REZOLVARE TEMA NR.

Redactează un eseu structurat pe 60-70 rânduri (12 Times New Roman la 1,5 rânduri), în
care să dezvolţi, pe lângă idei şi informaţii din alte surse, următoarele aspecte:

a) Conţinutul infracţiunii. Evidențiați câteva aspecte (relevante) ale cerinței date, cu

trimitere la soluții din practica judiciară;

Continutul infractiunii poate fi definit ca totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o

fapta sa constituie infractiune. Aceste conditii sunt cerute pentru normele incriminatoare.
Continutul infractiunii este echivalent cu continutul notiunilor diferitelor infractiuni. Pe baza
continutului infractiunii are loc calificarea acesteia, adica caracterizarea unei fapte ca infractiune
si incadrarea ei in textul de lege care o prevede si o sanctioneaza. Continutul infractiunii are un
rol important in realizarea principiului legalitatii in domeniul dreptului penal. El poate imbraca
doua aspecte:

1. continutul legal, adica, cel descris prin norma de incriminare ce cuprinde conditiile obiective
si subiective in care o fapta devine infractiune.

2. continutul concret, cel al unei fapte determinate, savarsite in realitatea obiectiva de catre o
persoana si care se inscrie prin elementele sale in tiparul abstract pevazut in norma
incriminatoare.

In doctrina penala se face distinctie intre continutul juridic si continutul constitutiv al

infractiunii. Continutul constitutiv fiind dat intotdeauna in norma de incriminare, nu poate lipsi
din continutul juridic al infractiunii; continutul juridic al infractiunii poate cuprinde pe langa
continutul constitutiv si conditii privitoare la celelalte elemente.El este continutul propriu-zis al
infractiunii asa cum apare el in norma legala. O alta clasificare poate fi facuta in: continuturi
unice (simple) sau complexe.Sunt continuturi simple acelea care cuprind conditii necesare pentru
existenta infractiunii intr-o singura varianta sau modalitate normative si sunt continuturi
complexe acelea care cuprind conditii penru doua sau mai multe sau modalitati ale aceleiasi
infractiuni. Continuturi de baza tipice, continuturi agravate si continuturi atenuate. Continuturile
de baza cuprind conditiile necesare pentru existenta infractiunilor in configuratia lor tipica, iar
cele atenuate si aggravate corespund variantelor agravate si atenuate ale aceleiasi infractiuni. O
alta clasificare, ar fi in: continuturi integrale si continuturi trunchiate. Cele integrale sau tipice
cuprind toate conditiile ce alcatuiesc continutul juridic al infractiunii, iar continuturile trunchiate
sau atipice corespund formelor atipice ale infractiunii (tentativa si actele preparatorii) sau actelor
de participare la savarsirea unei infractiuni ca instigator sau complice. Continutul generic al
infractiunii cuprinde un ansamblu de conditii obiective si subiective, comune continuturilor
infractiunilor. Cunoasterea continutului generic al infractiunii necesita cunoasterea structurii
acestuia, a elementelor componente si a raporturilor dintre ele. Prin structura continutului
infractiunii, intelegem modul cum se grupeaza in cadrul continutului infractiunii diferitele
elemente care il alcatuiesc si raporturile dintre acestea.

In continutul infractiunii sunt prevazute conditii cu privire la anumite elemente ce privesc

fapta, faptuitorul, valoarea sociala careia i se aduce atingere, imprejurarile de timp si de loc in
care se savarseste fapta. Avand in vedere ca infractiunea este o fapta , o manifestare in sfera
relatiilor sociale , s-a sustinut ca in continutul acesteia nu poate intra cel ce savarseste fapta –
subiectul infractiunii si nici valoarea sociala careia i se aduce atingere – obiectul infractiunii.
Obiectul si subiectul infractiunii sunt elemente extrinseci continutului infractiunii, conditii
preexistente oricarei infractiuni.

Conditiile prevazute in continutul diferitelor infractiuni se clasifica dupa mai multe

criterii:

- dupa elementele la care se refera: conditii cu privire la fapta, cu privier la faptuitor, cu

privire la obiectul infractiunii, cu privire la locul si timpul savarsirii infractiunii.
- dupa situarea in timp a conditiilor cerute de lege, fata de savarsirea faptei se disting
conditii : preexistente, concomitente si subsecvente.
- în funcție de rolul si importanta lor in caracterizarea faptei ca infractiune, conditiile pot
fi: esentiale sau constitutive si accidentale sau circumstantiale.

De exemplu, infractiunea de bigamie exista atunci cand o persoana casatorita incheie o noua
casatorie. Deci, continutul infractiunii desemneaza totalitatea elementelor constitutive ale
acesteia (latura obiectiva, latura subiectiva, obiectul si subiectul), fapta concreta putand fi
calificata infractiune numai daca prezinta toate aceste trasaturi sau elemente prevazute de lege. In
teoria dreptului penal, se face distinctie intre continutul juridic, continutul constitutiv, continuturi
unice, continuturi complexe, continuturi agravante si continuturi atenuante. Continutul juridic
cuprinde totalitatea conditiilor prevazute de lege pentru existenta unei anumite infractiuni; el
poate fi nominal, cand norma incriminatoare se limiteaza la denumirea actiunii sau inactiunii, ori
descriptiv, cand prevede indeplinirea unor conditii prevazute de lege (de exemplu, savarsirea
faptei intr0un anumit loc). Continutul constitutiv cuprinde conditiile necesare referitoare la actul
de conduita pe care trebuie sa le realizeze faptuitorul si care sunt atasate laturilor infractiunii.
Continututri unice (simple), cand cuprind conditiile necesare pentru existenta infractiunii intr-o
singura varianta sau modalitate normativa (exemplu furtul simplu).

b) Rezolvați următorul test grilă:

În jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că în cazul infracțiunii continuate, sintagma

,,și împotriva aceluiași subiect pasiv”:

1. nu este în acord cu prevederile constituționale, întrucât nu îndeplinește condițiile de

claritate, precizie și previzibilitate ale normei penale;
2. nu este în acord cu prevederile constituționale, deoarece este o neconcordanță, în
accepțiunea art. 20 alin. 2 din Constituție, între legea internă și un tratat privitor la
drepturile fundamentale;
3. nu este în acord cu prevederile constituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 16
alin. 1 din Constituție.
Sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) din
Codul penal, care impune condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate,
creează discriminare în cadrul aceleiași categorii de persoane care săvârșesc la diferite intervale
de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte,
conținutul aceleiași infracțiuni, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituție cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii;