Sunteți pe pagina 1din 157

giannijollys

CAITLIN CLARK

Tu, iubita mea


Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

BRÂNDU{A CARMEN BORZA.

ALCRIS
giannijollys

PROLOG

Peter Maxwell se l`s` pe sp`tarul scaunului s`u de


piele, trecându-[i palmele peste suprafa]a acoperit` cu
sticl` a biroului, r`suflând u[urat. Cl`direa casei de
\nregistr`ri Gold City era goal` [i t`cut`. {i t`cerea
aceea era ca o binecuvântare. |ntr-o or`, totul \n jurul
lui avea s` se desf`[oare cu o vitez` ame]itoare.
Lu` o gur` de cafea neagr` [i fierbinte, a[a cum
obi[nuia el s` [i-o fac`, f`r` zaharin` [i nedecofeinizat`,
cum o preferau majoritatea concitadinilor s`i, [i privi pe
geam luminile Los Angelesului, \nc` scufundat \n somn.
Nu mai era mult pân` la ivirea zorilor. Peter se bucu-
ra de lini[tea dinaintea unei zile obi[nuite de munc`,
\nc`rcat` cu figuri [i voci familiare, zâmbete [i \ntruniri
inevitabile [i ore \ntregi petrecute \n studioul de \nre-
gistr`ri. |ntr-un fel se sim]ea la cap`tul puterilor. Ca \n

5
fiecare diminea]`. Dar resursele lui nu se epuizaser`
\nc`. |n fiecare diminea]` avea puterea s-o ia de la cap`t.
|[i trecu degetele prin p`r, \ncercând s` alunge
amintirile visului din acea noapte. Acela[i vis care \l bân-
tuia de luni de zile. Relieful unei figuri feminine fragile,
care disp`rea de fiecare dat` când ajungea prea aproape
de ea. Cine era? Unde disp`rea? Avea s-o vad` vreodat`?
Se hot`r\ s` \nceap` ziua alungându-[i sudoarea [i
visele nop]ii cu un du[ binef`c`tor.
Dar se sim]ea \nc` ame]it [i f`r` chef. A[a c` mai lu`
o gur` de cafea tare [i privi, de la etajul zece al cl`dirii,
ora[ul ce se desf`[ura la picioarele lui.
Soarele r`s`ri poleind construc]iile de metal [i sticl`
cu o lumin` aurie. Sim]ea c` [i-ar fi dorit s` aib` aripi s`
survoleze ora[ul acela minunat. Aripi cu care s` evadeze
din cotidianul acela stereotip.
Telefonul \l trezi din reverie. Lumina ro[ie \i ar`ta c`
era vorba de un apel intern direct. Gata? Deja se
sfâr[iser` orele de odihn`? Nu era cam devreme?
Munca aceea necesita concentrare dou`zeci [i patru
de ore din dou`zeci [i patru, a[a c`, cu un gest automat
[i instantaneu, Peter ap`s` butonul interfonului.
O voce masculin` \nfundat` [i cunoscut` umplu \nc`perea:
– Maxwell, sunt probleme cu albumul lui Clint
Smith. Avem nevoie de tine aici.

6
giannijollys

– F`r` mine nu v` descurca]i?


– {tii bine c` nu.
– P`i ar trebui s` \nv`]a]i, oft` el.
– Hai, fii bun [i nu mai face pe nebunul. Mi[c`-]i
mai repede fundul aici.
– Vin, spuse el, \ntrerupând conversa]ia.
Adev`rul era c` nimeni nu se descurca f`r` el \n acea
institu]ie. {i Peter nu „f`cea pe nebunul”, ci pur [i simplu
era prea devreme ca s` \nceap` o nou` zi agitat` de munc`.
Arunc` o ultim` privire plin` de regrete ora[ului. Pe
Sunset Boulevard \ncepuse s` se aglomereze circula]ia
ma[inilor, care mai de care mai scumpe. {i el conducea
tot o ma[in` scump`. {i el devenise un locuitor tipic al
Los Angelesului. Texanul necizelat fusese \nghi]it de
m`re]ul ora[, digerat [i transformat.
Acela era Los Angelesul pe care \l cuno[tea. Populat
de oameni care duceau o via]` luxoas`, \nc`lzi]i de
m`rinimosul soare californian. Dar acela[i ora[, f`r`
oamenii lui boga]i care s`-l \ngrijeasc` [i \ntre]in`, ar fi
putut deveni \n scurt timp un teren secetos, lipsit de
via]`.
Los Angelesul era o metafor` a personalit`]ii lui.
Bântuit de co[maruri, ridicându-se prin propriile
puteri, f`r` munc` [i devotament, Peter ar fi fost \n ziua
aceea o epav`.

7
Capitolul 1

– Adu-mi huevos rancheros [i ni[te cafea, comand`


Michael Lloyd cu o voce tun`toare, chelneri]ei care
mesteca gum`.
Peter Maxwell \l privi uimit pe b`trânul din fa]a lui.
Lloyd nu era niciodat` vesel diminea]a. Ceva se schim-
base.
– Ce-i cu tine, Lloyd? \ntreb` el.
– Cu mine, nimic, r`spunse Lloyd amuzat. Am o
ocazie a’ntâia pentru tine.
Peter nu-l auzise niciodat` pe Lloyd folosind expre-
sia: „a’ntâia”. |nainte s`-l \ntrebe ce voia s` spun`, chel-
neri]a \mbr`cat` \n blugi strâm]i [i toci]i se \ntoarse cu
comanda, trântind \n fa]a lui Lloyd platoul cu mâncare
[i turnând \n sil` cafea \n cea[ca din fa]a lui.

8
– Fri[c`? \ntreb` ea, zâmbindu-i larg [i oferindu-i o
priveli[te unic` a sânilor ei pe jum`tate dezgoli]i.
– Nu, mul]umesc, spuse el, expediind-o cu un gest
scurt [i acru.
Chelneri]a f`cu o piruet` [i plec`, nu \nainte de a-i
arunca un zâmbet „à la Hollywood”, f`r` albea]a
str`lucitoare de rigoare a din]ilor.
Ignorând \ncercarea de flirt a chelneri]ei, Peter
privi \mprejur. Restaurantul cu specific mexican avea
un succes nebun. La ora aceea era aproape imposibil
s` mai g`se[ti vreo mas` liber`.
– Care-i treaba, Lloyd? \ntreb` el din nou, privindu-l
pe directorul casei de \nregistr`ri Golden City.
– Hei, Maxwell, zâmbi Lloyd, revizuie[te-]i limba-
jul. Lucrezi pentru mine, ai uitat?
Toat` lumea de la Golden City [tia c`, de[i
Maxwell era un simplu angajat, datorit` muncii [i
devotamentului s`u, era respectat [i l`sat s` se
poarte ca propriul lui [ef. Pân` [i directorul \i ascul-
ta opiniile.
– Uite care-i treaba, \ncepu Lloyd. Vreau s` accep]i
un contract de \nregistrare a unui artist necunoscut,
chiar dac` \]i place sau nu.
Peter oft` obosit. Era cam devreme pentru glume.

9
– Cu tot respectul, Lloyd, nu [tiu de ce tocmai tu \mi spui
asta. {tii bine c` nu semnez un contract care nu-mi place.
– Ai \ncredere \n mine, Peter, râse Lloyd.
„|ncredere” era un cuvânt \n care Peter nu mai cre-
dea de când se desp`r]ise de Angela. Iar \n lumea
muzicii, putea fi fatal.
– Peter, haide, fii bun, \l rug` Lloyd. Asum`-]i [i tu
odat` \n via]` riscul.
– Mi-am mai asumat riscuri \n via]`. {i acum nu
este cazul s-o fac din nou.
– Unde a disp`rut texanul acela \ncrez`tor pe care
l-am angajat cu ani \n urm`?
– To]i ne schimb`m, ne transform`m, devenind \n
timp alte persoane.
– Drag`, divor]ul `la te-a dat peste cap. Este de
\n]eles, la cât de mult ai iubit-o pe Angela. Las` c`-]i
trece. O s` g`se[ti tu femeia potrivit`, care s`-]i dea
pofta de via]` de alt`dat`.
Pofta de via]`? Un b`rbat f`r` poft` de via]` nu ar fi
reu[it s` ]in` pasul \ntr-o cas` de \nregistr`ri de
m`rimea lui Golden City.
– Mul]umesc pentru \ncurajare, Lloyd.
– Angela te-a distrus. Sunt convins c` nu e[ti
irecuperabil.

10
– {tiu [i sper s` ai dreptate.
O iubise mult pe Angela [i ea \l r`nise incredibil de
tare. Femeia pe care o cunoscuse \n Texas se transfor-
mase sub ochii lui, \n lumea plin` de miraje a Los
Angelesului. Dar, asta era via]a! Sincer, el nu se credea
capabil s` mai iubeasc` pe cineva. |ncrederea lui se
dusese pe apa sâmbetei.
– Hai mai bine s` trecem la afaceri. Cine, ce [i de
ce? \ntreb` Peter.
– Este vorba de o tân`r` speran]`. O cânt`rea]`
care \[i scrie singur` melodiile [i textele. A pl`tit
dublul onorariului obi[nuit. Este deosebit de talen-
tat`. Mergi pe mâna mea.
– Hai, Lloyd, nu am timp [i chef de [mecherii. |i
e[ti cumva dator lui taic`-su? Cine este?
– Summer Gold.
– Gold? Are vreo leg`tur` cu Barry Gold, fonda-
torul casei Gold?
– Mda.
– Ce \i e? Nepoat` de gradul ]\’[pe?
Lloyd \i f`cu semn cu degetul mai sus, dându-[i
ochii peste cap.
– Fiic`-sa???
– Da, este feti]a lui.

11
– Feti]a...?
– Nu e bine s` vorbe[ti de r`u mor]ii. Nu amanta,
drag`. Fata lui natural`.
Peter era deja plictisit de \ncerc`rile odraslelor
mah`rilor din L.A. care \ncercau ca pe lâng` o diplom`
UCLA s`-[i aud` vocea pe posturile de radio.
El \[i croise singur drum \n via]`. {i-ar fi dorit ca
toat` lumea s` fac` la fel. Dar [tia c` a[a ceva era
imposibil.
– Cunoscându-te, sunt convins c` nu-]i place deloc
situa]ia. Dar, \nainte s` moar`, Barry m-a rugat s` am
grij` de ea. {i pe deasupra \mi este [i fin`.
– Perfect, zâmbi Peter acru. Nu [tiam c` ai o fin`.
Bine c` aflu acum.
Rug`mintea unui [ef era ordin. Indiferent cât de
bun prieten era el cu Lloyd, nu-l putea refuza dup`
atâtea rug`min]i.
– Bun, o s` semnez pentru ea. Dar de ce m-ai ales
tocmai pe mine? Orice alt angajat din departamentul
meu s-ar fi bucurat s` te serveasc`.
– Nu vreau numai s` semnezi pentru ea. Asta ar fi
fost o treab` u[oar`. Ideea este c` \mi doresc ca
Summer s` reu[easc`, [i tu e[ti singurul produc`tor
talentat \n care am \ncredere. O s`-]i plac` de ea. Ai s` vezi.

12
Peter \[i amintea vag de fiica lui Barry. O v`zuse de
câteva ori pe la petreceri, \nso]it` de tat`l ei. Asta cu
mult timp \n urm`, \nainte ca el s` moar`. Nu \i acor-
dase prea mult` aten]ie. Oricum, pentru el era doar o
copili]` r`sf`]at`.
Cum ar`ta oare acum? Crescuse. Auzise c` era fru-
moas`. {i pe deasupra [i foarte bogat`. Doar \l
mo[tenise pe Barry Gold! Lloyd spunea c` era talen-
tat`. Normal! Doar era fina lui. Ce putea s` spun`?
– Hai, Maxwell, poart`-te frumos cu ea [i poate vei
ob]ine [i o prim` frumu[ic`, suger` Lloyd f`cându-i cu
ochiul, \ntrerupându-i [irul gândurilor.
– Poart`-te frumos cu mine [i poate nu-i voi spune
nevestei tale ce m`nânci, i-o \ntoarse Peter rânjind. Nu
cred c` ou`le, untul [i fri[ca se afl` pe lista de alimente
permise. A, [i \nc` ceva. O s`-]i accept propunerea
când o s` \nghe]e iadul.

*
* *

Summer Gold parc` \n fa]a cl`dirii Golden City [i


privindu-se \n oglinda retrovizoare, \[i scoase din
po[et` o pudrier`, retu[ându-[i machiajul.

13
„Niciodat` s` nu te ar`]i adversarilor transpirat`” \i
spunea pe vremuri tat`l ei.
De[i erau \n luna aprilie, soarele str`lucea puter-
nic, ca \ntr-o zi de iulie. Dar Summer nu transpirase
din cauza c`ldurii. Nervozitatea ei era cauzat` de \ntâl-
nirea important` pe care o avea \n câteva minute.
Se \ntâlnea cu Peter Maxwell \n carne [i oase, pen-
tru prima oar` dup` mul]i ani. De când era mic` se
visase \n ba]ele lui. Dar pasiunea aceea copil`reasc` \i
ie[ise din minte de mult` vreme. Peter era totu[i un
b`rbat frumos [i plin de succes.
|i venea s` moar` de ru[ine, gândindu-se c` avea s`
\nfrunte privirile suspicioase ale angaja]ilor care vor
da ochii cu ea. To]i \[i vor \nchipui c` nu era decât o
fat` bogat` [i r`sf`]at` care dorea s` scoat` un disc [i
o va face, doar datorit` banilor.
{i nu era a[a. Dar asta r`mânea de v`zut. Singura ei
preocupare era s`-l impresioneze pe Peter Maxwell.
Trânti portiera Toyotei [i trecu printr-un grup de
muncitori care o fluierar`, adresându-i-se:
– Hei, blondino, nu-mi dai num`rul t`u de telefon?
A[a p`]eau vara toate fetele. Sau cel pu]in a[a cre-
dea ea. De fapt era foarte frumoas` [i avea o senzuali-
tate evident`.

14
Intr` \n cl`direa Gold City, privind pardoseala
lucioas` a holului, amintindu-[i cum \i pl`cea când era
mic` s` alunece \n [osete pe acolo, a[teptându-[i tat`l
s` vin` de la \ntruniri.
F`cuse oare bine, venind aici? Nu i se vor deschide
vechile r`ni? Amintirile dureroase ale p`rin]ilor pier-
du]i?
|ncercând s` uite gândurile triste, se \ndrept` spre
recep]ie.
– Bun` ziua, zâmbi ea. Sunt...
– {tiu cine sunte]i, domni[oar` Summer Gold,
spuse recep]ionera zâmbindu-i cu o privire care
spunea: „domni[oar`, sincer` s` fiu, nepotismul \mi
face grea]`”. Domnul Maxwell v` a[teapt`. Etajul zece,
biroul de pe dreapta.
Curajul ei se evaporase. Dac` recep]ionera o
\ntâmpinase a[a, la ce se putea a[tepta din partea lui
Peter Maxwell?
|ncercând s`-[i reg`seasc` st`pânirea de sine,
Summer se \ndrept` spre lifturi, privind discurile de
aur de pe pere]i.
G`si u[or biroul lui Peter Maxwell. B`tu \ncet la u[`
[i neprimind nici un r`spuns, intr` timid. Spre
dezam`girea ei, nu g`si pe nimeni \n`untru.

15
„Bun, \i spuse o voce interioar`. Acum po]i pleca acas`.”
– Ba nu, spuse ea cu glas tare.
Privi speriat` \n jur. Ultimul lucru pe care [i-l dorea
era s-o aud` Peter Maxwell vorbind singur`.
|[i puse po[eta pe o m`su]` [i \ncepu s` priveasc`
fotografiile de pe pere]i. |l recunoscu imediat pe
Peter, al`turi de vedete ale muzicii.
„La fel de frumos, ca atunci când eram mic`, \[i
spuse ea, de data asta \n gând. Dar acum nu m` mai
intereseaz` cum arat`, ci doar ce poate face pentru
mine”.
Adev`rul era c` ar`ta foarte bine. Avea un zâmbet
cuceritor [i ni[te ochi verzi fascinan]i.
– |]i plac fotografiile? \ntreb` o voce din spatele ei.
Era Peter.
– M` uitam s` v`d dac` v` recunosc, spuse
Summer, \ntorcându-se spre el. Sunte]i neschim-
bat.
Dintr-o dat` i se \nmuiar` genunchii. Peter ar`ta \n
realitate mai frumos decât \n fotografii. Avea buzele
pline [i o osatur` de invidiat. Iar trupul lui... Ahh! Avea
ni[te mu[chi pe care nu-i putea ob]ine decât \ntr-o
sal` de for]`. Sau poate, \n cazul lui, mai degrab` \n
fermele texane \n care crescuse.

16
Da, era acela[i Peter care o f`cuse pe pu[toaica de
clasa a [aptea s` tremure de emo]ie. {i totu[i ceva era
schimbat. Ceva \n sclipirea ochilor.
Noroc c` pe ea n-o interesau aventurile sentimen-
tale, pentru c` altfel ar fi fost pierdut`.
– Dup` ce termini s` m` analizezi, o s` te invit \n
biroul meu, zâmbi el.
Summer se \nro[i.
– Sigur, domnule Maxwell, spuse ea. M` scuza]i.
|ntinse mâna ca s`-[i ia po[eta de pe mas`, dar
aceasta \i c`zu pe jos [i toate nimicurile ei se
\mpr`[tiar` sub ochii lui Peter. Unde \i era capul?
Chiar a[a de emo]ionat` era?
– Domnule Maxwell, spuse ea, aplecându-se s`-[i
adune lucrurile de pe jos. Vreau s` v` rog s`-mi semna]i
contractul doar dac` v` place cu adev`rat munca mea.
Peter izbucni \ntr-un râs contagios.
– Sunny, \]i mul]umesc mult, spuse el printre
hohote nest`vilite. {tii, `sta-i un obicei de-al meu.
Semnez doar contractele care-mi plac.
Ce naiba \i venise s`-i spun` asta? Normal c` semna
doar contractele care \i conveneau. Doamne! Se cre-
dea mai diplomat`. Dar se p`rea c` prezen]a lui o
f`cea s` se simt` ca la treisprezece ani.

17
– Domnule Maxwell... \ncepu ea, dorind s`-[i
recapete mândria.
Dar nu-i veni nimic inteligent de spus.
– Domni[oar` Gold... o \ngân` pe un dulce ton
ironic Peter. V` rog s` pofti]i \n biroul meu. Nu
obi[nuiesc s` \nchei afaceri \n anticamer`.
Summer \l urm`. Se a[teptase ca \ntâlnirea s` fie
dificil`, dar nici chiar a[a de jenant`. {i atitudinea lui
Peter n-o ajuta deloc. |i venea s` se \ntoarc` cu spatele
[i s-o rup` la fug`.
Nu. Summer nu era genul de femeie care s`
renun]e u[or. Luptase ea [i pentru cauze considerate
pierdute, [i tot câ[tigase.
Dup` ce se a[ezar` la birou, Summer \[i lu` inima
\n din]i [i \ncerc` s`-i câ[tige respectul lui Peter.
– |n primul rând, \ncepu ea pe un ton cât se poate
de impun`tor, m` cheam` Summer [i nu Sunny.
Peter \ncepu din nou s` râd`.
– Bine, Summer. Demonstreaz`-mi de ce ar trebui
s` semnez pentru tine.
– Pentru c` sunt bun`. {i am face un cuplu grozav,
ad`ug` ea \nro[indu-se. Din punct de vedere profe-
sional, vreau s` spun. A[a cum a]i f`cut cu Angela
Casablanca, acum cinci ani.

18
Privirea lui Peter se \nnegur`. Din nou Summer
spusese o prostie. {tia c` mariajul lor se destr`mase.
Nu trebuia s`-i reaminteasc` e[ecul acela nepl`cut din
via]a lui.
– Adic`... se bâlbâi ea.
– |n opinia mea, \ncepu el, nu exist` cuplul per-
fect. A[a c` spune-mi ce motiv a[ mai avea ca s`-]i sem-
nez contractul? |n afar` de faptul c` e[ti fina [efului
meu [i o dulcic` mic`.
„O dulcic` mic`?” Summer sim]i cum i se ridic` tensi-
unea, dar cu un autocontrol exersat, reu[i s` se tempereze.
– Nu sunt dulcic` [i nu sunt mic`, spuse ea pe un
ton ferm, \ncercând s`-l pun` la punct. {i nu v` \n]eleg
\ntrebarea. Presupun c` to]i arti[tii care vin la dum-
neavoastr` pentru a v` ob]ine semn`tura o fac din
convingerea c` posed` un oarecare talent. A[a c` nu
v`d de ce eu a[ face excep]ie de la regul`.
– Mul]umesc pentru observa]ie. Acum treci la
subiect. De ce a[ lucra cu tine?
– Nu [tiu de ce a]i lucra dumneavoastr` cu mine.
Asta r`mâne s` decide]i singur.
– Atunci ce ce ai ales tu s` lucrezi cu mine?
– Pentru c` sunte]i cel mai bun \n domeniu.
V-am urm`rit toate produc]iile. Scoate]i dintr-un

19
cânt`re] tot ce poate da mai bun. Face]i din
obi[nuit extraordinar [i din extraordinar fenomenal.
Nu voia s` fie lingu[itoare, dar acela era adev`rul.
– Vai! Sunt chiar a[a de bun? \ntreb` Peter frecân-
du-[i b`rbia, cu o sclipire de amuzament \n priviri.
– Da, sunte]i. Armonia melodic` a celor de la
Young Strings, claritatea pe care a]i imprimat-o celor
de la Antidote [i vibra]ia lui Memphis...
– }i-a pl`cut revista Rolling Stone? Sau unde mai
puteai s` cite[ti asta? |n Musician?
– Vi se pare c` sunt prea blond` ca s` gândesc ca
celebrii critici muzicologi? \ntreb` ea sarcastic.
– Prea blond`, nu. Poate prea tân`r`. Apropo. Câ]i ani ai?
– Nu v`d relevan]a, dar dac` insista]i... Am
dou`zeci [i cinci. Dumneavoastr`?
Peter cl`tin` din cap \ngrijorat.
– Nu-mi r`spunde]i?
– Treizeci [i cinci, oft` el.
– Domnule Maxwell, [tiu c` faptul c` sunt fiica lui
Barry Gold v` nelini[te[te. Dar nu vreau s` semna]i
pentru asta. A[ vrea s` m` asculta]i cu aten]ie [i s`
decide]i ce ave]i de f`cut.
– U[or de zis. Cum s` iau o decizie corect`, cu
r`suflarea lui Michael Lloyd \n ceaf`?

20
– Ce vre]i s` spune]i? \ntreb` ea surprins`.
– Nu mai face pe inocenta cu mine, domni[oar`
Gold. Iart`-m` c` te-am f`cut dulcic` mic`. Sunt con-
vins` c` nu e[ti nici dulcic`, nici mic` [i nici inocent`.
A[a c` uite cam cum st` treaba. Dup` p`rerea
pre[edintelui companiei [i implicit, [efului meu, ar
trebui s`-]i semnez contractul cu ochii \nchi[i.
– A[a v-a spus el? \ntreb` Summer cu ochii rotunzi
de uimire sincer`.
– A[a m-a l`sat s` \n]eleg. Sub titlu de ordin...
Obrajii lui Summer se aprinser` de ru[ine. |l rugase
pe na[ul s`u s`-l conving` pe Peter Maxwell s` accepte
o \ntâlnire cu ea. |n nici un caz s`-i asigure un contract.
– Vai, Peter... adic` domnule Maxwell, se corect` ea
repede. Nu voiam s` se ajung` aici. V` jur. Tot ce-mi
doream era o \ntâlnire cu dumneavoastr`. V` venerez
[i v` respect munca de când aveam zece ani.
– Poftim?
– Da, v` venerez. Nu v-a[ fi jignit niciodat` rugân-
du-mi na[ul s` v` oblige s`-mi semna]i contractul.
Telefonul \i \ntrerupse pledoaria.
– Iart`-m`, te rog. Da? strig` el \n receptor. Imediat.
Domni[oar` Gold, te rog s` m` a[tep]i \n biroul asis-
tentului meu. Am primit un telefon important.

21
*
* *

O min]ise. Acela nu era un apel important. |i tele-


fonase croitorul ca s`-l anun]e c` pantalonii de la un
costum erau gata. El nu obi[nuia, ca al]ii, s`-[i pun`
asisten]ii s` aib` grij` de garderoba lui.
Avea nevoie de pu]in timp de gândire [i telefonul
acela picase la fix.
Trebuia s` recunoasc`, Summer nu era genul de
fat` pe care se a[teptase s-o \ntâlneasc`. Era amuzant`,
spontan`, sincer` [i lupt`toare.
„Ai grij`, Maxwell, \i spuse o voce interioar`. A[a a
fost [i cu Angela. |ncearc` s` te manipuleze.”
{i dac` era adev`rat, atunci Summer putea deveni
o actri]` bun`. Pân` [i machiajul era deosebit de cel al
locuitoarelor Hollywood-ului. Chiar p`rea o tân`r`
inocent` [i natural`. {i era foarte frumoas`. Avea un
p`r blond natural ce-i c`dea pe umeri ca o cascad`, [i
ni[te ochi de un albastru infinit ca al cerului de var`.
P`rea un \nger. Bine, toate astea puteau fi un accident
genetic. {i Iuda ar`tase bine.
Dar dac` ea era \ntr-adev`r o fat` bun` [i talentat`,
care avusese ghinionul de a se na[te Gold?

22
„Las-o balt`”, \i spuse vocea interioar`.
Se ridic` [i se duse glon] \n biroul asistentului s`u.
Summer se \ntoarse speriat` spre el, cu ni[te ochi mari
[i inocen]i.
Nu, nu. Asta nu ]inea la Peter. Vulnerabilitatea ei
nu-l impresiona. Trebuia s` recunoasc`. Angela \l aju-
tase mult s` nu mai aib` \ncredere \n oameni.
– Domnule Maxwell, \ncepu Summer hot`rât`,
ave]i de gând s` m` asculta]i?
Peter se preg`ti s` spun` nu, dar aten]ia \i fu atras`
de fotografia de deasupra capului ei, care \l reprezen-
ta pe Barry Gold. Cât de mult \[i iubise omul acela
fiica. Ce greu trebuie s` fi fost pentru ea, s`-l piard` la
vârsta aceea din cauza cancerului!
– L-ai iubit mult, nu-i a[a? \ntreb` el, f`cându-i
semn spre fotografie.
– Normal, spuse ea, \nghi]ind greu.
– Bun. Ne vedem la opt, la Sugar Snack.
Doamne! Ce prost sentimental era! Dar nu-i nimic.
Probabil avea s-o resping`, sub un motiv obi[nuit.
– Uite cartea mea de vizit`, spuse el. Dar te sun eu,
s`-]i spun ce am hot`rât, bine?
– Mul]umesc, domnule Maxwell, spuse ea
str`lucind de \ncântare. Nu ve]i regreta.

23
– O fac pentru c` m-a rugat Lloyd. S` nu ui]i asta,
ad`ug` el. {i acum te rog s` m` scuzi. Am foarte mult
de lucru.
– Ne vedem la opt, spuse ea, ridicându-[i b`rbia.
Se \ntoarse pe c`lcâie, cu p`rul fluturându-i pe
spate.
Ce importan]` avea c` buclele ei blonde p`reau a[a
de moi [i el ar fi vrut s` le mângâie? Ideea era c` tre-
buia s` anuleze o \ntâlnire important` cu ni[te avoca]i,
pentru a asculta o tân`r` lipsit` de talent. Dar, nici o
problem`. Avea s-o refuze, a[a cum f`cuse de
nenum`rate ori. Doar c` de data asta treaba i se p`rea
cam dificil`. Poate era bine s` fie mai blând cu ea.
Doamne! Ce se petrecea cu el? De când era a[a de
nehot`rât?
Exasperat, cl`tin` nemul]umit din cap. Nu se
schimbase deloc. Era acela[i texan, u[or de vr`jit de
un c`p[or simpatic [i blond.

24
Capitolul 2

|n numai o or`, Summer urma s`-i demonstreze lui


Peter de ce era \n stare. Totul era s` nu se \nece.
Gândul acela o f`cea s` tremure de emo]ie.
Avea \ncredere \n vocea [i talentul ei. {tia c` dac`
Peter ar fi ascultat-o cu aten]ie, cu siguran]` ar fi fost
\ncântat de vocea [i melodiile ei.
|nchise portiera [i intr` \n clubul privat Sugar Snack.
Gr`dina, amenajat` de Joseph Sugar McGee \n per-
soan`, era raiul pe p`mânt. Gazonul p`rea un covor
verde perfect. |ntr-un col], o cascad` mic` artificial` care
c`dea pe ni[te stânci veritabile, \nconjurate de flori cu
miresme exotice, r`corea atmosfera \ncins`. Copacii
\mpr`[tiau o umbr` binef`c`toare, sub care se
ad`posteau grupuri de b`ncu]e plasate \n col]uri intime.

25
„Poate dac` m` relaxez pu]in...”, \[i spuse ea.
Dar \nainte s`-[i termine gândul, o siluet` familiar`
de b`rbat se apropie de ea.
O, nu! Nu se putea s` fie el. Nu aici, nu acum. Ba
da... Era chiar Peter Maxwell \n carne [i oase!
La vederea lui nea[teptat`, Summer sim]i emo]ia
adolescentin` care o anima \nc` de pe vremea când
Peter era iubitul ei secret.
– Domnule Maxwell! strig` ea, fluturând din
mân`. Aici! Ce face]i? Cum m-a]i g`sit? Adic`... ce
c`uta]i aici?
Summer se \nro[i, dându-[i seama c` se d`duse de
gol. Comportamentul ei \i reflecta perfect gândurile.
|[i dorise s` se \ntâlneasc` cu Peter. Mai bine se stre-
cura prin tufi[uri [i disp`rea. Ce-i venise s`-l strige?
– Bun`, Sunny.
Iar \i spunea Sunny? |[i b`tea joc de ea? Summer \l
privi dezumflat`.
– Scuz`-m`, voiam s` spun Summer, se corect` el.
Ce c`uta Peter acolo? O c`uta s`-i spun` c` nu mai
are rost s` vin`?
– M` bucur s` v` v`d din nou, domnule Maxwell,
spuse ea, dorind s` par` prietenoas`. Cum se face c`
a]i venit tocmai aici?

26
– |mi place gr`dina asta, spuse el pe un ton neutru.
M` relaxeaz`. Tu?
– Eu vin aici adesea, explic` ea entuziasmat`. Mai
ales când sunt stresat`.
– {i de ce ai fi tu stresat`? o \ntreb` el, privind-o ca
pe un copil r`sf`]at.
– Din cauza slujbei. M` refer la fosta mea slujb`.
Era foarte obositoare.
Peter o privi uimit, preg`tit s-o \ntreb` despre ce
slujb` era vorba, dar Summer se gr`bi s` schimbe
subiectul.
– Vede]i ce lini[te este aici? Nici nu-]i vine s` crezi
c` e[ti la o arunc`tur` de b`] de Sunset Strip.
– Ai dreptate.
Era bine c` se aflau pe aceea[i lungime de und`.
– Pentru mine, explic` ea, gr`dina Sugar este cel
mai frumos loc din L.A.
– De ce? \ntreb` Peter trecându-[i degetele bron-
zate peste petalele sidefii ale unui trandafir roz.
Summer sim]i cum cum tot curajul \i coboar` \n
pantofi. La naiba cu reac]iile acelea adolescentine!
– Nu [tiu de ce. Presupun c`, tr`ind \n plin de[ert,
verdea]a pare o binecuvântare. Nu pot spune c` nu-mi
plac [i cactu[ii din Pasadena. Dar sunt a[a de...

27
– }epo[i? zâmbi el. Da. Cactu[ii sunt plantele
de[ertului. Sunt interesan]i, \n felul lor. Ca [i
palmierii. |mi amintesc c` mama ta colec]iona
palmieri, nu? La ultima petrecere la care am fost la voi
acas`, [tiu c` mi i-a ar`tat. |i lipseau trei specii, pe
care le de]inea o rival` din sudul Fran]ei, nu-i a[a? Am
auzit c` voia s` le cumpere la ni[te pre]uri exorbi-
tante.
– Da, \l privi Summer, pl`cut impresionat` de
memoria lui. Mama avea hobby-uri ciudate. Nu i-am
\n]eles niciodat` pasiunea pentru palmieri. Asta
probabil pentru c` nu se pricepea deloc la gr`din`rit.
|i pl`cea s` colec]ioneze tot felul de lucruri doar de
dragul de a strânge.
– A[a fac oamenii boga]i, spuse Peter. Adun` tot
felul de lucruri ciudate de care nu au nevoie. {i cu cât
sunt mai scumpe, cu atât mai bine.
– {i mie \mi place s` colec]ionez diverse lucruri,
dar la o scar` mai mic`, recunoscu Summer.
– Serios?
– Dar dumneavoastr`? \l privi ea cu ni[te ochi
\nghe]a]i. Nu pute]i tr`i f`r` ma[ini sport, celular [i
vizite la maseur? Armani v` face pijamalele? }ine]i
regimuri celebre bazate pe broccoli [i andive belgiene?

28
– Te rog... zâmbi Peter, sesizându-i tonul ironic. Eu
sunt un texan carnivor. {i a[ prefera s` merg la servi-
ciu c`lare pe un mustang.
– Un mustang ale c`rui calit`]i vocale s` le impri-
ma]i pe un CD?
– Corect! râse el. Mi-ar pl`cea s` aud un cal
nechezând pe ritmurile „Str`zilor din Laredo”.
Adev`rul era c` Summer [i-l putea imagina \n blugi,
cu p`l`rie de cowboy, c`lare pe un mustang la o ferm`
din Texas.
– V` este dor de Texas?
– Mda. Mi-e dor de rodeo, de pui la rotisor, de
ora[ele Honeygrove, Lovelady, Rosebud.
Nu, nu. Imagina]ia ei era prea bogat`. Deja se
\nchipuia c`l`rind al`turi de el. Nu trebuia s` se mai
gândeasc` la prostii.
– {i? Cum a]i venit tocmai la gr`dina Sugar?
– |mi place aici. Este relaxant. Iubesc natura. |ntre-
barea este ce cau]i tu aici? Credeam c` te faci frumoas`
pentru reprezenta]ie. Este ultimul loc \n care m`
a[teptam s` te g`sesc.
– {tiam c` nu v` a[tepta]i s` m` g`si]i aici. De fapt,
poate c` dac` a]i fi [tiut c` sunt aici, nu a]i mai fi venit,
spuse ea cu am`r`ciune, dorind s` fie sincer`.

29
Peter râse [i rupând o floricic`, i-o oferi cu un gest
pu]in exagerat, \n semn de \mp`care.
– Ce face]i? \ntreb` ea \nro[indu-se, v`zându-l cum
se a[az` \ntr-un genunchi pe p`mântul reav`n. V`
murd`ri]i. Sau probabil c` pe dumneavoastr` nimic nu
v` atinge.
– Nu m` atinge? ridic` el dintr-o sprâncean`. Ui]i c`
sunt un b`rbat divor]at? Ziarele au f`cut o \ntreag`
tevatur` pe marginea pove[tii `steia.
– Dac` divor]ul \nseamn` murd`rie, atunci
jum`tate din popula]ia din L.A. ar avea nevoie de o
baie bun`. A]i avut ghinionul s` divor]a]i de o per-
soan` celebr`.
– Parazi]i, o \ntrerupse el.
– Poftim?
– Organisme care tr`iesc pe seama altora. Cunosc
câteva persoane de genul `sta [i nu ]i le doresc \n
gr`dina ta. Presupun c` nu-]i place gr`din`ritul.
– Nu. Asta \nseamn` c` sunt o persoan` rea?
Peter \i ignor` \ntrebarea.
– Probabil c` nu-]i convine când designerul pe
care-l pl`te[ti cu bani grei \]i face ni[te zdren]e.
– Ave]i de gând s` m` mai \n]epa]i mult? Ce v-am
f`cut? se ap`r` Summer.

30
Peter nu-i r`spunse. Poate datorit` soarelui blând.
Poate din cauza susurului cascadei. Cert era c`
Summer nu se putea sup`ra pe el. De fapt \i pl`cea s`
stea prin preajma lui. Era reconfortant.
– Mereu e[ti a[a de \nfumurat`? o \ntreb` el, zâm-
bindu-i. Azi-diminea]` mi-ai p`rut foarte inabordabil`.
– Dar v-a pl`cut, nu-i a[a?
– Nu comentez, spuse el, luându-i floarea pe care
o \nvârtea \ntre degete.
Dumnezeule! Ce f`ceau ei acolo? Evident, flirtau!
Sau imagina]ia \i juca feste?
M` rog. Ceva se petrecea, pentru c` ea se sim]ea \n
al nou`lea cer.
– Deci, mereu e[ti a[a de \nfumurat`? repet` el \ntrebarea.
– De obicei sunt o persoan` deschis`. Natura mea
este bine reflectat` chiar de nume.
– Mda. Summer Gold (var` aurie). Nu mai ai \nc`
un nume de botez?
– Nu. P`rin]ii mei au hot`rât c` ajunge.
– Aveau dreptate.
– Oare? murmur` ea, a[ezându-se pe o b`ncu]`
al`turi de el, inspirându-i aroma masculin`.
– Cum s-au hot`rât s`-]i dea numele `sta? \ntreb` el
cu o privire pe care Summer o descifr` ca fiind tandr`.

31
– Tat`l meu mi-a ales numele. |[i dorea ca Summer
Gold s` m` reprezinte. Dar, p`rerea mea este c` a fost
influen]at de nebunia anilor [aizeci.
– Da... Anii [aizeci... Ce vremuri bune [i nebune!
– V` rog... Cred c` \n Vara Dragostei dumneavostr`
f`cea]i excursii cu cerceta[ii.
– Poate c` eram un b`iat precoce.
– Nu m` \ndoiesc.
|n acel moment ochii lor se \ntâlnir`. Dup` expre-
sia privirii lui, Summer era sigur` c` voia s-o s`rute. Se
apropie din ce \n ce mai tare de buzele ei [i...
Brusc se trase \napoi. P`rea din nou rece [i inabor-
dabil. Cortina c`zuse [i o privea cu aceia[i ochi ironici.
|nnebunise? Peter chiar dorise s-o s`rute? Sau avea
ea o imagina]ie mult prea bogat`?
– Iart`-m`, spuse el. Am pierdut no]iunea timpului.
Trebuie s` m` \ntâlnesc cu Sugar. Baft`.
Peter se ridic` \n picioare cu o mi[care brusc`.
Summer nu mai apuc` s`-i mul]umeasc` [i privind \n
urma lui, \[i imagin` ce s-ar fi \ntâmplat dac` ar fi s`rutat-o.
Bine\n]eles c` nimic. Doar nu se a[tepta s-o ia de
nevast`? Peter mai trecuse prin asta [i ratase. Dar
poate cu ea ar fi fost altfel. L-ar fi convins ea c` nu
seam`n` cu Angela!

32
Iar se gândea la prostii. Cavalerul cucerea prin]esa
[i nu invers. Or, cavalerul ei nu avea nici o inten]ie de
genul acela.

*
* *

Câteva minute mai târziu, Summer se machia \n


cabina de prob` a clubului Sugar Snack.
Era o fat` ra]ional`. Nu putea s` se gândeasc` la
prostii. Peter nu dorise s-o s`rute. Se apropiase de ea
\ntâmpl`tor. Indiferent cât de mult [i-ar fi dorit s`
cread` contrariul, realitatea era gr`itoare. Dac` ar fi
dorit s-o s`rute, ar fi f`cut-o. C` doar nu era vreun
licean timid.
Summer \[i scutur` buclele blonde, \ncercând s`-[i
alunge gândurile nebune[ti. |n scurt timp, urma s` se
produc` \n fa]a lui [i avea trac. |[i dorea din tot sufle-
tul acel contract. {i-l dorea mai mult decât [i l-ar fi
dorit pe Peter.
|[i d`du cu un strat de rimel pe genele lungi,
privind efectul. Da. Ar`ta bine. |n general nu-i pl`cea

33
s` atrag` aten]ia b`rba]ilor. De[i o f`cea f`r` s` vrea,
chiar evitând s` se machieze excesiv. Dar poate c`
majoritatea b`rba]ilor se sim]eau atra[i de banii ei.
Asta era \ntr-adev`r o ironie.
Lois, so]ia managerului, intr` \n cabin`, \ntre-
rupându-i gândurile.
– A venit un tip de la o cas` de \nregistr`ri.
– Cine?
– Nu [tiu.
– Ce vrea?
– Spune c` vrea s` vorbeasc` cu tine. Uite ce flori
frumoase ]i-a adus, spuse ea, \ntinzându-i un buchet
de trandafiri ro[ii.
– Vai, pofte[te-l \n`untru, Lois.
Emo]ionat`, Summer \l a[tept` pe Peter s` intre,
mirosind florile pe care le strângea la piept.
U[a se deschise [i \n locul lui Peter Maxwell \[i f`cu
apar]ia un b`rbat scund, blond, un sac de mu[chi
\mbr`cat \ntr-un costum scump, dar de prost-gust.
– Johnny Finster, se prezent` el. KCA
Entertainment.
Summer \i \ntinse mâna pe care acesta i-o s`rut`.
– Cu ce v` pot ajuta? \ntreb` ea, luat` pe
nepreg`tite.

34
– Ai alur` de star, o studie el. Dac` \mi place ce aud
\n seara asta, voi lua leg`tura cu tine, spuse el [i \ntor-
cându-se pe c`lcâie, o l`s` pe Summer cu gura c`scat`.
Asta era cu adev`rat ceva interesant! Avea alterna-
tive. Dac` Peter n-o accepta, Johnny... N-avea-
Importan]`-Cum \i oferea o a doua [ans`. Ar fi fost mai
bine s` reu[easc` prin altcineva decât prin angaja]ii
na[ului s`u. A[a, lumea nu avea nimic de comentat.
Bun. Era ora opt fix. Respir` adânc [i ie[i pe hol,
\ndreptându-se spre scena luminat` de reflectoare.

*
* *

Peter st`tea \ntr-un col] \ntunecos, cu un pahar plin


cu whisky \n mân`, preg`tindu-se s` asiste la un spec-
tacol searb`d. Se obi[nuise s` fac` asta. Rareori avea
surprize pl`cute. Era convins c` Summer era la fel de
netalentat` pe cât era de frumoas`.
Clubul Sugar Snack era preferatul lui. Era un club
exclusivist, \n care nu avea acces mul]imea \nnebunit` s`
adune autografe. Pere]ii erau plini de fotografii cu
somit`]i din lumea jazzului, de la Nat King Cole, la Sarah
Vaughn. Mâncarea era bun` [i b`utura niciodat` ieftin`.

35
Sugar ap`ru pe scen` [i Peter d`du peste cap
paharul cu b`utur`.
– |n seara aceasta, am pl`cerea de a v` anun]a
favorita dumneavostr`, unica [i inegalabila...
domni[oara Summer Gold!
Peter r`mase uimit de reac]ia spectatorilor de la
mese. O aplaudau frenetic. Sau poate c` o \ncurajau.
Toat` lumea \l respecta pe Sugar.
Se bucur` pentru ea. Poate c` merita aplauze.
M`car pentru \nf`]i[are. Era o femeie frumoas`. {i mai
devreme, \n gr`din`, vr`jit de chipul ei, fusese gata-
gata s-o s`rute. Adev`rul era c` \i lipsea afec]iunea.
Asta era explica]ia. Noroc c` se ab]inuse.
Mul]imea fluier` [i aplaud` din ce \n ce mai fre-
netic \n momentul \n care ea \[i f`cu apari]ia \ntr-o
rochie lung`, str`lucitoare, cr`pat` pân` sus pe
picior, cu p`rul blond, ca o aureol`, l`sat pe umeri.
Era un \nger!
Salut` mul]imea cu o voce profund` [i cu gra]ie, se
apropie de pianistul \mbr`cat \n smoching [i \l salut`
din cap, zâmbindu-i familiar.
Sângele \ncepu s` se \nfierbânte \n venele lui Peter.
De ce naiba b`use? Acum nici nu mai putea m`car s`
judece limpede.

36
Pianistul \ncepu acordurile unei melodii suave.
Summer \[i leg`na voluptuos [oldurie, \n ritmul
muzicii. Imginea putea scula mor]ii din morminte.
Nu. Trebuia s` analizeze situa]ia. De ce s`-i sem-
neze contractul lui Summer, [i de ce nu?
|n primul rând, poate c` era o cânt`rea]` bun`.
Dar el se \ndoia sincer.
Apoi, era o femeie foarte frumoas`.
Dar, femeile frumoase aduceau numai necazuri.
Nu voia s`-l dezam`geasc` pe Lloyd, care-i deschi-
sese casa de fiecare dat` când se certase cu Angela.
Totu[i, dac` Summer nu s-ar fi ridicat la nivelul lui
Whitney Houston, a-i semna contracul \nsemna a-[i
\nc`lca principiile.
O privi din nou. Ochii ei r`t`ceau prin mul]ime,
a[teptându-[i intrarea. Introducerea melodic` era cam
lung`. ~sta era un punct slab. Era bine c` ]inea lumea
\n tensiune, dar uneori putea fi plictisitor. Dar asta nu
\nsemna c` nu era o cânt`rea]` bun`. A! O compozi-
toare proast`, da. Sau, hai s` spunem neexperimen-
tat`. La asta se putea lucra.
Ochii ei se oprir` pe o persoan` din spatele lui.
Zâmbetul lui Summer se l`rgi, dezvelind dou` rânduri de
din]i albi precum perlele. Da. Zâmbea frumos. Dar cui?

37
Peter se \ntoarse, privind \n spate, [i \l z`ri pe
Johnny Finster. Ce jigodie! Omul acela era o lipitoare
nesuferit`. Sugea procente grase de la asisten]ii s`i,
f`r` s` le merite. {i f`cea contracte numai cu femei fru-
moase, asta fiind singura modalitate de a le b`ga \n
patul lui.
De ce \[i zâmbeau? Aranjaser` ceva? Amintindu-[i
cum el \nsu[i fusese aproape fermecat de prezen]a ei
de mai devreme din gr`din`, se bucur` c` \i rezistase.
Dar Finster? Doamne, nu! Un om ca Finster nu i-ar
fi rezistat. Nici nu ar fi dorit s`-i reziste. Cât de departe
ajunseser`? F`cuser` oare dragoste?
Peter \[i alung` din minte imaginea dezgust`toare.
Trupul lui Finster al`turi de al lui Summer era o blas-
femie.
Finster \i f`cu cu ochiul lui Summer [i asta fu prea
mult pentru Peter care, \njurând, trânti pe mas` ni[te
bani [i ie[i vijelios din sal`.
Femeia aceea era o siren`. Sirenele erau femei fru-
moase care duceau b`rba]ii pe drumul pierzaniei.
Ideea era s` nu le ascul]i cântecul. |i rezistase o dat`
lui Summer pe ziua aceea. Asta era a doua oar`. |n
momentul \n care u[a se trânti \n urma lui, Summer
\ncepu s` cânte.

38
Capitolul 3

Summer se trezi la ora [apte diminea]a, cu o greu-


tate pufoas` pe piept.
– Bun` diminea]a, Guinevere, murmur` ea,
salutându-[i pisica persan` albastr`, d`ruit` de tat`l
s`u dup` aflarea ve[tii c` avea cancer.
{tiind c` era pe cale s` moar`, Barry dorise ca fiica
lui s` nu r`mân` complet singur`. {i de atunci,
Guinevere \i ]inuse companie lui Summer.
Diminea]a aceea era prea frumoas` ca s` fie
\ntunecat` de amintiri dureroase.
S`ri din pat [i se \ndrept` spre buc`t`rie,
preg`tindu-[i cafeaua [i dându-i lui Guinevere, \n cas-
trona[ul ei, biscui]i pentru pisici.
Abia a[tepta s` se fac` ora nou`, ca Peter s-o sune.
{tia c` dac` \ntre ei doi nu se putea \nfiripa o rela]ie
de dragoste, puteau totu[i s` devin` buni prieteni.

39
Dar se f`cu nou` [i Peter nu sun`. Nu sun` nici la
unsprezece. Ceva era \n neregul`. Poate c` nu-i
pl`cuse cum cântase. Poate fusese prea obosit ca s`
asculte pân` la cap`t.
Dar era imposibil. |[i amintea clar c` \i zâmbise
\nainte s` \nceap` s` cânte. De ce s` plece f`r` s-o
asculte? Poate c` era prea ocupat ca s` o sune.
A[a c` Summer \[i umplu ziua privind la televizor,
a[teptând ner`bd`toare telefonul lui Peter.
La un moment dat, nemairezistând, apuc` recep-
torul [i se opri. Tat`l ei avea o vorb`: „Niciodat` s` nu
faci afaceri prin telefon, când le po]i face fa]` \n fa]`,
ochi \n ochi”.
Câteva minute mai târziu, intr` \n biroul lui.
Respir` u[urat` v`zându-l pe Peter care st`tea cu
spatele la ea. {i purta doar o pereche de boxeri negri
de m`tase! Adev`rul era c` abia a[teptase s`-l revad`.
Dar nu se gândise c` avea s` surprind` acea priveli[te.
Ar`ta ca un Adonis. Admir` \n t`cere priveli[tea câteva
secunde bune.
Peter o sim]i [i se \ntoarse brusc cu fa]a spre ea,
privind-o cu ni[te ochi fioro[i.
– Bun`, zâmbi ea, f`r` pic de jen`.
– Tu nu [tii s` ba]i la u[`?

40
– |mi... pare r`u, murmur` ea [ocat` de nervozi-
tatea lui nea[teptat`.
– |]i pare r`u? Mie cum crezi c` \mi pare? \ntreb` el
pe un ton t`ios.
– V` a[tept afar`, spuse ea, luându-[i cu greu ochii
de la el.
– Nu, nu, intr` acum. {i \nchide u[a aia odat`!
Destul c` m-ai v`zut tu, râse el. Nu toat` lumea este
impresionat` de boxerii mei, ca tine.
– Dar nu sunt impresionat` deloc de...
– Boxeri?
– M` rog. V-am spus. Dac` vre]i, v` a[tept afar`.
– Nu te deranja, spuse el, luându-[i pantalonii atâr-
na]i pe sp`tarul scaunului. O s`-i ascund imediat. Stai
jos, te rog.
– Bine, spuse ea, trântindu-se pe un scaun. Mereu
umbla]i dezbr`cat prin birou, sau ast`zi este o zi mai
special`?
Peter izbucni \n râs, punându-[i c`ma[a alb`.
Summer \ncepu s` priveasc` pe pere]i. Pieptul lui era
cu adev`rat impresionant.
– Ce a]i p`]it?
– M-am luptat cu o salat` Caesar. Salata a câ[tigat.
– De ce nu v-a]i dus acas`?

41
– Prea departe, strâmb` el din nas. Stau \n Pacific
Palisades. Dar sunt prev`z`tor. P`strez mereu un cos-
tum de schimb la birou. Este mai practic.
– V` p`ta]i des cu mâncare? râse Summer.
– Da. Cu mâncare, ruj, praf de pu[c`, p`r de tigru,
funingine, scuipat. Rareori mi se \ntâmpl` s`-mi scape
vreun costum nemurd`rit.
– V` \n]eleg. A[a sunt arti[tii.
Peter must`ci amuzat.
– Dar, ce? Nu ai mai v`zut pân` acum vreun b`rbat
dezbr`cat?
– Asta nu este problema dumneavoastr`. {i nu era]i dezbr`cat.
– Poate c` data viitoare o s` ai mai mult noroc.
Summer izbucni \n râs, \nro[indu-se. Peter o tachi-
na. {i era a[a de dulce.
– Pe femeile care v` v`d dezbr`cat le considera]i
norocoase? continu` ea gluma.
– A[a spun ele, zise el cu fals` modestie.
Se distrau bine. Dar oare chiar nu aveau nimic
serios de discutat?
– Acum, c` am terminat cu mine, hai s` trecem la
tine, spuse el, a[ezându-se pe scaun.
– Am venit s` v` \ntreb, ce p`rere v-a]i f`cut de
spectacolul de asear`?

42
– Spectacolul de asear`? \ntreb` Peter rec`p`tându-[i
mina serioas`.
– Da.
De obicei, Summer citea u[or oamenii. Dar \n cazul
lui Peter, \i sc`pa ceva.
– Vrei s`-mi auzi p`rerea?
– Exact, spuse ea, \ncercând s`-[i p`streze calmul.
– De ce te intereseaz` p`rerea mea, Summer?
\ntreb` el, jucându-se cu un pix.
– Poftim?
– M-ai auzit.
– V` respect opinia, \i explic` ea mirat`. Vreau s`
[tiu adev`rul. |l suport, oricare ar fi acela.
– |n cazul `sta... Nu am nici o p`rere. |]i doresc
noroc cu Finster. Pentru c` ai nevoie de a[a ceva.
– Finster?
– Da. Johnny Finster. A semnat pentru tine, nu?
– Nu!
– Atunci, va semna, spuse el, strângându-[i buzele.
Nici m`car nu trebuie s`-l rogi.
– Ce vre]i s` spune]i?
– {tii foarte bine...
– Dar...
– Nu [tiu de ce ai mai venit la mine.

43
Ce \nsemna privirea aceea? Era dezam`git, sup`rat, gelos???
– Ba nu. Adic` nu-mi doresc semn`tura lui, ci pe-a
dumneavoastr`.
– Ce faci? |ncerci s` porne[ti un r`zboi \ntre mine
[i Finster? Nu ]ine, iubito.
– Nu-mi spune]i mie iubito! zise ea, sim]ind c` \i
vine s` plâng`.
Peter pretindea c` ea f`cuse un alt aranjament,
\nainte de a-l consulta pe el, pentru a evita s`-i spun`
c` presta]ia ei fusese lamentabil`. Era clar, cântase ori-
bil. Poate de asta n-o sunase nici m`car Finster.
|[i \nfipse unghiile \n palme, plin` de ru[ine [i
sup`rare, [i spuse:
– Nu trebuie s` m` proteja]i. Recunoa[te]i! Am cân-
tat oribil, nu?
|n acel moment \n birou n`v`li un asistent.
– Maxwell, iart`-m`. Am nevoie urgent` de tine.

*
* *

Zece minute mai târziu, Peter reveni \n birou.


– V-am \ntrebat ceva. Cred c` merit un r`spuns, \l
lu` Summer din u[`.

44
Peter fu izbit de triste]ea [i vulnerabilitatea din
vocea ei. De ce o r`nise? Chiar dac` se s`rutase cu
Finster, de[i asta era doar o simpl` supozi]ie, tot ar fi
trebuit s-o asculte cântând. Se purtase ca un b`rbat
gelos.
Se preg`ti s`-[i cear` scuze, dar \[i aminti c` lumea
era o jungl` [i Summer trebuia s` se obi[nuiasc` cu
ideea.
– Nu [tiu ce s`-]i r`spund, Summer. Nici m`car nu
te-am ascultat, recunoscu el.
– Poftim? \ntreb` ea, \ncepând s` \n]eleag`. De
ce?
– Te-am v`zut cum \]i f`ceai ochi dulci cu Finster [i
am considerat c` nu mai era necesar s` r`mân.
Peter privi confuzia [i surprinderea din ochii lui
Summer. Parc` era un copil.
Ba nu! Era o actri]` des`vâr[it`. Sem`na din multe
puncte de vedere cu Angela.
– Sunte]i cel mai arogant [i mai lipsit de scrupule
individ pe care l-am \ntâlnit \n via]a mea, spuse ea,
ducându-[i mâinile la tâmple. Cel mai...
– Frumos? complet` el zâmbind.
– Nu! strig` ea pierzându-[i cump`tul. |nceta]i s`-mi
mai termina]i propozi]iile. Este enervant.

45
– Dar, draga mea, ar`]i a[a de bine când te
enervezi! E[ti... irezistibil`.
Culmea, dar tocmai spusese un mare adev`r. Peter
nu [tia dac`-i mai putea rezista mult. |l distra s-o
enerveze pe Summer. La fel cum \l distrase \n [coala
general` s-o trag` de codi]e pe Alice Martin. Exista [i o
vorb` pentru asta: „Cei ce se iubesc se tachineaz`”.
Dar era o diferen]` \ntre Alice [i Summer. De Alice
fusese \ndr`gostit la nebunie, pe când de Summer...
S` fi fost ultima femeie de pe p`mânt [i tot nu s-ar fi
atins de ea. Ei, poate dac` \ntr-adev`r ar fi fost ulti-
ma femeie de pe p`mânt... pentru binele umanit`]ii,
ar fi f`cut-o.
– Asculta]i-m`, \i \ntrerupse Summer gândurile
nebune[ti. Poate c` v` distra]i bine pe seama mea,
sco]ându-m` din s`rite. Dar cred c` la genul `sta de
tertipuri ieftine s-ar preta doar Finster. Nu [tiu de ce
v-a l`udat atâta Michael Lloyd. Probabil c` l-a]i vr`jit
bine.
Poate c` Summer era o actri]` grozav`, dar Peter
chiar nu [tia cum reu[ise s` se \nro[easc` a[a de tare.
– Cred c` [i tu ]i-ai vr`jit bine na[ul. Altfel nu [tiu
cum ai fi reu[it s`-l convingi c` trebuie s` mai dai o
lovitur`.

46
– S` mai dau o lovitur`? Nu m` cunoa[te]i deloc.
{ti]i ceva? M` bucur c` nu a]i r`mas s` m` asculta]i.
Poate dac` a]i fi f`cut-o, mi-a]i fi semnat contractul [i
nu [tiu dac` ne-am fi \n]eles a[a de bine cum credeam.
Acum, c` mi-am dat seama cum sunte]i, nu a[ mai
accepta eu s`-mi semna]i contractul, chiar dac` a]i
c`dea \n genunchi.
– Hai, Summer, nu exagera.
– Vai! exclam` ea, \n culmea furiei, r`mânând f`r`
cuvinte.
{i cu gesturi gr`bite [i mâini tremurânde, \[i
deschise po[eta [i scoase cartea lui de vizit` pe care o
f`cu mototol [i i-o arunc` pe birou.
Apoi se \ntoarse pe c`lcâie [i se \ndrept` spre u[`.
– De ce femeile trebuie \ntotdeauna s` arunce cu
ceva, când nu le convine? \ntreb` el, râzând.
Singurul r`spuns pe care \l primi fu zgomotul u[ii
trântite.
Peter râse \n continuare, dar zâmbetul \i disp`ru
repede de pe fa]`. Summer era o actri]` pe cinste. {i
atunci de ce se sim]ea a[a de... prost?

*
* *

47
Summer mai b`u o cea[c` de cafea, ne[tiind ce s`
mai fac`. Singurul lucru de care avea chef era s` trag`
un pui de somn, cu Guin \n bra]e.
|ntinzându-se \n pat, Summer analiz` situa]ia. Peter
fusese un tic`los. Dar ea? Se purtase ca un copil
r`sf`]at.
Nu se mai gândi la nimic [i curând, a]ipi. La un
moment dat, fu trezit` de o b`taie u[oar` \n u[`. Se
ridic` din pat ame]it` de somn [i se duse s`-i deschid`
vecinei sale, Laura Kennedy.
– Vin, vin, morm`i ea.
Deschise u[a [i se trezi fa]` \n fa]` cu... Peter
Maxwell. Apari]ia lui total nea[teptat` \i t`ie
r`suflarea.
– Bun`, spuse Peter, privind admirativ c`ma[a ei
transparent` de noapte.
– Ce c`uta]i aici?
– Voiam s` discut`m ceva. Iart`-m` c` te-am trezit.
Pot reveni alt` dat`.
Nu p`rea deloc jenat c` o trezise. {i mai r`u, \[i
b`gase capul \n apartament [i studia cu neru[inare
interiorul.
– Hmmm, f`cu ea ne\ncrez`toare. A[tepta]i-m` \n
camera de zi pân` m`...

48
– |mbrac? complet` el din obi[nuin]`.
– Nu! Pân` m` schimb. M` vede]i cumva dezbr`cat`?
– Mda... Se pare c` \mi joac` imagina]ia feste, \i
f`cu el cu ochiul.
– Pofti]i, \l invit` ea \n apartament cu un gest
exagerat. Vin \n cinci minute.
Summer intr` \n dormitor [i trânti u[a dup` ea.

*
* *

Peter nu-[i amintea s` fi l`sat vreodat` o femeie s`


se duc` singur` \n dormitor. Ei bine, ziua aceea sosise.
Ei, dar Summer Gold nu era doar o fat` frumoas`.
|n primul rând, era fina lui Michael Lloyd. {i Peter se
\ndoia sincer c` [eful lui ar fi apreciat o leg`tur`
ocazional` \ntre ei doi.
Dar [i el se \ndoia c` ar putea avea o leg`tur`
ocazional` cu Summer. Se sim]eau bine \mpreun`, dar
erau lega]i \ntr-un fel mai profund.
Ochii ei! Asta era. Avea ni[te ochi ca ai bebelu[ilor.
Alba[tri, mari [i inocen]i. |i furau inima. Dar Peter nu
era preg`tit s`-[i lase inima furat`. Nici inima [i nici
alt` parte a trupului.

49
Se a[ez` pe canapeaua din camera de zi, privind \n
jur. Pisica persan` s`ri al`turi de el [i \ncepu s` toarc`
sub mângâierea lui. Când primise de la Lloyd adresa ei,
nu se a[teptase s-o g`seasc` tocmai aici. Locuia \ntr-un
cartier de case cu dou` etaje, apar]inând unor familii
din clasa de mijloc a societ`]ii.
Din câte \[i amintea el, când era mic`, Summer
locuise \ntr-un cartier de vile cu piscine, terenuri de
tenis, s`li de bal [i garaje pentru [ase ma[ini. Or, casa
aceasta abia dac` \nc`pea \ntr-o piscin`.
– V`d c` ai f`cut cuno[tin]` cu Guinevere, spuse
Summer intrând \n camera de zi.
– A[a se pare, spuse el, privind-o admirativ.
Era \mbr`cat` \ntr-un pulov`r galben, o pereche de
blugi, [i se machiase foarte pu]in. Cu toate astea, ar`ta
ca o p`pu[` de por]elan.
– Cu ce v` pot ajuta?
– Am venit s`-mi cer iertare, spuse el, dregându-[i glasul.
Nu obi[nuia s`-[i cear` scuze. De fapt rareori avea
motive s-o fac`, pentru c` nu prea \[i pierdea cump`tul.
Summer \l ascult` neclintit`.
– A[ vrea s-o lu`m de la \nceput, dac` mai vrei. D`-mi
ocazia s` te ascult din nou. Nu-]i promit c` voi semna
vreun contract, dar hai s` \ncerc`m.

50
– Domnule Maxwell...
– Spune-mi Peter.
– Peter, [opti ea, [i eu trebuie s`-mi cer scuze. Nu [tiu
ce a fost \n mintea mea când ]i-am \napoiat cartea de vizit`.
– Mi-ai \napoiat-o? Mi-ai dat cu ea \n cap! râse el.
– Nu vrei s` m` aju]i deloc, zâmbi ea. |mi pare r`u
c` m-am purtat copil`re[te.
– Scuzele sunt acceptate.
Peter se mir` de reac]iile lui. De ce era a[a de
dr`gu] [i prietenos? Poate din cauz` c` Summer era „o
dulcic` mic`”.
– Sincer s` fiu, continu` el, m` a[teptam s` te por]i
ca un copil r`sf`]at. Dar se pare c` m-am \n[elat. ~sta
nu pare un apartament de copil r`sf`]at.
– Nu-]i place?
– Ba da. Este intim [i cochet, dar nu se ridic` la
standardele din Beverly Hills. De ce nu ]i-ai cump`rat
ceva mai spa]ios?
– Nu mi-am permis.
– Poftim???
– Ai auzit bine, zâmbi ea.
– Pot s` te \ntreb de ce? Ai jucat banii la cazinou?
– Nu, râse ea. Nu m` atrag jocurile de noroc. I-am
depus \ntr-o banc`.

51
– {i tr`ie[ti din dobând`?
– Nu. Dobânda se duce la un institut de cercetare
a cancerului.
Dac` Peter ar fi fost un b`rbat care s` ro[easc`, cu
siguran]` ar fi ro[it \n acel moment. Gre[ise profund
\n privin]a lui Summer. Sau poate iar \l ducea de nas,
jucând rolul „s`racei fete bogate”.
– De ce? \ntreb` el, \ncercând s` nu-i arate cât de
impresionat era.
– Din dou` motive, spuse ea. |n primul rând, pen-
tru c` am v`zut cât r`u poate face o mo[tenire unui
tân`r. |i suge energia, f`cându-l s` se cread` invincibil.
|n loc s` mai munceasc`, meritându-[i pozi]ia, se
treze[te f`când pe [eful, \n fa]a unor oameni care au
avut ghinionul de a se na[te s`raci. Am considerat c`
banii mi-ar fi distrus motiva]ia, a[a c` m-am desco-
torosit de ei, temporar. Peste cincisprezece ani, voi
decide ce s` fac cu ei. Poate \i voi depune pentru
treizeci [i cinci de ani, pentru copiii mei! Sau poate
\mi voi face propriul meu studio de \nregistr`ri.
– {i al doilea motiov?
Summer \[i plec` prvirile \ntristat`.
– Banii mei poate vor ajuta ca oamenii s` nu-[i mai
priveasc` fiin]ele dragi murind.

52
– Summer?
– Da? \[i ridic` ea ochii tri[ti [i \nl`crima]i din
p`mânt.
– }i-e r`u?
– Iart`-m`. Iar m` port copil`re[e.
– Ba nu, spuse el, oferindu-i o batist` de hârtie.
– Mul]umesc, suspin` ea. Cred c` nici \ntr-o sut`
de ani nu voi putea uita suferin]ele tat`lui meu. Trei
ani l-a mâncat cancerul. {i eu nu puteam s` fac nimic
decât s` privesc. M` sim]eam disperat` [i neaju-
torat`.
– Unde era mama ta?
De obicei, Peter nu punea \ntreb`ri indiscrete. Dar
de data asta sim]ea nevoia s` afle.
– Asta este o alt` poveste. Am trecut prin clipe
grele, ca toat` lumea. |mi continuu via]a ca \nainte,
dar uneori, din senin, \mi amintesc [i asta m` termin`.
Oricum, spuse ea, rozându-[i o unghie, mul]umesc
pentru preocupare.
– Ai o lacrim` aici, spuse Peter, apropiindu-se de ea
[i atingându-i buzele cu un deget. {i aici.
La atingerea pielii ei fine, Peter \ncepu s` tremure,
pierzându-[i controlul. Summer \[i umezi buzele, \n
semn de invita]ie.

53
Peter se apropie mai tare de ea. Dorea s-o s`rute.
– Nu, murmur` ea.
– Nu, ce? zâmbi el.
– E[ti imposibil, râse ea printre lacrimi.
Peter \[i trecu degetele prin p`rul ei auriu,
\nl`turându-i cordelu]a care-i ]inea p`rul.
– Te cheam` Summer Gold din cauza p`rului, [opti
el. |]i ia ochii!
Se apropie din nou de buzele ei [i cu un gest
instinctiv, \[i lipi gura de a ei. {i nemaist`pânindu-se,
o lu` \n bra]e [i \ncepu s-o s`rute. Se sim]ea pierdut \n
ea, cu pieptul lipit de al ei, respirându-i suflarea de
m`r verde.
Nici o femeie nu-l purtase pe acele t`râmuri printr-un
singur s`rut. Nu [tia ce mai putea s` urmeze.
Din nefericire, nici nu afl`, pentru c` Summer se retrase.
– Nu! \l respinse ea.
– Uite, spuse el, oferindu-i cordelu]a c`zut` pe jos,
care-i ]inuse p`rul. De acum \ncolo m` voi ab]ine,
doar dac` \]i pui asta pe cap.
– Perfect, spuse ea pe un ton t`ios.
Ce o apucase? Chiar nu-i pl`cuse deloc s`rutul lui?
– Hei, te-am s`rutat. Ce ]i-am f`cut? A fost doar un
simplu s`rut [i nimic mai mult.

54
– Corect.
– Ei, dac` stau s` m` gândesc bine, nu a fost doar
un simplu s`rut. A fost cel mai minunat s`rut primit
sau dat din via]a mea.
Summer se \nro[i toat`. Dac` \n acel moment [i-ar
fi umezit din nou buzele, Peter nu s-ar mai fi oprit.
– |nc` pu]in [i ar fi trebuit s` aduci Garda Na]ional`
s` m` ia de pe tine.
Cuvintele acelea avur` efect pentru Summer, dar
Peter se \ntorsese cu spatele, distras de o b`taie \n u[`.
– Trebuie s` r`spund, [opti Summer. Este vecina
mea, Laura. Dar vreau s`-]i explic de ce m-a deranjat
c` m-ai s`rutat.
– S`-mi explici? Ce s`-mi explici? Nu ]i-a pl`cut [i
pace. Oricum, stai lini[tit` c` nu se va mai repeta.
– Perfect, spuse ea sup`rat`, \ndreptându-se spre
u[`.
Peter nu era convins c` nu avea s` se mai repete.
Abia a[tepta s` plece vecina ei, ca s` treac` la treab`.
– Domnule Finster? Ce surpriz`! Intra]i, v` rog.

55
Capitolul 4

Finster??? Ce c`uta Finster la Summer acas`?


Gelozia mu[c` din inima lui Peter. Ce gre[eal`
mare f`cuse, s`rutând-o pe Summer!
– Ar`]i bine, drag`, spuse Finster. Dar ce te-ai \nfo-
folit a[a? Trebuie s` vizit`m ni[te case de mod`.
Trebuie s` ar`]i cel pu]in la fel de sexy ca Madonna.
Peter le ascult` conversa]ia dezgustat. Cum putea o
fat` a[a de finu]` ca Summer s` se coboare la nivelul
lui Finster?
– Nu-mi plac hainele designerilor din ziua de azi,
spuse ea spre \ncântarea lui Peter.
– Serios? se mir` Finster pe un ton aproape intim.
P`cat. Ai un corp perfect pentru a[a ceva.

56
Insinuarea din vorbele lui Finster \l revolt` pe Peter.
Cum \ndr`znea nemernicul acela s` vorbeasc` a[a cu
Summer? |i venea s`-i dea un pumn \n fa]a lui de bul-dog.
Nu. Trebuia s` fie calm. Dac` Summer alesese s`
semneze un contract cu Finster nu putea s-o \ncurce.
– Te v`d \ntr-o rochie transparent`, str`lucitoare, pe
tocuri de doi’[pe, spuse Finster, apoi intr` \n camera de
zi cu dezinvoltur`. Hei! Maxwell! \l salut` el surprins.
Ce cau]i aici? Umbli dup` o a doua Angela Casablanca?
– }ine-]i gura, Finster, replic` el rece. |ntrebarea
este ce naiba cau]i tu aici!
– Am s`-i comunic ceva lui Summer, dac` e[ti a[a
de bun s` m` la[i.
– Pune-]i placa [i pleac` mai repede. Dac` nu-]i dai
seama, s` [tii c` ne-ai derajat.
– Ascult`-m`, Summer, \l ignor` Finster, vorbind
pe un ton intim. Hai s` mergem undeva, la un pahar.
Nu pot s` fac afaceri când sunt insultat.
Summer p`rea c` „un pahar” cu Finster era ultimul
lucru pe care [i-l dorea.
– Nu, domnule Finster, spuse ea. Pute]i s`-mi
spune]i tot ce dori]i \n prezen]a lui Peter. Nu am nimic
s`-i ascund. Suntem... prieteni.
Peter se sim]i flatat [i u[urat.

57
– Bun, spuse Finster, [tergându-[i palmele pline de
sudoare pe pantaloni, cum dore[ti, dar... S` fiu sincer,
e[ti cam dur`. M` refer la cântat.
– Lua]i loc, spuse Summer, a[ezându-se pe bra]ul
canapelei, al`turi de Peter, [i spune]i-mi ce dori]i.
Dup` p`rerea lui Peter, Summer era o femeie
sigur` pe ea, care ar fi putut s` fac` [i singur` fa]`
situa]iei. |ntr-un fel, era mândru de ea.
– Spune-mi Johnny. Dup` cum ziceam, vocea ta
este cam dur`, aspr`, neantrenat`. Dar ai calit`]i spe-
ciale. Am convins compania la care lucrez s` semneze
un contract cu tine.
– {i? \ntreb` ea rece.
– Vrei s` semn`m?
– Uite ce e, Finster, spuse Peter ridicându-se \n
picioare. Nu semna]i nimic. Summer \mi apar]ine \n
exclusivitate.
O privi pe Summer, \ncercând s`-i ghiceasc`
reac]ia. |n loc s` fie fericit`, p`rea \nfuriat`. Ce naiba
voia femeia asta?
Ochii celor doi se a]intir` ner`bd`tori asupra ei.
Parc` erau doi rivali care se b`teau pentru favorurile ei.
– |n primul rând vreau s` v` spun c` m` simt
asaltat`.

58
– Serios? \ntreb` Peter.
– {i \n al doilea rând, continu` ea vizibil enervat`,
nu v` apar]in. Nici unuia dintre voi. Din nici un punct
de vedere. Din contr`. {i asta s` v` fie clar de la
\nceput! Oricum, mai degrab` a[ semna cu domnul
Finster, pentru c` el cel pu]in a stat s` m` asculte. Dar
pân` s` m` hot`r`sc, a[ vrea s` pleca]i. Amândoi!
– Nu plec pân` nu pleac` [i el, spuse Peter, \ncru-
ci[ându-[i bra]ele.
Ce se petrecea cu el? Voia s` plece, dar o for]`
nev`zut` \l ]inea \n loc. {i \i mai punea [i cuvinte \n
gur`!
– }ine cartea mea de vizit`, spuse Finster. S` m`
suni când te sim]i preg`tit` s` discut`m \n am`nunt
problema. {i acum, scuz`-m`, dar m` v`d nevoit s`
plec.
– O s` discuta]i problema \n am`nunt peste
cadavrul meu! strig` Peter dup` ce Finster disp`ru.
– Ce te-a apucat, Peter? Te por]i ca un b`rbat gelos.
Nu pricep...
– Nu te flata singur`. |ncercam s` te ajut. Nu vreau
s` sfâr[e[ti \n patul lui Finster.
– De asta \mi oferi un contract f`r` s` m` fi ascul-
tat? Ca s` m` aju]i? Ie[i afar`! [uier` ea. Acum!

59
Peter se lupt` cu sentimentul ridicol c` ar fi vrut s-o
ia \n bra]e, dar \i ascult` ordinul.
Summer trânti u[a \n urma lui [i se pr`bu[i \n pat
plângând.

*
* *

Summer se trezi din cauza telefonului, la ora opt


diminea]a. Niciodat` nu dormise a[a de mult.
– Alo? murmur` ea somnoroas`.
– Bun`.
– Peter?
– Nimeni altul.
– De ce m-ai sunat?
– Voiam s` [tiu dac` te-a mai vizitat Finster dup` ce
am plecat eu.
Ce tupeu avea!
– Nu te prive[te, morm`i ea.
– Ba tot ce ]ine de tine m` prive[te, spuse el pe un
ton posesiv, care-i \nfior` [ira spin`rii.
– Serios? {i de ce, m` rog?
Peter morm`i ceva la cap`tul cel`lat al firului. Se
vedea c` nu avea o explica]ie bun`.

60
– Din cauza lui Michael Lloyd, spuse el, \n sfâr[it.
|mi taie capul dac` p`]e[ti ceva.
– De când ]i-e ]ie fric` de Michael Lloyd? {tim
amândoi c` este un bonom.
– Poate cu tine este un bonom. Dar eu l-am v`zut
cu ochii mei sfâ[iind o...
– O halc` de carne? complet` Summer amuzat`. De
ce nu-mi spui adev`ratul motiv pentru care m` vrei la
distan]` de Finster?
– Dar ]i-am spus! zise el exasperat.
– Nu cred.
– Spune-mi tu atunci, c` eu nu [tiu.
– Poate pentru c` e[ti gelos.
Summer era convins` c` nu acela era adev`ratul
motiv. Dar voia s`-l vad` cum reac]iona. Era rândul ei
s`-l tachineze.
– Nu sunt gelos! se ap`r` el. Summer, te rog fru-
mos s` m` ascul]i. Nu-l l`sa pe Finster s` se apropie de
tine. Spre binele t`u \]i spun.
– Dac` [i el \mi spune acela[i lucru despre tine?
\ntreb` ea, \ntinzându-se lene[ \ntre a[ternuturile
calde. Pe cine s` cred?
– Pe mine!
– De ce?

61
– Pentru c` m` cuno[ti.
– Dar [i pe el \l cunosc.
– Pe mine m` cuno[ti mai bine!
– Tot ce [tiu despre tine este c` acum mu[ti, acum
m` s`ru]i. Finster este mai diplomat.
– Finster diplomat???
– Ce te miri? Mi-a f`cut onoarea de a m` asculta
cum cânt.
– {i eu o s` fac la fel.
– Serios? \ntreb` ea pe un ton fals inocent.
– Da! spuse el cu adev`rat exasperat.
– Nu te mai cred... spuse ea pe un ton cântat.
– M` la[i? Te rog, Summer.
– Hai, Peter, [tiu c` e[ti mai bun decât Finster.
Orice femeie \ntreag` la minte [i-ar da seama. Totu[i,
mul]umesc pentru sfat. Cu ce te mai pot ajuta?
– Cu un singur lucru.
– Te ascult.
– {tiu c` e[ti \nc` \n pat, spuse el pe un ton sen-
zual. Ce por]i?
Summer \[i privi c`ma[a de noapte, care i se ridi-
case pe coapse, pân` sus.
– Poftim? Nu te aud. Summer?
{i auzi tonul.

62
*
* *

Ce se petrecea cu el?
Formase num`rul de telefon \mpotriva voin]ei lui.
{i apoi, c`utase cu disperare un motiv pe care s`-l
invoce. {i, mai r`u, se f`cuse de râs. Summer \l tachi-
nase cu dezinvoltur`. Se dovedise capabil` s`
controleze discu]ia. |i sim]ise vulnerabilitatea. Pur [i
simplu \l jucase pe degete.
{i el, ca s` ias` basma curat`, o d`duse \n bar` la
sfâr[it, \ncercând s` glumeasc` pe seama ei. Mai \n
glum`, mai \n serios, era interesat s` afle ce purta
Summer \n pat. Avea oare aceea[i c`m`[u]` \n care
o surprinsese când venise la ea acas`, pe nea[tep-
tate?
Summer era o femie frumoas` [i cu sim]ul umoru-
lui, fascinant` chiar, [i merita un b`rbat pe m`sur`.
Dar el nu era disponibil. Adic` nu voia s` fie. Pentru c`
nu era de lemn. Nimeni nu putea fi imun la farmecele
lui Summer.
|n seara aceea, la ora opt, Summer urma s` ]in` un
spectacol pe scena de la Sugar Snack. Gândul de a o
putea vedea din nou era tentant, dar trebuia s` par`

63
deta[at. |i promisese c` o va asculta, dar poate peste câte-
va s`pt`mâni. Nu era cazul s`-i arate cât de ner`bd`tor era.
Dar veni ora cinci, [ase [i apoi [apte, [i Peter sim]i c`-[i
pierde r`bdarea. La ora [apte [i un sfert cifrele con-
tractelor pe care se uita \ncepur` s`-i joace sub ochi. La
ora [apte [i jum`tate deja [i-o \nchipuia pe Summer
unduindu-se \n ritmul muzicii. La opt f`r` un sfert, se sui
\n Mustangul sport [i se \ndrept` glon] spre Sugar Snack.
Se a[ez` strategic \n col]ul lui \ntunecos [i
comand` un whisky dublu. Sugar ap`ru pe scen`, cu
obi[nuita introducere:
– |n seara aceasta, am pl`cerea de a v` prezenta pe
favorita dumneavostr`, unica [i inegalabila...
domni[oar` Summer Gold!
{i la fel ca data trecut`, lumea \ncepu s` aplaude
frenetic, ova]ionând, când Summer \[i f`cu apari]ia
str`lucitoare, \ntr-o rochie de satin negru.
De data asta p`rea o femeie sofisticat`, matur` [i
plin` de mistere, mult diferit` de acea Summer \n
blugi [i pulov`r.
– Bun` seara, salut` ea audien]a, cu o voce sen-
zual`. M-am gândit mult la dragoste \n ultimul timp,
\ncepu ea.
Lumea \ncepu din nou s` aplaude.

64
– {i de aceea, am ales pentru seara aceasta un
blues, apar]inând lui Billie Holliday.
Pianistul cânt` primele acorduri [i Summer \ncepu
s` danseze din [olduri languros. Curbele trupului ei
r`spundeau ritmurilor.
Finster \i sim]ise bine asprimea vocii. Dar cu pu]in
exerci]iu, putea deveni foarte limpede. Oricum, avea o
profunzime aparte.
Summer termin` cântecul cu not` lung`, \nchizând
ochii, transportat` \ntr-o lume numai de ea [tiut`, dar
sim]it` de cei din jur. Avea talent de vedet`.
Lumea izbucni \n aplauze furtunoase. Zâmbind,
Summer le mul]umi, c`utând parc` pe cineva \n
mul]ime.
Peter se sim]i cople[it de gelozie. Dup` cine se uita
Summer? Dup` Finster?
– V` mul]umesc. Sper c` v-a pl`cut muzica incom-
parabilei Billie Holliday. Eu o ador nu numai pentru
vocea ei bogat`, dar [i pentru faptul c` este o femeie
care [tie ce vrea [i nu se las` niciodat` \nvins`.
Urm` un nou ropot de aplauze.
– Acum, continu` ea, dup` ce zgomotul de
stinse, a[ vrea s` v` cânt o melodie proprie, „Poate”,
zâmbi ea.

65
Lumea \ncepu s` râd`, amuzat` de umorul ei, [i o
aplaud` din nou.
– {ti]i, continu` ea serios, l-am a[teptat o via]` pe
b`rbatul perfect, prin]ul \n armur` str`lucitoare, care
s` m` salveze din turnul meu de singur`tate. |nc` nu
a venit, dar „Poate”...
Pianistul \ncepu acordurile unei melodii lente [i
Summer cânt`:
– Poate... poate-ntr-o zi... tu vei veni... la mine.
Poate... poate c-atunci...
Peter hot`r\. Summer avea voce [i abilit`]i de com-
pozitoare. Toate acestea, a[ezate \ntr-o form`
potrivit`, erau o adev`rat` min` de aur.
Dar, din p`cate, afaceristul Peter fu cople[it de
b`rbatul din el, fascinat de magia pe care o producea
Summer pe scen`. Muzica [i apari]ia ei aprinseser` \n
inima lui un foc mistuitor.

66
Capitolul 3

– Doamnelor [i domnilor, v` mul]umesc [i v`


doresc o sear` pl`cut` \n continuare, spuse Summer
\n ropotul aplauzelor admiratorilor.
|n acel club mic, dar select, lumea p`rea s`-i
m`nânce din palm`.
Summer privi prin mul]ime cu disperare. Nu-l
vedea deloc pe Peter. {tia c` era acolo, undeva. |l
sim]ea, dar nu-l vedea. Imagina]ia \i juca feste din
nou?
Salut` \nc` o dat` mul]imea [i p`r`si scena, \ndrep-
tându-se spre cabin`. |nc`perea micu]` era plin` de
haine aruncate care-ncotro, iar pe m`su]a cu farduri,
printre zeci de nimicuri femeie[ti, cineva \i pusese o
vaz` cu trandafiri ro[ii.

67
Inima \ncepu s`-i bat` puternic. Dac` erau de la
Peter, asta \nsemna c` sentimentele ei \nc` func]ionau
bine. Peter \i urm`rise spectacolul!
De mic`, \ncercând s` evadeze din cotidianul \nne-
gurat de certurile p`rin]ilor, citea pove[ti cu cavaleri
\n armuri, care salvau prin]ese frumoase. De
paisprezece ani \[i a[teptase cavalerul [i se p`rea c`
acum, el era foarte aproape.
Dar asta era o prostie. Summer lu` plicul roz spri-
jinit de vaz`. Peter nu era cavalerul ei. Nu avea nici un
pic de maniere.
„ Hai s` trecem la treab`. J.F.”
Finster! Summer se sim]i dezam`git` [i \ntristat`.
Brusc \[i dori s` fie acas`, s` fac` o baie fierbinte [i s`
se culce cu Guin \n bra]e.
Gr`bit` \[i adun` lucrurile, \[i arunc` o hain` peste
rochia de satin [i ie[i \n strad`. Parcarea, de obicei
plin`, se golise dup` spectacolul ei [i era scufundat` \n
\ntuneric. Becurile care o luminau se arseser`.
Summer \[i parcase ma[ina undeva mai departe, \n
spa]iul destinat clien]ilor, nemaig`sind loc de parcare la
ora când sosise la club. Trecu \n grab` pe lâng` un Cadillac
argintiu [i un Ferarri ro[u F50, când auzi un fo[net ciudat.
|nfrigurat` [i \nfrico[at`, gr`bi ritmul pa[ilor.

68
Se gândi un moment s` se \ntoarc`, dar cât mai era
pân` la ma[ina ei? Câ]iva metri. A[a c` o lu` la fug`,
f`când un zgomot infernal cu tocurile ei \nalte prin
parcarea pustie.
Ajunse gâfâind de oboseal` [i emo]ie la ma[in`, [i
cu mâini tremurânde, c`ut` prin po[et` cheile. |ntot-
deauna când avea nevoie de ele nu le g`sea.
|[i ]inu o clip` respira]ia, cu senza]ia ciudat` c`
cineva o urm`rise. Apoi râse \ncet de prostia ei. Cine
putea s` fie la ora aceea \n parcarea lui Sugar?
{i \n urm`torul moment se sim]i prins` de mâini de
la spate [i imobilizat`.
– Taci [i f` ce-]i spun, dac` vrei s` nu p`]e[ti nimic,
\i [opti o voce r`gu[it` de b`rbat.
Doamne! Nu i se \nâmpla ei asta! Tr`ia un co[mar.
Ce voia omul acela de la ea? S-o tâlh`reasc`? S-o vio-
leze? S-o ucid`?
Disperat`, privi \n jur, c`utând o cale de salvare. Avea
\n geant` un spray paralizant [i \i p`rea r`u c` nu-l
scosese din timp.
Spre mare ei bucurie v`zu pe cineva ie[ind de la
Sugar Snack [i intrând \n parcare. P`rea a fi un b`rbat
masiv. Cum s`-i atrag` aten]ia? Dac` pleca f`r` s-o
vad`?

69
– {[[, [opti atacatorul, \mpingându-i lama unui
cu]it rece \n spate.
B`rbatul se apropie mai tare de ei, dar din cauza
\ntunericului se putea s` nu-i vad`. Trebuia s` fac`
ceva. Acum sau niciodat`.
Disperat`, d`du un picior cu toat` puterea \n
ma[in`. P`cat c` nu avea alarm`, pentru c` izbitura
aceea, de[i \i atr`sese aten]ia str`inului, \l \nfuriase
mai tare pe atacator, care \n loc s-o elibereze speriat,
o strânse mai tare de mâini.
Str`inul se opri o clip` ezitant, apoi \[i deschise
repede ma[ina [i porni motorul. Summer se \ncord`.
Atacatorul respir` u[urat, iar apoi o lovi puternic cu
pumnul \n ceaf`.
|n acel moment se f`cu \ntuneric [i Summer c`zu
pe asfalt, lovindu-se cu capul de ma[in`.
|[i reveni câteva minute sau secunde mai târziu [i
v`zu la câ]iva metri distan]` dou` siluete luptându-se.
Atacatorul [i cineva. Gr`bit`, dar \nc` ame]it`,
Summer \[i scoase sprayul paralizant din po[et`. Ar fi
vrut s` intervin` [i ea, dar nu reu[ea s` deosebeasc` pe
atacator de salvator.
La un moment dat, unul din ei c`zu pe jos [i
ridicându-se, o lu` la fug`, disp`rând \n noapte.

70
Summer reac]ion`, \ndreptând sprayul spre fa]a
b`rbatului care se apropia de ea.
– A[a \mi mul]ume[ti? se auzi glasul lui Peter
Maxwell.

*
* *

Summer se trezi \ntins` pe spate pe asfaltul rece.


Peter \i ]inea capul, privind-o \ngrijorat [i \i f`cea vânt
cu mâna.
– Summer? [opti Peter cu voce gâtuit`. Cum te
sim]i? }i-e mai bine?
– Da... Ce s-a \ntâmplat?
– Ai le[inat, zâmbi el u[urat. Te sim]i bine? E[ti
sigur`?
– |ncep s`-mi revin.
Summer zâmbi. Lui Peter \i p`sa. Asta era foarte
important. Aproape c` nici nu mai sim]ea durerea.
– Sunt a[a de... fericit` c` te v`d!
– Mi-am cam ie[it din form`. De mult nu am mai
salvat pe cineva, glumi el.
– |]i mul]umesc din suflet c` m-ai salvat, spuse
Summer cu lacrimi \n ochi. Te-ai luptat pentru mine

71
ca un adev`rat erou. Nu [tiu de unde a ap`rut bandi-
tul acela. Nu [tiu ce putea s` se \ntâmple dac` nu
ap`reai la timp.
– Dar am ap`rut [i nu ai p`]it nimic, Slav`
Domnului!
– M-a lovit \n ceaf` când am dat cu piciorul \n
ma[in` ca s`-]i atrag aten]ia. Am le[inat [i când mi-am
revenit, deja ap`ruse[i.
– Te doare capul?
– Nu.
– |]i promit c` nu voi mai l`sa pe nimeni s` te
r`neasc`, spuse Peter.
Summer \nchise ochii nevenindu-i s` cread`. Tot
r`ul mergea spre bine. Fusese atacat`, dar cu ocazia
asta descoperise c` lui Peter \i p`sa.
Cavalerul ei \n armur` ap`ruse s-o salveze!
Era a[a de fericit`. St`tea \n bra]ele lui Peter [i nu
voia s` se mai ridice de acolo. Asfaltul rece p`rea cel
mai confortabil pat din lume.
|ntinse mâna ca s`-l mângâie pe umeri, dar Peter se
strâmb` de durere.
– Ce ai? E[ti lovit?
|n acel moment v`zu c`ma[a lui alb` p`tat` cu ceva
negru. Sânge!

72
– Doamne! E[ti r`nit!
– Nu-i nimic, \ncerc` el s-o lini[teasc`. Este doar o
zgârietur`. Nu te \ngrijora.
– Ce zgârietur`? Parc` ai fi \njunghiat! Las`-m` s`
v`d cum arat`.
– Pân` m` \nsor, trece, glumi el.
Cu mâini tremurânde, Summer \i desf`cu c`ma[a,
\ncercând s` ignore c`ldura emanat` de trupul lui.
– S-ar putea s` te doar`, \l avertiz` ea. Materialul
s-a lipit de ran`.
– Ahh!
– Iart`-m`.
– Nu-i nimic.
– Arat` cam r`u, spuse ea, [tergându-l atent` \n jur.
Dar nu este adânc`. Nu cred c` ai nevoie de copci. Dar
ar trebui dezinfectat` rana.
– Nu vreau s` m` duc la spitalul urgen]`.
– Parc` ai fi copil.
Summer \l \n]elegea. Ziari[tii ar afla repede
vestea [i o apari]ie pe prima pagin` a lui Peter
Maxwell implicat \ntr-un jaf, nu era tocmai un lucru
pl`cut.
– Dar nu este nevoie s` ajungi la spital. Vino la
mine acas`. |]i dezinfectez eu rana.

73
– Mul]umesc, spuse el, acceptând propunerea. De obi-
cei nu-mi place s` m` conduc` cineva, dar \n cazul `sta...
Summer zâmbi. Texanul din Peter \[i spunea
cuvântul. Era un b`rbat independent. Cavalerul ei era
un cow-boy. {i asta n-o deranja deloc.
– Ar trebui s` facem un raport la poli]ie, suger` ea.
– Am un prieten care se va ocupa de asta. O s`-l
sun de la tine.

*
* *

Peter se a[ez` pe un scaun \n buc`t`ria lui


Summer, cu Guin \n bra]e. De obicei, pisica lui
Summer era s`lbatic`, dar cu Peter se \mprietenise
imediat. Era dragoste la prima vedere.
– |mi place pisica ta. Este inteligent`, spuse el.
Cred c` de asta m` place.
– Las` pisica. Ia medicamentele astea, spuse ea
\ntinzându-i trei pastile [i un pahar cu ap`. Sunt anal-
gezice, antipiretice [i antiinflamatorii.
– M-a[ fi descurcat mai bine cu un pahar de whisky.
– Alcoolul cu aspirina nu merg \mpreun`, spuse
Summer, evitându-i privirea senzual`.

74
– E[ti greu de convins, spuse Peter.
Summer a[ez` pe mas` un lighean cu ap` fierbinte,
ni[te bandaje sterile [i dezinfectant.
Peter o privi surprins. De unde se pricepea ea a[a
de bine la primul ajutor?
– Hai, texane, fii curajos [i d`-]i c`ma[a jos.
– Bine. M` las pe mâna ta.
Cu mâini tremurânde, Summer \i desf`cu c`ma[a,
dezvelindu-i rana. |nmuie o bucat` de bandaj \n ap`
[i \ncepu s` spele locul, cu mi[c`ri domoale. Când
Peter se strâmba de durere, Summer tres`rea. Dar
atingerea mâinilor ei era ca o binecuvântare. Se pri-
cepea.
– S` nu-mi spui c` te doare mai tare decât pe mine,
o tachin` el.
– Probabil c` nu, râse ea, \nmuind o bucat` de
bandaj \n dezinfectant.
– Sincer s` fiu, spuse el strângând din din]i \n
momentul \n care Summer \i tampon` rana, nu am
mai suportat asemenea dureri de mult.
– Asta drept r`zbunare c` ai refuzat s` m` ascul]i de
la \nceput, se strâmb` ea.
Dup` ce dezinfect` locul, \ncepu s`-l panseze. Se
retrase doi pa[i \napoi, privindu-[i opera cu \ncântare.

75
– Gata, spuse ea satisf`cut`.
Peter [i-ar fi dorit s-o vad` satisf`cut` din alte
motive. Dar asta se numea imagina]ie bolnav`.
– O s`-]i caut o c`ma[` mai mare de-a mea. Sper s`
te cuprind`, spuse ea, privindu-i umerii largi.
Peter sim]i nevoia s-o ia \n bra]e [i s` se du` cu ea
\n dormitor. Dar [i asta era o prostie. |n primul rând
pentru c` rana l-ar fi durut insuportabil. Poate dac`
nu era r`nit...
Summer \[i mu[c` u[or buza de jos. Doamne! Dac` mai
f`cea asta o dat`, Peter trecea peste durere, peste tot [i...
– M` duc s`-]i caut ceva cu care s` te acoperi.
Summer plec`, l`sându-l cu Guin \n bra]e, care
p`rea c` se afla \n raiul pisicilor.
Peter o mângâie [i pisica \ncepu s` toarc`. Oare a[a
ar fi reac]ionat [i Summer? Se spunea c` animalele
seam`n` cu st`pânii. {i-ar fi dorit ca Summer s` toarc`
sub mâinile lui.
Aceasta se \ntoarse peste câteva minute, \mbr`cat`
\n blugi [i tricou. }inuta ei era simpl`, dar o prindea
a[a de bine. Era natural` [i totu[i sofisticat`. |i \ntinse
o c`ma[` gri.
– Uite, pune-]i asta. Cred c` reu[e[te s`-]i
cuprind`...

76
– Ce? \ntreb` el cu o sclipire de amuzament \n priviri.
– P`i...
– Pieptul meu mare [i impresionant? o tachin` el.
– M` rog. Hai s` te ajut. Nu [tiu dac`-]i vei mai
putea ridica bra]ul câteva zile. R`nile de la umeri sunt
dificile. Se pot deschide u[or.
– S` \n]eleg c` vei fi infirmiera mea \n urm`toarele zile?
– Fii cuminte.
– E[ti irezistibil`, [tiai?
Summer se strâmb` la el. Iar o tachina.
– Cu mine, \ns`, ]i-ai g`sit na[ul.
– Hai, taci [i ajut`-m` pu]in, spuse ea, \ncercând s`-i
bage mâna r`nit` prin mânec`.
– Iart`-m`, dar nu m` pot ab]ine.
– Gata. Te-am \mbr`cat, spuse ea, mul]umit`.
– Mie nu-mi convine, zâmbi el.
Summer \l privi dojenitor.
– Ascult`-m`. Hai s` fim serio[i un minut.
– Nu pot, spuse Peter.
Summer \i arunc` o privire ucig`toare.
– Bine, must`ci el. Spune.
– Vreau s`-]i mul]umesc pentru c` m-ai salvat,
spuse ea, dregându-[i glasul. Nici nu-mi pot exprima
recuno[tin]a.

77
– Mi-ai mai mul]umit. M` bucur c` am ajuns la timp
s` te salvez.
– Nici nu vreau s` m` gândesc ce s-ar fi \ntâmplat
dac`...
– Nici eu.
– Parcarea era pustie [i \ntunecat`.
– O s` discut personal cu Sugar despre asta.
– Credeam c` mi-am ratat [ansa.
– Ce vrei s` spui?
– |nainte s` apari, a ie[it cineva din club [i am
reu[it s`-i atrag aten]ia, dar s-a speriat [i a fugit. {i
ho]ul s-a r`zbunat pe mine [i m-a lovit \n ceaf`. A[a am
le[inat.
– Am v`zut [i eu asta.
– Serios?
– Da. Am v`zut totul de la \nceput. Dar credeam c`
ho]ul are o arm` [i a[teptam momentul potrivit s`
intervin. Apoi l-am v`zut [i eu pe b`rbatul acela care a
ie[it din club. Mi-e team` c`...
– Spune, Peter. Ce e?
– Sunt convins c` era Finster.
– Nu se poate!
Peter se \ntreb` de ce era Summer a[a de sigur`. De
ce nu-l credea? Doar \l v`zuse pe Finster cu ochii lui!

78
– Ba da, Summer, oft` Peter. El era.
– Peter, [tiu c` Finster nu este cea mai dr`gu]` per-
soan` din lume, dar nu cred c` ar fi \n stare de a[a ceva.
– Ba da, Summer, spuse el cu pasiune.
– Nu [tiu ce s` spun...
– De ce \i iei ap`rarea?
– Dar nu-i iau ap`rarea. Sunt n`ucit`. Cred c` fap-
tul c`-l ur`[ti te face s` crezi asta.
– Poate c` ai dreptate. Dar stai pu]in [i gânde[te-te.
Chiar nu ar fi \n stare Finster de a[a ceva? }i-am mai
spus s` fii atent` cu el. Te po]i a[tepta la orice din
partea lui.
– Nu [tiu ce s` spun. |l cunosc, m` cunoa[te...
Realitatea era c` Summer iubea prea mult fiin]a
uman` [i \ncerca s`-i dea fiec`reia \nc` o [ans`.
Considera omul ca având un fundament bun. Trebuia
s` treac` prin multe experien]e nepl`cute ca s`-l
desconsidere, [i atunci când o f`cea era definitiv.
– M` uime[ti \n fiecare zi, Summer. Ar`]i ca un
fotomodel, dar te \mbraci ca o c`lug`ri]`. Ai mo[tenit
o avere, dar ai renun]at la ea. Ai avut o copil`rie difi-
cil` [i totu[i vezi lumea \n roz. E[ti o starlet`, dar crezi
\n cavaleri \n armur`. {tii, Summer, uneori mi se pare
c` te por]i ca o martir`.

79
– De fapt, spuse ea, sunt asistent` medical`.
– Poftim? f`cu el ochii mari. Ai mil` de inima mea.
Repet`, te rog. Ce ai spus?
– M-ai auzit bine.
– Asistent`...?
– Corect!
– Este o profesie nobil` [i trebuie s` recunosc c` sunt
impresionat. Explic`-mi, mai exact ce f`ceai ca asistent`?
– Asistenta medical` este mai mult decât o infirmi-
er`. Face injec]ii, prescrie medicamente u[oare...
– Asta explic`...
Summer era cea mai misterioas` fiin]` pe care o
\ntâlnise \n via]a lui.
– De ce ai ales tocmai meseria asta? De ce nu te-ai
axat numai pe muzic`?
– Nu [tiam sigur c` voi face o carier` muzical`. |mi
era team`. |mi trebuia o meserie mai serioas`.
– Ai lucrat ca asistent`?
– Da. {i \nc` o mai fac.
– Când mai ai timp?
– Deocamdat` mi-am luat un concediu f`r` plat`
de [ase luni, ca s` am timp s` m` concentrez asupra
carierei de cânt`rea]`. Dac` reu[esc, poate voi renun]a
la slujba asta.

80
– Unde lucrezi?
– La Spitalul Memorial Barton de Boli Canceroase.
– Cred c` mediul este destul de stresant.
– |mi aduce satisfac]ii din anumite puncte de vedere.
Buzele lui Summer tremurau [i Peter ar fi dat orice
s` le s`rute.
Dar se trase \napoi [i \ntreb`:
– De ce tocmai asistent`?
– Dup` suferin]ele \ndurate al`turi de tat`l meu,
am c`p`tat experien]a [i curajul necesare \n aceast`
profesie. Când tat`l meu s-a \mboln`vit, mi-am dat
seama cât de insensibili pot fi uneori medicii [i asis-
ten]ii. Am vrut s`-i ajut pe cei care nu au \n momentele
de suferin]` al`turi de ei o familie sau ni[te prieteni.
– Dar de ce nu te-ai f`cut medic?
– M-am gândit [i la asta. Majoritatea asisten]ilor
devin doctori.
– Mai [tie cineva cu ce te ocupi \n realitate?
– Nu cred. Nimeni nu s-a deranjat s` m` \ntrebe. Dar
Michael Lloyd ]i-ar fi spus, dac` te-ar fi interesat. Cred c`
b`nuiai, ca [i ceilal]i, c` tr`iesc lini[tit` din mo[tenire.
– Ah! M-ai atins. Dar ai dreptate. Te-am subestimat
de multe ori. Summer Gold, cred c` a sosit timpul s`
renun]i la slujba ta.

81
– Poftim? fu rândul ei s` se mire.
|l privi cu ochi mari [i inocen]i, plini de uimire,
ne\ncrez`tori.
– E[ti o cânt`rea]` talentat` [i o compozitoare pe
m`sur`. E[ti n`scut` s` fii o stea. Afaceristul Peter a
sim]it-o [i Gold Star ar fi onorat s` semneze pentru tine.
– Serios??? spuse ea s`rind \n sus de bucurie.
– Foarte serios!
– Vai, Peter, spuse ea, s`rindu-i \n bra]e. |]i
mul]umesc din suflet.
|ntr-o singur` secund`, Peter se sim]i transportat \n
\mbr`]i[area ei spre alt` lume. Mâinile ei fragile se
ag`]aser` de gâtul lui. Sânii ei rotunzi i se striviser` de
piept. Iar pielea fin` i se freca de a lui.
Trupurile lor se relaxar` [i ei doi se privir` \n ochi.
Era a[a de frumoas` [i inocent`.
Dar \n acel moment, Peter o v`zu pe Angela. {i ea
p`rea la fel de inocent`. Ochii ei frumo[i \l vr`jiser`
atunci, [i semnase cu ea un contract, iar apoi o luase de
nevast`. Abia acum \[i d`dea seama c` n-o iubise nicio-
dat`. Cu toate astea, desp`r]irea de ea \i frânsese inima.
Bine m`car c` \n cazul lui Summer [tia c` nu era
vorba de dragoste. |i oferea un contract pentru c` [tia
c` \l merit`. Un contract [i nimic mai mult.

82
– Ascult`-m`, Summer, spuse el, \mpingând-o u[or
din bra]e. Nu neg c` m` simt atras de tine. Dar amân-
doi [tim c` asta nu poate dura. |n schimb, afacerile pot
merge bine dac` sunt conduse cum trebuie. Dac` vom
lucra \mpreun`, ar fi bine s` stabilim de la \nceput ter-
menii. Rela]ia noastr` va fi strict profesional`.
– Sigur, spuse Summer v`dit dezam`git`.
– O s`-l sun pe ofi]erul Adler ca s` d`m o
declara]ie.
– Sigur, spuse ea automat.
– {i \n noaptea asta voi dormi pe canapeaua ta.
Având \n vedere evenimentele prin care ai trecut, pre-
supun c` nu ai vrea s` stai singur`.
– Nu-]i face griji pentru mine. M-am obi[nuit s` fiu
singur`. O s` te conduc eu acas` cu ma[ina.
– Cum s` m` conduci cu ma[ina? A[a de târziu? Nici
nu m` gândesc.
– Atunci voi chema un taxi. Sau te conduce ofi]erul
Adler.
Peter o privi [i se trezi \n fa]a unui zid.

83
Capitolul 6

Cincisprezece minute stânjenitoare mai târziu,


Dale Adler, prietenul lui Peter, sosi \mpreun` cu
partenerul s`u. Luar` declara]ii [i le promiser` c` \l
vor interoga pe Finster [i c` vor face tot posibilul s`-l
g`seasc` pe tâlhar.
Apoi, Peter \l rug` pe Adler s`-l duc` acas`. Cei
trei plecar` \nainte ca Summer s`-[i ia bine la
revedere.
Trezindu-se singur`, \ncepu s` se gândeasc` la
situa]ie. Cavalerul ei \n armur` ap`ruse, dar ezita s-o
salveze. {tia c` era ceva care-l re]inea. Se s`rutaser`, se
strânseser` \n bra]e, se sim]eau bine \mpreun`, dar
Peter tot d`dea \napoi.

84
|i spusese c` nu voia s` amestece afacerile cu
pl`cearea. Bun. Cu asta era de acord. Nici o problem`.
Va g`si alt` cas` de \nregistr`ri. Pentru c` Summer [i-l
dorea pe Peter – omul, mai mult decât pe Peter – pro-
duc`torul.
Pentru prima oar` \n via]`, era \ndr`gostit`.

*
* *

|n diminea]a urm`toare, Summer se trezi devreme


[i \ncepu s` se g`teasc` de parc` mergea la o \ntâlnire
de afaceri. Dup` ce se \mbr`c` \ntr-un costum sobru,
\[i puse o pereche de cercei cu perle veritabile, pe care
i-i d`ruise tat`l ei cu pu]in timp \nainte s` moar`.
„A[ fi vrut ca via]a ta s` fie perfect` a[a cum sunt
aceste perle”, \i spusese el. Tat`l ei se sim]ise vinovat
pentru nop]ile de singur`tate, pentru certurile din
cas` [i pentru moartea misterioas` a mamei ei, \nainte
ca Summer s` \mplineasc` zece ani. Dar ea sim]ea c`
nu avea de ce s`-l ierte. Tat`l ei o iubise mult [i nu
gre[ise cu nimic fa]` de ea.
|[i pusese cercei cu speran]a c` va c`p`ta mai mult`
\ncredere \n sine.

85
Summer parc` ma[ina \n fa]a cl`dirii impun`toare
a KCA Entertainment. Gold City era mai mic`, dar mai
cochet`. KCA voia s` impun` prin grandoare.
Intr` \n biroul lui Finster, \ntrebându-se dac` el fusese
b`rbatul care fugise din parcare cu o sear` \nainte.
– Ce pl`cere, spuse Finster surprins. Ia loc.
Summer se a[ez` pe o canapea de piele, care se afla
\ntr-un col] al biroului imens al lui Finster.
– Cu ce te pot ajuta? \ntreb` el, a[ezându-se la un
birou monstruos de marmur`.
– Am venit s` v` \ntreb care sunt termenii contrac-
tului.
Finster o privi uimit.
– Te-ai r`zgândit?
– Da.
– Uite, spuse el, dându-i ni[te foi de hârtie. ~sta
este un contract standard pentru arti[tii care pornesc
de la zero.
Summer arunc` o privire peste contract, convins`
fiind c` Finster \ncerca s` trag` cât mai mult de la ea.
– Ce e? \ntreb` el. Nu-]i convine? Te asigur c` este
un contract avantajos.
– A[ vrea s`-l fac pu]in mai...
– Cum?

86
– Avantajos, zâmbi ea dulce.
– Asta este ultima ofert`, spuse el, plimbându-[i
degetele libidinoase pe cubele unui nud de marmur`.
Summer se \ntreb` cum puteau doi oameni care
lucrau \n acela[i domeniu s` fie a[a de diferi]i.
Contractul acela era o b`taie de joc. Poate pentru un
artist s`rac [i disperat ar fi fost o solu]ie, dar... {i \n
fond, ea era altfel? Era s`rac`, practic [i disperat` s`
g`seasc` o solu]ie.
Poate reu[ea pân` la urm` s`-l conving` pe Peter s`
amestece afacerile cu pl`cerea. {i dac` le-ar fi ameste-
cat, ce? Peter o dorea numai pentru sex. Ea \[i dorea
mai mult de la el. {i dup` ce el s-ar fi plictisit, rela]ia
lor profesional` risca s` se deterioreze.
Nu. Nu putea s` lucreze cu Peter.
– |mi place marmura la nebunie, spuse Finster. La
prima atingere este rece, dar dup` ce te joci pu]in cu
ea, devine cald`.
– V` rog... \l privi Summer dezgustat`.
– Fetele frumoase ca tine nu ar trebui s` spun` nicio-
dat` „te rog”, spuse el salivând, apropiindu-se de ea.
Summer \l \mpinse cu for]`.
– Nu!
Finster o privi surprins.

87
– Ce ai, Summer? Te sustragi obliga]iilor? De ce
nu vrei s` intri \n joc? Nu ai nimic de pierdut. Din
contr`.
– Eu? Nu [tiu de ce vorbi]i a[a. Credeam c` m`
cunoa[te]i. Apropo. Ce p`rere ave]i de spectacolul de
asear`?
– Spectacolul de asear`? Ce spectacol? \ntreb` el
\ncurcat.
– Da. Spectacolul din parcare. {tiu c` a]i participat.
Pasiv, este drept, dar trebuie s` ave]i o p`rere.
– Nu \n]eleg.
– A]i fugit ca un la[. La revedere, spuse ea [i ie[i din
birou trântind u[a.
Summer fugi spre parcare, \ncercând s`-[i \nghit`
lacrimile. Niciodat` nu se sim]ise a[a de singur`. Se sui
la volan [i porni ma[ina cu un singur gând. S` ajung`
cât mai repede la Peter.

*
* *

Peter petrecuse toat` diminea]a \ntocmind contrac-


tul pentru Summer. Se concentra greu. Nu reu[ea s`-[i
scoat` din minte imaginea ei de pe scen`.

88
Din fericire lumea era plin` de femei frumoase. Cel
pu]in a[a se \ncuraja el. {i dac` Summer nu-i mai ie[ea
din minte era o chestiune temporar`. Pân` ajungea \n
patul ei. {i cum asta nu avea s` se \ntâmple prea
curând, ori poate niciodat`, trebuia s` fie cât mai dis-
tant.
{i nu era de condamnat. Ce b`rbat normal
rezista unei apari]ii pline de inocen]`, cu voce de
siren`?
– Peter?
Vocea dulce [i familiar` \l f`cu s` tresar`, smuls din
gândurile lui. Summer st`tea \n cadrul u[ii, cu obrajii
\n fl`c`ri, [i Peter se ab]inu din r`sputeri s` n-o ia \n
bra]e.
– Hei! Florence Nightingale! glumi el pe un ton
fals.
Abia atunci observ` c` Summer avea lacrimi \n
ochi. {i p`rea a[a de vulnerabil`.
Peter se apropie de ea [i o lu` \n bra]e,
mângâind-o.
– Ce ]i s-a \ntâmplat? o \ntreb` el, ignorând vocile
care \l avertizau s` se ]in` departe.
– Ai spus c` nu vrei s` amestec`m afacerile cu...
suspin` ea.

89
– Pl`cerea?
– Exact, tremur` ea \n bra]ele lui. Am venit s`-]i
spun c` nu trebuie. Am ales pl`cerea. Dac` sunt a[a de
bun` precum spui, nu va fi o problem` s`-mi g`sesc
alt` cas` de \nregistr`ri cu care s` lucrez.
– Sper c` nu te referi la KCA? se \ncrunt` el.
– Nu. De acolo vin. Ai avut dreptate \n leg`tur` cu
Finster. Cred c` el a fost acela care a fugit asear` din
parcare.
– S`r`cu]a de tine. Te superi dac` te mai ]in \n
bra]e?
– Nu, murmur` ea.
Summer era fericit` s` se ascund` de lume \n
bra]ele lui Peter. |i u[ura mult situa]ia prin care tre-
cuse.
Peter \i mângâie p`rul, tremurând la atingerea
pielii ei fine de pe gât. Summer respir` din ce \n ce
mai agitat [i el nu mai reu[i s` se ab]in`.
Se aplec` [i \i s`rut` \nfometat buzele pline [i dulci.
Apoi r`t`ci cu privirea peste tr`s`turile fine ale chipu-
lui ei. Buzele \i erau umede din cauza s`rutului, ochii
\i str`luceau de dorin]`, iar c`ldura ei \l cople[ea.
– E[ti atât de frumoas`, [opti el, frecându-[i buzele
de urechea ei delicat`.

90
Summer respir` agitat, f`cându-l pe Peter s` devin`
[i mai \ndr`zne] [i, strecurându-[i mâinile pe sub
c`ma[a ei, \i c`ut` sânii.
Pierdut` \n senza]ii, Summer sim]i cum i se
\nmoaie genunchii. Nu credea s` ajung` aici chiar a[a
de repede. {i cu un curaj venit din incon[tien]`, \l lu`
de mân` [i \l conduse la canapeaua din col]ul biroului.
|l \mpinse, obligându-l s` se \ntind` [i ea se sui peste
el.
Sânii ei se striveau de pieptul lui plin de mu[chi,
c`ldura lui o \nv`luia, pielea ei p`rea c` se contope[te
cu a lui, iar dorin]a lui era la fel de puternic` cu a ei.
– Doamne! strig` ea, s`rind \n picioare. Am uitat c`
e[ti r`nit. Parc` am \nnebunit!
– Nu conteaz`, spuse el pe un ton dornic. Din
partea mea, s`-mi amputeze mâna din um`r. |n
momentul `sta, tot ce conteaz` e[ti tu.
Summer \l privi fericit` pe b`rbatul la care visase
atâ]ia ani [i \l v`zu str`lucind de dorni]` datorit` ei. |l
mai s`rut` \nc` o dat` [i spuse:
– Nu putem s` facem asta, Peter. Nu vreau s` te
r`nesc.
– Nu m` r`ne[ti, m` sco]i din min]i, spuse el. |n
sensul bun, bine\n]eles.

91
– Te cred. Dar nu vreau s` mai continu`m deo-
camdat`, din mai multe motive.
Peter ridic` ochii \n tavan [i gemu neputincios [i
frustrat.
– Bine, doctore, spuse el, dar putem m`car s`
facem...
Voia s` spun` „dragoste”, dar se opri. Din cauza
Angelei, sim]ea c` niciodat` nu mai putea face
dragoste. Sex, da.
– Ce?
– Când crezi c` voi fi apt?
Summer se \nro[i.
– |n câteva zile.
– Vineri?
– Probabil.
– Gata! f`cu el. Am stabilit data \ntâlnirii. La ora
[apte, la mine acas`. |]i voi da adresa mea. Eu voi g`ti
cina. Tu vii cu desertul.
– Bine, a[a r`mâne, zâmbi ea.
Peter se ridic` \n picioare [i \[i aranj` ]inuta.
– Cred c` ai treab`, spuse Summer.
– Din p`cate, a[a este.
– Atunci, eu trebuie s` plec.
– Mai bine.

92
– La revedere, spuse ea, privindu-i chipul frumos.
– La revedere, spuse el, privind hârtiile de pe
birou.
Summer se \ntoarse cu regret [i porni spre u[`, dar
Peter o opri.
– Stai. Mi-a venit o idee. A[ vrea s`-]i ar`t
ceva.
– Ce? \ntreb` ea, fericit` s` mai petreac` pu]in timp
cu el.
Peter o prinse de mân` [i o conduse gr`bit spre
ie[ire.
– Unde mergem? \ntreb` ea gâfâind.
– |ntr-un bar.
Summer \l privi nedumerit`. Nu obi[nuia s`
bea.
– Mai bine mergem \ntr-o cafenea, propuse ea.
– Nu vom bea alcool, spuse el, deschizând portiera
unei ma[ini sport.
– Asta este ma[ina ta? \ntreb` ea, a[ezându-se con-
fortabil pe scaunul de piele.
– Da. Te a[teptai s` conduc altceva?
„Un cal alb \n loc de un Mustang negru”, \[i spuse
ea \n gând.
– Ce vrei s`-mi ar`]i?

93
– O s` vezi, p`str` el suspansul [i porni \n tromb`.
Summer \[i puse intimidat` centura de sigu-
ran]`.
– Ador femeile care cunosc valoarea vie]ii, spuse el,
f`cându-i cu ochiul.
– Mereu conduci cu viteza asta?
– Da.
– Prime[ti des amend` pentru dep`[irea vitezei
legale?
– {i care ar fi viteza legal`?
Summer privi speriat` vitezometrul. Peter nu p`rea
preocupat de a[a ceva. Era concentrat la drum. Parc`
era un pilot de Formula Unu.
– Nu vrei s` \ncetine[ti pu]in? \l rug` ea cu un glas
sub]ire.
– Nu. S` [tii c` sunt vitezoman, dar n-am avut nicio-
dat` accident de ma[in`.
– Bine. M` las pe mâna ta. Dar, totu[i, unde mergem?
Trebuie mereu s` te \ntreb de zece ori, ca s` primesc un
r`spuns?
– Ne \ntâlnim cu Finster.
– Finster???
– |n carne [i oase. Am vorbit cu Sugar \n
diminea]a asta. Mi-a spus c` a v`zut asear` \n par-

94
giannijollys

carea clubului un Ferarri ro[u, F50. Nu-[i permite


oricine o asemenea ma[in`, chiar \ntr-un ora[ ca L.A.
– {i eu am v`zut ma[ina asta! Nu prea m` pricep la
ma[ini, dar pe asta o recunosc.
– Era a lui Finster, spuse el, strângând volanul.
– {i ce vrei s` faci?
– Ai s` vezi.
– Sper c` nu ai de gând s`-l ba]i?
– Nu sunt o persoan` violent`.
– Sper c` nici el nu este. {i crezi c`-l g`sim acolo?
– Da.
– Po]i s`-mi spui [i mie unde, mai exact?
– |n barul Shanghai Room, spuse Peter \nfigând
piciorul \n accelera]ie.

*
* *

Peter ajunse la barul Shanghai foarte repede, trecând


chiar [i pe culoarea ro[ie a semaforului. Dup` p`rerea
lui, de[i nu mai fusese niciodat` la acel bar, stabilise un
nou record de vitez`.

95
|n spatele privirii \nfrico[ate, Peter putea s`
jure c` v`zuse \n ochii lui Summer sclipind
pl`cerea, ceea ce confirma existen]a unei laturi
s`lbatice.
Parcarea din fa]a barului era plin`, dar Peter nu
ezit` s` opreasc` \ntr-un loc interzis.
– Nu ]i-e team` c` o s`-]i ridice ma[ina?
– Nu conteaz`, f`cu el nep`s`tor din mân`.
Summer \l privi uimit`. Ce se petrecea cu el?
– Am auzit c` banii de pe amenzi se duc
\ntr-un fond de caritate, zâmbi el, coborând din
ma[in`.
Peter o lu` pe Summer de mân` [i intr` \n bar. Nu
[tia ce \l apucase s` se duc` dup` Finster. Probabil un
sentiment puternic al drept`]ii.
Dup` cum spunea [i numele, barul era decorat \n
stil chinezesc, cu statuete care-l reprezentau pe Buda,
tapiserii [i lampioane.
|l reperar` cu u[urin]` pe Finster, printre b`rba]i
cu celulare [i cercei cu diamante \n urechi, costume
scumpe [i figuri arogante. De gâtul lui Finster st`tea
ag`]at` o tân`r` ro[cat` [i vulgar`.
– Stai aici, spuse Peter \mpingând-o pe Summer
\ntr-un col] \ntunecat.

96
– Ce ai de gând s` faci? \l \ntreb` ea \ngrijorat`.
– Nu [tiu, spuse el adev`rul. O s` v`d ce \[i cere singur.
– Noroc, spuse ea, strângându-i mâna cu toate
puterile.
Peter se \ndrept` glon] spre Finster.
– Vreu s` vorbesc cu tine. Acum. |ntre patru ochi.
– Hei, Maxwell, ce faci? \l \ntreb` Dick Slauson, un
tân`r talent de la Gold City.
– Bun`, Dick!
Peter nu se mai deranj` s`-l \ntrebe pe tân`r ce
c`uta \n acel anturaj. Avea un singur scop.
– Ia loc, Maxwell, \i spuse Finster pe un ton \mbibat
\n alcool. Bea o tequila, s` te mai r`core[ti. M-a vizitat
azi târfuli]a de Summer. Nu face dou` parale.
– Cine este Summer? susur` ro[cata.
– Taci naibii! strig` Finster.
– Eu sunt, spuse Summer, apropiindu-se de grup.
– Nu [tiu cu ce te-a \mbrobodit târfa, Maxwell, dar
s` [tii c` minte, se ap`r` Finster.
– Taci din gur`, Finster! ordon` Peter, privindu-l
drept \n ochi. {tiu totul despre cascadoria de la Sugar
Snack.
– Ce v-vrei s` s-spui? se \nro[i Finster. C-ce c-cas-
cadorie? N-nu [tiu la ce te referi.

97
– Ba [tii prea bine ce vreau s` spun, zise Peter
luând-o pe Summer de mân` [i, \ntorcându-se spre cei
din jur, continu`: asear`, prietenul nostru Finster a
l`sat-o balt` pe Summer, care \n timpul `sta era jefuit`
de un tâlhar. |n loc s-o ajute, Finster a preferat s` spele
putina cu noul lui Ferarri F50.
Audien]a \l privi pe Peter [ocat`.
– Nici m`car nu s-a deranjat s` sune la poli]ie, con-
tinu` Peter. Toat` povestea poate fi confirmat` de o
chelneri]` care l-a v`zut ie[ind din bar pe Finster la
aceea[i or` la care s-a petrecut atacul.
– Ce minciun`! Nu m-a v`zut nimeni... se d`du el
de gol.
Audien]a \l privea cu dezgust.
– Nu [tiu cine te mai crede, zâmbi acru Peter [i se
\ntoarse cu spatele.
Summer exulta.
– Ai fost minunat, spuse ea. Nu-i voi uita niciodat`
expresia fe]ei. Când ai aflat de chelneri]`?
|nainte s`-i r`spund` la \ntrebare, Peter se sim]i
b`tut pe um`r, se \ntoarse [i primi trei pumni \n fa]`.
Capul \l durea \ngrozitor, um`rul r`nit \l ardea, dar
\[i adun` toate puterile, ]inti ca prin cea]` [i lovi.
Johnny Finster le[in`.

98
Capitolul 7

Summer conducea spre Peter, inspirând aerul


\nc`rcat de miresme de flori. Cartierul Pacific Palisades
era curat, lini[tit [i cochet.
G`si cu u[urin]` adresa lui Peter. Parc` ma[ina [i
respir` adânc, admirând minunea arhitectonic` pe
care Peter o numea cas`, situat` \n mijlocul unui parc.
Era impun`toare [i elegant`, amintind de proprietar.
Summer avea un sentiment tare ciudat. Se sim]ea
ca acas`! Dar asta era o prostie.
Peter o \ntâmpin` cu fa]a luminat` de apusul
ro[iatic de soare. Privirea lui exprima o mul]ime de
sentimente, pe care Summer le descifr` ca fiind vorba
de dragoste, nevoie, dorin]`, ner`bdare. Dar [i asta era
o prostie.

99
– Nu te mai uita la ochiul meu, spuse el, arat` ca naiba.
Summer zâmbi. |ntr-adev`r, ochiul lui stâng era
pu]in vân`t, dar asta \i d`dea un aer masculin s`lbatic.
– Nu m` deranjeaz` deloc, spuse ea. Adic` \mi pare
r`u, dar...
– Las` asta. Ce p`rere ai de spectacolul de asear`?
„Ai fost un adev`rat cavaler \n armur`. Te a[tept de
când eram mic`.”
– Nu sunt de acord cu b`t`ile, dar \n cazul `sta, m`
bucur c` l-ai f`cut praf pe Finster.
– Nu obi[nuiesc s` m` bat. Dar de când te-am
cunoscut pe tine, se pare c` nu m` pot ab]ine.
– Iart`-m`, spuse ea, flatat`.
– Nu-i nimic. M-am sim]it chiar bine s`-l lovesc pe
nemernic.
Summer se bucur` c` nu-i povestise lui Peter \n
am`nunt \ntâlnirea cu Finster. Cine [tie unde s-ar mai
fi ajuns? Nu voia s`-l provoace s` fac` lucruri pe care
s` le regrete mai târziu. Dar acum, c` Peter se mai
lini[tise, poate c` era bine s`-i spun` tot adev`rul.
– Ar trebui s`-]i mai spun ceva despre Finster, zise
ea.
– Te ascult, spuse el, \nnegurându-se.
– S-a dat la mine. Adic`... mi-a f`cut avansuri.

100
– Poftim???
– A \ncercat s` m` s`rute.
Peter \[i \ncord` pumnii.
– Nu-i nimic, spuse ea, punându-i o mân`
lini[titoare pe bra]. Nu s-a \ntâmplat nimic. M-am opus
cu \nver[unare. Oricum, [i-a dat seama c` nu ]ine, cu
mine.
– Bravo! exclam` Peter. {tiam eu c` e[ti o mic`
lupt`toare. Sunt mândru de tine.
Summer zâmbi u[urat`.
– Hai s` intr`m, spuse el.
Summer intr` \n cas`, privind admirativ decorul
deosebit [i sobru. La ce \i trebuiau oare atâtea camere?
Avea totu[i de gând s`-[i \ntemeieze o familie? Sau pur
[i simplu \i pl`ceau casele spa]ioase?
Peter \i f`cu un tur al casei, ar`tându-i dormitoarele
numeroase, b`ile cu jacuzzi [i s`lile de for]`.
Humphrey Bogart s-ar fi sim]it perfect \ntr-o cas` ca a
lui. Era stilat` [i avea un aer romantic.
– Hai s` mergem \n gr`din`, propuse Peter, con-
ducând-o spre u[a din spate.
– Ai o cas` foarte frumoas`.
– Mul]umesc. |nainte s` \ncepem seara, vreau s`-]i
spun c` m-a sunt ofi]erul Adler.

101
– Serios?
– Da. Mi-a spus c` asear` a fost atacat` alt` femeie
\n parcarea lui Sugar. De data asta tâlharul n-a mai
sc`pat. A fost identificat, prins [i arestat. Noi nu putem
s` depunem m`rturie pentru c` nu i-am v`zut fa]a.
Dar el trebuie s` fie. O s` \nfunde pu[c`ria. Nu este la
prima infrac]iune de genul `sta.
– Slav` Domnului c` a sc`pat lumea de un infrac-
tor!
– M` duc s` aduc ceva de b`ut ca s` s`rb`torim. Ai
vreo preferin]`?
– Ceai cu ghea]`.
– La ordinele dumneavoastr`, prin]es`, spuse el,
\nclinându-se pân` la p`mânt.
Peter se duse s` aduc` b`uturile [i Summer zâmbi,
admirând \mprejurimile. Platoul pe care se afla terasa
era plantat cu gazon englezesc, diverse flori, arbu[ti [i
copaci. |ntr-un col] se afla un gr`tar, iar \ntr-o zon`
mai retras`, beneficiind de o vedere spectaculoas`
spre ocean, se afla un hârd`u modern pentru b`i
fierbin]i.
|mprejurilmile erau spectaculoase [i crea]iile artifi-
ciale se \mbinau \n mod fericit cu cele naturale, for-
mând un peisaj relaxant.

102
Summer \[i trecu mâinile prin p`r, sperând c` lui
Peter \i pl`cea cum ar`ta. |[i l`sase p`rul liber pe spate
[i se \mbr`case \ntr-o rochie de var` roz, cu floricele.
Se privise \n oglind` mai devreme [i p`rea rece,
deta[at`, dar [tia c` \n interior \i mocnea un vulcan.
Peter se \ntoarse cu dou` pahare \nalte pline cu
ceai de fructe cu ghea]`. Summer aprecie gestul. {tia
c` lui \i pl`cea whisky-ul, dar preferase s` bea ce ale-
sese ea.
– Tu de ce nu bei alcool? \ntreb` Peter.
– Nu-mi place gustul.
– Ciudat. Eu nu am nici o problem`.
– Mama a fost alcoolic`. B`utura o f`cea imprevi-
zibil`. Se pare c` din cauza asta a murit.
– Am auzit c` a fost vorba de un accident, spuse el,
privind-o comp`timitor.
– ~sta a fost ultimul raport al poli]iei. Mama mea era
pe iahtul amantului ei, când a disp`rut. A murit \necat`,
dar trupul nu i-a fost g`sit nici pân` \n ziua de azi.
Peter o mângâie u[or pe mân`. |l durea suferin]a
din ochii ei.
– Cu mama orice era posibil. M` a[teptam s` m`
p`r`seasc` oricând, a[a c` moartea ei nu a fost o sur-
priz`. |ntr-un fel m` sim]eam u[urat`.

103
De obicei \i era greu s` vorbeasc` despre moartea
misterioas` a mamei sale, dar \n fa]a lui Peter se sim]ea
liber` s`-[i deschid` sufletul.
– {i ce s-a \ntâmplat pân` la urm`? \ntreb` Peter.
– Nu s-a descoperit nimic.
– |mi pare r`u.
– Mul]umesc. Oricum, alcoolismul este ereditar [i
nu vreau s` m` apuc de b`utur` ca s` sfâr[esc ca ea.
Ne-a f`cut [i mie [i tatei o via]` de co[mar.
– Te \n]eleg perfect. Ai trecut prin evenimente
nepl`cute. Ai avut o via]` grea.
– Nu chiar, spuse ea, luând o gur` de ceai. Nu am
suferit de lipsuri materiale [i tat`l meu m-a iubit mult.
Am avut noroc [i cu na[ul meu, care m-a sus]inut
foarte mult dup` moartea tat`lui meu.
Peter o privi uimit. Femeia asta era un mister.
Ini]ial o dispre]uise pentru c` [tia c` era fiica lui Barry
Gold. Apoi realizase c` era complet diferit` de fiicele
oamenilor de afaceri importan]i din L.A.
– }i-am cunoscut tat`l destul de bine. Pot spune c`
am fost prieteni. Dar pe mama ta nu am v`zut-o decât
la evenimentele mondene. Cum era?
– Mama? Greu de spus. |i pl`cea s` se distreze.
– V` distra]i \mpreun`?

104
– Nu prea. Dar eram mic` atunci când a murit.
Poate când a[ mai fi crescut ne-am fi distrat \mpreun`.
Orcum, ea nu era preg`tit` pentru un copil. Uneori, o
sim]eam ca pe o sor` mai mare.
– O sor` mai mare? Cum adic`?
– Eu \i spuneam Claire. Nu-i pl`cea s`-i spun
mam`, pentru c` o f`cea s` se simt` b`trân`.
Peter o privi cu compasiune, v`zându-i \ntreaga
poveste \n ochi.
– }i se simte triste]ea \n felul \n care cân]i, spuse el,
mângâindu-i p`rul auriu.
Summer r`mase f`r` cuvinte. Spusele lui Peter o afec-
tar` profund [i se str`dui din r`sputeri s` nu izbucneasc`
\n plâns. Nu crezuse c` cineva remarcase notele triste ale
melodiilor sale. Peter reu[ise s` p`trund` \n lumea ei.
– Frumos medalion, schimb` Peter subiectul, jucându-se
cu medalionul de la gâtul ei. Ai o fotografie \n`untru?
– Nu. Era o fotografie veche, dar am scos-o.
Peter d`du din cap u[or.
– {i tu? \ntreb` Summer.
– Eu, ce? zâmbi el.
Summer râse u[or. Peter nu se ab]inea s-o
tachineze, dar asta n-o sup`ra. O f`cea s` mai ias` din
starea aceea de indispozi]ie.

105
– Copil`ria mea a fost mult diferit` de a ta. Sunt
unul din cei cinci copii ai unui fermier obi[nuit din
Texas. P`rin]ii mei nu erau foarte sociabili. Credeam c`
restaurantele sunt locurile unde te duci o dat` pe an,
ca s`-]i aniversezi ziua de na[tere. Dar ne-au iubit mult.
– Ce frumos s` ai atâ]ia fra]i cu care s` te joci! Cu
ce se ocup` acum?
– Patrick, cel mai mare, este fermier ca tata.
Josephine este casnic`, a[a cum a fost mama. Maggie
este avocat` \n Dallas. Rob antreneaz` o echip` de fotbal
[colar`. Suntem o familie mare [i fericit`. Banal, nu?
– Minunat! S` \n]eleg c` tu e[ti oaia neagr` a fami-
liei?
– Sunt mult diferit de ei. Nici nu am avut noroc \n
c`snicie. Vie]ile lor se \nvârtesc \n jurul c`minului.
Via]a mea se rezum` la munc`. La nunta lui Rob plutea
dragostea \n aer. La nunta mea, mireasa era beat` [i
flirta cu toat` lumea. Sunt singurul Maxwell divor]at.
Se pare c` nu se lipe[te de mine via]a domestic`.
Inima lui Summer se frânse dureros. De ce nu
vedea Peter sentimentele care existau \ntre ei?
Deocamdat` trebuia s` aib` r`bdare. Trebuia s` se
mul]umeasc` cu ce ob]inuse. Era de mirare c`
ajunseser` s`-[i povesteasc` vie]ile.

106
Peter \ncepu s`-i povesteasc` diverse \ntâmpl`ri [i
conversa]ia lor devie. Dezb`tur` \ndelung meritele
celor de la Beatles [i Rolling Stones [i descoperir` c`
amândoi erau pasiona]i de pictorii impresioni[ti.
Aveau atâtea subiecte de conversa]ie, \ncât p`rea c`
discu]ia lor nu se va sfâr[i niciodat`. Abia când \ncepu
s` tremure, Summer descoperi c` se \nserase.
– }i-e frig, spuse Peter luându-i mâinile \ntr-ale
sale.
– Ar fi trebuit s`-mi iau un pulov`r, spuse ea.
– Hai s` intr`m \n cas`. O s` fac focul.
Privindu-l, lui Summer \i venea s`-i cad` \n bra]e,
dar se p`rea c` Peter avea alte planuri pentru seara
aceea.
Summer se a[ez` pe canapeaua confortabil` din
camera de zi [i \l privi pe Peter rupând vreascuri [i
aruncându-le \n [emineu.
De ce tr`gea oare Peter de timp? Amândoi [tiau
motivul pentru care venise la el \n acea sear`. Dar
poate c` era mai bine a[a. Majoritatea b`rba]ilor ar fi
s`rit pe ea de la intrare. Peter prefera un preludiu pre-
lungit.
– Sunt h`mesit`, se trezi Summer vorbind, privin-
du-l pe Peter cu ni[te ochi \nce]o[a]i.

107
Peter disp`ru \n buc`t`rie [i reveni cu un platou
plin cu gust`ri apetisante: caviar, [unc`, patru feluri
de brânz`, struguri [i pâine neagr`.
Se a[ezar` lâng` foc [i \ncepur` s` m`nânce, s` dis-
cute [i s` râd` relaxa]i.
– Cred c` este cea mai grozav` cin` din via]a mea,
spuse Summer.
– Foamea este cel mai bun buc`tar.
– Nu mai pot!
– Stai a[a. ~sta este doar \nceputul. Ade`varata cin`
se coace \n cuptor.
– Doamne! murmur` ea, trântindu-se pe canapea.
– Nu, zâmbi el. Glumeam. Gust`rile reci sunt sin-
gurul fel de mâncare pe care [tiu s`-l preg`tesc.
Summer se topi \n privirea lui juc`u[` [i plin` de
promisiuni. |ntinse mâna [i atinse u[or cu degetul o
cicatrice de pe obrazul lui Peter, pe care n-o observase
pân` atunci.
– De unde ai asta? \ntreb` ea.
– M-a lovit calul când aveam nou` ani, spuse el,
\nfiorat de atingerea ei.
Tremurând uimit` de curajul ei, Summer nu se mai
opri [i apropiindu-se de gura lui \l s`rut`.

108
Capitolul 8

Summer se \nfior` din cap pân`-n picioare \n


momentul \n care buzele lor se atinser`. Era a[a de
pierdut` \n acel s`rut, \ncât suspin` frustrat` \n
momentul \n care Peter se retrase.
Ce se petrecea? Peter nu mai voia s-o s`rute? De ce?
– Mi-am dorit s` te s`rut de când ai venit, spuse
Peter, r`spunzându-i la \ntrebarea nerostit`. Când ]i-am
v`zut p`rul am luat-o razna. }i-am mai spus c` dac` te
v`d cu p`rul desf`cut \nnebunesc? {i rochia asta roz. Ai
idee cât de sexy ar`]i \n ea?
– Atunci de ce nu vrei s` m` s`ru]i? \ntreb` ea,
atingându-i buzele cu degetele.
– Voiam s` fiu sigur c` e[ti preg`tit`, spuse el,
tr`gând-o brusc \n bra]ele lui.

109
– Sunt gata, [opti ea respirând agitat. Mai preg`tit`
ca niciodat`.
– Vreau s` te v`d goal`, spuse el pe un ton misterios.
Pentru mine e[ti ca un cadou nedesf`cut. Nu te-am v`zut
niciodat` [i sunt prea b`trân ca s` rup hainele de pe tine.
– Ce ai de gând? \ntreb` ea nesigur`.
Peter nu-i r`spunse [i \ncepu s`-i desfac` nasturii de
la spatele rochiei.
Summer se apropie de el, dorind s`-l ia \n bra]e.
– Nu \nc`, spuse el.
Dup` ce o dezbr`c`, Summer r`mas` \n chilo]i [i
sutien, se acoperi ru[inat` cu mâinile. Privirile lui erau
insistente [i \i ardeau pielea.
– Nu, [opti el. Las`-m`.
{i cu mi[c`ri blânde \i scoase [i ultimele lucruri
care-i asundeau feminitatea. Peter era \mbr`cat [i
Summer, \n loc s` se simt` vulnerabil` [i expus`, se
sim]ea puternic` [i foarte, foarte sexy. Respirând
adânc, Peter o lu` \n bra]e [i o s`rut` mai pasionat ca
niciodat`. De când visase Summer la clipa aceea!
Apoi o ridic` \n bra]e ca pe un trofeu [i o depuse cu
mi[c`ri domoale pe canapea, lâng` [emineu. O s`rut`
de sus pân` jos, frecându-[i obrazul [i buzele de fiecare
p`rticic` a trupului ei.

110
– Spune-mi ce-]i dore[ti, Summer, o rug` el cu voce joas`.
– Nu [tiu, spuse ea, intimidat`. Niciodat`...
– Niciodat`, ce? murmur` el, s`rutându-i gâtul
\nfierbântat.
– Niciodat` nu am spus asta nim`nui. Nu [tiu ce [i
cum s`-]i zic.
– Atunci vom \nv`]a \mpreun`, spuse el, s`rutându-i
[oldurile [i f`când-o s` tremure de dorin]` [i sur-
prindere.
Nemairezistând, Summer \[i \nfipse degetele \n
p`rul lui bogat. S`rut`rile lui erau \nnebunitoare, prea
mult [i totu[i prea pu]in.
– Nu \nc`, spuse el [i \[i \ndrept` aten]ia spre sânii
ei rotunzi [i plini.
– Te rog, spuse ea ne[tiind ce anume \[i dorea, \n
momentul \n care degetele lui alunecar` \n interiorul
ei.
Torturat` de mângâierile lui, Summer strig` \n
gând: „Dragostea mea! Dragostea mea!”
La auzul gemetelor ei pasionate, Peter se pierdu [i
\ncepu s` se dezbrace \n grab`.
Trupurile lor se \ntâlnir`, de data asta goale.
Summer nu-[i \nchipuise vreodat` c` avea s` fie a[a de
bine.

111
– Vreau s` intru \n tine, \i [opti el fierbinte \n ureche.
– Da! strig` Summer.
Peter o s`rut` din nou pe gât, pe umeri, frecându-[i
trupul de al ei.
– Acum, Peter, te rog. Acum!
– Da, [opti el tandru, intrând brusc.
Summer respir` convulsiv. Peter o prinse de
[olduri, ghidându-i mi[c`rile, impunându-i ritmul.
– Summer, [opti el pasional.
– Peter!
{i senza]iile lor se contopir`, pân` când Summer
tr`i cea mai intens` pl`cere din via]a ei.
Câteva clipe mai târziu, Peter o urm`.

*
* *

Dup` ce r`maser` nemi[ca]i, pr`bu[i]i f`r` suflu


unul \n bra]ele celuilalt, Peter o mângâie u[or pe
cap.
Ciufulit [i plin de semne de dragoste, Peter o privi
cu tandre]e. Pentru prima oar`, Summer \l sim]ea mai
deschis ca niciodat`. Nu [tia bine ce \nsemna privirea
aceea, pentru c` nu putea fi dragoste.

112
Peter \i puse degetul ar`t`tor pe buze, \ntr-o
rug`minte mut` s` tac`.
Nici o problem`. Summer era a[a de cople[it` de
senza]iile prin care trecuse, \ncât sim]ea c` dac` ar fi
vorbit, ar fi fost incoerent`.
Peter se ridic` de lâng` ea [i o \nveli cu o p`tur`
moale, iar apoi o s`rut` pe tâmple [i disp`ru.
Câteva momente mai târziu, v`zând c` nu apare,
Summer \ncepu s`-i duc` dorul. Dar Peter ap`ru,
defilând prin fa]a ochilor ei, gol, expunându-[i trupul
acela magnific. Se apropie de ea [i f`r` un cuvânt o lu`
\n bra]e ca pe un fulg.
Ie[ir` pe teras` [i Summer \ncepu s` tremure când
sim]i r`coarea nop]ii. Peter se \ndrept` cu ea spre
hârd`u [i o depuse \n apa fierbinte [i parfumat`.
Summer oft`, sim]ind cum apa \i alin` durerea din-
tre picioare. Pentru prima oar` \[i d`du seama c` nu-i
spusese lui Peter c` fusese virgin`. Când f`cuser`
dragoste fusese a[a de umed` [i preg`tit`, \ncât Peter
nici nu sim]ise rezisten]a.
– Domni[oar` Gold, vorbi el pentru prima oar`
dup` mult timp, oftând zgomotos, vreau s`-]i spun c`
m-ai terminat, m-ai sfâr[it, m-ai omorât!
– Mie \mi pari destul de \ntreg, zâmbi ea.

113
– Credeam c` doctorii [i asistentele doar vindec`.
Tu nu ai depus vreun jur`mânt?
– Nu, râse Summer. Doar doctorii depun jur`mân-
tul lui Hippocrate. Iart`-m`, dac` te-am terminat. N-o
s` se mai repete.
– Nu, nu, nu! Nu te gr`bi. Apa asta cald` m-a
preg`tit pentru un nou abuz, spuse el cu o privire
diavoleasc` [i se b`g` cu capul la fund, apucându-i
picioarele.
Summer ]ip` u[or [i \ncepu o b`taie cu ap` \n toat`
regula, sub cerul \nstelat al nop]ii.
Apoi, de comun acord parc`, ie[ir` din hârd`u [i uzi,
se duser` \n dormitorul lui Peter, unde se iubir` din nou
\n patul lui imens, printre a[ternuturi de m`tase.

*
* *

Câteva ore mai târziu, Peter ]inea \n bra]e o


Summer goal`, str`lucitoare [i adormit`. |i respir`
aroma feminin`, amintindu-[i seara minunat` pe care o
petrecuser` \mpreun`.
Ciudat, dar când se \ntorsese pe teras` cu ceaiurile,
v`zând-o a[a senin` [i inocent`, \n rochia aceea roz, cu

114
p`rul auriu c`zut pe umeri, \[i imaginase o familie
\ntreag` crescând \n jurul ei, cu copii [i nepo]i. Copiii
lor, nepo]ii lor...
Doamne! |nnebunise. Acela era viitorul altcuiva.
Destinul altuia. Nu al lui. Nici azi, nici mâine, niciodat`.
Faptul c` f`cuser` dragoste de atâtea ori, \l uimise.
Nu se mai credea capabil de a[a ceva. Asta \nsemna c`
era \nc` tân`r, plin de via]` [i capabil de schimb`ri.
Peter se retrase u[or, luându-[i mâinile din jurul ei,
dar Summer murmur` [i scânci \n somn, c`utându-[i
culcu[ul protector al bra]elor lui.
Peter o lu` din nou \n bra]e [i \n cele din urm`
adormi, visând la un viitor \mpreun` cu Summer.

*
* *

Co[marul reveni. Se afla \ntr-o p`dure [i cea]a venea


de pretutindeni, ]inându-l captiv. Auzea ]ipetele unui
copil sau ale unei femei pe care n-o vedea. La un
moment dat, silueta femeii \ncepu s` se contureze. O
femeie ca o nimf`, cu ceva \n bra]e. Cu un copil.
|ncerc` s` se apropie, dar ea se \ndep`rta. La un
moment dat, reu[i s-o ating` cu vârfurile degetelor, dar

115
ea disp`rea [i reap`rea mai departe, ]ipând dup` aju-
tor. }ipa \ngrozitor de trist, se tânguia, cerea ajutor. {i
de undeva, de pretutindeni parc`, auzea o voce
[optit`: „Acum sau niciodat`, acum sau niciodat`”.
Disperat, Peter \ncepu s` alerge prin cea]`, c`utând
femeia [i copilul. Le v`zu siluetele apropiindu-se de el,
tânguindu-se, f`cându-i semne cu mâna. {i pentru
prima dat` reu[i s` le prind`. Dar femeia, a c`rei fa]`
nu reu[ea s-o deslu[easc` bine, se topi \n bra]ele lui,
disp`rând ca un fum. „ Ha! Ha! Ha! I-ai pierdut pentru
totdeauna!” spuse vocea aceea. „Nu, te rog, nu!” spuse
el, dar vocea lui nu se auzi. „Nu! Nu!” strig` el din nou,
\ncercând s` fug` \n c`utarea femeii cu copilul \n bra]e.
Dar o for]` nev`zut` \i paralizase mi[c`rile.
– Peter! Peter! Peter!
Se trezi scuturat de dou` mâini fragile.
– Summer!
– Ai avut un co[mar, spuse ea, mângâindu-l pe frun-
tea asudat`. Gata. S-a dus. A fost doat un vis urât.
Dar Peter [tia c` nu se dusese. Co[marul acela \l bân-
tuia de mult timp [i avea s` revin` \n continuare. Numai
dac` ar reu[i s`-[i dea seama ce \nsemna! Unde gre[ea?
– Ce ai visat? \ntreb` ea.
– Nu-mi amintesc, min]i el.

116
– Cum te sim]i?
– Bine.
Summer \l mângâie pe piept, s`rutându-l. Dar de
data asta Peter nu-i mai r`spunse. Co[marul era un aver-
tisment. S` nu mai cread` \n nimeni. Asta trebuia s` fac`.
S` n-o lase pe Summer s`-i intre \n via]`, \n inim`.
Ce prostie mare f`cuse, invitând-o la el acas`! Dup`
o noapte de dragoste se [i sim]ea prins \n mrejele ei.
Angela revenise sub alt` \nf`]i[are. ~sta era avertismen-
tul co[marului.
F`cuser` dragoste cu o pasiune [i desc`tu[are
nebuneasc`. Atunci, se sim]ise bine. Fusese ca o eli-
berare binef`c`toare. Dar acum, amintindu-[i, se sperie.
Experien]a \l \nv`]ase lec]ii pe care nu le putea uita.
– Cât e ceasul? \ntreb` el, ca s` spun` ceva.
– {apte.
– E timpul s` fac cafeaua, spuse el cu fals` veselie.
Era clar c` Summer avea chef de nebunii, dar el era
prea con[tient de pericol ca s` mai repete gre[elile.
Trebuia s` evite apropierile.
– Tu stai aici, spuse el. F` un du[, dac` vrei. |]i voi
servi micul dejun \n pat.
– Stai pu]in, spuse Summer, dar Peter s`ri din pat [i
se duse la buc`t`rie.

117
– Vin imediat! \i strig` el.
Nu putea gândi limpede dac` era privit de ochii
aceia alba[tri.
Peter preg`ti cafeaua, analizând situa]ia. Fusese
nedrept. Co[marul se referea la Angela, nu la Summer.
Nu avea nici un motiv s-o suspecteze pe Summer de
ceva. Nu \nc`. Poate doar pentru faptul c` era femeie.
{i femeile min]eau. ~sta era un fapt cunoscut.
{i Summer \l min]ise. Nu-i spusese de la \nceput tot
adev`rul despre Finster.
Dar de ce \[i b`tea el capul? Nu era vorba de nimic
serios. Se hârjoniser` [i ei o noapte [i atât. Nimic mai
mult. Nu-[i luase nici un fel de angajament. Nu?
Dar ce semnifica]ie avea copilul din vis? Poate c` era
un avertisment ca s` nu-[i ia angajamente.
Bucuros c` g`sise semnifica]iile co[marului, intr` \n
camera de zi, cu un zâmbet pe fa]`. Peste tot z`ceau
aruncate care-ncotro hainele lor. Le adun` de pe jos [i
le puse pe sp`tarul scaunului. Aten]ia i se \ndrept` spre
p`tura de pe canapeaua pe care f`cuser` dragoste.
Absent, o \mp`turi, când observ` o mic` pat` maronie.
Privind-o \ndeaproape, \[i d`du seama c` era sânge.
Summer fusese virgin`!
Ce naiba \nsemna asta?

118
De[i p`rea genul de femeie serioas`, Summer nu
p`ruse deloc ru[inat` sau neexperimentat`. |[i amintea
vag c` sim]ise o mic` rezisten]` la intrare, dar nu-[i
\nchipuise c`... Dumnezeule! Ce f`cuse?
F`cuse dragoste cu o femeie de dou`zeci [i cinci de
ani, virgin`. F`cuse dragoste? Sex!
– Peter? De ce e[ti sup`rat? \ntreb` Summer,
intrând \n camera de zi, \mbr`cat` \n halatul lui, prea
mare pentru ea.
Era a[a de vulnerabil`. Ce s`-i spun`?
– De ce nu mi-ai spus c` erai virgin`?
Summer \[i l`s` privirile \n podea.
– Am profitat de tine f`r` s` [tiu! spuse el.
– Ba nu ai profitat deloc de mine. A fost decizia
mea, spuse ea pe un ton vinovat.
Peter se ab]inu din toate puterile s` nu alerge s-o ia \n bra]e
[i s-o s`rute. Ciudat. Se sim]ea fericit [i furios, \n acela[i timp.
– Ar fi fost bine dac` mi-ai fi spus de la \nceput. Nu
obi[nuiesc s` deflorez virgine.
– De asta nu ]i-am spus, zise ea cu ochi tri[ti. Voiam
s` faci dragoste cu mine.
– Cum se face c` erai \nc` virgin`? Mai exist` a[a
ceva \n Los Angeles?
– Chiar vrei s` [tii?

119
– Te rog.
– Este o poveste lung`.
– Am timp.
– P`rin]ii mei, \ncepu ea plimbându-se prin camer`,
au f`cut dragoste \nainte s` se c`s`toreasc`. Chiar
\nainte s` \nceap` s` se iubeasc`. Mama a r`mas \ns`rci-
nat` cu mine [i s-au c`s`torit. Abia dup` aceea [i-au dat
seama c` nu se potrivesc. Mama l-a \nvinuit toat` via]a
pe tata pentru c` i-a distrus via]a. O noapte de pasiune
a distrus de fapt dou` vie]i. Ca s` nu mai vorbim de
mine. Mi-am dat seama de situa]ie de când eram mic`
[i mi-am jurat s` nu fac dragoste pân` nu g`sesc pe
cineva... \n care s` am \ncredere. Poate pare stupid, dar
m-am p`strat pentru b`rbatul perfect.
Lui Peter nu-i venea s`-[i cread` urechilor. Summer
\l considera b`rbatul perfect [i probabil c` se a[tepta ca
el s-o ia de nevast`.
|n nici un caz!
Se sim]ea prins \n capcan`.
Totu[i, Summer era o femeie frumoas`, inteligent`,
plin` de umor, fragil`, sensibil`, responsabil`... {i
calit`]ile nu mai conteneau. Dac` nu trecea prin
divor]ul de Angela... Poate c` lucrurile ar fi stat altfel.
Dar \[i jurase s` nu mai intre \n capcane.

120
– Crezi c` sunt b`rbatul perfect? \ntreb` el, sperând
s` primeasc` un r`spuns negativ.
Summer \l privi \ndurerat`. B`rbia \i tremura u[or,
dar \l privi curajoas` \n ochi [i \i m`rturisi:
– {tiu c` ar trebui s` par indiferent`, dar nu pot. Nu
mai pot. A[a c` \]i voi spune adev`rul. |n fond, am f`cut
dragoste. M-am d`ruit cu totul ]ie. Poate c` tu m` voiai
doar pentru o noapte, dar nu-mi pas`. Nu-mi pas` pen-
tru c`... te iubesc.
Privirea ei r`nit` \l atinse pe Peter drept \n inim`. Ar
fi vrut s`-i explice c` ea de fapt nu-l iubea. Era primul
b`rbat cu care f`cuse dragoste [i i se p`rea c` \l iube[te.
Dar nu reu[i s` scoat` nici un sunet.
Se privir` t`cu]i. Peter se sim]ea din ce \n ce mai
\ndurerat [i mai incapabil s` vorbeasc`.
De ce \l durea? Se sim]ea vinovat. Fusese nedrept [i
egoist. {i acum pl`teau amândoi.
Dezam`git` mai presus de cuvinte, Summer \[i lu`
hainele de pe sp`tarul scaunului [i p`r`si camera de zi,
l`sându-l pe Peter cu gândurile lui.
Peter \[i spuse c` a[a era cel mai bine. Dar dup` ce
Summer plec`, \ncepu s` se plimbe prin cas` ca un leu
\n cu[c` [i la un moment dat se opri [i \ncepu s` urle
neputincios.

121
Capitolul 9

Auzind o b`taie \n u[`, Summer zâmbi pentru


prima oar` dup` multe ore de singur`tate, dup` ce
plecase de la Peter.
– Intr`, spuse ea, aranjându-[i p`rul. Este deschis.
Peter intr` [i r`mase \n prag, privind-o cu ni[te ochi
a[a de vinova]i, \ncât Summer se ab]inu cu greu s` nu-i
sar` \n bra]e.
– Am venit, pentru c` \]i datorez o explica]ie, spuse
el.
O explica]ie! Cuvintele lui i se \nfipser` lui Summer
ca un cu]it \n inim`. Cea mai frumoas` noapte din
via]a ei urma s` fie analizat`, interpretat` [i justificat`.
Iar dragostea nu avea ce c`uta acolo.
– Bine, spuse ea mecanic. Dac` sim]i nevoia...
– Mul]umesc, spuse Peter absent.

122
Unde era b`rbatul plin de via]` pe care-l
cunoscuse, de care se \ndr`gostise? Omul din fa]a ei
p`rea un robot.
– Pot s` m` a[ez?
– Te rog... spuse ea, f`când semn spre canapea.
Summer se bucur` c` strânsese cutiile goale de
bomboane de ciocolat`, aruncate prin cas`. Nu
voia c` Peter s` [tie c` se purta ca o femeie
p`r`sit`.
Se a[ezar` amândoi \n col]urile canapelei, cât mai
departe unul de altul, [i Guinever ap`ru [i-i s`ri lui
Peter \n bra]e. Pisica \ncepu s` toarc` [i Summer se
sim]i geloas` pe animal.
– A[ vrea s`-]i ar`t ceva, zise el \ncet, mângâind din
reflex pisica [i c`utându-se \n buzunarul pantalonilor.
Scoase portofelul [i desf`cându-l, \i ar`t`
con]inutul. Summer \nghe]`. Fotografia Angelei
Casablanca o privea ironic.
Era atât de frumoas`! Brunet`, exotic`, sexy. Se
vedea c` era f`cut` s` fie o stea.
De[i Summer nu punea pre] pe frumuse]e, \[i
d`dea seama c` Angela era mai atr`g`toare decât ea.
Studie fotografia [i \[i d`du seama. Peter mai era
\ndr`gostit de fosta lui so]ie. Ca [i Summer, el nu

123
putea iubi decât o dat` \n via]`. {i la fel ca ea, Peter
\[i d`ruise dragostea persoanei care nu trebuia.
– Nu \n]elege gre[it, spuse el. N-o mai iubesc pe
femeia asta. Abia o mai pot privi.
Summer se scutur` nedumerit`. Ce se \ntâmplase
\ntre ei doi? De ce se urau a[a de tare? Indiferent cum
s-ar fi purtat Peter cu ea, nu se sim]ea \n stare s`-l
du[m`neasc` vreun pic. |l iubea prea mult. Da poate
c` Peter era altfel.
– Nu mi-e u[or s`-]i spun asta. Dar trebuie. O
meri]i.
– Spune, zise ea, luând-o pe Guin ca un scut \n
bra]e.
– Ceea ce s-a petrecut \ntre noi asear` a fost
minunat. Dar când am aflat c` e[ti virgin`, m-am sim]it
prins \n capcan`.
Cum putea s` gândeasc` a[a? Voia s`-i explice,
dar \l l`s` s` continue. Se vedea clar c` nu-i era
u[or.
– M-am purtat \n consecin]`. Dar m-am gândi
toat` diminea]a. Eu sunt de vin`. Am fost r`nit
prea tare de femeia asta. {i nu m` mai pot schim-
ba.
„Nu-i adev`rat! Oricine se poate schimba!”

124
– Peter, [opti Summer cu glasul \necat \n lacrimi.
– Nu merit` s` fii sup`rat` din cauza mea, spuse
Peter r`mânând la fel de rece.
P`rea atât de inaccesibil! Dar Summer nu se mai
gândea la asta. C`uta o solu]ie ca s` [i-l scoat` din
minte.
– Dup` ce-]i voi spune povestea c`s`toriei mele,
poate vei \n]elege de ce ]in aceast` fotografie \n
portofel. Vreau s` te pui \n pielea mea. Poate a[a \]i vei
da seama c` tot comportamentul meu nu are nici o
leg`tur` cu tine.
Summer zâmbi amar. Nu avea leg`tur` cu ea?
Atunci cu cine avea leg`tur`?
– Când eram tân`r, m` gândeam s` m` a[ez la
casa mea. B`nuiam c` \mi voi da seama cu
u[urin]`, atunci când voi \ntâlni femeia potri-
vit`.
– Erai un romantic?
– Cred c` da.
Inima lui Summer tres`ri plin` de speran]`. Dac`
Peter fusese un romantic, undeva, \n inima lui, mai
era. {i poate ea reu[ea s` scoat` acea latur` la lumin`.
Era o speran]` prosteasc`, dar totu[i exista o posi-
bilitate.

125
– Cum \]i spuneam, continu` el, o a[teptam pe
femeia perfect`. {i a ap`rut Angela. Lucram \mpreun`.
Ne cuno[team din Texas. Aveam \ncredere \n ea. Am
semnat un contract pentru ea. Era talentat`, nostim`,
dar de fapt, \mi iubea banii [i pozi]ia. {tia c` pot face
din ea o stea. {i am f`cut. S-a folosit de mine. {i eu
m-am folosit de ea. C`utam un talent [i \l g`sisem. Am
avut o leg`tur` cu ea. M` gândeam c` dac` pasiunea se
va stinge, va r`mâne rela]ia profesional`. Dar ea a
r`mas \ns`rcinat`.
|ns`rcinat`? Summer nu [tia c` Peter avea un
copil. Unde era copilul lui? La Angela? Asta era?
Peter avea o obliga]ie? De ce nu-i spusese de la
\nceput?
– {i m-am c`s`torit cu ea. O mare gre[eal`. Era
iresponsabil`. Se droga!
– Se droga?
– Sunt convins. Ea nega tot timpul, dar am prins-o
cu cocain` \n po[et`. M-a min]it c` apar]ine unei pri-
etene de-a ei. Am rugat-o s` nu se mai \ntâlneasc` cu
acea prieten`. Dar \ntr-o zi, când am lispit de acas` [i
am venit pe nea[teptate, am descoperit o adev`rat`
orgie la mine \n cas`.
– Vai, Peter.

126
– M` rog. Nu era f`cut` s` fie mam`. {tiam c`
urmam s` fiu singurul p`rinte responsabil. {i nu am
mai atins-o de atunci. Nu m-am culcat \n schimb nici
cu alte femei. Apoi a \nceput s` m` acuze de lips` de
sentimente, ceea ce era adev`rat. Dar m` purtam
politicos cu ea. V`zând c` nu m` poate convinge, a
\nceput s` lipseasc` nop]ile de acas`. Pretindea c`
doarme la diverse prietene. Bine\n]eles c` n-o cre-
deam. Dar nici n-am verificat-o. La ce bun? {tiam clar
ce face. {i \ntr-un fel, nu m` deranja. Singura mea
problem` era copilul.
Peter \[i b`g` portofelul \n buzunarul pantalonilor
[i lu` pisica \n bra]e. Sim]ea nevoia s` mângâie pe
cineva.
– A fost un chin. Dar m` consolam cu gândul c` \mi
voi \ndrepta toat` dragostea [i aten]ia asupra fiicei
mele nen`scute. Speram c` ziua \n care se va na[te, va
fi cea mai frumoas` din via]a mea.
Summer \l privi t`cut`, a[teptând concluzia. Peter
t`cu o vreme [i oftând, continu`:
– {i copilul s-a n`scut. Mort.
– Doamne!
Summer [i-ar fi dorit s` g`seasc` ceva de spus, dar
se sim]ea neputincioas`.

127
– Evident, nici un tribunal nu ar fi condamnat-o.
Numai eu [tiam c` ea era vinovat`. Eu [i Dumnezeu.
Dup` asta, nu mai avea sens s` r`mânem \mpreun`.
Divor]ul a fost urât. M-a jumulit de to]i banii. Dar nu mi-a
mai p`sat. De atunci n-am mai auzit nimic despre ea.
– Cred c` ]i-e greu s-o evi]i. Este totu[i o vedet`.
– M-am obi[nuit. Dac` ar [ti lumea ce fac, ar spune
c` am \nnebunit. Am prieteni [i spioni peste tot. Dac`
ea este la vreo petrecere sau \n vreun restaurant, m`
anun]` [i nu apar. Dac` prime[te vreun premiu,
p`r`sesc sala, dac` nu pot s-o evit, privesc \n alt`
parte. Dac` o arat` la televizor, mut canalul, dac`
apare \n vreun ziar, \l arunc. ~sta a devenit pentru
mine un stil de via]`.
Summer [tia c` ar fi trebuit s` spun` ceva, dar nu
[tia ce. Tot universul se redusese la ei doi, canapeaua
pe care st`teau [i Guin. P`reau a fi piesele pierdute ale
unui puzzle complicat.
– Peter, \mi pare a[a de r`u...
Dac` ar fi [tiut cum s`-l conving` s` uite trecutul!
Ar fi tr`it amândoi ferici]i pân` la adânci b`trâne]i.
– Peter, nu crezi c` a sosit timpul s` ui]i sup`rarea?
{tiu c` faptul c` o ur`[ti pe Angela este ca un scut pen-
tru tine. Poate c` Angela nu a fost o so]ie bun`...

128
– Poate?
– Bine, sunt convins` c` n-a fost. Dar te-ai gândit
vreo clip` c` [i ei poate i-a fost greu?
– Greu?
Summer nu voia s`-l r`neasc`, dar \[i dorea s`-l
trezeasc` la realitate. Peter se zb`tea \ntr-un co[mar
f`r` sfâr[it.
– Da. Am spus poate. I-a fost greu s` [tie c` s-a
m`ritat cu un b`rbat care a luat-o din obliga]ie. I-a fost
greu s` [tie c` a n`scut un copil mort. Nu [tiu. Poate.
Peter scutur` din cap ne\ncrez`tor.
– Poate c` avea probleme cu drogurile, dar nici tu
nu ai ajutat-o s` [i le rezolve. Mie, din câte mi-ai
povestit, mi se pare c` te-a iubit.
– M-a prins \n capcan`. Pentru mine ori este alb`
ori este neagr`. Poate c` tu nu vezi lucrurile \n felul
`sta, dar lumea mea nu este a[a de dulce [i roman-
tic`.
Summer oft` descurajat`. Crezuse c` g`sise solu]ia,
dar se p`rea c` \[i ratase [i ultima [ans`. Peter era prea
\nveninat.
Se \n[elase amarnic. Crezuse \n adâncul sufletului
c` sunt f`cu]i unul pentru cel`lat. Dar cel mai primar
instinct d`duse gre[. Inima ei era naiv`.

129
Trebuia s` \nceap` s`-[i dea seama c` Peter nu era
f`cut pentru ea. Visele ei romantice erau doar vise cu
ochii deschi[i. Dragostea ei era imaginar`.
– P`strez fotografia Angelei \n portofel pentru c`
este o buc`]ic` din fiica mea pierdut`, c`reia \i duc
dorul \n fiecare zi.
Summer resim]i viu durerea tr`it` de Peter. Cum
s`-l uite? Cum s` nu-l mai iubeasc`? Poate c` ajungea
[i ea s` fie ca Peter. S`-[i \nchid` inima [i sufletul \n
fa]a tuturor. Dragostea ne\mp`rt`[it` era un blestem,
un co[mar f`r` sfâr[it.
– Nu am puterea s` mai iubesc din nou, spsue el.
Ar fi trebuit s`-]i povestesc asta de la \nceput. Doar tu,
care ai pierdut fiin]ele iubite, m` po]i \nelege. Nu [tiu
de ce am intrat \ntr-o rela]ie cu tine. Poate c` speram
ca lucrurile s` fie altfel \ntre noi. Dac` a[ mai fi fost \n
stare s` iubesc o femeie, aceea ai fi fost tu. Dar nu mai
pot. |mi pare r`u.
– {i mie \mi pare r`u, spuse ea cu o voce \nghe]at`.
Mai bine c` ne-am dat seama.
– Da. Dac` vom putea trece peste asta, vom putea
lucra \mpreun`. Dac` nu...
Summer era prea \ndurerat` ca s`-l mai contra-
zic`.

130
– Logic, [tiam c` rela]ia noastr` nu avea cum s`
mearg`. Dar inima mea trebuie s` mai \nve]e. Nu pot
sta \n preajma ta, f`r` s` te am. A[a c` dac` ne
desp`r]im, va fi pentru totdeauna.
– Ai dreptate, spuse Peter, spre nefericirea ei. Este
mai bine a[a.
{i dac` era mai bine a[a, de ce ar`ta ca [i cum [i-ar
fi pierdut toate speran]ele?
{i de ce ea se sim]ea ca [i cum ar fi pierdut totul?
„ |l voi uita. Nu am alt` solu]ie.”
Privirile lor se mai \ntâlnir` o clip`, pline de
triste]e, [i apoi Peter se ridic` \n picioare ca [i cum ar
fi purtat toat` greutatea lumii pe umeri.
– La revedere, spuse Summer, cu glas sugrumat.
Peter se apropie de ea cu fruntea \ncruntat` de
fr`mânt`ri [i o trase \n bra]e, o s`rut` devorator, \[i
plimb` mâinile ca un orb prin p`rul ei frumos [i se
smulse din \mbr`]i[are cu un efort supraomenesc.
– Te rog, [opti Summer. Nu te opri.
– Trebuie.
– Nu, [opti ea, aruncându-se \n bra]ele lui. Hai s`
mai facem dragoste \nc` o dat`. Pentru ultima oar`.
Las`-mi ceva frumos la care s` m` gândesc.
– Nu vreau s` te r`nesc, spuse el nemi[cat.

131
– Nu m` vei r`ni. Ai \ncredere \n mine, spuse ea [i
o lacrim` \i alunec` de-a lungul obrazului, r`mânând
suspendat` pe buza de sus.
Peter \ntinse mâna, dorind s`-i ia lacrima, dar se
retrase ca ars.
|n acel moment cerul senin al Los Angelesului se
\ntunec` [i \ncepu s` fulgere [i s` tune.
Se \ndreptar` amândoi ca teleghida]i spre balconul
deschis, când \ncepu s` plou`.
– S`rut`-m`, \l rug` Summer. S`rut`-m` acum,
spuse ea \nfometat`, c`utându-i gura.
Sim]indu-i buzele moi, Peter [tiu c` nu mai era cale
de \ntoarcere. Sub imperiul dorin]ei [i pasiunii, o
trase \n bra]e, strângând-o, mângâind-o. Summer
gemu, ag`]ându-se \n disperare de el.
Hainele li se udar` din cauza ploii toren]iale [i
trupurile lor emanau c`ldura acumulat`. Peter \i
scoase tricoul [i fusta, apoi desuurile, [i \ncepu s` se
dezbrace [i el \n grab`.
Pic`turile de ploaie se amestecau cu sudoarea [i
lacrimile, iar gustul ei \l \nnebunea.
Sprijinind-o de balustrad`, cu ploaia sp`lându-i
spatele, Peter intr` \n ea dintr-o singur` mi[care. Summer
\[i \ncol`ci picioarele \n jurul lui, primindu-l cu lacomie.

132
F`ceau dragoste cu disperare, din dorin]a de a se
s`tura unul de cel`lalt pentru totdeauna. {tiau c` era
pentru ultima dat` când se aveau. {tiau c` trebuie s`
se uite, dar trupurile lor nu voiau.
Amândoi doreau ca momentul s` dureze ve[nic,
dar prea excita]i, \[i d`dur` drumul \mpreun`, sub
tunetele [i fulgerele care le acompaniau seanza]iile.
Peter respir` ostenit, privind chipul palid al lui
Summer.
Ce \i f`cuse?
Ce \[i f`cuse?
– Summer, murmur` el, s`rutându-i obrajii umezi.
„Te iubesc.”
Asta ar fi vrut s` spun`.
Dar Summer deschise ochii, ni[te ochi str`ini, [i
spuse pe un ton rece:
– Pleac`. Pleac` acum [i nu te mai \ntoarce.

133
Capitolul 10

Peter era pierdut \n p`dure. C`uta ceva. De data


asta nu un copil, ci o femeie. |i auzea râsul. Se ascun-
dea dup` copaci. Voia s-o ating`, dar nu reu[ea. O
vedea dup` un copac, alerga \n direc]ia aceea, dar ea
disp`rea [i ap`rea \n alt` parte.
Se afunda din ce \n ce mai adâc \n p`dure. Dar la
un moment dat, se trezi \ntr-o poieni]` luminat`.
Femeia ap`ru drept \n fa]a lui, \[i deschise râzând
bra]ele [i \l primi cu c`ldur`.
Pentru prima oar`, Peter se trezi, visându-se cu
femeia dup` care alergase atâtea vise, \n bra]e.

*
* *

134
Summer. O visase pe Summer. Pe ea o dorea. De ea
avea nevoie. {i numai pe ea o iubea.
Dup` ce f`cuser` dragoste pentru ultima oar`,
cuvintele care \i veniser` pe buze, le crezuse
nebune[ti. Dar nu erau. Ele veneau din adâncul sufle-
tului.
Ea era \ngerul lui, singura fiin]` \n care putea
s` aib` \ncredere. Ce orb fusese! Ce josnic, s-o
cread` capabil` de [mecherii [i capcane. Ce
\nc`p`]ânat!
Fericit, \[i imagin` un viitor str`lucitor al`turi de
ea. Dar \ncet, \ncet, \ncepu s`-[i pun` alt` problem`.
Dac` ea nu-l mai dorea? Dac` era prea târziu ca s`
repare lucrurile, s`-[i g`seasc` fericirea?

*
* *

Summer disp`ruse. De dou` s`pt`mâni \ncerca


s-o g`seasc` la telefon, dar nu-i r`spundea nimeni.
Zilnic se ducea la ea acas`, dar nu reu[ea s-o \ntâl-
neasc`.
De[i trecuser` dou` s`pt`mâni de când n-o mai
v`zuse, amintirea ei era mai vie ca niciodat`. Nu ar fi

135
vrut s` se trezeasc` la o realitate nesigur`. Ar fi vrut s-o
mai viseze pe Summer. S-o mai simt` \n bra]ele lui.
Se ridic` din pat [i se duse la fereastr`, privind
valurile oceanului sclipind sub razele soarelui.
Priveli[tea era minunat`, dar el ar fi preferat \ntune-
ricul.
Oft` [i se \ndrept` spre du[, evitând s` calce pre-
miile Grammy, \mpr`[tiate pe jos. Cât de mult \nsem-
naser` acestea odat` pentru el! Acum, parc` nu aveau
sens. Deschise du[ul [i l`s` apa s`-i r`coreasc` pielea
asudat` din cauza somnului nelini[tit.
Unde plecase Summer? Unde disp`ruse? Avea s` se
mai \ntoarc`?
|ntreb`rile f`r` r`spuns \l scoteau din min]i. |[i
imaginase zeci de scenarii, dar tot nu [tia unde putea
fi.
P`rerea lui era c` nu se ascunsese de el. Summer
nu se preta la a[a ceva.
O r`nise chiar atât de tare? Se p`rea c` da.
|nchise du[ul, promi]ându-[i s`-[i ia revan[a. Se
\ntoarse \n dormitor [i se \mbr`c` \ntr-o pereche de
blugi, un tricou vechi [i o c`ma[` de cowboy.
Apoi \[i lu` ma[ina [i porni spre centrul ora[ului. O
parc` undeva [i \ncepu s` se plimbe cu mâinile \n

136
buzunare pe str`zi. Rareori vedeai pe cineva \n L.A.
f`când asta. Dar lui \i f`ceau bine plimb`rile. Voia s`-[i
limpezeasc` mintea. |n ultimul timp se apucase cam
tare de b`utur`.
De fiecare dat` când vedea o femeie blond`
trecând pe lâng` el, i se p`rea c` era Summer.
Cu ce gre[ise fata aceea de se purtase a[a de r`u cu
ea? Nu el avusese o copil`rie nefericit`. Ce motiv avea?
Summer \[i pierduse ambii p`rin]i. Pe când el?
Se opri \n fa]a unui restaurant, cu gândul s`
m`nânce ceva. Dar nu. Mai bine se ducea acas` [i \[i
f`cea o cafea tare, neagr`, f`r` zaharin`, nede-
cofeinizat`. A[a cum \i pl`cea lui.
Se gândi s`-[i ia un ziar [i s` \nceap` s` se gân-
deasc` mai serios la via]a lui. Poate pân` la urm`
reu[ea s-o uite pe Summer.
Se apropie de un chio[c [i r`mase cu privirile
priponite pe un titlu: „ Summer Gold”.
Peter \nchise ochii, scuturând din cap [i privi din
nou. „Summer Gold”!
– 75 de cen]i, \l auzi Peter ca prin cea]` pe
vânz`torul de la chio[c.
|n articol se men]iona faptul c` Summer Gold avea
s` participe la concursul anual de tinere talente din

137
L.A., al`turi de multe alte tinere vedete \n curs de afir-
mare. Peter nu ratase niciodat` competi]ia, preg`tind
din timp un program special pentru cânt`re]ii cu care
lucra. Anul acesta \ns`... Parc` se rupsese de lume.
{i concursul urma s` aib` loc \n seara aceea. Dac`
se gr`bea, poate mai g`sea vreun bilet pe la City Gold.
– Dori]i s` cump`ra]i ziarul?
Peter \l privi pe vânz`tor ca picat de pe alt` planet`.
Gândul c` avea ocazia s-o vad` pe Summer \l ame]ise.
Destinul \i mai d`dea o [ans`.

*
* *

Summer era ultima participant`. Peter se s`turase


s` asculte forma]ii de muzic` rock, jazz sau funky.
Ner`bdarea lui atinsese paroxismul.
– D`-i gata! strig` un tân`r de pe rândul din fa]`.
Prezentatorul intr` pe scen`, strigând \n microfon:
– {i ultima participant`... Summer Gold.
Peter se foi ner`bd`tor pe scaunul lui de pe rândul
patruzeci. Nu mai g`sise bilete la City Gold. Fusese
nevoit s` pl`teasc` de patru ori pre]ul intr`rii, tocmin-
du-se cu b`ie]ii care vindeau bilete la negru \n fa]a

138
intr`rii. Dar nu-i p`rea r`u. Totu[i gândul c` ar fi putut
s` stea \n loja VIP-urilor, unde ar fi beneficiat de o
vedere optim`, \l \nnebunea.
Peter nu mai rezist` [i se ridic` \n picioare.
Summer era str`lucitoare. Mult mai frumoas` ca \n
visele lui.
– Stai naibii jos! \l \mpunse \ntre coaste un munte
de om din spatele lui.
Summer purta o rochie alb` [i lung`, dintr-un
material opalescent, iar la gât \i str`lucea un colier de
diamante. Era o stea!
– Bun` seara, spuse ea cu voce \ngereasc`,
reducând sala la t`cere. A[ dori s` v` cânt o melodie
nou`, pe care nu am mai cântat-o pe nici o scen`.
Nu obi[nuiesc s`-mi asum riscuri, dar \n seara asta
voi face o excep]ie. Oricum, nu mai am nimic de
pierdut.
Nu mai avea nimic de pierdut? Peter abia a[tepta s`-i
spun` câte avea de câ[tigat.
Summer f`cu o mic` pauz`, a[teptând ca lumea s`
se opreasc` din aplauze.
– Melodia se nume[te: „Te-am pierdut”.
Doamne! Peter \ncepu s` tremure. Dac` acel cântec
\i era dedicat, el avea s`-i schimbe titlul.

139
giannijollys

Pianistul \ncepu primele acorduri [i vocea lui


Summer r`sun` plin` de vibra]ie \n boxe:
– Visam s` te g`sesc [i te-am g`sit... Dar visul n-a
durat prea mult [i te-am pierdut....
Summer p`rea r`scolit` de emo]ii. |[i ]inea ochii
\nchi[i [i [oldurile ei voluptuoase se leg`nau \n rit-
mul muzicii. Peter \i frânsese inima [i ea, \n loc s`
se izoleze de lume, compusese un cântec extraordi-
nar.
Ochii lui Peter se \nnegurar`. Dac` reu[ea s` se
\mpace cu Summer, avea s` fie cel mai fericit om de pe
p`mânt.
Era frumoas`, inocent`, vulnerabil` [i totu[i puter-
nic`, de[teapt`, talentat` [i mai presus de toate, \l
iubea. Era sigur c` \l iubea. Altfel nu ar fi scris acel cân-
tec care vorbea despre dragostea lor.
– Mul]umesc [i noapte bun`, spuse Summer prin-
tre ropote de aplauze.
Urm` o mic` pauz`, dup` care prezentatorul
reveni.
– Pentru prima dat` \n istorie, voturile sunt
unanime. Pe locul \ntâi... Summer Gooold!!!
Peter izbucni primul \n urale. {tia c` ea va câ[tiga.
{tiuse de la \nceput. Era cea mai talentat`.

140
– Mul]umesc, spuse Summer, primind cu emo]ie
premiul. Mul]umesc foarte mult.
Peter se ridic` \n picioare, \ncercând s`-[i fac` loc
prin mul]ime. Voia s` ajung` cât mai repede \n culise,
\naintea fanilor [i produc`torilor. Voia s` ajung`
primul, ca s`-i cad` la picioare [i s`-[i cear` iertare.
Culisele erau deja pline de oameni. Peter se \n`l]`
pe vârfuri [i o z`ri. P`rea un miraj. Era ca o zân` bun`
[i frumoas`. |mp`r]ea tuturor mul]umiri, autografe [i
zâmbete.
Lumea din jurul lui \ncepu s`-l recunoasc` [i \l
oprea ca s`-l salute. Doar era \nc` celebrul produc`tor
de la City Gold!
Peter texanul ar fi dat din coate [i ar fi r`zb`tut \n
câteva secunde pân` la iubita lui.
R`mase pe loc, privind-o pe Summer cât de
emo]ionat` era.
„Obi[nuie[te-te s` fii adulat`. Vei fi o stea.”
Pre[edintele casei de \nregistr`ri Paradise, Bobby
Arturo, se apropie [i intr` \n vorb` cu ea.
„Acum apar to]i vulturii”, zâmbi Peter acru.
Arturo p`rea s` fie interesat de ea [i din alte puncte
de vedere. Dar Summer nu p`rea prea impresionat`
de el.

141
„Cu ea m` voi c`s`tori, \[i spuse Peter. Ea este
femeia care \mi va na[te copiii. {i vom tr`i ferici]i pân`
la adânci b`trâne]i. Doar dac` voi reu[i s-o fac s` aib`
\ncredere \n mine!”
Va reu[i?
Peter se apropie mai mult de ea, dar se opri ca elec-
trocutat auzind râsul lui Summer, provocat de Arturo.
Peter se retrase doi pa[i \napoi. Arturo \i mai spuse
ceva lui Summer [i ea râse [i mai tare.
Deci, \l uitase. Avea puterea s` râd`. Trecuse peste
durere [i nefericire mai repede decât el.
Zâmbetul ei era plin de mul]umire. Ob]inuse tot
ceea ce-[i dorise. Era vedet`, câtigase primul pre-
miu din via]a ei, avea contracte, admiratori [i
dragoste.
„Dac` e[ti acela[i singurtatic care ai fost \ntotdeau-
na? Dac` nu e[ti sortit s`-]i g`se[ti femeia ideal`? Dac`
Summer nu este f`cut` pentru tine? N-o mai \ntoarce
din drum. Las-o. Este fericit` acum.”
Dac` o iubea cu adev`rat, trebuia s-o uite. F`r` el,
era fericit`. Nu putea s` fie egoist. Pentru c` venise la
spectacol cu gânduri egoiste.
Peter se \ntoarse cu o greutate mare \n piept.
Pierduse singura femeie pe care o iubise cu adev`rat.

142
|[i l`s` capul \n p`mânt \nfrânt, lovindu-se de oamenii care
veneau din direc]ie opus`, \nghesuindu-se pentru autografe.
Era pierdut [i pustiit.

*
* *

Summer era fericit` c` \n sfâr[it ob]inuse ceea ce


dorise. Câ[tigase. Dar fericirea ei era incomplet`.
Sperase ca Peter s` vin` s-o viziteze \n seara aceea.
Se sim]ea ca un copil. Când Arturo \i spusese o
glum`, preferase s` râd`, de[i mai degrab` \i venea s`
urle de durere. Acum era o vedet` [i trebuia s` se
poarte ca atare.
Trebuia s` se gândeasc` la viitorul ei [i al copilului
pe care \l purta \n pântec.
Nu [tia cum avea s` se descurce. Un lucru era clar.
Peter nu trebuia s` afle. |i spusese clar c` nu mai avea
nevoie de o so]ie [i un copil.
Dar oare nu era dreptul lui s` afle?
|ntrebarea asta o tortura.
Dar dac` \i spunea, Peter o va considera o a doua
Angela Casablanca.
Nu putea s`-i spun`!

143
Diferen]a \ntre ea [i Angela era c` Summer nu se
a[tepta ca Peter s` se c`s`toreasc` cu ea. Dar cum s`-l
conving`? A[a c` mai bine nu-i spunea.
Plecase din ora[, \ncercând s` evadeze, dar
revenise cu ocazia concursului. Los Angelesul i se
p`rea \nc`rcat de parfumul lui Peter. Nu putea s`-l
uite.
A[a c`, stând pe balconul \n care f`cuser` ultima
oar` dragoste, compusese „Te-am pierdut”. {i pusese
\n el toat` dragostea [i durerea prin care trecuse.
Dup` ce \l terminase, se sim]ise epuizat`, dar mult mai
lini[tit`.
{i, ceva ciudat. Laura, vecina ei, \i spusese c` Peter
o c`utase \n fiecare zi. Ce dorise? S`-i dea alte expli-
ca]ii? S` se scuze? Laura \l \ntrebase de ce o caut` [i el
r`spunsese: „S` v`d ce mai face”. Era clar. Se sim]ea
vinovat [i nu-i d`dea pace con[tiin]a.
Cu toate astea, [i-ar fi dorit s` vin` s-o vad` la con-
curs.
Summer privi \n jur, sperând imposibilul, [i i se
p`ru c` \l vede \n mul]ime.
– Domnule Arturo, spuse ea, gr`bit`. M` scuza]i.
{tiu c` nu este politicos din partea mea, dar am pu]in`
treab`.

144
Arturo p`rea distras de o brunet` care \i oferise o
caset` demo [i Summer profit` de moment ca s` fug`
\n direc]ia \n care-l v`zuse sau i se p`ruse c` \l vede pe
Peter.
Inima \i b`tea cu putere [i era ame]it` de emo]ie.
Nu-l mai vedea. Unde era? Ie[i \n noapte pe u[a din
spate.
– Summer!
Vocea trist` \i era cunoscut`, dar nu reu[ea s`
deslu[easc` silueta b`rbatului din \ntuneric.
– Peter?
– Voiam s` te felicit, spuse el, ie[ind din conul de
umbr`. Ai cântat minunat. Meritai s` câ[tigi.
– De ce?
– De ce, ce?
– De ce ai plecat f`r` s` m` vezi?
– Nu vreau s`-]i stric fericirea pe care v`d c` ai
g`sit-o, spuse el cu voce stins`.
– Ce vrei s` spui?
Summer era nelini[tit`. |n adâncul sufletului \nc`
mai credea \n dragostea lor. Dar Peter p`rea resemnat.
– Este seara ta. Nu vreau s` te \ntristez.
– |n]eleg.
Deci Peter nu se schimbase.

145
– La revedere, spuse el cu glas \necat.
– Stai! Voiai s`-mi spui ceva? De ce m-ai c`utat
s`pt`mânile astea?
– Voiam s`-]i spun c`... ai avut dreptate.
– |n leg`tur` cu ce? tremur` Summer.
|n leg`tur` cu dragostea lor?
– |n leg`tur` cu Angela. Adev`rul era c` ea nu-[i
dorea copilul. Eu am rugat-o s`-l p`streze. {i ea a fost
de acord.
– De ce? murmur` Summer.
– Poate c` avea ambi]ia s` ajung` prin mine o stea,
sau poate c` m` iubea cu adev`rat. Nu mai [tiu nici eu.
{tiu doar c` atunci când mi-am pierdut copilul am fost
a[a de orbit de furie [i sup`rare, \ncât nu mai puteam
decât s-o \nvinuiesc. Nu cred c` am iubit-o niciodat`.
Dac` a[ fi iubit-o, m-a[ fi gândit mai mult la binele ei.
Nu este de mirare c` \ncepuse s` lipseasc` nop]ile.
Angela era superficial`. Dar eu m-am autoconvins c`
este rea, ca s-o pot \nvinui de moartea copilului.
– Vai, Peter.
Summer [i-ar fi dorit s`-l ia \n bra]e [i s`-i spun` c`
\l iube[te. Nefericirea lui era dureroas`.
– Te rog, nu te mai \nvinui, reu[i ea s` spun`. Sunt
sigur` c` intui]iile tale au un sâmbure de adev`r.

146
– Nu, ai dreptate. Angela a avut motivele ei [i tu
m-ai ajutat s` v`d limpede. Voiam s`-]i mul]umesc
pentru asta.
„Nu are nevoie de mine. Se simte bine singur. S-a
\mp`cat cu sine.”
– Dar nu trebuia s`-mi mul]ume[ti pentru asta. Eu
\]i mul]umesc.
– Trebuia. Te...
– Spune...
Peter se lupt` cu el \nsu[i, dar nu reu[i s` spun`
decât:
– Vino mâine la mine. Te a[tept la ora [ase [i
jum`tate.
– Stai! \ncerc` Summer s`-l opreasc`, dar Peter ple-
case.

147
Capitolul 11

Summer opri \n fa]a casei lui Peter la ora [ase [i


jum`tate. Soarele \ncepuse s` apun` [i cerul p`rea vio-
let.
„Dac` a[ locui aici, al`turi de el. Mi-ar pl`cea s` vin
aici zilnic. S` fie casa mea. S`-mi cresc copilul aici,
al`turi de tat`l lui.”
Noaptea trecut`, Peter se purtase cu ea ca [i cu un
prieten. |i era recunosc`tor. Probabil c` pasiunea se
stinsese.
Dar Summer era hot`rât` s`-i spun` c` era \ns`rci-
nat` [i poate c` vestea \l va bucura. Poate ceva avea s`
se schimbe \n cele din urm`.

148
Se \ndrept` spre u[` [i sun`. A[tept` câteva secunde,
dar nu-i deschise nimeni. Summer \ncepu s` tremure.
Unde era Peter? Sun` din nou [i nu primi nici un
r`spuns.
Deodat` o fulger` un gând. Se \ntâmplase ceva!
Puse mâna pe clan]` [i rugându-se, \mpinse cu
putere u[a grea de stejar.
Casa p`rea goal` [i t`cut`.
Cu inima b`tând s`-i sparg` pieptul, Summer privi
\n jur. Totul p`rea la locul lui, doar c`... pe parchetul
str`lucitor de cur`]enie erau \mpr`[tiate petale de
trandafir ro[u.
– Peter? strig` ea tem`toare.
|i r`spunse doar ecoul. |[i lu` inima-n din]i [i
urm` c`rarea format` din petale de trandafir,
ajungând pe terasa din spatele casei, unde se opri
stupefiat`.
Toat` terasa era plin` de vaze cu flori, care mai de
care mai frumoase.
Atunci, ame]it` de mirosul exotic [i fo[netul
valurilor oceanului, \[i d`du seama c` acela era felul
lui Peter de a-i spune c` o iube[te. Aproape uit` de
vestea pe care voia s` i-o dea.

149
– Peter? Unde e[ti?
Ochii \i c`zur` pe o foaie de hârtie roz, pe care
scria un mesaj: „Caut` \ntre margarete [i \mi vei g`si
inima.”
Summer privi \n jur [i printre flori exotice [i per-
fecte, descoperi un buchet de margarete. Le mirosi cu
nesa], admirându-le naturale]ea. Flori de câmp. Nu
aveau elegan]a trandafirilor, dar erau a[a de delicate [i
puternice, \n acela[i timp!
Doar Peter era \n stare de a[a ceva!
Mai mirosi \nc` o dat` florile, apoi c`ut` \ntre
tulpini [i g`si o cutiu]` \n form` de inimioar`.
„Cred c` visez”, \[i spuse ea, ciupindu-se.
Deschise cutia [i g`si \n`untru cel mai perfect inel
de aur cu diamnat. Fanteziile ei deveneau realitate.
– C`s`tore[te-te cu mine, s`ri Peter din tufi[uri.
Summer se \ntoarse spre el cu fa]a str`lucitoare.
Cât de mult \l iubea!
– Spune da!
– Peter...
– Spune da! Spune-mi acum.
– Da, murmur` ea, pr`bu[indu-se \n bra]ele lui. Te
iubesc, murmur` ea printre lacrimi. M` faci a[a de fericit`.

150
– {i eu te iubesc. Te iubesc, Summer. {i \]i voi
spune asta toat` via]a. Nu m` voi s`tura niciodat`.
Peter o privi o clip` fericit, apoi scoase inelul din
cutie [i i-l puse pe deget. Ochii lui verzi erau plini de
dragoste. Inima ei cânta de bucurie.
– Trebuia s` apar pe un cal alb, dar cred c` e[ti
pentru drepturile animalelor.
– Sunt, zâmbi ea. Dar dac` te-ai fi purtat frumos cu calul...
– Ar fi trebuit s`-l p`str`m [i nu am loc de grajd.
– Visam s` primesc flori de la tine. Dar pân` acum
nu mi-ai dat niciodat`.
– Vai, Summer. Curtea pe care ]i-am f`cut-o a fost
cam scurt` [i lipsit` de romantism. De asta am umplut
casa cu flori [i am aranajat cu soarele s` ne ofere un
apus spectaculos.
– Minunat. {i nori[orii `[tia albi?
– Tot eu am vorbit cu ei. Nu [tiai? Dragostea este
atotputernic`.
Summer \l s`rut`, gândindu-se: „Dac` afl` vestea va
mai fi la fel de fericit?”
Trebuia s`-i spun` adev`rul, cu riscul de a strica o
seara atât de romantic`. Doar a[a fericirea ei va fi com-
plet`. Pentru prima oar`, dragostea o f`cea egoist`.

151
– Trebuie s` discut cu tine ceva, spuse ea.
Peter o privi \ngrijorat.
– Au trecut aproape trei s`pt`mâni de când nu ne-am
mai v`zut. S-au \ntâmplat atâtea!
– Dumnezeule Milostiv! Ce ai cu mine? Chiar vrei s`
\ndur iadul pe p`mânt? Spune-mi, Summer. Dar fii
blând`.
– Am fost naiv`. Am crezut c` dragostea vine c`lare
pe un cal alb. Dar m-am gândit mai bine [i cred c` ai
dreptate. Uneori, trebuie s` fii cinstit cu tine \nsu]i [i
realist.
– Nu. Tu ai avut dreptate. Trebuie s` la[i natura
s`-[i urmeze cursul. S`-]i ascul]i inima. Mi-am dat
seama c` te iubesc abia dup` ce am acceptat acest
lucru. Am nevoie de tine.
Peter o lu` \n bra]e [i se a[ez` pe un
[ezlong. Soarele, la apus, str`lucea \n p`rul
auriu al lui Summer, care p`rea o floare \ntre
flori.
– Ce te-a f`cut s`-]i schimbi a[a de brusc [i radical
sentimentele fa]` de mine? \ntreb` ea.
– Nu a fost nici brusc [i nici radical.
– De ce nu mi-ai spus de asear` ce sim]eai?

152
– Te-am v`zut a[a de fericit`! Nu voiam s`-]i stric seara.
– Fericit`? P`ream. Cum voiai s` apar \n fa]a spec-
tatorilor [i a juriului?
– Corect. |ncepi s` te por]i ca o vedet`. Dar s` nu
]i-o iei \n cap.
– Al`turi de tine? Niciodat`.
– Râdeai la glumele lui Arturo cu gura pân` la
urechi!
– |mi venea s` urlu!
– Te cred, spuse el, dându-i o [uvi]` de p`r dup`
ureche. Asear` am citit \n ochii t`i speran]a. Mi-am dat
seama c` m` mai vrei, dar mi-era team` s` nu te
sperii.
– Nu sunt a[a de u[or de speriat.
– Am observat, râse el. Oricum, trebuia s`-mi
preg`tesc scenariul. Un scenariu care s` te pun` \n fa]a
faptului \mplinit. {i s` te fac` s` m` ier]i. Pentru c` am
gre[it mult.
– Mul]umesc, spuse ea, lipindu-se de pieptul lui.
Summer r`mase t`cut` câteva clipe. Era rândul ei
s`-i spun` adev`rul.
– Trebuie s` vorbim.
Peter \ncepu s-o mângâie ner`bd`tor.

153
– Serios.
– Avem timp [i mâine.
– Nu, spuse ea, p`strând distan]a.
– Summer, ascult`-m`. {tiu c` e[ti o femeie cin-
stit`, decent` [i bun`. Te cunosc aproape la fel de bine
ca pe mine. Nimic din ce ai s`-mi spui nu m` va face
s` m` r`zgândesc. Nimic. Niciodat`. A[teapt` pân`
mâine. Azi, trebuie s`-]i demonstrez cât` \ncredere am
\n tine.
– Dragostea mea, \ntotdeauna spui ce trebuie.
– Sunt destinat s`-]i fac pe plac, spuse el
s`rutând-o.

*
* *

Peter se trezi a doua zi de diminea]` singur \n pat,


cu miros de cafea [i brio[e \n n`ri.
Fericit, se trânti din nou pe pern`, amintindu-[i
\ntâmpl`rile din noaptea trecut`. Fusese un final fru-
mos al celei mai fericite zile din via]a lui.

154
Femeia aceea era un \nger [i avea s` fie so]ia lui.
Voia s`-i spun` un secret, dar el avea \ncredere \n
ea. Indiferent ce i-ar fi spus, ar fi iubit-o la fel de
mult.
Summer ap`ru \n c`ma[` de noapte, ducând o tav`
plin` cu bun`t`]i. Dar Peter era \nfometat dup` altce-
va.
Summer a[ez` tava pe marginea patului [i spuse:
– Ar fi bine s` vorbim acum.
– Nu te teme, iubita mea. Te iubesc mult de tot.
– {tiu, dar sunt...
– |nnebunit` dup` mine?
– Nu. Adic`, da, râse ea. Nu-mi mai termina
propozi]iile. Vreau s` spun c` sunt...
– O campioan` de triatlon, un cosmonaut? Pilot de
Formula Unu?
– Nu, râse ea, lovindu-l cu perna \n cap. Peter!
Las`-m` s` vorbesc. Este ceva serios.
– Bine. Te ascult.
– |]i aminteti ziua \n care am f`cut dragoste pe bal-
con, la mine acas`?
– Mmm, nu prea \mi amintesc, dar dac` spui tu... o
tachin` Peter.

155
– Nu ai folosit prezervativ.
Poftim??? Era \ns`rcinat`?
– Sunt \ns`rcinat`.
– Dumnezeule! s`ri Peter s`rutând-o pe unde
apuca. Este minunat. {i de ce ]i-era fric` s`-mi spui?
– Credeam c` o s` te \nfurii.
– De ce???
– Poate \]i \nchipuiai c` ]i-am \ntins o capcan`, a[a
cum a f`cut Angela.
– Capcan`? Doamne, s`r`cu]a! Nu cred c` ai fi
reu[it s`-mi \ntinzi capcana asta f`r` ajutorul meu.
– Credeam c` nu-]i mai dore[ti copii. Mi-ai spus c`
nu vrei s` mai treci prin a[a ceva.
– Voiam s` spun c` nu mai vreau s` trec printr-o
rela]ie cum a fost cea cu Angela, spsue el, scuturându-i
capul. |ntotdeauna mi-am dorit copii. {i pe tine te-am
dorit din clipa \n care ai intrat \n biroul meu.
– Serios? M` mai iube[ti?
– Sigur c` te mai iubesc. Te iubesc de dou` ori mai
mult. Cu copil cu tot.
– Vai, Peter, mi-era a[a de fric`...
– Ce copil! Uite, te mai \ntreb o dat`. Vrei s` fii
so]ia mea?

156
– Da, da, da!
– M-ai f`cut un b`rbat fericit. S` vezi ce ochi o s`
fac` mama.
– {i Michael Lloyd.
– {i Sugar [i Lois.
– {i Guinevere, care te iube[te la nebunie. O s`-mi
scoat` ochii de gelozie.
– Nu cred. {i asta nu-i nimic. O s` se obi[nuiasc`.
Alta este problema.
– Care?
– Cum o s` te nume[ti? Summer Gold?
– Profesional, voi r`mâne Summer Gold. Dar vreau
s`-mi schimb numele. Oficial, voi fi Summer Maxwell.
– |mi place cum sun`.
– {i mie. Dar unde r`m`sesem?
– Aici. La brio[e.
– S-au r`cit.
– Dar eu m-am \ncins. Vino la mine \n bra]e.

157
EPILOG

Era prea devreme ca s` [tie dac` ochii copilului


aveau s` r`mân` alba[tri ca ai lui Summer sau verzi, ca
ai lui Peter. Un lucru era cert: indiferent de culoare,
erau adorabili. Bebelu[ul era o mic` minune cu
mânu]e mici [i moi [i un smoc de p`r brunet.
|i spuser` Dominique, dar pentru c` era un nume prea
preten]ios pentru o feti]` a[a de mic`, o alintar` Nikki.
Peter petrecu toat` ziua aranjând dormitorul
micu]ei, ca totul s` fie gata când aveau s` se \ntoarc`
de la spital. Apoi se a[ez` pe canapea [i privi fotogra-
fiile de la nunt`, amintindu-[i cât de surprins` fusese
toat` lumea de c`s`toria lor nea[teptat`.
Discul pe care-l scosese Summer \n colaborare cu
casa de \nregistr`ri City Gold se numea Summer Gold
[i avu un succes nebun.

158
Le lu` pe fetele lui de la spital o or` mai târziu,
adic` pe la cinci diminea]a, [i nu se mai s`tur` s` le
priveasc` [i s` le r`sfe]e.
– Suc de portocale! s`ri Peter de pe scaunul de
lâng` pat, pe care st`tea [i le privea.
– Poftim? \l privi Summer uimit`.
– Nu mai ai suc de portocale. Medicul a spus c` tre-
buie s` bei doi litri pe zi.
– Nu trebuie s`-mi aduci chiar acum.
– E[ti sigur`?
– Ai uitat c` am fost asistent`? De ce nu vii [i tu \n
pat, lâng` noi? Ar`]i de parc` ]i-ar prinde bine un pui
de somn.
Peter \[i ascult` so]ia [i se a[ez` lâng` ea, cu Nikki
\ntre ei [i Guin la picioare.
– {tii, \nainte s` te cunosc, \mi pl`cea s` privesc
r`s`ritul de soare de la fereastra biroului meu. Acum
am renun]at la obiceiul `sta. Tu e[ti raza mea de soare,
Summer. Mi-ai poleit via]a.

Sfâr[it
159

giannijollys