STAREA DE SĂNĂTATE

1. Gradele de trecere de la sanatate la boala sunt:

a. disconfort

b. boala

c. incapacitate

d. invaliditate

e. deces

2. Urmatorii indicatori masoara nivelul starii de sanatate a populatiei ca rezultat al

factorilor care o condiționeaza:

a. fertilitatea

b. asigurarea populatiei cu medici

c. speranta de viata fara incapacitate

d. incidenta

e. nivelul de cultura generala

3. Ordinea principalelor categorii de factori care conditioneaza starea de sanatate in cele

mai multe tari europene este:

a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul fizic si social

b. mediul fizic și social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sănătate

c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici

d. comportamentele, mediul fizic și social, factorii biologiei, serviciile de sanatate

e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic și social, serviciile de sanatate

4. Medicina sociala foloseste ca metode:

 a. depistarea bolilor in masă

b. biostatistica

c. masurarea prognosticului

d. educația pentru sanatate

e. masurarca asociațiilor epidemiologice

DEMOGRAFIE

5. Nivelul natalitatii este influentat de:

a. structura pe grupe de varsta a populației

b. fecunditate

c. nivelul de instruire a mamei

d. venitul mediu pe membru al familiei

e. fertilitate

6. Prima etapa a tranzitiei demografice se caracterizeaza prin:

a. natalitate mare

b. natalitate mica

c. mortalitate mare

d. mortalitate mică

e. creșterea rapidă a populației

7. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor de mortalitate:

a. precoce + postneonatala
 b. neonatală + postneonatală

c. precoce + neonatală + postneonatalā

d. mortinatalitate + neonatală + postneonatala

e. perinatală + neonatală + postneonatala

8. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:

a. rata de mortalitate la o populație de 100.000 locuitori

b. rata de mortalitate specifică datorată bolii

c. un rezultat fatal al oricarei boli

d. frecvența deceselor printre cazurile de boală

e. proporția deceselor datorate bolii din totalul deceselor

9. Piramida varstelor in forma de urnă exprimă:

a. natalitate mare

b. natalitate mică

c. longevitate mare

d. longe vitate mica

e. mortalitate mare

10. In anul 1971 s-au inregistrat in judetul "X", 13.4 născuți morți la 1000 de nascuti vii.
Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:

a. indicele de mortalitate fetală tardiva

b. indicele de mortalitate perinatala

c. indicele de mortalitate neonatala

d. indiccle de mortalitate matema

 e. indicele de mortalitate neonatală precoce

11. In anul 1971 s-au inregistrat in judetul "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100
000 de nascuti vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:

a indicele de mortalitate fetala tardivä

b. indicele de mortalitate perinatala

c. indicele de mortalitate neonatala

d. indicele de mortalitate materna

e. indicele de mortalitate neonatala precoce

12. In anul 1971 s-au inregistrat in judetul "X", 14.2 decese la copii de pana la 28 de zile
la 1000 de nascuti vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mal bine fenomenul de mai
sus:

a. indicele de mortalitate fetala tardiva

b. indicele de mortalitate perinatală

c. indicele de mortalitate neonatala

d. indicele de mortalitate materna

e. indicele de mortalitate neonatala precoce

13. In anul 1971 s-au inregistrat in judetul "X", 27,6 morti la fetusi de peste 28 de
saptamani si sugari de pana la 7 zile la 1000 de nascuti. Alegeti indicatorul care masoara
cel mai bine fenomenul de mai sus:

a. indicele de mortalitate fetală tardivā

b. indicele de mortalitate perinatala

c. indicele de mortalitate neonatala

d. indicele de mortalitate maternă

 e. indicele de mortalitate neonatala precoce

14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalitatii sunt necesare urmatoarele

informatii:

a. distribuția pe grupe de varstă a populației

b. mortalitatea pe grupe de vârstă din populația respectivă

c. mortalitatea standard pe grupe de varstă

d. numarul de decese observate în populația respectiva

e. structura pe grupe de varstă a populației standard

15. Identificati mecanismul principal al imbatranirii populatiei in Romania:

a. scaderea mortalitații infantile

b. scaderea mortalității specifice pe grupe de varstă

c. scăderea mortalitații generale

d. scaderea natalității

e. scăderea mortalității prin boli infecto-parazitare

16. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare ale nasterii permit
calculul:

a. ratei natalitații

b. ratei de fertilitate generală

c. mortalității perinatale

d. varstei mediane la nastere

e. rangului mediu al noului născut

17. Definitia nascutului viu acceptata de OMS include drept criterii:

a. durata gestatiei

b. greutatea la nastere

c. lungimea la naştere

d. prezenta respiratiei

e. prezenta batailor cordului

18. Intr-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita
tubereulozei 60 de persoane (din care 50 au fost barbati). Mortalitatea specifica prin
tuberculoza la barbati a fost:

a. 0.5%

b.60/100000

c. 50/200

d. 50/300

e. nu se poate calcula

19. Intr-un oras cu 100000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barbati). Mortalitatea proportionala
prin tuberculoza a fost:

a. 0.5%

b. 60/100000

c. 60/1000

d. 50/300

e. nu se poate calcula
20. Intr-un oraş cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorită
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin tuberculoza la
barbati a fost:

a. 0.5%

b. 60/1000

c. 50/200

d. 50/300

e. nu se poate calcula

21. Intr-un oras cu 100 000 de locuiteri, in anul "X" s-au inregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin tuberculoza a
fost:

a. 0.5

b. 60/1000

c. 50/200

d. 60/300

e. nu se poate calcula

22. Letalitatea prin cancer dupa localizare la persoanele de 55-59 ani in doua populatii
a fost:

Localizare Populatia "Y" Populatia "X"

Plămân 10.0% 6.7%

San 30.0% 20.0%

Uter 25.0% 16.7%

Alte localizari 35.0% 56.6%

TOTAL 100.0% 100.0%

Se poate spune ca probabilitatea de deces prin cancer de plaman, san si uter este
mai mare in populatia "X" decat in populatia "Y"?

a. nu, pentru că nu se face deosebirea dintre incidenta si prevalenta

b. da

c. nu, pentru că mortalitatea proporțională nu ofera o estimare a riscului de deces

d. nu, pentru că nu se cunoaște structura pe grupe de vârstă a celor doua populații

e. nu, pentru că nu există un lot martor

23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalitatii prin metoda directa sunt necesare
urmatoarele informatii:

a. distribuția pe grupe de varstă a populației

b. mortalitatea pe grupe de vârstă din populatia respectiva

c. mortalitatea standard pe grupe de varsta

d. numarul de decese observate in populatia respectiva

e. structura pe grupe de vârstă a populuției standard

24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:

a. probabilitatea de deces prin HT A

b. mortalitatea specifică la medici

 c. mortalitatea propoționala prin TBC

d. speranța de viată la naștere

e. mortalitatea prin cancer la bărbați

25. In interpretarea evolutiei în timp a mortalitatii printr-o anumita localizare a

cancerului, într-o populatie data, este necesar sa se ia in considerare:

a. evoluția fatalității

b. evolut ia tehnicilor de diagnostic

c. înregistrarea informațiilor

d. evoluția structurii pe varste a populației

e. variatiile in expunerea la factorii de risc

26. In cursul unui an calendaristic, intr-o populatie de 1000 locuitori, nascutii vii au
înregistrat urmatoarele greutati la nastere:

Greutate la naştere Nr. Cazuri

1000g 1

1000- 1499 g 3

1500- 1999 g 3

2000- 2499 g 4

2500 g și peste 7

Care este indicele brut de natalitate in aceasta populatie?

a. 18%

b. 11%
 c. 14%

d. 17%

e. 7%

27. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:

a. letalitatii prin tumori

b. mortinatalitatii

c. varstei medii de deces

d. ratei brute a mortalitatii

e. ratei mortalitatii specifice pe cauze

28. Un produs de conceptie care in mementul separarii de corpul mamei cantarea 1150
grame si nu a prezentat semne de viata, iar mama declara ca durata sarcinii a fost de 27
de saptamani, reprezinta:

a. născut viu

b. nascut mort

c. avorton

d. deces neonatal

e. deces precoce

29. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt folosite pentru a:

a. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de inregistrarea incorecta a varstei la

deces

b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de varsta

c. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de varsta la
deces
 d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de varsta

e. elimina efectul diferentelor de structură pe grupe de vârstă la compararea ratelor

mortalitații

30. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa prima luna de
viata?

a. da, pentru ca se raportează la nascuții vii

b. nu, pentru că nu se raporteaza la decesele 0-1 luna

c. nu, pentru că nu se raportează la supraviețuitorii in varsta de 1 luna

d. da, pentru ca incidenta și riscul masoara evenimentele noi care apar dupa naştere

e. da, pentru ca amandoi se refera la decesele sugarilor in varsta de peste o luna

31. In judetul X indicele brut al mortalitatii generale a fost în 1985 de 12 %, in mediul

urban si 15% in rural. Atat pentru urban cat si pentru rural indicele mortalitatii
standardizate pentru vârstă a fost de 14%. Explicatia cea mai buna a acestui fenomen
este:

a. în urban şansa de supraviețuire este mai mare datorită accesibilitații crescute

b. mortalitatea scăzută în urban va avea ca rezultat imbătrânirea populației

c. mortalitatea scăzută în urban este o consecință a faptului că in urban populația este

mai tânăra

d. mortalitatea generala dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influențată de

factorii de mediu

f. în acest caz standardizarea pentru vărstă produce un artefact ce este nesemnificativ

32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici masoara:

a. mortalitatea specifica
 b. letalitatea

c. fatalitatea

d. mortalitatea brută

e. nici unul din cele de mai sus

Studiu de caz nr. I

In 2 districte au fost introduse pentru o perioada de 10 ani registre pentru cazurile de

infarct miocardic acut (IMA). In 1987 s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Districtul A: - Populatia 1 milion locuitori

- Rata bruta a mortalitatii 30 decese la 1000 locuitori

- Mortalitate specifica prin IMA 500 decese la 100000

locuitori

Districtul B: - Populație 1 milion locuitori

- Rata brută a mortalitații 25 decese la 1000 locuitori

- Mortalitatea specifică prin IMA 500 decese la 100000

locuitori

D1. In 10 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea actiunilor de educatie
pentru sanatate aplicate in cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor
alimentare si influentei lor in aparitia IMA?

a. prevalența

b. incidența

c. fatalitatea

d. mortalitatea specifica

e. letalitatea

D2. In 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?
 a prevalența

b. inciderga

c. fatalitatea

d. mortalitatea specifica

e. letalitate

D3. Pe baza datelor din enunt care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

a. riscul unui individ de a muri este acelaşi în ambele populații

b. na se poate calcula letalitatea prin IMA

c. letalitatea prin IMA este mai mare in districtul B

d. se poate culcula fatalitatea prin IMA

e. nu se poate calcula fatalitatea prin IMA

D4. Dupa standardizarea dupa varsta, s-au obtinut rate ale mortalitatii egale in cele 2
districte. Se poate conchide ca:

a. letilitatea prin IMA devine identica in cele 2 populații

b. populatia A este mai îimbatranita fata de populatia B

c. nu se poate conchide nimic privind structura pe varste a celor 2 populații

d. indicii standardizati nu sunt indici reali, direct observați în cele 2 populații

e. standardizarea pentru varsta nu prezinta interes pentru studiul epidemiologiei

IMA

D5. In anul 1988 o epidemie severa de gripa a afectat districtul A. Consecinta: o crestere
cu 10% a numarului total de decese fata de 1987. Populatia, incidenta, prevalenta si
numarul de decese prin IMA au ramas aceleasi fata de 1987. Ce s-a putut constata in
1988 fata de 1987 in districtul A?
 a. scăderea fatalitații prin IMA

b. scåderea letalității prin IMA

c. o fatalitate prin IMA nemodificată

d. o letalitate prin IMA nemodificată

e. o mortalitate specifică prin IMA nemodificată

EPIDEMIOLOGIE

33. Intr-o investigatie a infectiilor stafilococice s-a constatat ca incidenta este de 3 ori
mai mare la Spitalul "X" decat la Spitalul "Y". Diferenta este semnificativa statistic.
Spitalul "Y" impune portul obligatoriu al mastilor faciale, Spitalul "X" neimpunand
asemenea port, s-ar trage concluzia ca:

a. există o relație între utilizarea maștilor faciale și incidența infecției stafilococice

b. nu este nici o relație intre folosirea mștilor faciale și incidența infecției stafilococice

c. relația dintre utilizarea măştilor faciale și incidența infecției stafilococice nu este

determinată

d. diferenta este datorata variatiilor intamplatoare

e. diferența de variație determina frecventa de 3 ori mai mare

34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii in varsta de 2 ani selectionati
aleator au primit vaccinul respectiv si au fost urmariti timp de 10 ani. Dintre acestia
80% nu au fost afectati de boala. Care este cea mai corecta concluzie in ceea ce priveste
eficacitatea vaccinului:

a. vaccinul este excelent dată fiind rata inaltă a imunizării

b. nici o concluzie nu este posibila, deoarece nu s-au urmarit și copiii nevaccinați

c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa producă o rată mai mare
 de imunizare

d. 80% nu este valoare de încredere și poate fi combătută

e. valoarea înregistrata de: 100%-80%-20%, este rata frecvenței de apariție a bolii

35. Dintr-o ancheta epidemiologica rezulta ca frecventa cazurilor noi de cancer vezical la
barbati a fost de 48,0 %000 la fumatori și 24 %000 la nefumatori. Riscul relativ al
cancerului de vezica la fumatori este de:

a. 48-24

b. 48/24

c. 24/48

d.48

e. nu se pote masura

36. Un studiu desfasurat in Anglia arata ca din 224 de familii in care a aparut un caz de

poliomielita, in 56 existau papagali. Intr-un alt studiu englezesc din 99 de pacienti

chestionati, 30 aveau papagali. Concluzia ca exista o relatie intre prezenta papagalilor in
case si aparitia poliomielitei la membrii acelei familii este:

a. corectă

b. incorecta, deoarece nu se specifică dacă este vorba despre incidenta sau prevalența

c. incorectă, deoarece ne sunt oferite informațiile sub forma unei frecvențe, nu a unui
risc

d. incorectă, deoarece pare să fie imaginea unui fenomen de cohorta

e. incorecta, deoarece nu există un grup martor sau de comparație

37. Distributia pe grupe de varsta a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:

Grupa de varsta Proporția consumatorilor

20- 30 25.3

30- 39 23.2

40- 49 28.4

50- 59 47.9

60-69 48.6

70 şi peste 68.2

X2=49, p<0,01

Concluzia: cu cat persoanele imbatranesc cu atat tendinta este de a nu renunta la

consumul de alcool, este:

a. corectă

b. incorectă, deoarece nu se specifică dacă este vorba de incidență sau de prevalența

c. incorectă, deoarece se prezintă o rată cănd ar trebui sa fie vorba despre un raport

d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohortă

e. incorectă, deoarece nu exista un grup martor sau de comparație

38. Intr-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au
nascut copii prematuri si la alte 100 martori. Martoril au fost mame cu copii nascuti
provenind din aceeasi zona, imperecherea cu cazurile facandu-se dupa: varsta, rasa,
statutul marital al mamil, sex și rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a gasit la 18 dintre cazuri si 10 dintre martori, diferenta este
semnificativa statistica.

Concluzia ca exista o asociere intre volumul cardiac al mamelor si prematuritate este:

a. corecta

b. incorecta, deoarece compararea nu se bazeaza pe rate

c. incorecta, deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificatiei

statistice

d. incorecta, deoarece grupurile de studiu și de comparat nu sunt asemanatoare pentru

caracteristici relevante

e. incorecta deoarece existenta unui biais de observație sau de interviu poate influența
rezultatul

39. Statisticile serviciului de circulatie au pus in evidenta faptul ca numarul masinilor de

culoare albastra implicate in accidente a fost mai mare decat al masinilor de alte culori.
Concluzia ca o persoana care conduce o masina de culoare albastra are un risc mai
mare de accident fata de o persoana care conduce o masina de alta culoare este:

a. corecta

b. incorecta, deoarece comparatia nu este bazata pe rate

c.. incorecta, deoarece nu este folosit nici un grup de comparație ( de control)

d. incorectă, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificație statistica

e. incorecta, deoarece este folosită prevalența în locul incidenței

40. Intr-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi si 500 martori, factorul de risc suspectat a
fost inregistrat la 400 de cazuri si la 100 de martori. Incidenta bolii la persoanele cu
factorul de risc prezent este:

a. 80%

b. 40%
 c. 16%

d. 20%

e. nu se poate calcula

41. Epidemie inseamna:

a. o boală care are o rată scăzută de aparitie dar care este constant prezenta într-o
comunitate sau regiune

b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitori

c. aparitia bolii în exces fată de rata asteptată pentru acea populație

d. bolile respiratorii care apar in mod sezonier

e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori

42. Greututea medie la nastere a primilor nascuti de la 23 de femei care au fumat mai
mult de un pachet de tigari pe zi in timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scazuta
decat a primilor nascuti de la 16 femei care nu au fumat niciodata. Diferenta a fost
statistic semnificativa la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta inseamna:

a. fumatul in timpul sarcinii întârzie creșterea fatului

b. diferența observată a fost prea mare ca să fi apărut doar din intamplare

c. diferența observată ar fi putut apare din pură intâmplare

d. numărul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a obine un

rezultat concludent

e. fumatul in perioada sarcinii nu influențează creșterea fatului

43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boala si 50 de control, s-a determinat ca

diferenta gasita in raport cu un posibil factor etiologic nu este statistic seminificativa. Se
poate conchide că:
 a. nu există nici o asociere a factorului cu boala

b. diferența poate fi clinic semnificativa

c. diferența poate fi rezultatul unei variații de eşantion

d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmata

e. interferenta observatorului sau intervievatorului a fost eliminata

44. In urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric intr-o comunitate, ulcerul
gastric a fost diagnosticat intr-o proportie de 80 la 100000 de barbati in varsta de 35-49
ani si de 90 la 100000 femei de 35-49 ani. Concluzia ca la aceasta grupa de varsta,
femeile prezinta un risc mai mare de a contacta ulcerul gastric este:

a. corecta

b. incorecta, deoarece nu se face distincția intre incidența si prevalenta

c. incorecta, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara barbatii cu femeile

d. incorecta, datorita unui posibil efect de cohorta

e. incorecta, deoarece nu exista nici un grup martor sau de control

45. Intr-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectata initial a constat din:

a. persoane care au boala

b. persoane fără boala

c. persoane cu factorul care face obiectul studiului

d. persoane cu un istoric de familie al bolii

e. persoane fără factorul care face obiectul studiului

46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:

a. studiile retrospective costă mai mult și iau mai mult timp

 b. exista o anume tendință in determinarea prezentei sau absenței factorului suspectat

c. exista o anume tendință in determinarea prezenței sau absenței bolii rezultante

d. este mai dificil de a obține martori

e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor și a martorilor

47. In anul 1945, un numar de 1000 de femei care lucrau intr-o fabrica de pictat cu
radium cadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenta cancerului de os la aceste femei
pana in 1975 a fost comparata cu aceea inregistrata la 1000 de femei care lucrau ca
telefoniste in 1945. 20 de femei de la fabrica de ceasuri si 4 telefoniste au facut cancer de
os intre 1945 si 1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de catre muncitoarele de
la fabrica de ceasuri este:

a. 2

b. 4

c. 5

d. 8

e. nu se poate calcula cu aceste date

48. Rezultatele unui studiu asupra prevalentei obezitatii pe grupe de varsta au fost:

Grupa de vârsta Ponderea obezitatii

20- 40 19%

40- 60 25%

60- 80 15%

80 5%

Concluzia ca, pe masura ce oamenii imbatranesc, ei devin mai grasi, este:

 a. corecta

b. incorectă, deoarece este necesara o rata

c. incorecta, deoarece nu se utilizează nici un grup de control sau de comparație

d. incorectă, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasă din datele obținute
dintre un studiu transversal

e. incorectă, deoarece este utilizată prevalența in timp ce este necesară incidența

49. Printre 300 de decese prin otraviri accidentale inregistrate la copii, in orasul "A",
existau de 5 ori mai multi copii din familii cu statut socio-economic scazut decat copii cu
statut socio-economie ridicat. Concluzia ca otravirea accidentala este de 5 ori mai mare
la copiii defavorizati socio-economic fata de cei favorizati este:

a. corectă

b. incorecta, deoarece studiul și grupurile nu sunt relevante sau comparabile

c. incorectă, deoarece există o interpretare improprie a semnificației statistice

d. incorectă, deoarece comparația nu se bazează pe rate

e. incorectă, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului

50. Forta unei asociatii intre un factor si o boala este cel mai bine masurata prin:

a. perioada de incubație

b. incidența bolii in populația totală

c. prevalența factorului

d. riscul atribuibil

e. riscul relativ

51. In trecutul familial a 100 pacienti schizofrenici s-a gasit ca 45 din acestia au ramas
fara unul din parinti inainte de a implini 18 ani. Dintre 134 de studenti la medicina s-a
gasit ca 23 și-au pierdut unul dintre parinti pana la aceensi varsta. Pe baza acestei
diferente care este statistic semniflcativa, inferența că există o asociație cauzala intre
pierderea unuia dintre parinti in copilarie si schizofrenie este:

a. corectă

b. incorecta, deoarece compararea nu este bazata pe rate

c. incorecta, deoarece grupul de bolnavi si grupul martorilor nu sunt comparabile

d. incorecta, deoarece nu a fost exclusa eroarea de observare

e. nici una din cele de mai sus

52. Pentru determinarea relatiei dintre nivelul seric al sodiului si hormonul antidiuretic
(ADH) la pacientii cu meningita, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:

a. sa masoare în mod repetat sodiul și ADH la un pacient

b. sa masoare sodiul și ADH la o serie de pacienți

c. sa masoare sodiul la o serie de pacienți și ADH la o serie diferită de pacienti

d. sa msoare ADH la o serie de pacienți și la un grup martor

e. nici unul din cele de mai sus

53. In raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:

a. costa mai mult

b. este adecvat studiului unei boli rare

c. se bazeaza mai puțin pe memoria subiecților

d. permite calculul direct al riscului relativ

e. poate inregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu

54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat in județul "X" pentru masurarea
riscurilor de deces infantil asociate unor factori favorizanti sunt prezentate în tabelul de
mai jos:

Nr.crt Factoral de risc RR de deces 0-1 an RA(%) in

populatie

1 nastere neasistata 5.1 4.8

2 HTA in timpul sarcinii 5.2 3.2

3 varsta mamei sub 19 ani 1.7 4.1

4 travaliu prelungit 2.5 2.5

5 familie dezorganizata 1.9 1.7

Primul factor de risc asupra caruia trebuie actionat in cadrul unui program de reducere
a mortalitatii infantile va fi:

a. factorul 2 pentru că are riscul relativ cu valoarea maximă

b. factorul 1 pentru că are riscul relativ mai mare decât riscul atribuibil în populație

c. factorul 3 pentru că are riscul atribuibil in populație mai mare decât riscul relativ

d. factorul 4 pentru că are riscul relativ egal cu riscul atribuibil in populație

e. factorul 1 pentru că are riscul atribuibil in populație cu valoare maximă

55. Asociatiile epidemiologice la nivelul indivizilor pot fi studiate prin anchete:

a. transversale de tip screening

b. longitudinale prospective

c. longitudinale retrospective

d. de tip cazuri-control

e. descriptive
56. Mortalitatea specifica prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la mari
fumatori fata de 8/100000 la nefumatori, iar prevalenta fumatului in masa medicilor de
80%. Riscul de deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumator fata de unul
nefumator este de:

a. 152

b. 72

c. 20

d. 8

e. nici unul de mai sus

57. Argumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor cauzal" pentru o boala sunt:

a. eliminarea factorului să reducă riscul de boală

b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boală

c. plauzibilitatea relației

d expunerea la factor trebuie sa preceadă apariția bolii

e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi

58. Din 1000 de femei cu cancer de san, 32 erau insarcinate. Se poate conchide:

a. 3,2% din pacientele cu cancer de san erau insarcinate

b. cancerul de san este o complicație rară a sarcinii

c. sarcina este un factor de protecție pentru cancerul de sân

d. dacă se standardizează pentru varsta, putem determina riscul cancerului de sân in

timpul sarcinii

e. sarcina este un factor de risc pentru cancerul de san

59. Din 250 de persoane (80 barbati si 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au
imbolnavit, din care 76 au fost femei si 36 barbati.

a. incidența pentru sexul masculin a fost 36/112

b. incidența pentru sexul masculin a fost 36/80

c. incidența pentru sexul feminin a fost 76/112

d. incidența pentru sexul feminin a fost 76/170

e. incidența generala a a fost 112/250

60. In tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare si de mortalitate prin
afectiuni tromboembolice la doua loturi de femei :

Decese Rata de spitalizare

(la 100 000) (la 100 000)
20-34 ani 35-44 ani 20-44 ani
Utilizeaza contraceptive
orale 1,5 3,9 47,0
Nu utilizeaza contraceptive
orale 0,2 0,5 5,0

Pe baza acestor date se poate conchide ca:

a. există o relație cauzală intre utilizarea contraceptivelor orale și afecțiunile

tromboembolice

b. mortalitatea prin aceste afecțiuni este mai mare in cazul utilizării contraceptivelor,
la fiecare grupă de varstă

c. mortalitatea este mai mică la femeile care nu utilizează contraceptive

comparativ cu cele care utilizează contraceptive, dovada fiind și o rată
de spitalizare mai mică
d. mortalitatea creşte cu varsta, indiferent daca se utilizează sau nu
contraceptive orale
 e. nici o concluzie nu este corectă

61. In studiul de la Framingham asupra bolii coronariene, la examinarea initiala 17

persoane din 1000 au fost gasite cu boala coronariana. Aceasta marime exprima:

a. incidenta bolii coronariene

b. prevalența de moment a bolii coronariene

c. prevalenta de perioada a bolii coronariene
d. frecventa atacurilor de infarct miocardic
e. nici una din acestea

62. Masura obtinuta prin scaderea ratei imbolnavirii ( de obicei incidenta sau
mortalitate) la persoanele neexpuse din rata corespunzatoare la persoanele expuse
reprezinta:

a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalența bolii
d. fractia etiologica a riscului
e. risc de pierdere din urmarire

63. Epidemiologia este definita clasic ca studiul:

a. distribuției și determinanților bolii in populațiile umane

b. distribuției bolii în populațiile umane
c. distribuției determinantilor bolii in populațiile umane
d. modelului de organizare a serviciilor medicale
e. etiologiei bolilor

64. O valoare mare a riscului atribuibil in populatie obtinuta in urma unei anchete de
cohorta poate servi pentru:

a. măsurarea forței asociației epidemiologice

 b. susținerea unei relații cauzale intre factorul studiat și efectul observat

c. argument pentru inițierea unei strategii populaționale de combatere a factorului

respectiv

d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual

e. demonstrarea unei diferențe semnificative statistic intre riscul bolii la expuși și

nonexpuși

65. O valoare mare a riscului relativ obtinuta intr-o ancheta epidemiologica analitica
poate servi, independent de frecventa bolii si a factorului de risc, pentru:

a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice

b. sustinerea unei relatii cauzale intre factorul studiant și efectul observat

c. argument pentru inițierea unei strategii populaționale de combatere a factorului

respectiv

d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual

e. demonstrarea unei diferențe semnificative statistic intre riscul bolii la expuşi și

nonexpuși

Studiu de caz nr. II

E1. Pentru a se studia daca exista o relatie intre utilizarea contraceptivelor orale
progestative) si cancerul de col uterin, a fost urmarit din decembrie 1976 pana in
ianuarie 1980 un grup de femei intre 18 si 58 de ani, fara cancer de col in momentul
inceperii studiului. Supravegherea a constat in principal din efectuarea anuala a
frotiului Papanicolau, cercetand in paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.

E1.1. Avem de a face cu o ancheta:

a. longitudinala

b. prospectiva
 c. de cohorta

d. de epidemiologie analitica

e. cazuri-control

E1.2. In tabelul urmator figureaza rezultate le anchetei in functie de durata utilizarii

contraceptivelor:

Durata expunerii Nu au luat 1-4 ani >4 ani

contraceptive

Incidenta cancerului 32 96 ...?

de col uterin (la 100
000 )

Riscul relativ 1 3 5

Aveti suficiente elemente pentru a completa tubelul si a calcula incidenta cancerului de

col la femeile care utilizeaza contraceptive mai mult de 4 ani?

a. nu, ar trebui cunoscut numarul de femei care au fost expuse mai mult de 4 ani

b. nu, pentru că nu se cunoaste incidenta la nonexpuse

c. nu, ar trebui să se cunoasca incidența cancerului in populatia generala

d. da, incidenta este 160/100000

e. nu, ar trebui să se cunoasca numarul de fumatoare care nu au fost expuse

E1.3. Faptul ca riscul relativ creste de la 1 la 5 odata cu cresterea expunerii la factorul

studiat:

a. confirma ipoteza după care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru
cancerul de col

b. dovedește că utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col

 c. este un argument in favoarea cauzalității

d. nu există nici o semnificație etiologică in această ancheta

e. nu are nimic de a face cu relatia de cauzalitate

E1.4. Cum se putea proceda dupa parerea dumneavoastra la calculut riscului relativ?

a. calculand direct riscul relativ ca raport la două incidente

b. comparand utilizarea de contraceptive de către femeile atinse de cancer de col cu

utilizarea contraceptivelor de către cele indemne

c. comparand frecventa cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoare

d. calculand valoarea testului chi patrat

e. utilizand o metodă de aproximare a riscului ( odds-ratio )

SCREENING

66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprima capacitatea sa de:

a. a masura corect frecventa reala a bolii

b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai multi investigatori

c. a masura corect frecvența reala a absenței boli

d. a masura corect gravitatea bolii

e. a masura probabilitatea de aparitie a boli

67. Sereeningul are avantajele:

a. stabileşte diagnosticul de certitudine al bolilor in fazele oligosimptomatice

b. este ieftin

c. se poate utiliza in scop prescriptiv

 d. este bine acceptat de populație

e. este aplicabil la boli cu prevalenta foarte mica

68. Un test de screening pentru cancerul de san a fost administrat la 400 de femei cu
biopsie pozitiva pentru cancerul de san si la 400 de femel fara cancer de san. Rezultatele
testulul au fost pozitive la 100 dintre femeile bolnave si la 50 dintre femeile nonbolnave.
Sensibilitatea testului este:

a. 87%

b. 67%

c. 25%

d. 33%

e. 12%

69. Un test de screening are o specificitate teoretica de 100%. Aceasta inseamna ca

oricare ar fi sensibilitatea:

a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1

b. toate persoanele depistate sunt intr-adevăr
bolnave
c. nu sunt falsi negativi
d. toti bolnavii sunt depistați
e. nu sunt falsi pozitivi

70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a

fost stabilit la 160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml. Aceasta ar
insemna ca:
a. sensibilitaten testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numarul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
d. numarul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
 e. numarul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru testul B

71. Un test cu o sensibilitate de 60 % aplicat la 1000 de subiecti, in randul carora

prevalenta bolii este de 10 %, a evidentiat 200 de presupusi bolnavi. Care este
numarul de fals pozitivi?
a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100

72. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineste ca
proportie a persoanelor bolnave din populatia supusa testului identificate corect ca
fiind bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictivă negativa
e. prevalenta

73. Criterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui sereening sunt:
a. testul de screening să fie cat mai valid si reproductibil
b. sistemul de sănătat sa dispună de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila in stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costut actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate

74. Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv in cazul unei probe de screening cu o
sensibilitate si specificitate de respectiv 90%, aplicata unei populatii de 1000 de
persoane cu o prevalenta a bolii de 20% este:
a.180/260
b.20/740
c. 180/200
 d. 180/800
e. 20/200

Studiu de caz nr. III

S1. 70% din populatia normala are o glicemie inferioara valorii A, in timp ce 85% din
diabetici au o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de sereening se ia valoarea A ca
prag de separare intre 2 grupe, considerand probabil normali indivizii cu glicemia
inferioara valorii A si probabil diabetici indivizii cu glicemia superieara valorii A.

S1.1. Care este sensibilitatea testului?

a. 0,70

b. 0,30

c. 0,85

d. 0,15

e. 0,50

S1.2. Care este specificitatea testului?

a. 0,70

b. 0,30

c. 0,85

d. 0,15

e. 0,50

S1.3. Daca prevalenta P a diabetulul este de 5%, care este valoarea predictiva pozitiva,
adică probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a carui glicemie
depaseste pragul A ( precizia calculelor este de 2 zecimale)

a. 0,13
 b. 0,15

c. 0,30

d 0,50

e. 0,85

S1.4. In aceleasi conditii (P=5%), care este valoarea predictiva negativa, adica
probabilitatea ca un individ testat a carui glicemie este sub pragu A sa nu fie intr-adevar
diabetic? (precizia calculelor este de 2 zecimale)

a. 0,15

b. 0,30

c. 0,50

d. 0,87

e. 0,99

PREVENTIE

75. Profilaxia primara urmareste:

a. sa evite apariția bolii la individ

b. să reduca incidența bolii in populatie

c. sa schimbe distributia factorilor de risc in populatie

d. sa evite agravarea bolilor incipiente

e. sa crească rezistența specifică și nospecifică de boală

76.Interesul actual fata de profilaxie a fost stimulat de :

a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice

 b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorării stării de sănătate

c. concordanța dintre cheltuielile și ameliorarea stării de sănătate

d. rolul factorilor comportamentali în explicarea modelului actual al morbiditāții

e. cunoașterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice

77. Prevenirea si combaterea unei boli la nivelul populatiei presupune:

a. cunoașterea riscurilor asociate unor factori

b. cunoașterea etiologiei bolii

c. cunoașterea prevalenței factorilor de risc

d. existența unor resurse disponibile

e. existenta unor tehnologii preventive/curative

78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determina
recuperarea, are drept consecinta:

a. scăderea prevalentei bolii

b. creșterca incidenței bolii

c. creșterea prevalenței bolii

d. scaderca incidenței bolii

e. scaderea incidentei și prevalenței boli

79. In vederea combaterii imbolnavirilor prin TBC care din urmatoarele masuri
reprezinta actiuni de preventie primara:

a. combaterea fumatului

b. chimioprofilaxie specifica

c. vaccinare BCG
 d. educație pentru sanătate

e. depistare precoce

80. Scopul final al medicinii preventive este:

a. să creasca probabilitatea de supravietiure la toate varstele

b. sa creasca durata medie a vietii

c. sa reducă incapacitatea

d. sa creasca speranta de viată la naştere fara incapacitate

e. sa creasca anii potentiali de viața

81. In urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru sanatate se realizeaza:

a. modificarea eventuala a comportamentului

b. modificarea obligatorie a comportamentului

c. cresterca incidentei

d. o mai bună cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii

e. nici unul dintre aceste răspunsuri

82. Principalele strategii preventive in sanatate publica sunt:

a. strategii bazate pe grupele la risc inalt

b. strategii bazate pe nivele de preverire (I, II,III)

c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli

d. strategii bazate pe populatia generala

e. strategii orientate pe grupe de vârsta

83. Strategiile bazate pe populatii la risc inalt au ca avantaje:

a. motivația crescută a individului

b. beneficiile pentru populație sunt foarte mari

c. raport cost/eficacitate favorabil

d. schimbă distribuția factorului de risc în populație

e. raport beneficiu/risc favorabil

MORBIDITATE

84. Datele referitoare la prevalenta unei boli sunt:

a. funcție de incidența și durata bolii

b. aplicabile în masurarea riscului de dobandire a bolii

c. utilizate în planificarea necesarului de servicii și resurse

d. utilizate in studierea rolului posibililor factori etiologici

e. utilizate în măsurarea riscului atribuibil in populație

85. Sursa de inregistrare cea mai de incredere in ceea ce priveste incidenta IMA este:

a. inregistrarea cazurilor de boala la Direcția Sanitara

b. certificatele de deces

c. absenteismul de la locul de munca

d. inregistrarea cazurilor cronice de boala

e. inregistrarea de la spitale

86. Schimbarea prevalentei unel boli de la o perioada de timp la alta poate fi rezultatul
modificaril in:
 a. incidența

b. riscul relativ

c. durata boli

d. riscul atribuibil

c. altor factori

87. Datele prezentate in tabelul de mai jos se refera la numarul de copii cu leucemie
acuta care au fost internati in spitalul „X" in perioada 1960-1974.

Grupe de nr. copii inregistrati total

varsta 1960-64 1965-69 1970-74

0-4 12 23 31 66

5-9 8 17 36 61

10-14 7 8 4 19

TOTAL 27 48 71 146

Din tabel rezulta ca:

a. incidența bolii scade la copii de 10-14 uni

b. prevalenta anuala a bolii creste in periosda 1960-1974

c. incidența boli creşte la copii 5- 9 ani

d. numarul copiilor internati creste in perioada 1960-1974

e. prevalența bolii scade în perioada 1960-1974

88. Rata incidentei unei boli este:

a. rata mortalității dacă boala duce rapid la deces

 b. proporția paturilor de spital ocupate de pacienți cu acea boala

c. proporția persoanelor cu acea boala dintr-o populație

d. numărul cazurilor noi de boală pe an dintr-o populație

e. numărul cazurilor noi din fiecare grupă de vârstă spitalizate intr-un an

89. Identificati din exemplele de mai jos care sunt date de prevalenta:

a. numărul cazurilor de diabet depistate activ într-o colectivitate de studenți

b. numărul de internari pentru hipertensiune arteriala la o populație de 100 000, pe an

c. numărul total de cazuri de scleroză multipla la o populație de 100 000, pe an

d. numărul episoadelor de boala la persoanele in varsta de peste 3 ani, pe an

e. numărul cazurilor noi de cancer de prostrată la 100 000 de barbati, pe an

90. Protocolul pentru o ancheta transversala de prevalenta pe esantion trebuie sa

contina:

a. calitatea probelor de screening

b. definirea populatiei

c. prevenirea non-răspunsurilor

d. metoda de selecție a unităților de observare

c. descrierca procedurilor pentru examenele clinice și paraclinice

91. Principalele componente ale ingrijirilor primare de sanatate sunt:

a. sanatatea mediului

b. ocrotirea mamei și copiluhui

c. tratamentul tumorilor benigne

 d. asigurarea cu medicamente esentiale

e. controlu bolilor endemice

92. Realizarea unui program de planificare familiala presupune urmatoarele tipuri de

masuri:

a. obligarea familiei la un anumit numar de copii

b. prevenirea deceselor materne

c. dreptul femeii de a decide asupra numarului de copii și a momentului naşterii

acestora

d. punerea la dispozitia populatiei a mijloacelor contraceptive

e. combaterea steriliatii primare

93. Ocrotirea populatiei varstnice presupune:

a. existența unor institutii specializate

b. existența unui personal special pentru ingrijiri la domiciliu

c. internarea tuturor batranilor in institutii special destinate lor

d. responsabilitatea exelusiva a familiei pentru ingrijirea familiei

e. antrenarea varstnicilor in actiuni sociale

94. Indicatorul care masoara intr-o serie de variatie dispersia valorilor individuale fata
de media lor se numeste:

a. cocficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. deviație ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelație
95. Delegarea autoritatii presupune si:
a. delegarea totală a responsabilitații
b. delegarea parțiala a responsabilități
c. pastrarea totala a responsabilității
d. pastrarea parțiala a responsabilitații
e. nici unul din aceste răspunsuri

96. Inegalitatea dintre resurse si necesitati determina urmatoarele masuri:

a. reducerea volumului prestațiilor
b. stabilirea de prioritați
c. planificarea
d. evaluarea activitații
e. evaluarea resurselor

97. Sistemul de sanatate este integral privat in tarile:

a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri

98. Din cele 5 compenente ale sistemului de sanatate, care influenteaza cel mai
mult natura sistemului?
a. producerea și dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finanțarea
d. managementul
e. acordarea de servicii

99. Resursele necesare pentru ocrotirea sanatatii sunt:

a. personalul
b facilitati sanitare
c. cadrul legal
d. timpul
 e. banii

100. Sistemele de sanatate care reusesc sa satisfaca in cea mai mare masura
obiectivul asigurarii echitatii serviciilor de sanatate sunt finantate preponderent
prin:
a. plata directă
b. asigurāri private pentru sanatate
c. taxe și impozite nationale su locale
d. organizații filantropice si ajutoare externe
e. asigurari sociale pentru sanatate