea costului efectiv, delimitat pe fiecare purtator
de cost sau sector de activitate, stabilirea abaterilor dintre costul prestabilit si
costul efectiv, analiza acestora cat si determinarea rezultatelor analitice.
 Obiectivele calculatiei costurilor sunt:
- determinarea costului prestabilit, standard antecalculat pe purtatori de cost si
sectoare de activitate;
- colectarea cheltuielilor de productie, administrarea si determinarea costului
efectiv;
- determinarea abaterilor dintre costul prestabilit si cel efectiv, analiza acestora
cat si determinarea rezultatelor analitice;
- determinarea costurilor ca baza a formarii preturilor de vanzare.
Astfel, unul dintre principalele concepte cu care opereaza calculatia
costurilor este cel de cheltuiala, adica expresia baneasca a utilizarii resurselor.
Acestea se pot clasifica dupa diferite criterii:
- dupa posibilitatea de identificare a cheltuielilor pe purtator si pe sectoare:
- cheltuieli directe
- cheltuieli indirecte
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale ale sectiei
- cheltuieli generale ale intreprinderii
- dupa natura economica:
- cheltuieli cu munca vie (salarii brute, contributii, fond de somaj etc.)
- cheltuieli cu munca materializata (materii prime si materiale, energie,
combustibil, amortizare, intretinere, reparatii etc.)
- dupa necesitatile de planificare si postcalcul:
- elemente primare

Metoda de calculatie este calea de urmat prin utilizarea unor procedee

specifice de calculatie in scopul realizarii obiectivului primordial al contabilitatii de
gestiune, respectiv determinarea costului unitar pe purtator si pe sectoare de
activitate.
Clasificarea metodelor de calculatie:
a.  Dupa momentul la care se efectueaza calculatia comparativa procesului
de productie:
- metoda de calculatie de tip prestabilit (antecalculatie)
- metoda costurilor standard
- metoda de calculatie de tip efectiv
- metoda globala, pe faze, pe comenzi
       b.  Dupa modul de cuprindere a cheltuielilor in determinarea costului unitar,
metode de calculatie se impart in:
- metoda de calculatie de tip absorbant, total sau filtoasting
- metoda globala, pe faze, pe comenzi, standard cost
- metoda de calculatie de tip partial
- metoda direct costing
 - metoda costurilor directe
      c.  Dupa evolutia metodelor intalnite:
- metoda de tip clasic: - metode globala
- metoda pe faze
- metoda pe comenzi
- metoda evaluate: - metoda standard cost
                               - metoda direct costing
- metoda THM (tarif, ora, masina)
 Procedee de calculatie costurilor - se utilizeaza urmatoarele categorii de
procedee:
-         procedee de determinare si delimitare a  cheltuielilor pe purtator si pe sectoare
-         procedee de repartizare a cheltuielilor indirect
-         procedee de separare a cheltuielilor in variabile si fixe
-         procedee de determinare a costului productiei de fabricatie interdependent
-         procedee de determinare a costului unitar
Metoda de calculatie a costurilor aplicabila in firma S.C. TITOMIX S.R.L. este
cea a costurilor standard, care consta in calcularea costului standard de
productie pe baza standardelor de consum elaborate.
Costul standard reprezinta un cost prestabilit cu caracter normativ ce
actionează atat ca etalon de masurare si comparatie a costului efectiv, cat si ca
instrument de
orientare si precizare a conditiilor in care trebuie sa se desfasoare procesul
de productie.
Standardele reprezinta marimea maxima a unui anumit consum necesar
pentru fabricarea unei unitati dintr-un produs.
Intreprinderile ce aplica aceasta metoda trebuie sa elaboreze:
-         standarde cantitative
-         standarde calitative (valorice).
Standardele cantitative sunt elaborate de catre personalul tehnic
(ingineri), pe baza documentatiei tehnologice avandu-se in vedere conditiile
concrete de activitate a intreprinderii.
Ele se caracterizeaza printr-o valabilitate mare in timp (2-3 ani), schimbarea
acestora fiind impusa doar de aparitia unei modificari in tehnologia de fabricatie.
Standardele valorice reprezinta expresia valorica a standardelor
cantitative. Ele sunt calculate de economisti, contabili prin aplicarea preturilor si
tarifelor la standardele cantitative si se caracterizeaza printr-o valabilitate mica in
timp ( 2-4 luni).
Intrucat controlul consumurilor este mai eficient in momentul aparitiei lor,
standardele se stabilesc pentru o unitate de produs. Dupa finalizarea unei
perioade de gestiune determinate, ele sunt recalculate pentru intregul volum al
productiei. Standardele pot fi calculate prin doua metode in baza datelor:
-         anilor precedenti (in medie pe 3 ani);
-         cercetarilor de inginerie.
A doua metoda este mai eficienta si se utilizeaza de circa 67 % de intreprinderi.
Metoda standard-cost se aplica mai mult de intreprinderile producatoare, la
care ciclul de productie consta dintr-un sir de operatiuni succesive.
Consumurile standarde privind munca directa se divizeaza in:
1) standarde de timp;
  2) standarde de tarif.
Conform metodei standard – cost abaterile se determina prin intermediul unor
calcule
speciale, avand la baza insa compararea intre consumurile efective si cele
standard.

7.    ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI

Sistemul de management prin bugetarea activitatilor firmei presupune
stabilirea si corelarea unui ansamblu de obiective si strategii anuale care vizeaza
profitabilitatea si lichiditatea afacerii. Bugetele firmei sunt instrumente de
planificare si control al performantelor financiare ale firmei. Bugetul de venituri si
cheltuieli ne ajuta sa estimam si sa controlam profitul, bugetul de investitii ne
determina sa gasim solutii de finantare, iar bugetul de incasari si plati ne arata
situatia lichiditatilor pentru sustinerea activitatilor firmei.

Pentru elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli se vor intocmi bugete

specifice pe tipuri de venituri si pe tipuri de cheltuieli si se va tine cont de toate
elementele care pot influenta dimensiunea financiara a unei activitati. 
De exemplu, pentru estimarea cifrei de afaceri anuale se va tine cont de:
modificarea gamei de produse, extinderea portofoliului de clienti, revizuirea
politicii de preturi si discount-uri, stabilirea termenelor de incasare, evolutia fortei
de vanzare, dimensiunea canalelor de distributie si, nu in ultimul rand, se va tine
cont de impactul mijloacelor de reclama si publicitate. 

In functie de strategiile si modalitatile de actiune stabilite pentru realizarea

vanzarilor se vor evalua toate resursele necesare si se vor dimensiona
implicatiile financiare asupra intregii activitati a firmei.
Departamentul financiar poate elabora bugetul de incasari si plati operationale,
aferent vanzarilor catre clienti si achizitiilor de la furnizori, in functie de valoarea
contractelor sau a comenzilor si in functie de termenele de plata negociate.

Procedura de elaborare a bugetelor anuale cuprinde urmatoarele etape:

-realizarea succinta a unui plan de afaceri care sa evidentieze obiectivele
financiare ale firmei: cifra de afaceri si profit, necesar de finantare si surse de
finantare;
-stabilirea componentei sistemului de bugete: tipologia, formatul, structura si
continutul fiecarui buget;
-alocarea responsabilitatilor pentru elaborarea bugetelor;
-elaborarea proiectelor de bugete, ca rezultat al testarii diferitelor scenarii si al
negocierii acestora intre diferite compartimente si cu conducerea generala a
companiei;
-intocmirea si aprobarea bugetelor companiei.

Prin intermediul rapoartelor de control bugetar se compara rezultatele

obtinute cu bugetele aprobate, se constata diferentele si se analizeaza cauzele
acestor abateri, in scopul informarii conducerii si luarii masurilor corective
necesare realizarii obiectivelor firmei.

RAPORT CURENT A REZULTATELOR ECONOMICO-FINANCIARE ESTIMATE

ALE SOCIETĂTII:                                                

Indicator Valori realizate Valori recalculate Creştere

economic 2007 (RON) 2008 (RON) 2008/2007
Venituri totale 12000 12500 1,41 %
Cifra de afaceri 9600 11000 14,58 %
Profit brut 1300 1800 38,46 %
                                              
VENITURI SI CHELTUIELI
     Situatia financiara pe anul 2008 se prezinta astfel:
                        1.VENITURI
                        - venituri din activitatea de baza                 90.000 RON
                         2. CHELTUIELI
                        - total cheltuieli                                                       46.411 RON
                        - impozit Profit 25 %                                           33.970 RON
                        Profit net                                                                  9.619 RON

Situatia costurilor SC TITOMIX SRL se prezinta astfel:

TOTAL COSTURI                                                        46.411 RON
01.CHELTUIELI MATERIALE                                  15.850 RON
                - combustibili                                                  6.650 RON                                       
- piese auto                                                              3.650 RON
                - amortizarea mijloacelor fixe                          895 RON
                - energie , apa                                                  2.875 RON
                        - alte cheltuieli                                                1.780 RON

     02. CHELTUIELI CU MUNCA VIE                            30.561 RON

Cheltuieli cu personalul                        27.981 RON
                            Din care:
                            - salarii personal                              21.420 RON
                            - CAS 22%                                           3.245 RON
                            - Somaj 3%                                        1.240 RON
                            - Asigurari sanatate 7%                     1.020 RON
                            - Comision 0.75%                                595 RON
                            - Fond accidente 0.5 %               461 RON
                        - Impozit 10%                                               2.580 RON

8.    STUDIU DE CAZ
Spre exemplificare presupunem urmatoarele: o intreprindere de confectii
din bumbac prezinta cheltuielile generale de productie ale sectiei în
evolutie (Tabel 1). Productia medie este de 216.000 RON si productia standard
300.000 RON.
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia “Confectii din bumbac pentru imbracaminte”
 Situatia cheltuielilor generale de productie in evolutie
- RON –
                                   Tabel 1

Nr Specificatie Anii
Media
.
crt. 1996 1997 1998 1999 2000
0 1 2 3 4 5 6 7
00 Valoarea 120.000 180.000 215.000 250.000 315.000
216.000
productiei
I Cheltuieli 12.620 13.085 15.555 20.495 22.213
16.794
fixe
din care:
- salarii 8.500 8.800 10.500 14.000 15.100
TESA 11.380
sectie
- accesoriile 3.400. 3.520 4.200 5.600 6.040
salariilor
TESA (asig
soc, 4.552
sanatate,
somaj, risc,
etc.)
- 665 705 780 815 975
amortizarea 788
utilajelor
- alte chelt 55 60 75 80 98
74
fixe
II Chelt 23.800 24.815 26.000 31.745 33.600
27.992
variabile
din care:
- cheltuieli 8.700 9.200 9.800 14.500 15.300
cu
intretinerea
11.500
si
functionarea
utilajelor
-en electrica 15.000 15.500 16.000 17.000 18.000 16.300
-alte 100 115 200 245 300
cheltuieli 192
variabile
 TOTAL: 36.420 37.900 41.555 52.240 55.813 44.786
Tinandu-se seama de datele de mai sus modalitatea de determinare a
cheltuielilor presupune:
-pentru cheltuielile fixe s-a elaborat si bugetul cheltuielilor generale de
productie (tabelul 2)
S.C. TITOMIX S.R.L.
Sectia “Confectii din bumbac pentru imbracaminte”
Situatia cheltuielilor generale de productie
- RON -
    Tabel 2

Nr.Crt Specificatie Chelt Cheltuieli standard

. per  precedenta
0 1 2 3
0 Valoarea productiei 216.000 300.000
I Cgheltuieli fixe din care: 16.794 16.794
- salarii TESA sectie 11.380 11.380
- accesorii la salarii 4.552 4.552
- amortizare 788 788
- alte cheltuieli fixe 74 74
II Cheltuieli variabile din care: 27.992 36.188
- cheltuieli intretinere utilaje 11.500 14.130
- energie electrica 16.300 21.825
- alte cheltuieli variabile 192 233
III TOTAL : 44.786 52.982
IV Cota chelt gen ale 18.800 20.400
administratiei
V TOTAL GENERAL : 63.586 73.382
Bugetul de cheltuieli redat în tabelul 2 este sinteza indicatorilor pe sectii,
ateliere, etc. in functie de conditiile concrete din fiecare intreprindere. Bugetul
cheltuielilor generale de administratie si desfacere are aceeasi metodologie
prezentata in tabelul 1 (bugetul cheltuielilor generale de productie). Presupunem
ca totalul cheltuielilor medii de administratie sunt de 215.000 RON, iar cheltuielile
standard sunt de 280.000 RON. Se va proceda la repartizarea acestor cheltuieli
generale de administratie in functie de valoarea productiei pe total societate.
Organizarea contabilitatii costurilor in metoda standard-cost se poare
realiza prin una din variantele:
-         metoda standard-cost partial;
-         metoda standard-cost unic;
-         metoda standard-cost dublu.
 Metoda standard-cost partial presupune inregistrarea costurilor partiale in
contul “Productie” (analitic locuri de cheltuieli) si in cadrul acestora pe articole de
calculatie (materiale, manopera, cheltuieli regie, etc.).
Contul “Productie” va avea in debit cheltuielile efective, in credit costurile
standard ale produselor obtinute si la finele lunii productia neterminata la costul
standard.
La finele perioadei de gestiune, produsele finite, productia neterminata
evaluata la costuri standard vor fi comparate cu cheltuielile efective ale
productiei, diferenta reprezentand abatere de la costul standard ce se
inregistreaza in “Abateri de la costul standard” (analitic pe articole de calculatie;
in debit avem depasirile si in credit, economiile).
Abaterile vor fi inregistrate apoi in contul de “Profit si pierdere”.
Metoda standard-cost unic.
In cazul aplicarii acestei variante de calcul, contul “Productie” se va debita
cu materiale consumate, manopera, cheltuieli de regie la costuri standard si se
vor credita cu costurile standard aferente produselor obtinute.
Soldul exprima costul standard al productiei neterminate.
Metoda standard-cost dublu.
Metoda standard-cost dublu presupune inregistrarea consumurilor si
decontarea acestora atat la nivelulcosturilor efective cat si la nivelul costurilor
standard.
Contul utilizat este “Cont de compensare standard” utilizat numai in cazul
acestei metode.
Depasirile sau economiile apar sub forma unor indici de eficienta si nu sub
forma de abateri.

Astfel, presupunem in urma calculelor ca dispunem de urmatoarele date

(si vom calcula dupa metoda standard-cost partial) :
Situatia cheltuielilor efective si standard, abaterile inregistrate
- RON –
Tabelul 3

Nr Specificatie Consumuri Abateri

crt. La cost efectiv La cost 
standard
0 1 2 3 4
1. Materiale 56.800 57.500 - 700
2. Manopera 20.700 18.300 + 2.400
3. Cheltuieli regie 11.226 9.800 + 1.426
TOTAL : 88.726 85.600 + 3.126
Se vor inregistra in contabilitate consumurile efective:
921/materiale                =                        901 / 56.800 RON
“Cheltuielile activitatii                                   “Decontari interne
         de baza”                                             privind cheltuielie”
921/manopera              =                      901 / 20.700 RON
“Cheltuielile activitatii                                   “Decontari interne
        de baza”                                             privind cheltuielie”
921/cheltuieli regie        =                      901/11.226 RON
“Cheltuielile activitatii                                   “Decontari interne
        de baza”                                             privind cheltuielie”
Se va inregistra costul standard al productiei:
931                              =                      901  /  85.600
“Costul productiei obtinute”                    “Cheltuielile activitatii de baza”
                                                      / materiale                 57.500
                        manopera            18.300
                        regie                          9.800
Decontarea productiei la costurile standard
902                               =            921  /  85.600   
“Decontari interne privind   “Cheltuielile activitatii de baza”
   productia obtinuta”                                    materiale                 57.500
                                                         manopera               18.300
                                                         regie                          9.800
Inregistrarea abaterilor de la costurile standard:
921/materiale                =             903  /               700 RON
“Cheltuielie activitatii             “Decontari interne privind
          de baza”                                     diferenta de pret”
903/manopera              =          921/manopera 2.400 RON
“Decontari interne privind                “Cheltuielile activitatii
     diferenta de pret”                                  de baza”
903/regie                      =          921/regie          1.426 RON
“Decontari interne privind                    “Cheltuielile activitatii
     diferenta de pret”                                  de baza”
Decontarea productiei obtinute la costuri efective:
901                              =          931/     88.726 RON
“ Decontari interne                           “Costul productiei obtinute”
   privind cheltuielile”
                                                      /materiale          56.800
                                                      manopera         20.700
                                                      regie                 11.226
Inregistrarea abaterilor aferente productiei obtinute:
      903/material                 =          931/         700 RON
“Decontari interne privind         “Costul productiei obtinute”
    diferenta de pret”
      931/manoper              =          903/      2.400 RON
“Costul productiei obtinute”     “Decontari interne privind
                                                              diferenta de pret”
      931/regie                      =          903/      1.426 RON
“Costul productiei obtinute”      “Decontari interne privind
                                                              diferenta de pret”
Inregistrarile de mai sus se regasesc pe conturi, in schema de mai jos:
            D         921 /Materiale                                          C

1) 56.800 3 57.500
)
4) 700
            D         921 /Manopera                                        C
1) 20.7003) 18.300
4) 2.400
            D         921 /Cheltuieli de regie                           C
1) 11.226 3 9.800
3)
4 1.426
4)
            D         901/                                                       C
5) 88.726 1) 56.800
1) 20.700
1) 11.226
            D         931/Materiale                                       C

2) 57.500
5) 56.800
6) 700
            D         931/Manopera                                     C

2) 18.300 5 20.700
)
6) 2.400
           
D         931/Regie                                             C
2) 9.800 5 11.226
)
6) 1.426
            D         903/Materiale                                       C

6) 700 4 700
)
            D         931/Manopera                                     C        
 4) 2.400 6 2.400
)
            D         903/Regie                                             C

4) 1.426 6 1.426
)
            D         902/                                                     C

3) 85.600 2) 85.600

9.    CONCLUZII SI PROPUNERI PRIVIND ORGANIZAREA

CONTABILITATII MANAGERIALE
Reflectarea fidelă a realitatii economico-financiare si a consecintelor sale
sociale, umane, institutionale sunt atributele definitorii ale contabilitatii, pentru
perfectionarea careia se bat, se lupta si muncesc astazi cei mai redutabili
specialisti in “stiinta conturilor”.
Preocupati de standarde, de convergenta, de reflectarea contabila a realitatii,
profesionistii contabili se preocupa in fapt de economie, de institutii, de oameni.
Este poate, cea mai frumoasa parte a profesiei contabile. Este unul din motivele
pentru care Uniunea Europeana a luat in considerare oportunitatea recunoasterii
profesiei contabile la nivel european. In fata provocarilor europene, contabilitatea
romaneasca nu putea sa ramana pasiva si fara reflexe. Ea s-a adaptat
proceselor de normalizare, armonizare si convergenta, atat prin intermediul unor
institutii nationale, cat si prin actiunea organismelor ce reprezinta profesia
contabila.
Procesul de armonizare a contabilitatii romanesti cu cerintele Standardelor
Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS) si cu Directivele contabile europene,
care armonizeaza regulile si principiile de referinta cu privire la elaborarea
situatiilor financiare anuale ale institutiilor publice, reprezinta una dintre cele mai
curajoase provocari pentru mediul administrativ.
 Exista o terminologie-cheie care a invaluit lumea europeana dezvolta si toate
marile puteri economice ale lumii, dar pe care noi abia le descifram, cum ar fi:
Principiile Contabile General Acceptate in Statele Unite – US GAAP –.
Standardele Internationale de Raportare Financiara – IFRS. Standarde de
Contabilitate pentru Sectorul Public – IPSAS.
10.                      BIBLIOGRAFIE

1.    C. Caraiani, M. Dumitrana, “Contabilitate si control de gestiune”, Ed.

InfoMega, Bucuresti, 2004
2.    Gh. Fatacean, “Contabilitate manageriala”, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca,
2009
3.    I. Ionascu, “Control de gestiune”, Ed. Economica, Bucuresti, 2003
4.    O. Calin, Gh. Carstea, “Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor”,
Ed. Genicod, Bucuresti, 2002

5.   http://www.scribd.com 
Publicat de Jean la 06:56 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouăPostare mai vechePagina de pornire

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 Referate Gratis

Căutare

Cautare

Postări populare

 Voleiul
Voleiul                              Voleiul pentru prima dată a fost descoperit în anul 1985 de către William C.Morgan   .  
Partea I    ...
 Ion Druta
Ion Druta  DRUŢA Ion (3.IX.1928, com.Horodişte, jud.Soroca). Prozator, dramaturg, publicist. "(...) Ion Druţă a
debutat în revista Oc...
  Eseu George Meniuc
Eseu George Meniuc  MENIUC George (20.V.1918, Chişinău- 8.II. 1987, Chişinău). Poet, prozator, eseist. "Unul
dintre fruntaşii litera...
 TESUTUL NERVOS
TESUTUL NERVOS Sistemul nervos central consta in creier si maduva spinarii. Subtanta neurala ce le formeaza
poate fi clasificata in substant...
 Starea gazoasa
Starea gazoasa  La temperatura obisnuita doar putine substante se afla in stare gazoasa si anume: gazele rare si
substantele covalente cu mo...
 Caderea comunismului in Europa
Caderea comunismului in Europa  Prabusirea ca si nasterea comunismului ca forma de organizare politica a unei
societati au fost în opinia po...
 INDUCŢIA PRIN SIMPLĂ ENUMERARE
INDUCŢIA PRIN SIMPLĂ  ENUMERARE  Acest tip de inducţie conduce la generalizare prin acumularea de enunţuri
care exprimă apartenenţa unei îns...
 Luceafarul comentariu
Luceafarul comentariu    Luceafărul  Închis în magnifica lui strălucire şi unitate refăcută după care a tânjit cu o
dureroasă şi dramatică...
 In vreme de razboi
In vreme de razboi  "ÎN VREME DE RĂZBOI" ___________________ - comentariu literar - Universului comic din
schiţe şi comedii i se...
 Crupele
Crupele  Crupele se obţin din cereale şi leguminoase boabe prin înlăturarea învelişurilor şi prelucrarea specifică a
endospermului sau a cot...

Tema Simplu. Un produs Blogger.

This site uses cookies from Google to deliver its services and to analyze traffic. Your IP
address and user-agent are shared with Google along with performance and security
metrics to ensure quality of service, generate usage statistics, and to detect and
address abuse.LEARN MOREOK