COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC SIBIU

Str. Electricienilor nr. 1, 550311, Sibiu, România

Tel: 0040.0269.244351, 0040.731359645
Fax: 0040.269.213901
E-mail: sibiuenergetic@yahoo.com
Web: http://www.energeticsibiu.ro

Proiect
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE NIVEL 4

Tema: CONSTRUCȚIA MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT CU

ROTORUL ÎN SCURTCIRCUIT

Candidat: Bădulescu Răzvan-Ionuț Îndrumător:

Clasa: a XII-a E Profesor
Tehnician Electromecanic. Pică Octavian
inginer

2022

1
Cuprins

Construcție, principiu și caracteristici de funcționare

Elementele constructive ale motorului asincron trifazat

Funcționarea / simularea funcționării motorului asincron

Proiectarea statorului motorului

- Calculul dimensiunilor principale
- Determinarea mărimilor de calcul
- Determinarea lățimii intrefierului
- Înfășurarea și crestăturile statorului

Proiectarea rotorului motorului

- Jugul și diametrul interior al rotorului

Parametrii înfășurării motorului

Calculul caracteristicilor motorului

- Calculul pierderilor și randamentului

Bibliografie

Anexe

2
 Construcție, principiu și caracteristici de funcționare

Motorul electric asincron trifazat cu rotor în scurtcircuit prezintă două elemente

constructive principale: un inductor prevăzut cu o înfașurare conectată la rețeaua
de c.a și un indus a cărui înfașurare este cuplată doar magnetic cu înfasurarea
inductorului. În construcție normală inductorul este fix și se numește stator iar
indusul, mobil și poartă numele de rotor.
Statorul are ca elemente componente: carcasa din fontă sau aluminiu, scuturi
frontale portlagăr, capac ventilator, miez feromagnetic realizat dintole și o
înfașurare trifazata “distribuită” in crestături. Înfașurarea are “p” perechi de poli,
este conectata în stea sau triunghi si are capetele scoase la o placă de borne
dispusă pe carcasă.
Rotorul se compune din: arbore cu unul sau două capete de ieșire, ventilator, miez
magnetic confecționat din tole si o înfașurare de tip “colivie” (în scuirtcircuit)
realizate din bare longitudinale dispuse în crestături si față de axul de rotație iar
numărul lor se alege în așa fel încat colivia rotorică să poată forma același număr
de perechi de poli ca și înășurarea statorică.
Dacă se alimentează înfașurarea statorică cu un sistem trifazat simetric de
tensiune, de frecvență f1 , curenții statorici vor da naștere unui câmp magnetic
învârtitor care se rotește față de stator cu turația sincronă.
n1=60f1 / p
Admițând că inițial rotorul este în repaus, câmpul statoric va induce îin
conductoarele rotorice t.e.m ce vor da naștere la curenți de conducție al căror
câmp se va suprapune peste cel statoric. Câmpul învârtitor rezultatnt va acționa
asupra conductoarelor rotorice prin forțe electromagnetice al căror efect se va
însuma într-un cuplu electromagnetic M ce va acționa cu o turație mai mică și
apropiată de cea sincronă.
Viteza relativă a câmpului învârtitor față de rotor, poarta denumirea de alunecare.
S= (n1-n) / n
unde η= P2 / P1
În regim staționar, motorul abosarbe din rețea o putere elctrică, pe care o
convertete parțial in putere mecanică oferită de arbore

P1= √3U1 I1 cosϕ1

P2= M2 2π n / 60

3
MAȘINA ELECTRICĂ ASINCRONĂ TRIFAZATĂ.

Mașina electrică asincronă este cea mai răspândită mașină electrică și se

întâlnește pe scară largă aproape în toate sectoarele de activitate. Mașinile
electrice asincrone se utilizează în special ca motoare pentru o gamă foarte largă
de puteri ( de la ordinu unităților de W până la ordinul zecilor de MW) și pentru o
gamă largă de tensiuni (de la ordinul zecilor de V până la ordinul zecilor de kV).

AVANTAJE:

Preț redus;

Simplitate constructivă;

Alimentare direct de la rețea;

Siguranță în exploatare;

Stabilitate în funcționare;

Performanțe tehnice ridicate;

Întreținere simplă.

DEZAVANTAJE:

Motorul asoarbe curent mare la pornire;

Consum mare de putere reactivă (este necesară compensarea factorului de

putere cosϕ1).

Există două variante constructive de bază ale motoarelor asincrone:

Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit sau colivie (fig.2.12 a);

Motoare asincrone cu rotorul bobinat și cu inele colectoare (fig. 2.12 b).

Figura 2.12 Simboluri pentru motoare

asincrone trifazate

4
 ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE MOTORULUI
ASINCRON TRIFAZAT

Figura 2.13 Subansamble motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit

1. Carcasa motorului;
2. Cutia de borne;
3. Plăcuța de identificare;
4. Inel de prindere (pentru manevrarea motorului);
5. Înfășurarea statorică;
6. Rotorul motorului;
7. Rulmenți;
8. Axul motorului;
9. Capace laterale;
10. Prezoane de fixare a capacelor laterale;
11. Ventilator;
12. Capac ventilator.

5
a. STATORUL (fig. 2.14) - este partea fixă a motorului și are ca elemente
constructive următoarele subansamble:
Carcasa motorului – este executată prin turnare din aluminiu sau fontă
feromagnetică și are rolul de a susține celelalte elemente ale statorului;
Talpă de prindere – este plasată la partea inferioară a carcasei și are rolul
de a fixa statorul motorului pe dispozitivul de prindere;
Capacele laterale (scuturile) – sunt construite din aluminiu sau fontă
feromagnetică și sunt prevăzute cu lagăre unde se plasează rulmenții axului
motorului. Scuturile au rolul de a închide lateral carcasa și de a susține
rotorul motorului. Axul rotorului se plasează în interiorul rulmenților;
Cutia de borne – este fixată la partea superioară a carcasei și are rolul de a
asigura conexiunile dintre bobinele motorului și instalația electrică de
alimentare;
Miezul magnetic statoric – este construit din tole de oțel electrotehnic de
formă circulară cu crestături izolate între ele. Miezul are formă cilindrică,
este fixat în interiorul carcasei motorului și este prevăzut cu crestături
(canale) longitudinale în care sunt plasate bobinele statorului;
Înfășurarea statorică – este formată din mai multe bobine realizate cu
conductor din cupru izolat, plasate în canalele miezului magnetic

Figura 2.14 Statorul motorului asincron trifazat

6
b. ROTORUL - este partea mobilă a motorului și este fixat pe axul motorului care
este prevăzut la capete cu rulmenți care permit fixarea și rotirea rotorului în
interiorul statorului.
b1. Rotor în scurtcircuit (colivie) (fig. 2.15)
Miezul magnetic are forma unui cilindru plin și este construit dintr-un pachet de
tole de oțel electrotehnic cu grosimea de 0,5 mm. Tolele sunt rotunde și sunt
prevăzute la periferie cu crestături realizate prin ștanțare. Aceste crestături
formează canalele longitudinale ale rotorului. În canalele rotorului este plasată o
colivie formată din bare de aluminiu sau cupru scurtcircuitate la capete de două
inele realizate din același material.
Miezul magnetic este fixat pe axul motorului construit din oțel.
Axul este prevăzut la capete cu doi rulmenți care se plasează în lagărele celor
două capace laterale și au rolul de a fixa rotorul în interiorul statorului și de a
permite rotirea acestuia.

Figura 2.15 Rotorul motorului asincron trifazat în colivie

b2. Rotor bobinat cu inele colectoare (fig. 2.16)

În crestăturile miezului magnetic (construit la fel ca la motorul în colivie) în locul
coliviei sunt plasate trei grupuri de bobine care formează înfășurarea rotorică.

7
Bobinele au câte unul din capete conectate la trei inele colectoare fabricate din
bronz care sunt fixate pe un suport izolator solidar cu axul. Pe inelele colectoare
sunt fixate perii colectoare fabricate din bronz grafitat care asigură legătura
electrică dintre bobinele rotorului și cutia de borne a motorului. Periile colectoare
sunt fixate pe inele cu ajutorul unui dispozitiv portperii care este fixat pe unul din
capacele laterale ale statorului.

Figura 2.16 Rotorul motorului asincron trifazat cu inele colectoare

c. Circuitul de răcire (fig. 2.17) – asigură răcirea motorului în timpul funcționării și

este format din:
Elice ventilator – construită din plastic sau metal și este fixată la un capăt al
axului motorului lângă unul din capacele laterale;
Capacul ventilatorului - care protejează ventilatorul și este plasat peste acesta.
Capacul ventilatorului este prins cu șuruburi de capacul lateral al motorului.

Fig, 2.17. Elementele circuitului de răcire

8
 Funcționarea / simularea funcționării motorului asincron

La baza funcționării motorului asincron trifazat stă legea inducției

electromagnetice.
Când înfășurarea statorică este conectată la o rețea de tensiune trifazată, ea va fi
parcursă de un sistem trifazat de curenți care vor produce în întrefier un câmp
magnetic învârtitor.
Acest câmp magnetic intersectează conductoarele bobinelor rotorului și barele
statorului și induce în aceste înfășurări tensiuni electromotoare.
Tensiunea electromotoare indusă în barele rotorului duce la apariția unui curent
prin aceste bare deoarece acestea sunt scurtcircuitate la ambele capete (fig. 2.18
a).
Curentul din rotor interacționează cu câmpul magnetic din întrefier și creează un
cuplu de forțe F care rotește rotorul în sensul câmpului magnetic învârtitor, cu o
viteză mai mică decât acesta (fig. 2.18 b).
Viteza de rotație a câmpului magnetic învârtitor numită și viteză de sincronism
este:
𝒏𝟎 =60xf / p
Unde: f = frecvența rețelei = 50 Hz și p = numărul de perechi de poli.

Figura 2.18 Principiul de funcționare al motorului asincron trifazat

9
 Proiectarea statorului motorului în scurtcircuit al motorului
asincron
- Determinarea mărimilor de calcul.
1. Numărul de perechi de poli;
2. Puterea aparentă nominală;
3. Tensiunea electromotoare de fază;
4. Puterea aparentă interioară;
5. Curentul nominal pe fază pentru conexiunea triunghi;
6. Factorul de formă al tensiunii electromotoare şi coeficientul de
acoperire ideală a pasului polar α pentru valoarea impusă a coeficientului parţial
de saturaţiemagnetică (al dinţilor).
- Calculul dimensiunilor principale.
1. Diametrul interior al statorului (orientativ);
2. Diametrul exterior al statorului;
3. Pasul polar;
4. Solicitările electromagnetice A şi B se iau pentru clasa de izolaţie
F;
5. Lungimea ideală;
6. Valoarea (orientativă) a lungimii
7. Geometria miezului magnetic
Se alege construcţia divizată a miezului magnetic. Se impun valori orientative,
având în vedereturaţia redusa a maşinii
- Determinarea lățimii intrefierului
Marimea intrefierului la masina asincrona urmareste realiarea unui intrefier mic
pentru a obtine un curent de magnetizare mic si un factor de putere mare iar pe de
alta parte este constrans de siguranta in exploatare ce impune evitarea valorilor
prea mici ale latimii intrefierului pentru a nu exista pericolul frecarii rotor de stator
- Infășurarea și crestăturile statorului
1.Fiiind o maşină de joasă tensiune, de putere medie şi al cărei curent nominal nu
are o valoare prea mare, se observă că este relativ uşor ca, pentru înfăşurarea
statorului să se utilizeze un conductor rotund rezultand astfel o înfăşurare din
sârmă, ale cărei avantaje tehnologice şi funcţionale sunt cunoscute (formare
uşoară, deschidere mică a crestăturilor etc.).

10
Pentru o astfel de înfăşurare (sârmă), se va folosi o crestătură trapezoidală.
Înfăşuraea va fi cu două straturi, bobinele având capetele frontale rotunde. Izolaţia
conductorului este constituita din doua folii, izolatie cu grosime de mm3.0 fiecare
(total mm6.0 pe o parte)
Astfel pentru clasa de izolaţie F, schema de izolaţie a înfăşurării este următoarea:
- izolaţia conductorului
- izolaţia secţiei sau bobinei pe partea activă: teacă de micafoliu pe pânză de sticlă;
- izolaţia capetelor frontale ale secţiilor sau bobinelor: bandă de sticlă;
- izolaţia crestăturii: folie combinată de clasă F;
- izolaţia între straturi şi la fundul crestăturii: sticlotextolit;
- izolaţia sub pană: sticlotextolit;
- pana: sticlotextolit;
2. Numărul de crestături ale statorului
3. Pasul dentar al statorului
4. Pasul principal al infăşurării
5. Factorul de înfăşurare al statorului
6. Numărul de conductoare efective, dintr-o crestatură:
Unde a1 este numarul de cai in paralel pe o faza si se pune conditia 2p/a 1 sa fie
numar intreg
7. Numărul de spire pe fază
8. Verificarea încadrărilor în limite a solicitărilor electromagnetice:
- patura de curent
- inductia magnetica maxima in intrefier
9. Dimensiunile coductorului şi ale crestăturii:
a) secţiunea conductorului efectiv
b) Dimensiunea creastăturii, trapezoidale, rezultă din construcţîa grafică, la scară,
efectuată pentru o lăţime costanţă a dintelui şi o valoare a secţiuni nete a
crestăturii, determinate astfel încât coeficientul de umplere al crestăturii să se
încadreze în limitele admisibile.
- Latimea constatata a dintelui
- Secţiunea netă a crestăturii (este secţiunea ocupată de conductoare – fără
izolaţia crestăturii, fără pană şi fără istmul acesteia)

11
- Deschiderea istmului crestăturii
- Se efectuează construcţia grafică la scară mărită conform căreia rezultă
- Se stabilesc astfel următoarele dimensiuni defintive ale crestăturii
- grosimea penei

- înălţimea istmului

- grosimea izolaţiei de crestătură NMN

- grosimea izolaţiei sub pană

- grosimea penei + izolaţia sub pană + istmul crestăturii

- înălţimea ocupată de conductoare în crestătură (valoare aproximativă)

- lungimea bazei mari a trapezului

- lungimea bazei mici a trapezului

- lăţimea crestăturii folosită la calculul permeanţei de scăpări:

- înălţimea bobinei stator

- suprafaţa efectivă a crestăturii

- eroarea faţă de valoare necesară dispunerii conductoarelor.

Inducţia magnetică în jugul statorului:

- în jugul statorului nu se pun canale de ventilaţie axiale: numărul de rânduri de
canale,diametrul unui canal;

- grosimea jugului statoric.

Proiectarea rotorului în scurtcircuit al motorului asincron

înfășurareași crestăturile rotorului în scurtcircuit cu bare înalte
1. Colivia in scurtcircuit se execută din bare de aluminiu, în construcție sudată
deoarece, avand canale radiale de ventilatie, turnarea coliviei din aluminiu este
mai dificila sub aspect tehnologic, fiind necesare masuri speciale de etensare a
crestaturilor in zona canalelor radiale de ventilatie.
Forma crestaturilor si dispunerea frontala a inelelor de scurtcircuitare sunt
indicate in figurile de mai jos ia introducerea barelor in crestaturi se face prin
partea frontala.

12
 Capatul frontal si inelul de scurtcircuitare al coliviilor rotoarelor în scurtcircuit cu inelul
departat de miezul magnetic

Numărul de crestături în rotor:

La rotorul în scurtcircuit numărul de crestături se alege condiţia de a avea cupluri
parazite minime.
Deoarece caracteristicile de pornire sunt în limite normale, pe rotor vom avea o
colivie normală dinaluminiu în construcţie sudată, cu bare dreptunghiulare şi
crestăturile sunt paralele cu generatoarea;
- numărul de faze din rotor

- numărul de spire pe fază:

- factorul de bobinaj al înfăşurării rotorului

2. Pasul dentar al rotorului

3. Tensiunea electromotoare pe faza(dintr-o bara)

4. Curentul prin bara (de faza)

5. Curentul in inelul de scurtcircuitare al coliviei

13
6. Dimensionarea coliviei rotorului se poate face fie pornind de la solicitarile
electrice(desitatile de curent) si verificarea apoi caracteristicile impuse,fie direct
de lacaracteristicile impuse si verifica densitatile de curent.Se va adopta in
continuare prima metoda ca fiind mai directa; in cazul unor abateri mari
alecaracteristicilor, se va relua dimensionarea coliviei cu modificari astfel incat
parametrii sarezulte la valorile necesare.
a) Sectiunea barei
b) Dimensiunile barei se stabilesc in concordanta cu STAS 6499/1-74
c) Lungimea barei pentru dispunerea capetelor frontale
d) Sectiunea inelului de scurtcircuitare
e ) Dimensiunile inelului de scurtcircuitare. Deoarece nu se gasesc dimensiuni
inSTAS6499/1-74, la valori convenabile pentru sectiunea Si rezulta (latimea este
prea mare fata de inaltime), se procedeaza la turnarea acestora din aluminiu
(deobicei prin centrifugare) si apoi prelucrarea, sub forma de inele
f) Dimensiunile crestaturii conform figurii de jos:

Crestaturi pentru colivii cu bare inalte dreptunghiulare.

In mod normal trebuie verificata imediat valoarea maxima a inductiei magnetice la
bazadintelui care nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile.Deoarece in cazul
barelor inalte rezulta, de regula, latimi mari ale dintilor se va urmariacest lucru la
calculul tensiunii magnetice in dintii rotorului.

14
 - Jugul și diametrul interior al rotorului.
1. Înălţimea jugului rotoric
2. Diametrul interior al miezului rotoric.
3. Tensiunea magnetică a întrefierului pentru o pereche de poli
4. T.M a dintilor statorului pentru o pereche de poli
5. T.M a dinţilor rotorului, pentru o pereche de poli
6. T.M a jugului statoric pentru o pereche de poli
7. T.M a jugului rotoric pentru o pereche de poli
8. T.M a circuitului magnetic pe o pereche de poli
9. Curentul de magnetizare

Parametrii înfășurării motorului asincron cu rotorul in

scurtcircuit

1. Rezistenta pe faza a infasurari statorului

Fazele înfășurării statorului

2. Permeanta geometrica specifica a scaparilor in crestatura:
- valoarea nesaturată

15
 - valoarea saturată
3. Permeanta geometrica specifica a scaparilor diferentiale.
- valoarea nesaturată
- valoarea saturată
4. Permanenta specifică a scăpărilor în parțile frontale pentru
infașurarea statorului în 2 straturi cu bobine ondulate sau buclate.
5. Permanenta geometrica totatlă a înfășurarii statorului
- valoarea nesaturată
- valoarea saturată
6. Reactanta de scăpari pe faza infasurarii statorului se calculeaza
pentru diferite valori ale permanentei geometrice specifice totale.
- valoarea nesaturată
- valoarea saturată

Parametrii infasurarii rotorului in scurtcircuit

1. Rezistenta pe faza a infasurarii rotorului
a) Fara influenta refularii curentului din bara
b) cu influenta refularii curentului din bara
2. Permeanta geometrica specifica a scaparilor in crestatura rotorului
a) Fara influenta refularii curentului din bara si fara influenta
saturatiei magnetice
b) cu influenta refularii curentului din bara si a saturatiei
magnetice
3. Permanenta specifica a scaparilor diferentiale:
a) valoarea nesaturata

16
 Valorile nesaturate pentru permanenta specifica a scaparilor diferentiale
b) valoarea saturata
4. Permanenta specifica a scaparilor in partile frontale
5. Permanenta geometrica specifica totala a infasurarii rotorului
a) valoarea nesaturata si saturata de refularea curentului
b) valoarea saturata si afectata de refularea curentului din bara
6. Reactanta de scapari a infasurarii rotorului in scurtcircuit cu bare
inalte
a) valoarea nesaturata si neafectata de refulare
b) valoarea saturata si cu influenta refularii curentului din bara
7. Valorile raportate la stator ale parametrilor rotorului
8. Reactanta utila (de magnetizare)

Calculul caracteristicilor motorului

- Calculul Pierderilor si Randamentului
1. Pierderile principale in fier
a) Pierderile principale in jugul statorului
b) Pierderile principale in dintii statorului
2. Pierderile suplimentare in fier la functionarea in gol.
a) Pierderile de suprafata ale statorului

17
 Pierderile de suprafată ale statorului
b) Pierderile de suprafata ale rotorului
c) Pierderile de pulsatie in dintii statorului
d) Pierderile de pulsatie in dintii rotorului
e) Pierderile totale in fier la functionare in gol
3. Pierderile electrice principale la functionarea in sarcina
a) Pierderile in infasurarea statorului
b) Pierderile in infasurarea rotorului
c) Pierderile electrice la contactul intre perii si inelele de contact (pentru
masinile cu rotorul in scurtcircuit sau cu dispozitiv descurtcircuitare si de ridicare
al periilor)
4. Pierderile mecanice prin frecare si de ventilatie
5. Pierderile de ventilatie datorita ventilatorului propriu
6. Pierderile suplimentare in fier la functionarea in sarcina se aproximeaza.
7. Pierderile totale si randamentul masinii
a) Pierderile totale
b) Randamentul masinii la functionarea nominala
Se vor calcula caracteristicile de pornire si de functionare mai intai prin
metodaanalitica, apoi cele de functionare se pot determina si din diagrama
cercului(defunctionare). Caracteristicile de pornire se determina cu parametrii
afectati atat de refularecat si de saturatia magnetica; la determinarea

18
caracteristicilor de functionare acesteinfluente se neglijeaza.
1. Curentul de pornire absorbit de motor
a) Componentele curentului de functionare in gol
b) curentul secundar de pornire raportat la primar
c) componentele curentului de pornire la primar
2. Cuplu nominal
3. Cuplu de pornire
4. Cuplu maxim
5. Alunecarea nominala
6. Factorul de putere nominal
Obtinandu-se astfel valori foarte apropriate cu cele estimate pentru cosφn si ηn la
inceputul proiectului la stator dar si pentru curentul calculat In,

N. S. S. M.
Accidentele electrice sunt produse de curentul electric când se lucrează la
instalaţii electrice sub tensiune şi se ating în mod direct sau indirect părţile
metalice ale acestora. În acest caz se produce electrocutarea.
Corpul uman, sub acţiunea curentului electric se comportă ca o rezistenţă
electrică şi electrocutarea este determinată de următorii factori principali:
- intensitatea curentului electric ( numit şi, pe scurt ” curentul ”) - unitatea de
măsură - amper ( A ), devine periculoasă peste valoarea de 20 mA în c. c., iar în c.
a. peste 50mA şi
- tensiunea electrică a curentului - unitatea de măsură - volt ( V ), devine
periculoasă peste 48 V.
Prima intervenţie în caz de electrocutare: se va scoate scoate imediat instalaţia
electrică de sub tensiune astfel:
- scoaterea siguranţelor electrice de la tablouri;
- deschiderea separatoarelor electrice din staţiile de transformare;
- deschiderea întrerupătoarelor electrice sau
- tăierea conductoarelor electrice aflate sub tensiune în zona defectă.

19
BIBLIOGRAFIE

https://www.academia.edu/42938990/Motor_asincron_trifazat_cu_r
otor_in_scurt_circuit_de_joasa_tensiune
https://ro.scribd.com/document/402355006/6-STUDIUL-CONSTRUCTIEI-MOTO
RULUI-ASINCRON-doc
https://ro.scribd.com/doc/57743489/Motorul-Electric-Asincron-Trifazat-Cu-Roto
rul-in-Scurtcircuit
https://www.scritub.com/stiinta/fizica/MOTORUL-ASINCRON-CU-ROTORUL-IN
14798.php
https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/Motorul-asincron-trifazat-cu-r
54.php
https://www.preferatele.com/tehnica/Pornirea-motoarelor-asincrone-313.php
https://eprofu.ro/docs/tehnic/practica-laborator/teorie/instalatii-electrice/2.3mo
torul-asincron-trifazat.pdf
https://biblioteca.regielive.ro/cursuri/electrotehnica/motorul-electric-asincron-t
rifazat-cu-rotorul-in-scurtcircuit-87476.html
https://zdocs.ro/doc/pornirea-motoarelor-asincrone-trifazate-cu-rotor-in-scurtc
ircuit-op0leq9o98py

20
NOTE & OBSERVAȚII

21
22