Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

Departamentul de Învățământ la Distanță și Frecvență Redusă

Studii Universitare de Licență
Specializarea Chitară Clasică
Anul I, Semestrul I

– Referat Istoria Muzicii –

Palestrina

Student: SAȘA Radu-Ciprian

Sesiunea Ianuarie 2022

Lucrare de verificare nr. 4
PORTOFOLIU IV.

1. Periodizați epoca Renașterii muzicale?

2. Care sunt idealurile renascentiste?
3. Care sunt genurile religioase și cele laice?
4. Enumerați 3 reprezentanți din diferite culturi.
5. Temă de portofoliu nr. 4: Referat cu tema Palestrina.

1. Periodizați epoca Renașterii muzicale?

În muzică epoca Renaşterii poate fi împarţită în trei mari etape, şi anume Renaşterea
timpurie, Şcoala franco-flamandă şi Epoca de aur a polifoniei vocale.
2. Care sunt idealurile renascentiste?
Cultura renașterii are drept temelie ideologică principiul liberei dezvoltări a personalității
omenești, eliberată de rigorile dogmelor. Caracterul general: umanismul, o filosofie care
se consacră studiului, păstrării și transmiterii culturii antice grecești și romane.
3. Care sunt genurile religioase și cele laice?
-muzica religioasă:
motetul
misa: Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus, Benedictus, Agnus Dei
-muzica laică:
chansonul francez, madrigalul italian, liedul german
influența populară: forme omofonice- fronttola, balletto, villanella
-drama liturgică- Francesco Landino, Jacopo da Bologna, Niccolo da Perugia
4. Enumerați 3 reprezentanți din diferite culturi.
Muzică – Orlando di Lassus
Literatură și teologie - Ersmus din Rotterdam
Pictură- Leonardo da Vinci
 Referat:

Palestrina

Giovanni Pierluigi da Palestrina este considerat cel mai important compozitor al renașterii. A
trait între anii 1525 și 1594, în mare parte la Roma, cu excepția câtorva ani petrecuți în orașul
natal ca organist și dirijor de cor. În orașul natal, în cadrul catedralei S. Agapito, pe lăngă
obligațiile de organist avea și sarcina de a preda cântarea canoanelor copiilor cântăreți. La 12
iunie 1547 s-a căsătorit cu Lucrezia Gori, cu care a avut copiii: Ridolfo, Angelo , Silla și Iginio.
În anul 1551 episcopul de Palestrina, Giovanni Maria del Monte a fost ales papă și, în același
an Giovanni a devenit magister cappellae al catedralei Sf. Petru.
În 1554 Giovanni a publicat prima sa carte a Liturghiilo, dedicată Papei Iulius al III-lea , iar
la 13 ianuarie 1555 a fost admis de același pontif printre cantorii capelei papale , fără a cere
consimțământul cantorilor. Astfel, când Papa Iulius al III-lea a murit și s-a încheiat foarte scurtă
domnie a succesorului său Marcello II , în septembrie 1555, noul papă Paul al IV-lea a forțat toți
cântăreții căsătoriți să demisioneze (Leonardo Baré, Domenico Ferrabosco și Giovanni Pierluigi
însuși). În acești ani va dirija corul bisericii Sf. Giovanni di Literano (1555-1561) și Santa Maria
Maggiore (1561-1571). Poate că compoziția celebrei Missa Papae Marcelli, a cărei importanță
este legată de reformele Conciliului de la Trient, datează din această perioadă.
Ultimele decenii de viață vor fi marcate deopotrivă de evenimente tragice (moartea soției, a
doi frați și a doi fii din cei trei în epidemia de ciumă) și recunoașterea contemporaneității.
A fost numit de către noul papă, Pius al V-lea ca maestro compositore al Vaticanului și în
1592 a publicat 16 psalmi din lucrările sale de compozitori italieni contemporani cu o prefață
laudativă.
Mormântul marelui muzician al secolului XVI-lea, cum l-a numit Paul Dukas în 1892 se află
la catedrala Sf. Petru.
Creația sa cuprinde peste 100 de mise, peste 600 de monete, imnuri, ofertorii, magnificate,
psalmi.
1554 - primul volum de Misse
1555 - primul volum de madrigale laice
1563 – primul volum de Monete
 1567 – Missa Papae marcelli
1569 – al doilea volum de Misse
1570 – al treilea volum de Misse
1584 – Canticum Canticorum (Cartea Cântărilor) pe versurile lui Solomon. „Am scris o
muzică mai animată decât se obișnuește în general în muzica liturgică, pentru că subiectul însuși
o cere” – scrie Palestrina în prefață.
1586- al doilea volum de madrigale laice, după o pauză de 30 de ani, pe versurile poetului
său preferat, Petrarca.
Două volume de Madrigali spirituali – publicate în ultimii ani din viață.
Giovanni Pierluigi da Palestrina este considerat „maestru al polifoniei vocale, creator al unui
stil contrapunctic care îi poartă numele pentru eternitate: stilul palestrinian. Autorul unui opus
esenţial pentru istoria muzicii culte: Missa Papae Marcelli. Muzica sa străbate secolele ca o
mărturie a inefabilului creaţiei şi a geniului unui compozitor care a marcat decisiv evoluţia
muzicii savante în secolele următoare. „Epoca de aur a polifoniei vocale” nu e doar o figură de
stil, ci o realitate intrinsecă a unei perioade faste din istoria muzicii, în care missa, motetul,
madrigalul au reprezentat forme şi genuri de mare forţă a expresiei sonore şi artistice, de
recompunere a unui edificiu sonor impunător, prin rapelul la modurile antice greceşti, la
puritatea şi sensibilitatea vocilor din ansamblurile corale ale vremii.
Secolul XVI este secolul lui Palestrina. Muzica renascentistă se revendică din moştenirea
maestrului italian, din autoritatea poziţiei sale de „şef de şcoală” contrapunctică, de creator al
atâtor opus-uri definitorii pentru valoarea operei sale.
Muzica lui Giovanni Pierluigi da Palestrina recreează o lume, fascinantă pentru
contemporani. Lumea lui Michelangelo Buonarroti, Leonardo da Vinci, Bramante, Petrarca…
Ecourile în timp ale muzicii sale se regăsesc sublimat în muzica noastră, a celor de azi. (Sorin
Lerescu, Giovanni Pierluigi da Palestrina- ecourile în timp ale muzicii sale.)

Bibliografia.
1. Ecaterina Banciu, Istoria muzicii-suport de curs D.I.D.
2. https://no14plusminus.wordpress.com/2011/02/10/giovanni-pierluigi-da-palestrina-ecourile-
in-timp-ale-muzicii-sale-2/