CUGETĂRI DE NICOLAE IORGA

Antologie, prefață și note

de Nicolae MAREŞ
Nicolae Iorga, doctor honoris causa
la Universitatea Oxford
NICOLAE IORGA

CUGETĂRI
Antologie, prefață și note
de Nicolae Mareș
 NICOLAE IORGA

Prezenta lucrare apare în ediţii digitale

şi tipărite.

Coperta: Leo Orman

© 2021 eLiteratura
Toate drepturile rezervate.

ISBN 978-606-001-397-6

Pentru informaţii privind această carte, adresaţi-vă editurii

eLiteratura: info@eLiteratura.us, info@ePublishers.info

www.eLiteratura.com.ro
www.eLiteratura.us
www.LibrariaCoresi.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

IORGA, NICOLAE
Cugetări : prefață, antologie și note de Nicolae Mareș / Nicolae
Iorga. – Bucureşti : eLiteratura, 2021.
ISBN 978-606-001-397-6

I. Mareș Nicolae (antolog.)

821.135.1

4
 CUGETĂRI

PREFAȚĂ
IORGA – CUGETĂTOR
DE MARE ACTUALITATE

Motto: Roagă-te lui Dumnezeu prin viața ta.

Nicolae Iorga

Fie ca gândul de mai sus, exprimat în volumul de

Cugetări, tipărit în urmă cu 110 ani de cel mai de seamă
istoric, literat, cărturar și savant român de la Cantemir
până în zilele noastre, să ne călăuzească în anul în care
România marchează 150 de ani de la nașterea acestui
titan al culturii românești. Este îndeobște cunoscut că
Nicolae Iorga a fost considerat, încă din timpul vieții,
drept Dascăl al Neamului Românesc, îndemnându-i cu
slove de aur pe contemporanii și pe urmașii săi la
acțiune. Iorga a propovăduit: Nu scrie și nu face nimic de
care să-ți poată fi rușine însuți. În condițiile tulburi de
azi, departe de a ne fi limpezit gândirea, când eveni-
mentele și prefacerile ne trag mai degrabă în jos,
societatea românească ar avea o mare nevoie, mai mult
decât oricând, de un asemenea patriot, de o minte atât
de luminată. De aici și evocarea și prezentarea noastră la
150 de ani de la nașterea sa prin prezentarea unora din

5
 NICOLAE IORGA

cugetările de factură tolstoiană ale învățatului nepereche

de la Vălenii de Munte, de la colosul culturii românești,
cum i-a spus Mircea Eliade.1
O nouă lectură a maximelor și aforismelor istori-
cului ne arată că întocmai ca viața pe care a trăit-o la cea
mai înaltă tensiune, acestea nu numai că își păstrează
actualitatea, dar au devenit lecții de mare profunzime
intelectuală, morală și culturală lăsate moștenire de
înfăptuitorul unei opere unice în cultura românească și
universală, creație neîntrecută până azi în lume.2

1
Memoria lui era fantastică. Își amintea cu ușurință de locul unui
volum pe care îl consultase cu treizeci sau patruzeci de ani în urmă
în vreo bibliotecă a unei mănăstiri grecești sau a vreunui castel
scandinav și, câteodată, cerea unuia dintre studenții săi să-i co-
pieze un anumit pasaj din vreun tom prăfuit în vreo bibliotecă din
străinătate, indicându-i din memorie pagina! […] A scris numai în
franceză mai mult de 150 de volume, fără a mai socoti studiile și
articolele. Acest colos, care știa totul, nu era modest, era simplu.
Credea în Dumnezeu, își iubea patria, prețuia toate celelalte po-
poare. Respecta ceea ce întotdeauna strămoșii săi au respectat:
familia, bunul simț, ierarhia. A slujit patru regi, iar doi dintre ei
i-au fost elevi.
2
Potrivit celor mai credibile surse, Nicolae Iorga a scris 1003 vo-
lume, 12755 articole și studii și 4963 recenzii. Opera sa culminează
cu Istoria României, în zece volume (https://ro.wikipedia.
org/wiki/). A predat la Universitatea din București, la Academia
Comercială, la Sorbona și la alte instituții de învățământ academice
din străinătate; a fondat și (ISSEE). A transformat orașul Vălenii de
Munte într-un centru academic și cultural, o insulă de românism.
Principalul său exeget, Barbu Theodorescu, a numărat 1250 de cărți
și 25000 articole ieșite de sub pana marelui savant și publicist.

6
 CUGETĂRI

Am în vedere cele peste 1000 de cărți și cca 20000

de studii, articole și recenzii publicate timp de o jumătate
de secol. E vorba de o întreagă bibliotecă, scrisă în câteva
limbi, pe care savantul a lăsat-o moștenire posterității.
Din scrierile sale atât de diversificate, nu exclud ca în
viitor să se găsească exegetul, literatul care să extragă
numeroase volume de gânduri nemuritoare ale cărtu-
rarului român, precum cele prezentate mai sus ori care
vor urma tipărite de-a lungul activității sale de excepție.
Dar pentru aceasta, va fi nevoie de o altă viață de om, la
fel de prodigioasă și plină de dăruire ca a marelui
cărturar. Mai ales că în cei 80 de ani scurși de la trecerea
sa în veșnicie un asemenea demers n-a fost făcut,
probabil și datorită faptului că încă nu s-a născut
înfăptuitorul unui asemenea proiect. Pentru istorie și
pentru contemporani am ales câteva din zicerile sale,
cugetări care nu se află în volumul de „Cugetări”, dar care
merită din plin să fie cunoscute și înțelese de „euro-
peniștii” noștri de toate etniile, plătiți atât de mănos de
contribuabilul român, și care aparțin necunoscutului încă
Iorga: „Suntem un stat de necesitate europeană – a spus
Nicolae Iorga. Răzimată pe cetatea carpatică şi veghind
asupra Gurilor Dunării, străjuind aici în numele şi
interesul întregii Europe din spatele ei, ba încă şi mai
departe, se cheamă că România noastră trăieşte şi vor-
beşte aici nu numai pentru dânsa singură. Statul nostru
este deci în atenţia estului şi vestului, nordului şi sudului

7
 NICOLAE IORGA

deopotrivă şi în tot timpul”; „Statul român deţine, cum

s-a spus, o poziţiune cheie, iar atenţia aceasta a altuia
pentru tine poate fi grijă şi simpatie, poate fi ocrotire, dar
poate fi şi apetit sau primejdie. Un stat cu o astfel de
situaţie în care te urmează în tot locul vânturile valurile,
dator este cel dintâi să cunoască această situaţie, să-şi
dea permanent seama de toate, bune şi rele, câte se
ascund într-însa”; „Toţi membrii acestui stat şi în primul
rând pătura lui conducătoare trebuie să-şi aibă gândul
mereu aţintit la ele”; „Boala cea mai gravă, care macină
societatea românească, este lipsa caracterelor”; „Inde-
pendenţa nu este un dar pe care ni-l face Europa, ci o
recunoaştere a drepturilor străbune ale românilor, în
conformitate cu sacrificiile lor”; „În vecii vecilor, cât va
mai dăinui suflarea românească pe acest pământ, să nu-i
ierte Dumnezeu pe netrebnicii şi făcătorii de rele.”
Trecând la volumul de Cugetări, amintesc că înce-
puturile scrierilor aforistice ale istoricului, oratorului,
bărbatului de stat, savantului și scriitorului român,
cuprinse în selecția de față, sunt gândurile din volumul
apărut în urmă cu o sută zece ani, în 1911, ieșit sub
teascurile tipografiei sale de la Vălenii de Munte. Nicolae
Iorga împlinea atunci 30 de ani, cunoscuseră multe țări
europene și cultura acestora, studiaseră în Franța și în
Germania, unde și-a luat doctoratul cu învățați de seamă

3
N. Iorga – Orizonturile mele – O VIAȚĂ DE OM – așa cum a fost,
ediție Valeriu și Sanda Râpeanu, Editura Minerva, București 1984

8
 CUGETĂRI

ai acelor timpuri de a căror prietenie s-a bucurat toată

viața.3
Impresionantă rămâne până în zilele noastre
perenitatea maximelor și afirmațiilor tânărului autor.
Gânditorul român a considerat totdeauna cugetarea
drept – o latură de adevăr care scânteie. Nu întâmplător
a plecat în excursul său de la universal, deseori de la
Scrierile biblice, pentru a ajunge la realități cotidiene, la
îndemnuri concrete, cari încă ne pot călăuzi, pe fiecare
în parte și mai ales pe cei din fruntea obștei. Opusul de
față conține idiomuri, esențialități, chintesențe verbale
unice, proaspete la acea vreme, dar și azi, peste un secol
de la apariție, prin faptul că încă mai simțim în ele
parfumul unic al sfârșitului de secol XIX și început de
secol XX, denumit prin extindere și fin de siècle.
Culegerea precede apariția pe firmamentul culturii româ-
nești a unor artiști precum Arghezi, Blaga sau Brâncuși,
iar în politica internă a unui I. I. C. Brătianu sau I. G.
Duca, iar în cea externă a lui Take Ionescu ori Nicolae
Titulescu.
Amintim că prin apoftegmele sale Nicolae Iorga a
dat o nouă dimensiune aforisticii românești, urmată fiind
la scurt timp de opusul blagian: – Pietre pentru templul
meu – tipărit imediat după Marea Unire, și care s-a

4
Mai bine de un secol (110 ani) Cugetările lui Iorga au mai fost
tipărite doar o singură dată, de renumitul cărturar, Barbu
Theodorescu, distinsul său biograf; aceasta prin anii 70 ai secolului
trecut (anul tipăririi nu figurează), la Editura Tineretului.

9
 NICOLAE IORGA

bucurat de o receptare mult mai largă. Dând Cezarului

ce este al Cezarului, trebuie spus că primatul în promo-
varea gândirii aforistice la români o are Nicolae Iorga.4
Maximele sale ne duc cu gândul la paremiologia
românească în ansamblul ei, dar și la marii cronicari
Grigore Ureche și Miron Costin. De ce nu, la părintele
literaturii românești, la Dosoftei și la Cantemir, domni-
torul iluminist, sfetnicul lui Petru cel Mare, membru în
timpul vieții al Academiei de la Berlin. Nu întâmplător
cugetătorului Iorga i s-a spus un Voltaire al românilor.
Găsim în cugetările sale ecouri din creația lui Anton Pan
și mai ales ale Eminescului. O lucrare comparativă pe
această temă ne lipsește. În gândurile lui Iorga domină
relativitatea și simplitatea: „Viața nu e bună, nici rea, e
cea ce este.” Cât de drept constată neîntrecutul cugetător
că fericirea prea multă nu strică, ci veștejește. Idiomul
– cuvânt veștejit din această expresie ne aduce mai
aproape de simțământul uman, de adevărul pe care îl
întâlnim în plină stradă în fiecare toamnă. Constatăm și
azi că s-au perpetuat de-a lungul timpului o seamă de
societăți în care: pentru cei mulți Dreptatea era o
temniță, iar pentru câțiva un templu. Îl citim/recitim pe
Nicolae Iorga pentru a afla de la acest pisc al gândirii
umane, cât se poate de clar, într-o singură frază, realități
ale DNA-ului de azi, care – după cum știm – s-a trans-
format într-o instituție pusă pe fabricat de cele mai multe
ori nedreptăți nu dreptăți pentru a fi pe placul unor lideri

10
 CUGETĂRI

inculți și mincinoși. De aceea, nu întâmplător, referirile

la scrierile biblice abundă în aforistica istoricului
semănătorist. Vrei să fi fericit? «Ia-ți patul tău și
umblă!» și, punându-și întrebarea: dacă «Proprietatea e
un furt»? Răspunde pozitiv – însă referindu-se la
proprietatea nespornică, la proprietățile însușite de
prinți de mucava, speculându-se „găselnițe” avocățești
ale multor indivizi puși pe căpătuială, ajunși să dezmem-
breze o țară. Și nu doar scrierile biblice îl inspiră pe
cugetător, ci în primul rând realitățile de zi cu zi,
cotidianul omniprezent de sub ochii noștri: „Sunt oameni
cari au nevoie de dușmani – politicieni am spune noi azi
–, cari pentru ura lor se consumă astfel – când nu găsesc
dușmani, ei îi creează”. Precum în comediile lui Cara-
giale, scrise cu mai bine de o sută de ani în urmă, într-o
cheie și mai scânteietoare receptăm cugetările sale, de
parcă ar fi scrise azi.
Nicolae Iorga, cel din 1911, devine pentru anul 2021
un clarvăzător, tranșant afirmând: „Societățile au
nevoie de guvernare, nu de guvern.” (sublinierea
mea: N. M.). Îl găsim pe autorul Istoriei Românilor cu
ochii ațintiți în patru nu doar spre Palatul Victoria, ci și
sus pe deal, la Cotroceni. „Sunt oameni, cari se hrănesc
numai din jignirea altora. Și ei sug sânge.” Iorga definește
a fi obrăznicie situația de a cere de la alții mai mult
decât ți se cuvine. Nu cumva aceste gânduri incendiare
l-a pus pe gânditor la index? Și culmea, îl mai menține

11
 NICOLAE IORGA

țintuit acolo! Pentru că, nu-i așa: „Înțelepciunea nu se

împrumută cu carul, ci se câștigă cu bobul”. De aceea,
definiția pe care o dă Iorga geniului i se potrivește azi de
minune lui însuși: „Geniu e numele pe care oamenii de
talent îl dau talentului lor”. N. Iorga face partea din
tagma celor cari își cruță inteligența și n-o aprinde decât
la zile mari în odăile de gală, conștient că: Cine ți-a făcut
o nedreptate, nu rămâne cu o datorie față de tine, ci cu
o pierdere față de el însuși. Iar, mai departe, câtă
generozitate întâlnim în zicerea: „Ai drept să dai, n-ai
drept să ceri”. Să se refere la unii care au azi nu știu câte
case sau câte zeci de mii de hectare, munți împăduriți
etc. etc.? Rezultă clar că, la fel ca Eminescu, Iorga n-a
scris doar pentru vremurile sale, ci pentru urmașii
urmașilor săi. Dreptatea e chipul prin care se înfățișează
în viața oamenilor legea prin cari lumile (omenirea) se
țin în ființă. Din același registru găsim și alte gânduri
luminoase, drepte: Sunt popoare superioare legilor lor
și altele, inferioare. Cele dintâi le calcă cu pietate,
celelalte cu nerușinare; Unele legi sunt obiceiuri scrise,
altele un program pentru a câștiga obiceiuri noi.
Publicistica și aforismele neîntrecutului savant
sunt un îndemn la muncă, la muncă neobosită și cinstită.
Ca megieș al Vălenilor de Munte, încă din copilărie îmi
amintesc zicerea sa: Când chemi la muncă, să te văd cu
sapa în mână, cugetare pe care o spuneau părinți, rostită
și de învățătorul meu, Ion Diniță, pe care o regăsim în

12
 CUGETĂRI

volum. N-am fost surprins, când în paginile opusului am

citit aforismele: Lenea e fiica nedreptății; De ce odihna
înainte de moarte, când te așteaptă cea de după
moarte? Sau – „Să nu fie moartea între două vieți ca
noaptea între două zile”. Într-un limbaj în genere baroc
pentru cititorul contemporan, ca un veritabil iluminist
Iorga a reînviat paradoxul, genul literar pe care îl va
ridica pe noi trepte, pentru a exprima și mai clar
adevăruri perene. „Cei ce ucid dușmanul fac aceasta
pentru că nu pot ucide dușmănia în el”: „Fug oamenii de
cine sunt desprinși să fugă, nu de cine-i poate bate”; „Cei
ce merg toată viața lor în trăsura altora pentru a-și cruța
picioarele, trebuie să și plătească pentru aceasta”; „Nu
întoarce totdeauna vorba înapoi, fiindcă se poate să te
lovești tu însuți pe tine” etc. Spunând: Porcul capătă
laude numai pe farfurie – Iorga apelează la proverbul
românesc neaoș, fără să renunțe la sintagme pline de
sensibilitate de genul: Pe morți nu-i căutați la morminte,
ci în inima voastră. Grăiește aceasta panegiristul
nepereche al literaturii române, la fel ca și în aforismul:
„Trăind, gândește-te la moarte, muncind, nu te gândi la
viață”, ori „Gândul morții să-ți slujească în orice clipă
pentru a înțelege prețul vieții”.
Istoricul universal Nicolae Iorga constată – aviz
Bruxelles-ului de azi – că: „Sunt popoare superioare
legilor lor și altele, inferioare. Cele dintâi le calcă cu
nerușinare, celelalte cu pietate.”

13
 NICOLAE IORGA

Trecând la stilistica din aforistica sa, așa cum

menționam la început, Iorga îi urmează pe Tolstoi, dar
și pe Diderot și Swift, subliniind că pentru marele creator
rus, scriitorul din Carpați, ca și Regina Elisabeta (Carmen
Sylva) avut o aprehensiune aparte.5
Îndemnând la bună creștere, la compătimire sau
milostenie, despre care azi mai vorbește numai Papa
Francisc, Iorga constată că: Pâinea care te satură mai
bine e aceia pe care ai dăruit-o. Iar „La sfârșitul fiecărei
zile, socotește, nu ceia ce alții au făcut față de tine, ci ceea
ce ai făcut tu față de dânșii”. Cu viciile umane profesorul
Iorga este nemilos: Toate tarele acestea sunt înfierate de
el, în primul rând lăcomia și prostia: Prostul ambițios
trebuie să fie rău, căci prostia singură nu dă notorietate.
Și, îi avertizează pe cei avizi de putere: Faima se
ruginește dacă nu o cureți prin muncă în fiecare zi. Îi
avertizează, totodată, pe cei care caută gloria cu orice
preț, și câți veleitari de asemenea factură nu sunt pe
lume: „Poți zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele.”

5
La moartea marelui scriitor rus, Nicolae Iorga a scris (15 iulie
1907) că a fost unul dintre „cei mai mari oameni ai timpurilor de
față”, care „prin sufletul său de credință și bunătate, cum nu mai
este altul nicăieri în timpurile noastre” cf. N. Iorga, Oameni cari
au fost, ediție Valeriu și Sanda Râpeanu, București, 2009, p. 149;
cf. Nicolae Mareș, Corespondența inedită dintre Lev Nicolaevici
Tolstoi și Regina Elisabeta a României, în Artă și literatură –
Eseuri, Editura Funației România de Mâine, București 2019, pp.
100–105

14
 CUGETĂRI

Marele orator, parlamentarul Iorga constată că

„Există o disciplină a convingerilor, una a fricii și una a
lăcomiei”; și „Nu e elocvent cine e totdeauna elocvent”,
pentru că „Accentele elocvente vin numai din inimă”. Nu
e lipsit de umor cugetătorul în aserțiunea: „Câinele, ca
poet, se-nchină lunii urlând.” El transformă cu ușurință
parabolele biblice în aforisme: „Vițelul cel gras a fost tăiat
când s-a întors fiul pierdut. Erau doi vinovați: fiul pentru
că fugise de-acasă și vițelul pentru că era gras.” În afara
antinomiei, omonimiei, polemistul folosește extrem de
meșteșugit paradoxul, prin care dă forță neașteptată
ironiei. Iată un gând despre poezie și poeți, nu e vorba
de poeți bucătari. „Poezia? Uneori un cântăreț și o liră de
cele mai multe ori o liră fără cântăreț. Se întâmplă să fie
și un cântăreț fără liră.” În legătură cu criticii, verbul
istoricului este mai acid decât cel pe care l-am întâlnit la
Stanislaw Jerzy Lec: Criticul e adesea strigoiul unui poet
care n-a putut trăi. La fel de nemilos este enciclopedistul
Nicolae Iorga cu polemiștii vremurilor sale, dar și cu cei
de azi, care se autodenumesc analiști: Polemistul con-
vins e un soldat, polemistul plătit un călău, polemistul
diletant un pervers.
Viitorul prim ministru, dar și ministru al educației,
dascălul N. Iorga constata (în 1911!), că „Nenorocirea
vremii e că din viață lipsește școala vieții și că din școală
lipsește viața școlii”. Oare numai atunci, nu cumva mai
abitir azi? Când în fotoliul lui Spiru Haret sau al său au

15
 NICOLAE IORGA

fost întronați semidocți notorii. Îmbătați de putere mulți

politicieni nu realizează că: „Revoluția e păretele ce se
dărâmă asupra celor ce l-au clădit rău.”
Sunt prea multe și arzătoare cugetările gândito-
rului Nicolae Iorga, din postura de „contemporan al
nostru”. Închei, amintind spusele sale cu privire la rolul
și menirea Bărbaților de Stat. Iată-i, pe aceștia în penița
cugetătorului, pe cei pe care îi cunoaștem de-o viață:
„Bărbat de Stat, – spune Iorga – e unul care nu spune ce
știe, până ce, la urmă, nu știe ce spune”. Dar poporul?
„Un popor care sufere e un popor care n-a găsit încă în el
puterea ce respinge suferința.” Poporul român a
respins-o cu mari jertfe în 1989. Ajută-ne, Doamne, ca
răzvrătirea de atunci să nu se mai repete! N. Iorga se
autodefinește în zicerea: Cugetător înseamnă acela care
cugetă lucruri noi; înțelept acela care cugetă lucruri
cuminți.
Citind scrierile și cugetările sale nu poți să nu fii de
acord cu cronicarul, care în plin Evul Mediu spunea:
Nasc și în România oameni! Printre acești meteoriți se
numără și cel de la Vălenii de Munte, Nicolae Iorga. S-a
născut în urmă cu 150 de ani. E veșnic în Panteonul
culturii românești prin scrierile sale, actual prin premo-
nițiile din cugetările lui patriotice.

Nicolae Mareș
Decembrie 2020

16
 CUGETĂRI

֍
V eselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se înalță din
sufletele veștede.

֍
C ând este vânt, zboară și hârtiile inutile de pe drum.
֍
C alomnia e o recunoaștere a superiorităţii: cel ce calomniază
arată că are nevoie de muncă pentru a te aduce la nivelul său.

֍
A lăsa fiului tău o moștenire e și cum l-ai ține pe umeri, pe
când alții se străduiesc să urce.

֍
S ocietatea cu o aristocrație prea puternică seamănă cu
macrocefalul, iar în capul prea mare nu e sănătate, nici
inteligență.

17
 NICOLAE IORGA

֍
D in Multatuli: „Ar rămâne puțin din ce numim conștiință,
dacă am putea șterge din minte consecințele firești ale faptei
rele”.
[Multatuli este pseudonimul lui Eduard Douwes Dekker, scriitor olandez.
Este autorul romanului Max Havelaar în Indiile Olandeze, carte în care
satirizează abuzurile administrației coloniale olandeze din Indonezia.
Povestire bazată pe propria experiență a autorului. – Nota antologa-
torului.]

֍
La cei cu sufletul bun ar rămâne mila, la cei cu sufletul
frumos, intuiţia de a respinge pe cel ce se vede murdărit de
mocirlă.

֍
C el ce îl pune pe Dumnezeu într-o carte, îi împiedică pe
oameni de la a-l căuta în lume, în care cu siguranţă poate fi
găsit.

֍
.. .n umai muncind intră cineva în marele curent al naturii și
trăiește în adevăr.

֍
S unt oameni care îl lingușesc pe omul de succes când îl
recunosc, fiindcă nu-l înțeleg.

18
 CUGETĂRI

֍
C e deosebește diamantul de cărbune? Nu că primește mai
multă lumină, ci că trimite mai multă înapoi.

֍
M ultatuli zice despre Olanda: „Ciudat chip de progres și acela
de a zice lucrurilor altfel pe nume.” La noi „depou de vinuri”
pentru „crâșmă”, „magazin de coloniale” pentru „băcănie”,
„institutor”, pentru „învățător” ș.a.

֍
C âinii care latră cred că trăsura n-are alt motiv să meargă
înainte decât frica de aceștia. Li se pare fugă ceea ce e numai
urmarea drumului.

֍
M oartea nu ne privește pe noi, ci pe acea putere care o dă.
Noi n-o putem face așa sau altfel în esența ei. Pe noi ne
privește viața, căci noi o creăm din zilele ce ni se dau.

֍
L ucrurile ce sunt în afară (unii zic mai presus) de natură nu
se pot cugeta, precum sunetul nu se poate vedea, sau forma,
auzi. Noi n-avem simț pentru ele. Căci, într-un anume sens, și
judecata e un simț, sau, să zicem, un suprasimț.

֍
Ş i sufletele goale tremură.

19
 NICOLAE IORGA

֍
R eligiile sunt chemate să dea celui slab care moare paharul
de vin pe care îl beau condamnații când merg la eșafod.

֍
P oate numai dacă aș fi veșnic, aș dori să știu ce e moartea.
֍
S ufletele tari nu sunt cele care primesc mult sprijin, ci acelea
care stau numai pe temelia lor.

֍
C e ciudată pare lauda că a știut să înfrunte moartea pentru
acel ce aștepta viața viitoare și avea socoteala definitivă a
faptelor sale bune!

֍
S lăbirea simțului familiei face în timpurile noastre moartea
mai grea.

֍
G reșelile sunt umbra: nu poți zice că soarele nu luminează
dacă e un colț de umbră unde ți-e frig.

֍
U rile sunt uneori numai mânii acumulate.

20
 CUGETĂRI

֍
S unt mulți oameni care, alergând după o trăsură, își
închipuie că fac drumul mai ușor.

֍
T e poți împăca deplin cu un dușman, iertând ce a făcut, orice
ce a făcut; nu te poți împăca însă cu acela a cărui ființă însăși
e o veșnică promisiune de fapte rele.

֍
O rice lucrare aduce greșeli: greșelile sunt un îndemn spre a
face mai bine; vine o zi când lucrătorul moare, zdrobit; dar
lumii i-a folosit și munca lui și durerile ce au adus o muncă
nouă.

֍
O mul bun are clipe de răutate; cel rău nu are clipe când e
bun; când se pare că este, e pentru el.

֍
M ulți critici cred că ți-au găsit un defect în îmbrăcăminte
când îți văd puf pe haină, și cred că au dreptul să-ți dea un
ghiont pentru aceasta.

֍
U n om rău e cel care are totdeauna sufletul unui agresiv fără
să aibă nevoie, fără să fie pus în situaţia să se enerveze.

21
 NICOLAE IORGA

֍
T otdeauna te temi numai de închipuirea ta. Față de realitate,
lupţi sau te supui – și una și alta fără frică.

֍
Î n societatea modernă, se câștigă banii numai prin bani. Prin
muncă, se câștigă pâinea.

֍
L ucrurile rămase în urmă se dărâmă numai odată; pentru
cele ce se ridică, dărâmarea e o încercare.

֍
F umul albastru al visului curat se înalță din inimile unde arde
flacăra bună; celălalt fum flutură pe gunoaie.

֍
E ciudat cum se pot gândi oamenii la moarte, când sunt
atâtea de făcut în viață.

֍
R âzi de ce nu înțelegi prea bine, dar și de ce nu înțelegi deloc.
֍
D intr-un anume punct de vedere, orice lucru omenesc e mic.
Dacă te uiți bine, e când nu ții cont de sentimentul din care a
pornit și de folosul pe care l-a adus.

22
 CUGETĂRI

֍
C el ce râde nu e totdeauna superior acelui de care râde.
֍
Z burând sus, te faci nevăzut – dar vezi.
֍
P opoarele superioare sunt cele ce-și pot păstra mai puțin
puritatea de rasă: atâția tind să confunde cu ele!

֍
E rău cel ce e mai rău decât situația sa.
֍
S unt suflete a căror viață n-are o primăvară; ele sunt rareori
fecunde.

֍
U nde se lucrează, e și de măturat; sunt oameni care fac
numai atât.

֍
Ce adaugă sufletul pe lângă dar, face din pomană o
binefacere.

֍
C aută, la cine te prețuiește, cât de înalt e gândul.

23
 NICOLAE IORGA

֍
L enea nu e odihnă, și de aceea-i lipsește mulțumirea.
֍
P entru a te deosebi de ceilalți, poți vorbi mai frumos limba
lor; alții vorbesc, în loc, o limbă străină; ceea ce e mai ieftin.

֍
Z âmbetul, care e o cochetărie, o bunătate, n-are a face cu
râsul, care e o bucurie, și cu rânjetul, care e o batjocură. Cei
mai mulți oameni rânjesc.

֍
P entru cei mai mulți, lumea e lumea care laudă și critică. În
afară de aceasta ei se știu numai pe sine. Când se știu...

֍
R ăzbunarea nu poate avea înțeles: rănind, nu ți se duce rana
din suflet.

֍
P entru întărirea sufletului tău să fii mai cunoscător celui ce
te va nedreptăți o dată decât celui ce-ți va da dreptate de o
mie de ori.

֍
M inciuna nu poate lua nimic din adevăr, precum negura nu
face ziua mai mică.

24
 CUGETĂRI

֍
V ai de cel care scrie ca să dovedească numai că poate să scrie!
Şi mai ales vai de cel care scrie ca să-și dovedească lui aceasta!

֍
S unt oameni care vorbesc tocmai pentru că nu pot gândi și se
plictisesc altfel.

֍
M ai înțelept te-ai face cu gândurile ce zboară într-un singur
loc decât cu vorbele ce răsună în toată lumea.

֍
D e multe ori acele gânduri zboară ca vorbe, care sunt mai
ușoare.

֍
Î n adâncul tăcut al sufletului zace aurul. Cine-l are, nu ți-l dă
numai pentru că ai trecut pe lângă el.

֍
U nde-și țin oamenii răi gândurile bune care au murit?
֍
V iața nu e bună, nici rea, e ceea ce este.
֍
S crisul tău să fie ca rășina ce curge din brad: viață revărsată.

25
 NICOLAE IORGA

֍
U n om care e solemn pentru sine, e totdeauna caraghios.
֍
R espectați părul alb! De multe ori e ca și cum ai zice:
respectați părul roșu.

֍
I zvorul nu este întreruperea unei curgeri, ci posibilitatea de
a da ape noi.

֍
D in ce locuri adânci vine viața care țâșnește ici și colo în
izvoare noi?

֍
N u e nimic mai dulce și mai sfânt decât vestirea nelămurită
a unei idei ce va răsări, fie în mintea omului, fie în timpul
oamenilor.

֍
E un singur fel de prietenie, sunt multe feluri de dragoste.
֍
D ăruiește semenilor tăi măcar zâmbetul de toate zilele! Şi
inima ta se va încălzi cu el de la o vreme.

26
 CUGETĂRI

֍
P entru durerea ta, stai singur; la bucurie cheamă și pe alții;
numai așa vei avea tovarăși nefățarnici.

֍
D e câte ori a fost un om foarte bun, ceilalți l-au făcut sfânt.
Niciodată însă pe cel care a fost foarte deștept.

֍
P entru mulți oameni fericirea e o stare. De aceea, raiul, unde
fericiții stau înaintea lui Dumnezeu. Fericirea nu poate fi însă
decât în avânt, în faptă, cel mult în beția de mulțumire după
fapta săvârșită.

֍
T alentul neîntrebuințat e un furt.
֍
P rea multă fericire veștejește.
֍
V rei să fi fericit? „Ia-ți patul tău și umblă!”
֍
C aritatea nu e banul, ci aurul sufletului tău în care-l înfășori.

27
 NICOLAE IORGA

֍
„ P roprietatea e un furt”? Cea nespornică, da.
֍
P entru fiecare om e un drum către fericire: acela pe care e
chemat să meargă. Cei mai mulți nu-l găsesc niciodată. Cei
inteligenți încearcă până la moarte. Cei mai proști se trântesc
la pământ și plâng că sunt nenorociți.

֍
O racolul care e întrebat prea adeseori, tace. Ia aminte,
scriitorule.

֍
C ei mai mulți oameni nu pot vorbi totdeauna cu sufletul lor.
Unii, niciodată. Numai zeii stau totdeauna în altar, iar preoții,
în anumite ceasuri.

֍
Un Dumnezeu care pedepsește e un Dumnezeu care nu
prevede. Şi ce trist e un Dumnezeu care se bucură de pe-
deapsă.

֍
M inunile ar fi o erată la legile lui Dumnezeu.
֍
U n om bun nu e acela care face bine, ci acela care se bucură
de bine.

28
 CUGETĂRI

֍
U nii oameni te jignesc mai mult când îți fac bine.
֍
N u e mare opera unde e mult material, ci aceea unde e mult
suflet.

֍
C utare se miră că în codrii dumitale sunt mai multe vreascuri
și frunze moarte decât în livada lui.

֍
M asiv, nu e solid.
֍
P e măsură ce cresc păcatele cuiva, natura se îndură să-i
întunece ochii.

֍
C e puțini oameni respectabili poți respecta.
Mulţi sunt în stare să susțină că nu plouă, fiindcă au umbrelă.

֍
T ovărășie la orice: dar nu la răspundere!
֍
Î ți asociezi mai ușor defectele decât însușirile. Aproape toate
viciile te fac sociabil.

29
 NICOLAE IORGA

֍
A numite împrejurări pot scoate la iveală într-un om toată
bunătatea sau toată răutatea sa; atunci el pare mai bun sau
mai rău decât este în realitate.

֍
La femei trebuie să se deosebească totdeauna: femeia,
podoaba și felul cum femeia poartă podoaba.

֍
S unt oameni care au nevoie de dușmani pentru ura lor, care
i-ar consuma astfel; când nu găsesc dușmani, ei îi creează.

֍
I ubirea care cere stăpânire e o simplă poftă.
֍
N umai formele mor, și acea formă a conștiinței care e perso-
nalitatea noastră.

֍
E ciudat că nemuritor în noi e numai ceea ce e mort.
֍
I deile sănătoase sunt acelea care pot zbura în lume.

30
 CUGETĂRI

֍
U nii luminează ca soarele care arde în sine, alții ca cel ce ține
o lampă în mână.

֍
A te supune naturii înseamnă a o domina.
֍
D atinile sunt drumurile cele mari ale societăților; legile
numai parapetele de pe margini, care opresc de la cădere pe
cei care nu sunt obişnuiţi cu ele și pe cei slabi.

֍
C ât de mare să fie râul, tot are numai două maluri. Așa și
viața!

֍
Î n vremurile eroice ale societăților ca și în vremurile eroice ale
naturii se ridică înălțimi. Apoi, în timpurile obișnuite, valurile
care curg în fiecare zi și ploile mari ale revoluțiilor le cară la
vale și le egalizează. Pare monstruos gândul vremurilor cu
totul netede.

֍
I ubind pe cineva, l-ai luat în sufletul tău fără ca el să piardă
ceva.

31
 NICOLAE IORGA

֍
P retutindeni aprindeți focurile voastre de veghe și de vatră:
veți folosi și drumețului care se va îndrepta după ele.

֍
F aceți întuneric în sufletele oamenilor, și vor veni stafiile,
care vă vor gâtui.

֍
T otdeauna și în lume, întâi se aud cântările, și apoi răsare
soarele.

֍
D e câte ori n-a murit ceea ce trăiește în tine! Şi te mai temi
de moarte!

֍
De cele mai multe ori trăiește în tine numai o parte a
sufletului tău.

֍
G himpii multor caractere sunt ca ai trandafirilor. Fac să
sângerezi o clipă pentru ele.

֍
D umnezeu n-a îngăduit ca maimuța să aibă și talentele
papagalului pentru ca linia de demarcaţie a omenirii să fie
vizibilă.

32
 CUGETĂRI

֍
Î nconjoară-tecu un zid de dragoste, și mai aruncă și pe
deasupra pâinea hrănitoare a milei.

֍
D acă vei avea doi bani în buzunar, să știi că pe unul a plâns
cineva când l-a dat.

֍
S unt oameni care trec prin toate ca banul, și nimic nu se
prinde de ei.

֍
C e chin ar fi să fii singur nemuritor între oamenii care mor!
֍
C ând te simți altfel decât ceilalți oameni, întreabă-te întâi
dacă nu ești cumva mai jos decât ei.

֍
Î n vis trăiește numai o parte din amintirea, din simțirea și
cugetarea ta: de aceea răsare în el o lume ciudată și
monstruoasă.

֍
N u acuza orbul fiindcă nu vede, ci mângâie-l și du-l de mână.

33
 NICOLAE IORGA

֍
B ețivul își îneacă întâi necazurile și apoi – viața.
֍
T rufașul nu poate fi recunoscător: el crede totdeauna că
a meritat mai mult!

֍
L umea nu-ți datorează recunoștință nici pentru prisosul tău
de muncă, atunci când acesta ți-a adus plăcere.

֍
C ine scoate steagul, să tragă și sabia.
֍
M i-ar fi lene să fiu leneș.
֍
S unt leneși fără suflet, care trăiesc în liniște; în cei cu suflet
cresc buruieni veninoase, ca pe o țarină bogată ce nu s-a
învrednicit de lucru.

֍
D acă a merge încet e mai solid, a sta pe loc e cel mai solid.
֍
O ricum ai merge, tot fugi de lene.

34
 CUGETĂRI

֍
L eneșul uită că fericire negativă nu se poate.
֍
E ste și o activitate fără scop, neastâmpărul, care te face să
prețuiești lenea.

֍
P oți învăța în patru feluri: pentru școală, pentru viață, pentru
tine și pentru orișicine.

֍
A ști carte nu înseamnă a ști înțelepciune.
֍
Î nțelepciunea e a ta numai când o dai altuia: astfel, ea este
numai în tine.

֍
E o mare greșeală a isprăvi anul cu iarna: anul nou începe cu
cea dintâi zăpada albă ce cade asupra lumii ca vălul alb asupra
leagănului în care viața s-a trezit.

֍
S unt suflete care se înfășoară cu răceală precum pământul
se înfășoară în zăpadă: pentru a-și păstra căldura.

35
 NICOLAE IORGA

֍
A i toată viața un școlar pe care niciodată nu trebuie să-l pierzi
din ochi: tu însuţi.

֍
E ste un drum al răutății pe care merg foarte mulți drumeți
rătăciți și ici și colo câte unul care nu poate merge pe aiurea.

֍
V ai de cel care ține minte pedeapsa și uită greșeala.
֍
U n viteaz face cât o mie de fricoși, dar două mii de fricoși nu
fac cât un viteaz.

֍
C ine râde de toată lumea ajunge de la sine ridicol când
găsește unul de care nu mai poate râde.

֍
U nii fac pe alții să sufere ceea ce trebuie să sufere ei de la
cineva; se găsesc și unii care se feresc a mai produce altora
această suferință. Valoarea sufletului se vede în această
alegere.

֍
T recutul tău și orice trecut se vede numai în lumina poeziei:
astfel te lovești de faptele răzlețe și cazi.

36
 CUGETĂRI

֍
C a să poți respecta pe triumfător trebuie să fi însuți în luptă.
֍
N iciodată o cetate n-a fost cucerită cu un plan sau cu viclenie,
ci cu vitejia celor din afară sau cu prostia celor dinăuntru.

֍
S unt oameni care au nevoie de prieteni pentru a-i urî și a-i
vinde.

֍
C el mai ieftin fel de a învinge un dușman, e a te da drept
prietenul lui.

֍
O rbul bate totdeauna pe mai mulți decât cel care vede.
֍
U răște în dușman întâi faptele lui, iar în prieten iubește-l
întâi pe el.

֍
S urdul vorbește mai tare decât cel ce aude, și prostul discută
mai mult decât cel ce înțelege.

37
 NICOLAE IORGA

֍
U nele biografii de scriitori sunt așa făcute ca și cum un
giuvaergiu ar adăuga la fiecare mărgăritar pe care îl vinde,
descrierea stridiei în care a fost găsit.

֍
E ste o logică a inimii, foarte grea, care n-a fost scrisă.
֍
Î nșelând, arăți înainte de toate dorința de a fi și tu înșelat.
֍
F iecare întâmplare și faptă are și ea un adevăr: deprinde-te
a-l culege.

֍
C ele cinci pâini și doi pești care au săturat mulțimea, aveau
în ele înțelepciunea, care se răspândește și nu se împuținează.

֍
U n adevăr și o minciună formează o confuzie: e un monstru
periculos, fiindcă partea de adevăr ce este în el îl face să
trăiască, pe când minciuna curată e stafie, nimic.

֍
E ști dator uneori să faci o greșeală, nu ești dator niciodată să
faci o prostie.

38
 CUGETĂRI

֍
O mie de înțelepți se pot înțelege mai bine decât doi proști.
֍
C el mai mare nebun e acel ce se crede cel mai cu minte.
֍
S untdușmani care trebuie descoperiți, ca să nu-i mai
combați.

֍
S ocietățile au nevoie de guvernare, nu de guvern.
֍
U nii cred că, dacă au dat un nume frumos unui lucru urât, au
încheiat cu aceasta.

֍
D oi limbuți se înțeleg mai bine, fiindcă fiecare se ascultă
numai pe sine.

֍
F erește-te de acel dușman care vrea să te câștige și pe tine
împotriva ta.

֍
D e multe ori taci fiindcă ești convins...de prostia adversa-
rului.

39
 NICOLAE IORGA

֍
V orbele și faptele cuiva se desfac totdeauna pe fondul
caracterului său.

֍
L ingușitorul te lingușește totdeauna cum ar dori el să fie
lingușit.

֍
C ea mai mare recunoștință pe care o poți dori de la unii
oameni e să nu-ți fie recunoscători.

֍
N u uita că, pentru ca să ți se creadă adevărul cel nou, datorezi
lumii minunea.

֍
C ea mai mare minune e să crezi că poți face una. Restul e
foarte ușor.

֍
U neori ai datoria de a te omorî, niciodată dreptul.
֍
P rigonind, nu distrugi ideea: zdrobind colivia, eliberezi
vulturul.

40
 CUGETĂRI

֍
F aptele omenești ce nu se leagă între ele, sunt fapte care nu
există.

֍
U nii oameni au demnitatea ambiției lor, alții a situației lor,
cei mai puțini, demnitatea persoanei lor.

֍
N u te odihnești niciodată pentru munca pe care ai făcut-o, ci
pentru aceea pe care o vei face. De aceea n-are niciun înțeles
odihna din mormânt.

֍
C el mai nedrept lucru de pe lume, e să ceri cuiva să fie umilit
pentru că tu ești obraznic.

֍
O brăznicia e a cere de la alții mai mult decât ți se cuvine. De
obicei se trec sub acest nume fapte care sunt numai bădărănii.

֍
S unt oameni care se hrănesc numai din jignirea altora. Şi ei
sug sânge.

֍
E curios cum nu se înțelege mai bine că în a dărui e mai multă
plăcere activă!

41
 NICOLAE IORGA

֍
M eșteșugul cel mare e să îndrepți pe cineva fără să-i spui, ba
fără să știe că a greșit.

֍
U neori ideile ți se abat asupra sufletului ca un zbor de fluturi
albi.

֍
S ă ierți pe altul n-are sens: greșelile fiecăruia apasă asupra
sufletului.

֍
C uvinte goale – nori ce trec fără să lase ploaie.
֍
E ști totdeauna mai convins de ideile pe care nu le-ai găsit tu.
֍
C ele mai multe convingeri puternice se bazează pe granitul
neînțelegerii.

֍
U nii zic: cred fiindcă trebuie. Ar fi mai drept, cred, fiindcă-mi
trebuie.

֍
E goism înseamnă să faci din ființa ta temnița sufletului tău.

42
 CUGETĂRI

֍
A ltruiști pătimași sunt; dar niciun egoist cu patimă. Zgârcitul
nu e egoist, fiindcă e al bogăției sale. Egoiștii sunt totdeauna
suflete palide.

֍
C a și izvorul apelor, izvorul gândurilor nu seacă dacă nu vii
la el, dar nici nu strânge o mai mare bogăție, ci și el se risipește
în mlaștini.

֍
M ulți credincioși își închipuie raiul ca o grădină publică, la
care caută să-și ia un bilet ieftin de mai înainte.

֍
V orba bună și zâmbetul și fapta binefăcătoare sunt raze ale
soarelui răsfrânte în sufletul omului.

֍
Î n veselie-ți strălucesc toate însușirile, ca frumusețile naturii
în soare.

֍
D urerea e vrednică de pietate, supărarea mocnită, de
pedeapsă.

֍
D urerile ce nu se pot exprima sunt cele neadevărate; celelalte
te învață totdeauna și-ți dau grai.

43
 NICOLAE IORGA

֍
U n om care tace e uneori în sufletul lui, nu ca o fântână
adâncă de apă limpede, ci ca o fântână părăsită și seacă.

֍
C ei mai mulți oameni au ceasurile lor când cugetă, și cer să
fie plătiți pentru aceasta.

֍
S finții coboară cerul pe pământ, oamenii obișnuiți strămută
pământul în cer.

֍
C a să vezi ca o nălucă nu e un adevăr, nu căuta s-o lovești, ci
caută s-o îmbrățișezi.

֍
C ine-și calcă făgăduielile, rupe garanția însăși a oamenilor
între ei.

֍
C ei mai mulți oameni se cred datori numai față de ei, și
aceasta pentru că le cere necontenit trupul.

֍
U nui om rău nu-i e rușine că e rău; unui orb, care și-a pierdut
ochii muncind, îi e rușine că e orb. Logică omenească!

44
 CUGETĂRI

֍
T ot așa osânditului îi e rușine de osândă, nu de crimă sau de
păcat.

֍
Î n cele mai multe religii preotul se crede ceva mai mult decât
zeul.

֍
Î n atâtea suflete reci, intimitatea arată netrebnicie; gheața
topită se face noroi.

֍
Î n multe suflete bune, schimbate de viaţă, rămâne câte un
colț de albă naivitate mai terfelită decât murdăria însăși; e ca
pâlcurile de zăpadă veche în primăvară.

֍
P entru lume poetul e cineva care face versuri, precum
generalul e cineva în uniformă aurită care stă călare pe un cal
frumos.

֍
S ufletul altuia răzbate, oricât te-ai apăra, până la tine.
֍
C a să judeci omul, caută să-l vezi cum iubește. Nu poți greși.

45
 NICOLAE IORGA

֍
D ă-mi ce n-am așteptat, ca să-ți cer mai mult.
֍
O mul nu e niciodată mai mândru decât de ce n-a meritat.
֍
E rău pentru tine adeseori omul a cărui bunătate n-ai văzut-o.
֍
O viață mobilată cu forme ajunge celor mai mulți.
֍
N u ne întreba de rostul vieții când te gândești la moarte, ci
când te pregătești la fapte.

֍
N orii nu sunt ai soarelui, ci ai pământului tău. El stă neclintit
sus și veșnic asemenea cu el. Așa și omul cu adevărat mare.

֍
C u câteva scheme învățate treci mai lesne prin viață decât cu
toată bogăția de gânduri și de simțire a unui om genial.

֍
P ământul își înnoiește florile în fiecare an, dar nu aurul din
adâncuri.

46
 CUGETĂRI

֍
S trălucește mai mult ce răspunde mai bine soarelui.
֍
C e frig trebuie să țină veșmântul de dispreț din care mulți își
fac hermina regală!

֍
S unt suflete care mor de foame în palatul împărătesc al
trupului trufaș.

֍
M ulte suflete dorm până ce trupul moare.
֍
D acă sufletul e al trupului, trupul nu e al lutului.
֍
U nii filozofi zic: morala se poate explica, prin urmare ea nu
există.

֍
O mul e singurul animal pe care natura nu-l face întreg.
֍
N -ai îngropat bine mortul care nu doarme și în sufletul tău.

47
 NICOLAE IORGA

֍
O pincile de fier cu care faci drumuri minunate sunt aproape
de tine: tragerea de inimă.

֍
M ulți preoți văd în Dumnezeu specialitatea lor și o exprimă
după calitatea clienților.

֍
M oralitatea multor prieteni: ajută-mă și-ți voi fi prieten ca să
mă mai ajuți și altă dată.

֍
F ii bun, dar ferește-te să nu creadă lumea că poți fi numai
bun.

֍
O ricine are dreptul să fie mândru de strămoșii săi, dacă e în
stare să-și îndeplinească datoria de a-i imita.

֍
Nu te mândri de numărul, ci de calitățile strămoșilor.
Treizeci de bandiți din generație în generație nu fac cât omul
cumsecade care mătură în stradă la fereastra d-tale, ca să
întreţină, din munca lui, pe cei de acasă.

֍
U n zgârcit al inteligenței sale e tot așa de vrednic de dispreț
ca și un zgârcit al banilor săi.

48
 CUGETĂRI

֍
P rietenii să te apere de lume, dar să nu te înstrăineze de
aceasta.

֍
C asata să aibă porți pentru ochii tuturor, și vei vedea
dușmanii tăi fugind, orbi.

֍
V iața ta va arde oricum, lăsând cenușă în urmă; caută măcar
de încălzește pe cât mai mulți de lângă tine.

֍
N u scrie și nu face nimic de care să-ți poată fi rușine ţie
însuți.

֍
D reptatea e pentru cei mai mulți o temniță, pentru câțiva un
templu.

֍
Ş i în viață, culmile mari se suie pe brânci de cei care nu sunt
chemați să le suie.

֍
C el ce stă jos să nu râdă de cine cade de pe vârfuri.

49
 NICOLAE IORGA

֍
P e înălțimi ai numai căldura pe care o duci cu tine.
֍
N u faci bine cuiva când faci ce-i place.
֍
C lădirile trainice se bazează pe temelii adânci și oarbe. Nu e
bine să vezi pe cineva lucrând la ele cu felinarul.

֍
C onștiința cea mai clară să poruncească, nu îndrăzneala cea
mai mare!

֍
A tâția oameni nu pricep că este măcar o mândrie care nu
trebuie jignită: a suferinței.

֍
L umea se întemeiează pe dreptate, capătă căldura iubirii și se
luminează prin conștiință.

֍
D reptatea e ca sănătatea lumii.
֍
F ericirea întunecă, durerea lămurește.

50
 CUGETĂRI

֍
A mintirea suferințelor tale păstreaz-o bine: e comoara cea
mai scump plătită.

֍
C ei ce primesc nedreptatea sunt deprinși s-o săvârșească și
ei.

֍
S unt oameni care-și arată păcatele. Alții care le ascund. Alții
care le distrug. Câțiva, în miile de ani ale lumii, care se
deprinseseră a nu le mai face.

֍
S finții sunt mai ales pentru acei ce au nevoie de ei.
֍
T ot atâtea fapte bune cresc pe pământ într-un an câte
grăunțe de grâu.

֍
A ltfel, cu buruiana faptelor rele, lumea ar muri de foame.
֍
Ş i neghina înflorește, dar ea se usucă întreagă și nimeni n-are
ce culege pe urma ei.

51
 NICOLAE IORGA

֍
C opiii învață bunătatea de la natură, iar răutatea de la
oameni.

֍
P artea prin care ești nemuritor e amestecul tău în
conștiințele oamenilor.

֍
Ca să scapi de gândul mortului, ia asupră-ți grija mormân-
tului.

֍
O amenii recunosc pe un nebun când începe să-i supere.
֍
S ingura imoralitate care se pedepsește e aceea care dăunează
altora. Ea își are însă rădăcinile în aceea care nu dăunează
nimănui.

֍
L a atâtea suflete omenești nu se ridică niciodată cortina.
֍
„ C ere și ți se va da”. Dar nu cere decât ce trebuie să ți se dea.
Asta însă să n-o uiți. Astfel, vei muri de foame. Şi toți vor zice
că a fost vina ta.

52
 CUGETĂRI

֍
N imeni nu e indispensabil. Fiindcă oricine e gata să facă mai
rău ceea ce altul făcea mai bine.

֍
Ţ i-e mai rușine să întrebi pe altul decât să nu știi.
֍
Ş tiința cuiva prețuiește munca pe care a prestat-o ca s-o
capete.

֍
C ei mai mulți oameni lucrează cu gândul ca la urmă să nu
facă nimic.

֍
O singură răzbunare s-ar înțelege: aceea care ar distruge
fapta.

֍
C redem adesea că lucrurile ce le-am uitat, nici n-au fost.
֍
N u răspunde răului prin rău decât după ce te-ai încredințat
că n-a fost o greşeală. Piatra de încercare e bunătatea.

53
 NICOLAE IORGA

֍
„ C ând doi ți-ar spune că ești beat du-te de te culcă”. Nu,
dacă știi tu că n-ai băut, să fii sigur că amândoi sunt niște
bețivi.

֍
F ocul răspândit în prea multe scântei nu încălzește.
֍
C ea dintâi mișcare a oamenilor față de cine iese la iveală e
strângerea fricoasă a rândurilor: persistă și-i vei deprinde.
Întâi cu numele tău, apoi cu scrisul, de aici cu forma, la urmă
cu ideile.

֍
R ăscoala nu e o revoluție, precum cearta nu e prefacere.
֍
M ulțimile fac răscoale; revoluțiile se fac singure.
֍
D intre acești doi cine e mai moral: sătulul care gonește pe
un muritor de foame din curtea lui sau acesta că nu-i fărâmă
capul?

֍
E ste și o imoralitate în îngăduință, care nu e mai mică decât
cealaltă.

54
 CUGETĂRI

֍
Ţ i se ține seamă numai de ce nu ești dator să dai.
֍
P entru ca lumea să fie mai puțin nenorocită, oamenii s-au
înțeles între ei să nu-și vorbească de cele mai multe din
durerilor lor.

֍
A pără-ți cât de bine mormântul, tot va veni o vreme când
oricine va călca nepăsător cu piciorul pe el.

֍
O mul nu se recunoaște în ceea ce lasă în urmă ei moartea: e
vreo asemănare între cenușa tristă și flacăra strălucitoare?

֍
D e luminile prea mari să nu te apropii, căci ard.
֍
D acă tu aprinzi focul, nu ești sigur că-l poți și stinge.
֍
O rice faptă face.
֍
U neori, după mult zbucium în lume, te întorci la tine cu
înduioșarea cu care întâlnești un vechi prieten.

55
 NICOLAE IORGA

֍
M oartea nu e tristă, căci tu nu plângi la căpătâiul tău.
֍
M urind, superi poate; încurci desigur.
֍
T oate zilele-ți vin înainte cu daruri, pe care de cele mai multe
ori nu știi să le culegi.

֍
C ând un om ți se pare aspru, gândește-te totdeauna că o
cetate întărită nu e și o cetate dușmană.

֍
N u întrerupe niciodată vorba celui ce se bucură, și nu lăsa să
se reverse niciodată durerea celui întristat.

֍
L ucrările mari nu se pot înțelege decât prin oameni. Ai zice
că Dumnezeu își traduce gândurile prin ei.

֍
M ai mulți oameni vin fiecare cu părerea lui neclintită și
vorbesc pentru a constata aceasta; așa ceva se cheamă
discuție.

56
 CUGETĂRI

֍
D in cele mai multe discuții ies învingători cei ce au înțeles
mai puțin pe alții.

֍
C ei ce se plâng că au fost bătuți arată părerea lor de rău că
n-au putut bate.

֍
R ăzboiul vechi era judecata lui Dumnezeu; cel nou, e osânda
dracului.

֍
Î n lupta vieții, atâţia fac, fără să știe, slujba de ordonanțe.
֍
N orocul e pârghia lenei.
֍
C ând poți merge, de ce să te târăști?
֍
Ş arpele e odios nu pentru că mușcă, ci pentru că se ascunde
ca să muște.

֍
V orba de spirit nedreaptă e o scânteie, cea dreaptă, o săgeată
de lumină care nimerește și arde. Cea dintâi iese din orice

57
 NICOLAE IORGA

lemn crud care nu arde bine și nu încălzește; cealaltă e armă

luată din mâna arhanghelilor pedepsitori.

֍
Î n cetatea dreptății tale poți fi ucis; învins însă, nu.
֍
C ând n-ai pe Dumnezeu în suflet, îl zugrăvești pe scândurile
de lemn și-l îmbraci cu argint și aur – doar o fi să te apropii
de el!

֍
F orţând să evolueze prea repede sufletul omenesc, îl faci
neroditor.

֍
S unt atâția care, când ard focuri noi, răscolesc degerați în
spuza celor ce s-au stins. Li se zice și conservatori.

֍
S ă zici „Dumnezeu să mă ajute” când vei fi cu mâna pe sapă,
nu când vei ședea pe cuptor.

֍
N u începe spunând „nu știi”; ci fă așa ca la sfârșit el să zică:
„acum știu”.

58
 CUGETĂRI

֍
J udecă pe fiecare după câmpul în care vrea să-și arate
superioritatea.

֍
F erește-te de mișelul care fuge: acesta-și apără viața, pe când
viteazul care te atacă umblă numai după cinste.

֍
S crisul nu e decât un mijloc, mai bun sau mai rău, de a păstra
și de a răspândi vorba: nu-l întrebuința pentru altceva.

֍
C e bună e judecata cuprinsă în limba de toate zilele care zice
că nu gândește cel ce gândește rău!

֍
F iecare trebuie pedepsit după cât înțelege din ce a făcut: unde
sunt însă judecătorii pentru aceasta?

֍
C eamai mare satisfacție pentru un om deștept e să-l
numească prost un prost, căci atunci vede că nu seamănă cu
el.

֍
D umnezeu a îngăduit oamenilor inteligenți să spună prostii
ca să se mângâie proștii care le spun totdeauna.

59
 NICOLAE IORGA

֍
Î n ordinea fizică nu e ca în cea morală: simți mai mult dure-
rile pe care le aștepți.

֍
N u te temi de moarte; te temi de frica morții.
֍
R ușinea și căința nu sunt același lucru; cel căruia i-a fost
rușine va mai face, dar mai ascuns. Vederea altora l-a supărat,
nu fapta însăși.

֍
S ufletul nu ți-l da decât cui îți dă sufletul lui. Astfel tu rămâi
fără nimic.

֍
D eprindeți-vă a prețui pe oameni după faptele ce fac, nu
după acele ce ar fi în stare să le facă.

֍
S emănaţi și pe piatră: din sămânța moartă, putrezită, din
gunoiul păsărilor ce vor veni să prade, se va face hrană pentru
sămânța viitorului, care va crește.

֍
C el mai trist lucru în dragoste e că uneori sufletul ți-l ia cine
n-are nevoie de el.

60
 CUGETĂRI

֍
Î n viața inimii, sentimentele sunt ca soarele, amintirile ca o
lună tristă și rece, mângâierile gândului ca o lumină de lampă,
moartă.

֍
N u poți apropia două lucruri din lume care par depărtate
celorlalţi fără să nu țâșnească din atingerea lor albastra flacără
a poeziei.

֍
U nde vezi flacăra poeziei – ca la comorile părăsite – poate să
zacă aur și pietre scumpe. Dar pot să fie și numai ciolane
mucede.

֍
M ulți, care caută căldură la unele opere literare fosfores-
cente, sunt ca cei care ar înconjura într-o noapte cu ger
putregaiul ce scânteiază.

֍
S crie ca să păstrezi florile gândului tău, pe care altfel le ia
vântul.

֍
F iecare vede într-un lucru ce e mai puțin deprins să vadă: de
aceea să nu te superi dacă într-un cerc de cârni copilul tău va
fi lăudat numai pentru că are nasul mare.

61
 NICOLAE IORGA

֍
O ameni s-au înțeles a vorbi tot așa, ca să ascundă cât de
deosebit gândesc.

֍
Î nțelepciunea nu se împrumută cu carul, ci se câștigă cu
bobul.

֍
N u te uita aiurea decât la viață, căci altfel n-o vei înțelege și
o vei risipi degeaba.

֍
Î n loc să blestemi la stânga, laudă în dreapta, și tot același
scop îl vei atinge.

֍
P rooroc se cheamă acela care știe că lucrurile se țin de cuvânt
mai mult decât oamenii și care află astfel totdeauna ce vor
face ele.

֍
Î n aur zace hrană, deși nu-l poți mânca.
֍
M ulțimile sunt crude sau lașe: asta pentru că nu înțeleg
niciodată desăvârșit o situație.

62
 CUGETĂRI

֍
C ând ți se aruncă noroi, tu luminează, și el se va face praf, pe
care-l va sufla vântul.

֍
T alentul e o inteligență specială, manifestată; inteligența e
potenţialul mai multor talente la același om, chiar dacă ele nu
se manifestă.

֍
G eniu e numele pe care oamenii de talent îl dau talentului
lor.

֍
G eniul nu e o nebunie, e însă una să crezi, oricine ai fi, că ai
geniu.

֍
S unt oameni care-și cruță inteligența și n-o aprind decât la
zile mari în sălile de gală.

֍
C ine ți-a făcut o nedreptate, nu rămâne cu o datorie față de
tine, ci cu o pierdere față de el însuși.

֍
A i drept să dai, n-ai drept să ceri.

63
 NICOLAE IORGA

֍
D reptatea e chipul prin care se înfățișează în viața oamenilor
legea prin care lumile se țin în ființă.

֍
T oate faptele bune sunt la fel.
Măgarul nu e viteaz pentru că din pielea lui se fac tobe, nici
vițelul nobil fiindcă dă pergamentul, pe care se scriu
diplomele de noblețe.
Mulțumește lui Dumnezeu când începi un lucru, iar, când l-ai
terminat, nu aștepta să-ți mulțumească nimeni.

֍
C ând lauzi nu dai nimic: recunoști.
֍
S ă fii mândru de ceva înseamnă să recunoști că nu-l meriți.
֍
N u toate lucrurile cer a se discuta, și nu cu orișicine.
֍
P entru a fi un erou, ți se cere caracter, pentru a juca un erou,
talent.

֍
A cere cuiva să fie erou în împrejurările josnice ale unei
societăți decăzute e ca și cum ai cere unui vultur închis într-o
odăiță să zboare la o mie de metri deasupra pământului.

64
 CUGETĂRI

֍
C ine e făcut pentru lucruri mari, moare când nu le poate face.
֍
D in două partide nu se poate face un al treilea partid, ci
niciun partid.

֍
D acă te grăbești a lua numele în locul lucrului, vei opri
producerea normală a acestuia.

֍
L enea e fiica nedreptății.
֍
D e ce odihna înainte de moarte, când te așteaptă cea de după
moarte?

֍
S ă nu fie moartea între două vieți ca noaptea între două zile?
֍
P e morți nu-i căutați la morminte, ci în inima voastră.
֍
T răind, gândește-te la moarte; muncind, nu te gândi la viață.

65
 NICOLAE IORGA

֍
G ândul morții să-ți slujească în orice clipă pentru a înțelege
prețul vieții.

֍
C ând te va batjocori dușmanul, prietenul va prinde curaj și
el, și te va vorbi de rău.

֍
U ra lor e singurul omagiu pe care cei mai mulți îl pot aduce
superiorității.

֍
I erți pe deplin numai greșelile ce le-ai făcut.
֍
G reșind, nu înveți atâta a nu greși, cât a nu crede că nu poți
greși.

֍
O carte sunt litere moarte, dar vrăjite, pe care le învii cu viața
ta.

֍
U n adevărat prost e foarte rar, îl cunoști mai întâi prin aceea
că nu se îndoiește de el.

66
 CUGETĂRI

֍
U nele cărți de filozofie sunt ca o nesfârșită mare cenușie,
unde cauți în zadar o stâncă de realitate concretă ca să-ți
odihnești aripile.

֍
D in nicio muncă și din foarte multă muncă rezultă filozofie.
֍
C el mai sigur mijloc de a nu greși e a nu lucra.
֍
P ăcat, e greșeala pe care ai voit-o.
֍
G reșelile vin din atingerea cu lumea în afară de tine;
Dumnezeu, în orice religie, nu poate greși, fiindcă în afară de
el nu se poate înțelege nimic.

֍
O flacără a ars în tine; rămâne scrum. El poate încălzi – pe
alții.

֍
D oinebuni se înțeleg sau totdeauna sau niciodată; doi
cuminți, când da, când nu.

67
 NICOLAE IORGA

֍
N orocul nu se găsește bine decât în casa unde se muncește.
֍
O ameni proști numesc noroc fericirea nemeritată, și uită,
bucurându-se, că ea e o pasăre trecătoare.

֍
F ericirea adevărată nu poate sta decât în ambianţe fericite.
֍
S unt oameni care negociază ca să cumpere, doar și alții care
cumpără ca să negocieze.

֍
Î nșelând, te pregătești să fii înșelat.
֍
N ebunul poate răspunde la orice întrebare a înțeleptului;
înțeleptul tace la cele mai multe din ale nebunului; iar prostul
stă deoparte și zice că tot nebunul e mai cu minte.

֍
C aută la ce răspunde omul, dar uită-te mai ales la ce întreabă.
֍
S ă râzi, nu de greșelile pe care nu le faci, ci de acelea pe care
nu le-ai făcut niciodată, deși ai avut prilej să le faci.

68
 CUGETĂRI

֍
S unt scriitori care scriu în idei și cugetători care gândesc în
cuvinte.

֍
M inciuna are valoare numai pentru caracterul celui ce-o
spune.

֍
P oți îndatora porcul cu mult mai bine decât prețuindu-l.
֍
Ş i pe porc îl taie, dar pentru asta el nu e un martir. Şi n-ar fi
chiar dacă ar cere el să-l taie!

֍
P orcul își închipuie că e lăsat pe lume ca să mănânce. Şi, când
colo, află odată că e lăsat ca să fie mâncat!

֍
O chii sunt ferestrele sufletului; ușa se deschide numai o dată.
֍
A tâția ar ajunge să creadă că soarele nu arde, fiindcă ei nu-l
pot aprinde cu chibritul.

69
 NICOLAE IORGA

֍
M ulți judecă așa: că, deoarece criminalul nu poate fi criminal
fără o victimă, aceasta-i e complice, și țipă din răsputeri
împotriva ambilor care tulbură ordinea publică.

֍
C ei mai mulți păstrează din tinerețe ce s-ar cuveni mai puțin.
֍
S ufletul omenesc nu poate suferi golul, și oriunde îl găsește,
pune poezie.

֍
S ingura ceartă respingătoare e aceea în care niciunul din doi
n-are dreptate.

֍
C earta se preface în luptă când la capăt se întrevede biruința
adevărului.

֍
E ste nu numai ce n-ai văzut tu, dar a văzut altul, ci și orice
trebuie să fie, chiar dacă n-a văzut nimeni.

֍
C ând ți-o spune cineva „nebunule”, să fii sigur că e un nebun:
ori tu, ori el.

70
 CUGETĂRI

֍
N u sunt numai nebuni furioși, ci şi proşti furioşi – anume
cei care încep a-și înțelege prostia.

֍
T emnița cea mai de temut e aceea în care te simți bine.
֍
N -ai dreptul să fii altfel decât ceilalți oameni, ci mai mult
decât ei și pentru ei.

֍
S crie-ți cărțile, așa, încât fiecare cititor să poată crede că le-ai
scris pentru el.

֍
S unt sfinți care lasă moaște și sfinți care lasă gânduri.
֍
C ei mai mari credincioși îngăduie pe Dumnezeu de hatârul
sfinților.

֍
L umea nu e mulțumită că sunt oameni minunați, ci le mai
cere să facă lucruri care și față de ei să pară tot minuni.

71
 NICOLAE IORGA

֍
C ând vei face mai mult decât se așteaptă, ți se va cere și mai
mult, iar când, odată, vei face mai puțin, nimeni nu-ți va
permite să mai încerci.

֍
F iecare te judecă după el și, mai des, ceva mai puțin decât el.
֍
D oi bogați nu încap la masa care ar putea hrăni o mie de
săraci.

֍
B ogatul e adesea un om care n-a muncit și totdeauna omul
care n-a știut să cheltuiască.

֍
N u primi la bucuria ta pe acela pe care nu l-ai primi la durere.
֍
E xtraordinar nu e ce nu s-a făcut, ci ceea ce se credea că nu
se poate face.

֍
Î ntr-o luptă pot fi doi învinși, dar numai un singur biruitor.
֍
N ebunul ține totdeauna sabia în vânt și se miră că ruginește.

72
 CUGETĂRI

֍
E ste o independență a nebunului, care nu presupune niciun
efort.

֍
A avea ieri o părere și azi alta nu înseamnă a fi în acelaşi timp
cu doi oameni, ci cu niciunul.

֍
N u plânge anul încheiat, ci fii mândru că l-ai isprăvit.
֍
B anul trebuie să meargă: îl strângi, îl furi. E ca și cum ai opri
un râu fără să ai o moară.

֍
Î ndărătnicul e convins numai de un lucru: că a apucat a spune
într-un fel.

֍
Î nainte de a vorbi sau de a lucra, nu există îndărătnicul.
֍
Î n sufletul înțeleptului curge un veșnic izvor de întărire a
lumii; izvoarele sale nu sunt pe pământ.

֍
T ăgăduiește ce ai văzut că nu e, nu ceea ce n-ai văzut că este.

73
 NICOLAE IORGA

֍
C ând ai înțeles cu totul o carte, mai că ai fi vrednic s-o fi scris.
֍
O amenii au închis pe Dumnezeu în biserică să fie mai slobozi
în lume.

֍
G ândurile care sunt într-adevăr ale tale se potrivesc
totdeauna între ele.

֍
C ând se torturează un vinovat, totdeauna cea dintâi piatră o
aruncă acel care a păcătuit așa.

֍
Nu poți lucra fierul până nu l-ai încălzit, și sufletele
oamenilor tot așa de puțin.

֍
L upta cu nebunul nu-ți aduce nicio cinste, și rareori un folos.
֍
P rost nu e cel ce nu înțelege unele lucruri, cât de multe, ci cel
care le înțelege pe toate pe dos.

74
 CUGETĂRI

֍
B un cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârși răul
în jurul lui. Adevărata bunătate e vitează.

֍
C ele mai multe minciuni se spun pentru a îndreptăți
nedreptatea.

֍
C ântecul tânăr deschide toate ușile pentru bătrânul adevăr.
֍
F iințele se duc în flacăra focului, metalele se topesc, piatra
se înfierbântă numai.

֍
Î n plată poți deosebi: răsplata, înșelăciunea și darul.
֍
A scrie e a vorbi tuturor și a intra pretutindeni fără a te
supune formalităţilor sociale și fără a vorbi despre tine.

֍
D e ce mai trebuie frăția dacă sunt formalităţi sociale? De ce
mai trebuie dreptatea dacă sunt legile? De ce mai trebuie
iubirea de oameni dacă sunt pedepsele?

75
 NICOLAE IORGA

֍
F aptele bune se pot face fără bunătate dar nu toate faptele
bune.

֍
S lugărnicia slugii și obrăznicia parvenitului sunt fapte
sufletești de aceeași calitate.

֍
M ai mulți stăpâni ar merita să fie slugi, decât slugi, stăpâni.
֍
C e a devenit deprindere nu mai are preț, nici în bine nici în
rău, decât pentru societatea întreagă, nu pentru indivizi.

֍
C ei care cer prietenia fără a o da în schimb, sunt hoți de
suflete.

֍
C u gândurile oamenii fac ca și cu banii: ei nu primesc decât
pe acelea care poartă întipărirea suveranilor.

֍
U n om rău care nu e rău cu tine, săvârșește o necuviință și te
jignește.

76
 CUGETĂRI

֍
C aută cele mai multe jigniri suferite și la izvorul fiecăreia vei
găsi că nu ți-ai făcut toată datoria.

֍
Î n cimitirul iluziilor zadarnice cresc cele mai frumoase fapte.
֍
C ei mai mulți oameni fură lucruri ce urmau să li se dăruiască
mai târziu.

֍
V ei numi totdeauna hoț pe acela ce-ți va fura ceea ce ai furat,
fie chiar păgubașul.

֍
C a să vezi în adâncimi, adu-ți lumina ta.
֍
R azele soarelui nu urmăresc ce se ascunde de ele.
֍
V ânătorul cel mai sigur e cel ce-și aduce vânatul de-acasă.
֍
P oezia să îmbătrânească?! De mii de ani cântă ciocârlia
același cântec la răsăritul soarelui, și lumea nu se satură să-l
asculte!

77
 NICOLAE IORGA

֍
D upă ziua clară a faptelor, și în sufletul omenesc seara
trezește un răsărit de stele.

֍
S unt oameni practici care ar înhăma fluturii la trăsură.
֍
P entru că fluturele a fost omidă, nu trebuie să urăști fluturele.
֍
D e la masa vieții nu se scoală numai sătuii.
֍
D ă tuturor ce li se cuvine, și ție ajungă-ți ce rămâne.
֍
M ulți duc minciuna prin multe locuri crezând că la urmă se
va face un adevăr.

֍
A i dreptul să ierți vinovatul, dar nu să-i ierți și greșeala.
֍
C ei prea frumoși și cei prea urâți nu țin oglinda în casă.

78
 CUGETĂRI

֍
S unt critici cu personalitate care te arată ca oglinzile ce
lungesc sau lățesc.

֍
E și o tăcere a respectului, care înconjoară la început operele
cu adevărat mari.

֍
A ristocrat înseamnă – cine ar crede? – cel mai bun care
stăpânește.
Dați-mi mijloace de a-mi îndeplini misiunea socială,
îngrășați-mă, zice porcul – și atâția oameni ca el.

֍
C iudat lucru și acesta: să te mândrești cu ceea ce ți-ai putut
cumpăra din banii pe care nu i-ai muncit!

֍
C ei mai mulți bătrâni nu știu să întrebuințeze tinerețea ce
le-a rămas.

֍
P ărul alb pe capul nebun – ce batjocură a firii!
֍
C ănindu-se, mulți bătrâni își dau vârsta pe care o merită.

79
 NICOLAE IORGA

֍
S unt oameni ale căror păreri atârnă de ale adversarilor lor și
cărora dușmănia le dă, întâi, un crez.

֍
C reștinii care se pocăiesc la moarte, sunt ca gospodarii care
stau în căruța stricată până merg la un drum lung.

֍
C ând chemi la muncă, să-ți văd sapa în mână.
֍
Z ici să mergem după tine, şi ești așa de mic, încât nici nu te
vezi…

֍
O brăznicia unui obraznic va supăra mai mult pe ceilalți
obraznici.

֍
F ilozof se cheamă un om care și-a făcut o specialitate din ceea
ce poate înlocui înțelepciunea la cine nu e înțelept.

֍
C ând ai redus lumea la o sută de vorbe goale, poți face
minuni cu ele.

80
 CUGETĂRI

֍
M ăgarul e încredințat că el conduce turma și că păstorul e
argatul lui.

֍
P oeții cei proști au și ei un Pegas, din măgar.
֍
C opiii trebuie crescuți pentru ei, nu pentru părinți.
֍
P rostul și nebunul seamănă între ei prin aceea că gândesc
altfel decât omul normal; dar nebunul e mândru de aceasta,
iar prostul, îndată ce începe a bănui deosebirea, nu. Însă
precum nebunul numește nebuni pe ceilalți, și prostul
numește proști pe cei mai cuminți decât el.

֍
P roștii se pot împărți în două: cei ce nu vor să fie, și cu care
te poți înțelege, și cei care sunt bucuroși că sunt proști, și cu
care să nu te întinzi la vorbă.

֍
U na din deosebirile dintre câine și om e că nu s-a văzut câine
care să se lingușească pe el.

֍
M ăgarul crede fără îndoială despre cal că e un animal cu
urechile schiloade, iar despre catâr că e un măgar degenerat.

81
 NICOLAE IORGA

֍
Î n ziare e tot atâta din cugetarea timpului, cât este în râuri
din aurul adâncimilor.

֍
C ele mai multe polemici și-au atins scopul când au creat
zăpăceală și neîncredere.

֍
D esface mai multă marfă, o, limbuților, cel care n-are ce-i
trebuie clientului.

֍
O țară se poate moșteni, dar nu și puterea de a o lăsa
moștenire urmașilor.

֍
P entru ca să-ți recunoști greșeala trebuie ca sufletul tău
întreg să-i fi fost superior.

֍
M ulți simt o ușurare când văd că și alții sunt capabili de
prostiile lor.

֍
Î ntr-opolemică să răspunzi cât are nevoie publicul, nu
adversarul.

82
 CUGETĂRI

֍
S ă prezici totdeauna: lumea-ţi va aduce aminte numai de
prezicerile ce ți s-au adeverit, și vei ajunge profet.

֍
E mai greu de găsit unul care să spună o prostie decât o sută
care s-o creadă. E unul din motivele pentru care s-au născocit
jurnalele.

֍
S unt popoare superioare legilor lor și altele, inferioare. Cele
dintâi le calcă cu pietate, celelalte cu nerușinare.

֍
U nele legi sunt obiceiuri scrise, altele un program pentru a
câștiga obiceiuri noi.

֍
U n cal trage trăsura înainte, altul înapoi; câţiva de pe lături,
dacă sunt mai mulți cai. Vizitiul n-are nevoie să conducă, dar
el are datoria să se întoarcă pe rând cu fața la calul care
urnește în acel moment. Aceasta se cheamă regim
constituțional.

֍
M artirul e necesar, neapărat; lumea zice atunci: trebuie să
fie ceva în această idee devreme ce un om a murit pentru
aceasta!

83
 NICOLAE IORGA

֍
C ând judecata cuprinde numai forme, cum vreți ca vinovatul
să-și vadă vinovăția ca o realitate?

֍
Î n literatură, la fântâna cu apă puțină se îndeasă lumea cu
cofele.

֍
Î ntre vorbă și faptă e destul loc pentru căință.
֍
S unt situații proaste în care nu poți cere unui om inteligent
decât să nu fie prost.

֍
A tâția cred că a răspunde altceva înseamnă a răspunde.
֍
S unt întrebări care cuprind în sine răspunsul, cu voie. Cele
mai multe răspunsuri cuprind însă fără voie o întrebare.

֍
O discuție se încheie sau când amândoi au înțeles, sau când
n-a înțeles niciunul.

֍
D iscută ca și cum ai încerca să te asiguri pe tine încă odată că
ai dreptate.

84
 CUGETĂRI

֍
P asiunile dau sufletului omenesc accente noi: valoarea
fiecăruia nu e potrivită cu natura pasiunii, cu puterea ei.

֍
C ele mai triste succese în discuție sunt cele din condes-
cendență.

֍
C ât se mai deosebesc două persoane, atunci e încă ceartă, și
nu discuție. Deci când e discuție? Foarte rar.

֍
A scrie argumentele înseamnă a le da cântărite.A le spune,
înseamnă a le prețui după ochi.

֍
C onvingerile care nu se leagă de alte convingeri n-au nicio
valoare.

֍
C erșetorul care te întreabă întâi ce-i poți da de mâncare, nu
e un apostol.

֍
P âinea care te satură mai bine e aceea pe care ai dăruit-o.

85
 NICOLAE IORGA

֍
N umai moartea egoistului e deplină; nimic din el nu rămâne
în alții.

֍
S unt cugetări care sunt stele și altele, simpli licurici. Lumea
nu se îndreaptă după acestea din urmă.

֍
B estia din om poate fi înfrântă sau mulțumită, pentru ca
gândul să-și ia zborul. A o mulțumi e și mai ușor, și mai
plăcut. Mai viteaz e a o înfrâna.

֍
V iteazul privește pericolul, cutezătorul îl caută; nebunul nu-l
vede.

֍
D e multe ori o singură faptă formează un viteaz și o singură
prostie consacră un prost.

֍
A ți observat că oamenii care discută mai mult între ei sunt cei
care sunt siguri că nu se pot înțelege?

֍
Î ngăduie să fie oameni cu altă față decât a ta, nu îngădui însă
să fie oameni cu alt suflet decât al tău.

86
 CUGETĂRI

֍
D eosebirile dintre oameni le aduc mai ales cuvintele. Te
gândești la o limbă astfel făcută, încât cei mai mulți oameni
s-ar putea înțelege.

֍
A devăratul bătăuș simte plăcere și să mănânce bătaie.
֍
I deea altuia oglindită în sufletul tău nu e altă idee.
֍
C ei mai mulți n-au decât puterea ce le trebuie pentru a se
înfrâna pe sine. Odată însă ce pornesc într-o parte, sufletul
lor a ieșit din frâu.

֍
„ O braznicul mănâncă praznicul”, dar plătește cu obrazul.
֍
D e multe ori e o obrăznicie să nu fii obraznic.
֍
Î nalt zice cel de jos, frumos zice cel de sus.
֍
N u e greu să găsești adevărul, e greu să ai dorința de a-l găsi.

87
NICOLAE IORGA

88
 CUGETĂRI

֍
A devărul e pretutindeni, dar nu-l recunoaște decât acela
care-l caută.

֍
O amenii închid pe nebuni în case anume, ca să nu se
confunde cu alții.

֍
C âtă vreme nebunul nu se specializează într-o manie, lumea
suferă.

֍
M ulți, văzând disciplina oilor, cer disciplină leilor.
֍
E xistăo disciplină a convingerilor, una a fricii și una a
lăcomiei.

֍
C ea mai bună disciplină e aceea care garantează totdeauna
un conducător.

֍
F erește-tedeopotrivă de prietenia dușmanului și de
dușmănia prietenului.

89
 NICOLAE IORGA

֍
C ând nu găsești cuvântul, să fii sigur că gândul nu s-a
limpezit încă.

֍
O amenii s-au deprins a lega cuvinte care sunt potrivite în așa
fel încât să poată oglindi și gândurile pe care nu le au cu
adevărat.

֍
A i noștri s-au deprins cu cărți care se citesc singure.
֍
O carte pe care ai citit-o într-adevăr, este și opera ta.
֍
S unt suflete de argint și suflete de plumb – după răsunet.
֍
N u e elocvent cine e totdeauna elocvent.
֍
A ccentele elocvente vin numai din inimă.
֍
A fi elocvent înseamnă a vorbi mai bine decât cum vorbești
tu de obicei.

90
 CUGETĂRI

֍
În momentul formării sale, convingerea sau sentimentul
găsește totdeauna cuvinte puternice.

֍
S unt oratori care stau cu totul goi sub mantia lor de
elocvență.

֍
U nele piese luate din viață coboară iarăși în viață.
֍
R omantic e acela căruia din însușirile idealistului îi lipsește
numai una: un scop vrednic și sigur.

֍
S ufletele sterile sunt acelea prin care nu poate trece niciun fel
de iubire.

֍
M ânia e o armă cu două tăișuri, care iese zgâriindu-și teaca.
֍
N u e necaz care să nu ceară o victimă.Tiranii tăiau pe robul
care aducea vestea înfrângerii. Sinuciderea nu are altă
explicație: când nu poți lovi aiurea, te lovești pe tine.

91
 NICOLAE IORGA

֍
O ameni au numit timp scurgerea treptată a sângelui vieții
lor, și se bucură că timpul trece repede.

֍
N u se aruncă niciodată cu pietre în copacul sterp, dar nici în
acela care-și pleacă ramurile pline.

֍
D in sufletul omenesc e cules ceva în fiecare zi: dacă uiți s-o
faci, poamele vor putrezi jos, și le vor mânca numai porcii.

֍
P oți fi principe cu sufletul și principe cu haina pe care ți-o
lasă tatăl.

֍
S ă fie un loc de unde ce se coboară în viață e plâns, cum
plângem noi mortul care se coboară în țărână?

֍
B oala e lăsată ca o îndurare, pentru a dezgusta pe om de viață
și a înfățișa moartea ca un liman.

֍
O ricâte gânduri ai da, sufletul tău mai are și altele. Oricâte
stele ar vedea lumea, în dosul lor mai sunt încă atâtea.

92
 CUGETĂRI

֍
C ând doi se bat, se poate să câștige și al treilea – dar numai
dacă s-a bătut și el.

֍
N u în fiecare luptă este și o dreptate.
֍
E rou nu e acela care se bate: cât și cum a trebuit să se bată.
Nici acela care s-a bătut în zadar. Ci acela care a primit datoria
sa așa cum nimeni n-ar fi fost în stare să facă și care a pregătit
astfel și pe alții pentru a face ca el.

֍
C ine uită, nu merită.
֍
Î ngropați repede morţii, ca să se poată crede că ei dorm
numai.

֍
C ei vii țin în mână stâlpările nemuririi. Ar fi cu totul altfel
dacă ni le-ar înfățișa cei morți.

֍
Î ngust la minte e acela care nu primește nici în haina poeziei
îndoiala față de convingerile lui!

93
 NICOLAE IORGA

֍
S e supără mai mult decât de discuție acela a cărui clădire de
gânduri stă să se dărâme.

֍
A devărul poate avea mai multe fețe, minciuna are numai
foarte multe forme.

֍
L esne-crezătorul nu e un credincios.
֍
F iecare om are ambiția să-și completeze religia. De aici
mitologiile oficiale și mitologiile particulare.

֍
„ F rate ca frate, dar brânza cu bani.” Da, pentru brânzari.
֍
P artidele politice sunt pentru țară; bandele politice, pentru
ele.

֍
L a unele popoare toate partidele la un loc fac țara, la altele –
exploatatorii țării.

94
 CUGETĂRI

֍
M ai mulți prieteni poți câștiga cu un singur păcat decât cu
toate virtuțile.

֍
P e fățarnic roagă-l să păstreze masca. Numai așa poate fi
cuviincios.

֍
N u imita ce nu-ți trebuie. Dacă nu ești cocoșat și vei face ce
face cocoșatul pentru a-și ascunde cocoașa, vei părea că ai și
tu una.

֍
C ertându-te cu cine are dreptate, poți numai să pari prost
sau mișel.

֍
V iclenia nu cere pricepere; ea se bazează pe minciună și
îndărătnicie, însușiri pe care le poate avea oricine.

֍
O natură bogată trebuie să facă sau binele sau răul, sau grâul
cel mai înalt sau buruiana cea mai otrăvitoare.

֍
S unt mulți oameni care, văzând un drum în dreapta și altul
în stânga, se culcă la răscruce, suduind pe cine a tăiat căi
încurcate.

95
 NICOLAE IORGA

֍
A putea trăi în minciună este o însușire specială, ca aceea de
a te simți bine pe corabia ce se clatină în timp de furtună.

֍
U n om binecrescut înseamnă de cele mai multe ori unul care
crede că nu trebuie să mai evolueze.

֍
S unt oameni pe care dușmanii chiar nu-i pot batjocuri. Când
te uiți bine, sunt tocmai aceia pe care nici prietenii nu-i pot
lăuda.

֍
Î ndreaptă greșeala, zdrobește păcatul: aceasta trebuie să faci.
֍
E mai mare decât tine, nu acela care găsește ce n-ai găsit
niciodată sau îndreaptă ce ai greșit odată, ci acela care, făcând
cât tine, a greșit mai puțin.

֍
S ă nu crezi în poveștile de vitejie ale ostașului care nu le
poate pecetlui cu rănile sale.

֍
U nii oameni te înșeală numai pentru a-ți dovedi inteligența
lor, pe care n-o pot dovedi dovedi altfel.

96
 CUGETĂRI

֍
U n învățat are două datorii: să învețe el necontenit și să
învețe necontenit pe alții.

֍
O învățătură stearpă e ca acel loc din pustie unde zac risipite
rămășițele vestitului templu antic.

֍
U nii oameni nu se gândesc la vorba ce spun; alții se gândesc
până o spun; puțini se gândesc mult timp după ce au spus-o:
folosul cel mai mare îl trag aceștia.

֍
U n consiliu de șapte, de zece, etc. oameni e dator să aibă
numai o inteligență – când o are.

֍
B un nu e cel care sufere răul, ci cel care face binele.
֍
U n om fățarnic are două fețe și niciun obraz.
֍
N u părăsești un ideal fără să-i lași ceva din ființa ta.

97
 NICOLAE IORGA

֍
F rumusețea trebuie să fie legată cu bunătatea; altfel sufletul
urât o învinge.

֍
P e o potecuță cumintele-și găsește largul lui; nebunul nu
încape într-un oraș.

֍
U nii nu judecă pentru că învață; ci pentru ca să nu mai învețe.
֍
P e unii îi disprețuiesc cei care nu-i cunosc, pe alții cei care-i
cunosc mai bine.

֍
U n suflet gol înseamnă un suflet curat; suflet nerușinat e acel
care se dezbracă înaintea ta.

֍
C ineva trebuie să fie tânăr odată, și nu e bine să zăbovească
până la bătrânețe.

֍
D umnezeu face zile cu soare și zile cu nori ; întâmplarea face
zile cu noroc și zile fără noroc, iar omul zile vrednice și zile
nevrednice.

98
 CUGETĂRI

֍
N umai încercând a face foarte bine, poți nimeri uneori
binișor.

֍
O societate trebuie să trăiască măcar pe simulacrul unei idei
mari.

֍
Î n dragoste, a iubi înseamnă de multe ori a nu înțelege.
֍
E lucru firesc, între bărbați, să prigonești pe cine nu înțelegi.
֍
S unt adevăruri care nu se spun; nu există adevăruri care să
nu trebuiască științei.

֍
B ătrânețea e vrednică de respect, când a fost în urma ei o
bărbăție.

֍
E ste o ambiție de nume, una de situații și alta – cea mai înaltă
și mai rară – de fapte.

99
 NICOLAE IORGA

֍
S unt lacrimi așa de grele și de fierbinți, încât ochii nu le pot
plânge; ele zac în inimă, arzând-o.

֍
Ai dreptul să plângi numai atunci când n-ai putea să te
împotrivești.

֍
A pele nu se liniștesc prin icoana ce cuprind în ele, și nici
sufletul prin ce răsfrânge viața într-însul.

֍
M ultă lume crede că dacă actorul apare în fiecare seară, e
că-l încântă lumina rampei.

֍
S unt lacrimi mai scumpe decât mărgăritarul.
֍
P une aur mult pe raclă, pentru ca să se creadă că oasele
dinăuntru sunt moaște.

֍
M orții au o singură putere: să-ți arate cum au trăit.
֍
Î n morminte zac morții; ei trăiesc în faptele lor.

100
 CUGETĂRI

֍
A vuția apasă pe oameni și după moarte; cu piatră și fier.
֍
E forturile celor buni merg firește alături; ale celor răi se
încrucișează și se împiedică.

֍
C alul aleargă, călărețul ajunge.
֍
M ulți se ridică numai ca să aibă de unde cădea.
֍
S ă înveți pentru tine, dar să știi pentru toți.
֍
C ea mai rea împăcare pentru un dușman e când te împaci cu
păcatele lui.

֍
A stăpâni nu înseamnă a domina.
֍
C el ce se îndeasă în frunte și nu știe conduce, va fi călcat în
picioare.

101
 NICOLAE IORGA

֍
N u conduci bine niciodată decât mișcarea ce ai creat-o.
֍
O rbești pentru lume, dacă privești numai absolutul.
֍
C el mai bun metafizic e cel mai rău.
֍
S ingurul fel de a plăcea lui Dumnezeu e să ajuți pe oameni.
֍
N u înșelați pe cine puteți convinge, dar căutați a convinge și
pe acela care ar fi mai ușor de înșelat.

֍
T e crede numai cine a suferit; de aceea suferințele cele mai
nobile sunt acelea care sunt mai înțelese.

֍
S ă fii mândru că stai sus numai atunci când nu ți-e rușine
să-ți aduci aminte cine te-a adus acolo.

֍
S ă nu fii sociabil ca oaia și personal ca măgarul.

102
 CUGETĂRI

֍
M ulți cred că poți îndrepta un măgar scurtându-i urechile.
֍
C ea mai mare dibăcie e de cele mai multe ori să n-ai niciuna.
֍
O rice faptă rea ce ai făcut dă drept la alta ce se va face
împotriva ta.

֍
S ingura cetate ce nu se poate lua cu sila e sufletul omului.
֍
A fi elocvent nu e a fi orator, precum a purta haine scumpe
nu e a fi frumos.

֍
N iciodată un om mare nu e mai mare decât în zdrențe.
֍
F uria face răscoale; dreptatea constată revoluții.
֍
S alută un om mare, nu descoperindu-ți capul, ci descope-
rindu-ți cugetul.

103
 NICOLAE IORGA

֍
B iserica nu e „casa lui Dumnezeu”, ci casa unde oamenii cred
că-l pot găsi mai lesne.

֍
I arna nu face corbii, și corbii nu fac iarna.
֍
S unt atitudini ce seamănă cu înjurăturile pe care leneșul
tolănit le aruncă muncitorului care lucrează în sudoarea
frunții sale.

֍
O rice suferință fizică scade și nu e nicio suferință morală care
să nu înalțe.

֍
D acă un lucru nu-ți place, să nu crezi că l-ai putea face mai
bine. Şi de aceea fii cuviincios când vorbești de el.

֍
S unt oameni care cred că progresează trecând de la tăinuirea
bârfelor la cavalerismul trădării.

֍
M ulți bătrâni nu sunt în stare să înfățișeze tot trecutul lor, ci
vorbesc totdeauna din prezent, și sunt astfel mai puțin decât
tinerii pe care-i străbat mai puternic patimile acestui prezent.

104
 CUGETĂRI

֍
G ândurile rele se alungă prin fapte bune.
֍
L umea te va prețui totdeauna ceva mai puțin decât arăți că te
prețuiești pe tine.

֍
E xistă o ambiție târâtoare, care cere să fie umilită pentru a se
trufi și mai mult.

֍
L emn bun, lemn rău – aceeași cenușă. Dar nu aceeași flacără!
֍
L a sfârșitul fiecărei zile, socotește, nu ceea ce alții au făcut
față de tine, ci ceea ce ai făcut tu față de aceștia.

֍
Î njosesc pe alții aceia care nu pot să se ridice pe sine.
֍
C opilărie e fapta de copil a cuiva care nu mai e copil. Unde
la copil e naivitate, dincoace e prostie.

105
 NICOLAE IORGA

֍
M ânia a fost dată ca mijloc de apărare a oamenilor foarte
buni. La cei răi, e un lux.

֍
O ri bun cu răii, ori rău cu bunii – tot o ispravă.
֍
B unătății slabe îi trebuie pentru a merge sprijinul dreptății
tari.

֍
Î nfrângerile în dragoste dor mai mult decât celelalte, fiindcă
în ele întreg omul e respins.

֍
D in veşnicele adevăruri, deosebitele timpuri își fac
minciunile din care trăiesc.

֍
A contraface bine e mai greu chiar decât a face.
֍
M eritul e al celui care a tăiat forma, nu al celui care scoate din
ea exemplare noi.

106
 CUGETĂRI

֍
A rta e în natură sau în sufletul tău? Acolo unde ele se
confundă, și numai acolo.

֍
N u orice piatră poate încerca aurul – și nu orice critic.
֍
A cerceta dintr-o societate numai fruntașii ei e din partea
unui istoric ca, din partea unui fiziolog, a nu vrea să știe din
trup decât viața creierului.

֍
P oți zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele.
֍
U n nebun a ucis vulturul ca să poată zbura cu aripile lui.
֍
C ioc de pradă are și corbul, aripi pentru a zbura mai presus
de toate prăzile, numai vulturul.

֍
G ăina se va fi crezând mai mult decât vulturul, fiindcă are și
aripi și e și cuminte.

107
 NICOLAE IORGA

֍
D acă dintr-un lucru mare vezi un lucru mic și nu-ți place,
ceartă-te cu ochii tăi.

֍
C ine murind de foame nu fură, e unul din cei mai mari
mucenici ai virtuții omenești.

֍
A cerși înseamnă a cere un lucru având conștiința că nu ți se
cuvine.

֍
M inciuna o începe un mincinos, o termină ceilalți, o
comentează un învățat și o crede mai toată lumea.

֍
Ş iretul te învinge numai dacă vrei să lupți cu el în șiretlic.
֍
M oartea cea bună e aceea când nu-ți pare rău că ai trăit.
֍
P erfidia o învingi când o știi și n-o combați.
֍
A mărăciunea de care învinuiești viața e de multe ori numai
pe vârful limbii tale.

108
 CUGETĂRI

֍
Î n faptul că trăiești e o poruncă din partea cuiva ca să trăiești.
֍
A nu trăi e mai rău decât a muri.
֍
U n lucru lipsește în viața viitoare ca să fie întreagă: moartea
viitoare.

֍
S pune drept totdeauna: e mai bine să spui tu adevărul decât
să-l adauge cineva necontenit la cele ce spui.

֍
C el mai rău soi de oameni mari sunt aceia care nu pot face
fapte mari.

֍
U n om mare nu are prilejul să facă totdeauna fapte mari, dar
el se simte oricând vrednic de ele și e totdeauna gata să le facă.

֍
N u e poet cel care nu e pentru tot poporul său.
֍
U n gând sfânt în haina poeziei e ca o icoană îmbrăcată cu
argint.

109
 NICOLAE IORGA

֍
M ulți au o dragoste, o milă, o bunătate, căpătate prin edu-
cație numai, și care nu fac două parale.

֍
E o mare greşeală să începi într-o discuție cu părerea că
adversarul tău e un om inteligent, și una mai mare să crezi că
e om moral.

֍
D evii ridicol luptând cu un om ridicol, și nu-l poți nici măcar
învinge.

֍
S ă știi unde ești, să descoperi ce trebuie acolo, să încerci tot
ce poți încerca în vederea acelei nevoi, sunt cele trei rădăcini
ale înțelepciunii.

֍
N u te mira de moarte, ci te miră că în fiecare zi ți se deschid
ochii la lumină.

֍
F aima ruginește dacă nu o cureți prin muncă în fiecare zi.
֍
C el mai trist lucru e să ajungi a fi însuți pentru tine
posteritatea.

110
 CUGETĂRI

֍
O ameni cei obișnuiți se îngroapă în țărână, cei vestiți cu
laude. Care din două cade mai greu?

֍
O m liber e acela care n-are nevoie să spună nicio minciună.
֍
A nu face fapte rele nu înseamnă a face o singură faptă bună.
֍
C ând un om stăpânit de un viciu mai capătă unul, e uneori
un pas spre îndreptare.

֍
O amenii s-au învoit între ei ignorându-și sufletul. De aceea
e primit cu atâta recunoștință acela, foarte rar, care vorbește
de-a dreptul sufletelor.

֍
C alomniatorul se coboară cu toată lungimea minciunii sale.
֍
G reșelile celui curat se cunosc mai lesne decât ale celui
pângărit, și lumea, nedreaptă, strigă mai mult împotriva lor.

111
 NICOLAE IORGA

֍
P orcul trecând pe lângă tine te va murdări neapărat. Totuşi,
el nu va fi mai curat.

֍
C ând arunci sămânța în noroi, el se preface în pământul
hrănitor. El nu e noroi decât când îl calci în picioare.

֍
E ste un aur pe care-l poate culege și un țigan trecând nisipul
prin sită.

֍
L umina cea mare se întinde asupra tuturor lucrurilor: razele
rare caută aurul și piatra scumpă.

֍
U nii oameni răbdători sunt în stare a socoti raportul între
lumina chibritului și lumina soarelui.

֍
E xistă un fel de celebritate care trăiește numai în cercul
acelor care nu pot fi celebri.

֍
C el mai rău om e acela care nu poate fi bun nici când e fericit.

112
 CUGETĂRI

֍
N u pedepsi pe oameni pentru păcatele vieții.
֍
T ăcerea are glasurile ei de înțelepciune: ascult-o!
֍
Mă mir, cum, urmând exemplul oamenilor, găinile n-au
întemeiat școli ca să ajungă vulturi și privighetori.

֍
O anume specie de scriitori utilitari seamănă cu găinile care
fac ouă pentru masa stăpânului, și nu pentru viața speciei lor.

֍
E mai ușor să domesticești un lup decât să sălbăticești un
căţel de manșon.

֍
D esigur orice căţel de manșon e încredințat că e pus acolo
pentru meritele sale și crede că dulăul e aruncat cu dreptate
la poartă, nemâncat, fiindcă e vicios și n-a avut educație.

֍
P odoabele nu fac frumos, ci mai frumos. Învățătura nu face
înțelept, ci mai înțelept.

113
 NICOLAE IORGA

֍
S unt unele firi bine înzestrate, care-și închid însușirile, cum
mormintele închid pietrele scumpe ale morților.

֍
C âinii trebuie să cunoască un fel de oratorie a lătratului.
Cutare javră de babă trebuie să exceleze și să stârnească cele
mai mari urlete de aprobare și mârâituri de mânie. La
încăierare însă, să nu-l cauți! El va fi rămas să roadă ciolanul.

֍
S unt bătrâni care n-au decât bătrânețea: pe aceia poți să nu-i
respecți.

֍
C utare bătrân e ca un secerător ce se întoarce cu mâinile
goale și cu secera pierdută.

֍
C âinele care urlă nu combate muzica, ci pretinde s-o ajute.
֍
O amenii copilăroși au fost de cele mai multe ori copii
precoce.

֍
N u te conving cu adevărat decât argumentele tale.

114
 CUGETĂRI

֍
R ădăcina convingerilor e experiența.
֍
N iciodată n-au fost doi nebuni tocmai la fel.
Unii găsesc că e mai cinstit a fura decât a împrumuta și că
amândouă sunt mai nobile decât a munci.

֍
D obânda împrumuturilor sufletești trebuie să fie recunoș-
tința.

֍
P risosul e întotdeauna o piedică.
֍
E nergia măgarului se arată numai când nu vrea să se miște
din loc.

֍
F rica are mai multă imaginație decât curajul.
֍
C el mai nobil măgar e cel mai puțin măgar.
֍
S ă nu-ți fie frică de dușmanii care te batjocoresc întâi și te
imită pe urmă.

115
 NICOLAE IORGA

֍
E un om acela care nu are de ce să se rușineze înaintea
nimănui și care poate conduce pe alții fără să-i rușineze.
Plăcerea cea mai bună e aceea pe care o dai.

֍
P ăcatele le faci față de Dumnezeu și te răscumperi față de
popi.

֍
P rintre prietenii falși, sunt ai norocului, dar sunt și ai
prostiei.

֍
Pe morții buni, oameni îi plâng, dar în curând nu-i mai
doresc înapoi.

֍
R olul oratorului e să cheme bunătatea care zace în sufletul
tuturor oamenilor și să-i ceară, în acea clipă, o faptă.

֍
U nii oratori sunt numai limba oratorului. Te gândești, auzin-
du-i, la un măgar care ar avea un gâtlej de privighetoare și ar
modula cu el: hi-ha, hi-ha!

֍
După furtunile sufletului ca și după ale naturii învie flori ce se
credeau uscate.

116
 CUGETĂRI

֍
M âniile de iubire sunt mai strașnice decât oricare altele
pentru că vin din credința că ai risipit în zadar ce e mai adânc
și sfânt în ființa ta.

֍
S unt oameni care nu pot nici iubi, nici urî. Dar te miri cum
pot trăi.

֍
M aimuța are nevoie de public și papagalul de învățător:
privighetoarea nici de unul, nici de altul.

֍
P roștii fac dintre proști de-ai lor și câte un om mare: pentru
aceasta ei aleg pe cel mai obraznic din mijlocul lor.

֍
L acrimile spală.
֍
E ste o obrăznicie de tactică, dar și una sinceră: aceasta e
vrednică de plâns fiindcă e în hotar cu megalomania, deci cu
unul din felurile nebuniei.

֍
C ele mai bune gânduri sunt acelea pe care citindu-le ți se
pare că le-a spus și altul sau că poate să le spună oricine.

117
 NICOLAE IORGA

֍
D ă-mi durere ca să învăț a mă bucura!
֍
C hipurile, vorbele, gândurile morților trăiesc în noi, iar în
pământ e numai lutul.

֍
C aută să meriți așa de mult încât să-ți dea și lumea din ceea
ce dă acelor care nu merită nimic.

֍
Î n cei dintâi ani și în cele din urmă clipe ale vieții, nimeni nu
e în stare a urî.

֍
C ei mai mulți oameni gândesc ce pot și scriu ce vor.
֍
D in nenorocire, rasele omenești nu pot colabora pentru
cultură decât distrugându-se și înlocuindu-se.

֍
D acă metoda supusă a oilor ar fi reunită cu îndărătnicia
mândră a măgarilor, regnul animal ar fi dat și el un sistem de
filozofie metafizică.

118
 CUGETĂRI

֍
P rimejdia cea mare a cauzelor nobile e să câștige pe
caraghioși.

֍
Î ntre iluziile tinereții și maniile bătrâneții e maturitatea
practică și mlădioasă, bazată pe conștiința naturii și a vieții.

֍
S unt tineri cinstiți care încearcă a iubi femeia zestrei pe care
au luat-o în căsătorie.

֍
E xistă și acea speță de oameni cinstiți pe care n-a vrut să-o
cumpere nimeni.

֍
S unt filantropi care au tot atâta bunătate în ei ca evreul care
îngrașă gâsca pentru ca s-o taie.

֍
A narhia duce la putreziciune, în celula trupului ca și în viața
societăților.

֍
U nii prieteni ce-ți apar moarte sunt tot așa de pioși ca și
antreprenorii de pompe funebre, pentru care ai iarăși o
valoare ca mort.

119
 NICOLAE IORGA

֍
D acă vezi că luna nu coboară la tine, nu căuta o scară ca să te
sui la aceasta.

֍
P rivighetoarea cântă pentru dragostea ei, iar canarul pentru
durerea lui, deci nici pentru copacul tău, nici pentru cușca ta,
nici pentru tine.

֍
C ând te speli nu te schimbi, ci te schimbi când te murdărești.
Asta pentru cei ce nu vor să se pocăiască de păcatele lor.

֍
P edagogia e surogatul științific al iubirii părintești către copii.
֍
E o mare primejdie să ajungi a fi mulțumit de tine însuți.
֍
S unt oameni care te iubesc când ești mic și te urăsc când ești
mare.

֍
C ei ce deplâng o nenorocire mai mult, sunt cei ce au dorit-o.
֍
D ecât în rai cu fericiții, mai bine în iad singur.

120
 CUGETĂRI

֍
C el mai mare semn de închinare la oameni, aprinderea de
lumini și candele, nu e în zadar.

֍
Î nvățate omul care se învață necontenit pe el și învață
necontenit pe alții.

֍
P ăcatele cele mai grele sunt cele pe care puteai mai lesne să
nu le faci.

֍
C ei ce pun evlavia în închinarea moaștelor de sfinți, uită că
sfinții n-au ajuns sfinți prin închinarea de moaște.

֍
D acă oasele sfinților ar fi sfinte, sfinții le-ar fi luat cu ei la
cer.

֍
P rostul ca să nu pară prost vorbește și se arată și mai prost.
֍
O singură fântână la drumul cel mare al săracilor e o mai
bună pomenire decât zece statui de privit în praful străzilor.

121
 NICOLAE IORGA

֍
R ămășițele credinței vechi sunt superstițiile credinței noi.
֍
D e mult Dumnezeu a lăsat minunile pe seama sfinților.
֍
C ât de mult țin să stăpânească pământul deasupra aceia pe
care pământul îi va stăpâni dedesubt!

֍
P rostul ambițios trebuie să fie rău, căci prostia singură nu dă
notorietate.

֍
O faptă rea se bucură de mai multă luare-aminte decât o viață
întreagă de fapte bune.

֍
C e mirați ar fi sfinții dacă, ridicându-se din mormânt, ar
vedea că sunt sfinți pentru oameni.

֍
C ând oamenii vor sări să te bată cu pietre, să știi că au văzut
ceva bun la tine.

֍
P ână nu ți-e viața cu totul curată, n-ai dreptul să faci altceva.

122
 CUGETĂRI

֍
C ea mai mare rușine e cea pe care n-o vede nimeni: rușinea
ta de tine însuți.

֍
C ând scrii, nu presupune la cititorii tăi învățătură, dar nu le
îngădui prostia.

֍
D e fapt oamenii cred în rai numai când au neapărată nevoie
de el: la moarte.

֍
S unt oameni care într-o ceartă se întreabă cine a început, nu
cine are dreptate.

֍
P e fiecare să-l judeci după ce-l vei vedea la locul lui.
֍
O brăznicia e de multe ori numai platoșa strălucitoare a unui
prost fricos.

֍
D isperare de tânăr, zăpadă de martie din care cresc flori.

123
 NICOLAE IORGA

֍
N u te supăra de critica oamenilor întunericului. Vii cu lumina
în turn și vrei să-ți mulţumească liliecii pe care i-ai zburătăcit?

֍
S ufletul e un ochi totdeauna deschis, ale cărui pleoape le lasă
jos numai moartea.

֍
D intre prostul care nu înțelege și cel ce nu vrea să înțeleagă,
se face la sfârșit cel mai prost acesta.

֍
O rice-ți iartă cineva, numai un lucru nu: să fii mai mare decât
el.

֍
C âinele e mai specialist decât atâția critici: el nu te latră decât
în curtea lui.

֍
C âinele, ca poet, se-nchină lunii urlând.
֍
A ți băgat de seamă că piticii sunt totdeauna mai zgomotoși
decât oamenii întregi?

124
 CUGETĂRI

֍
U nii scriitori când vorbesc de alți oameni parcă vorbesc de
sine, iar alţii vorbind de sine par a vorbi de oricare-n lume.

֍
N u fi grăbit ca nebunul, dar nici răbdător ca idiotul!
֍
A ierta e uneori a te face complicele celui pe care l-ai iertat.
֍
A i dreptul să ierți numai ce s-a făcut în paguba ta.
֍
U nii prieteni buni nu te-ar prinde de mână când ar fi să cazi
în prăpastie – ca să nu te sperii.

֍
V ițelul cel gras a fost tăiat când s-a întors fiul pierdut. Erau
doi vinovați: fiul pentru că fugise de-acasă și vițelul pentru că
era gras. Acesta din urmă era mai vinovat fiindcă nu era rudă
cu bătrânul părinte.

֍
F erice de stele că se văd numai prin raze!
֍
U nii înțeleg ce pot; cei mai mulți ce vor.

125
 NICOLAE IORGA

֍
P entru fiecare e mai mare steaua care e mai aproape de el și
mai bună cea care-l încălzește mai mult.

֍
F ață de lume omul trăiește în zadar, dar un om față de alți
oameni, nu.

֍
L umea nu va pieri pentru păcatele oamenilor precum n-a fost
făcută pentru virtuțile lor.

֍
D e ce să ne îngrozim de acel sfârșit al lumii când toți oamenii
unui timp vor pieri frățește în aceeași clipă?

֍
S e poate floare fără rod, dar nu rod fără floare.
֍
Î n veselia unor bătrâni e ceva înduioșător ca atunci când vezi
o nuntă într-o biserică ruinată.

֍
C ititor înseamnă cine înțelege o carte.

126
 CUGETĂRI

֍
Î ncrederea prostului e neatacabilă sau se risipește toată în
aceeași clipă.

֍
U n prost care s-a mâniat și care rămâne încă politicos, e ceva
care nu s-a mai văzut.

֍
S ă nu ataci la dușman decât acele defecte cu care nu ți l-ai
primi ca prieten.

֍
C ând doi se bat, nu câștigă adesea nici al treilea care se
abține, ci al patrulea care s-a întâmplat să treacă pe acolo.

֍
E ste o primăvară de calendar, fără soare, și o înțelepciune
din cărți, fără lumină.

֍
L ăudând pe cel ce te laudă, te lauzi tot pe tine.
֍
P une păr lung la mintea scurtă, tinere fără talent!

127
 NICOLAE IORGA

֍
A r fi bine să nu țipe nimeni: dar decât să țipe păgubașul, tot
mai bine să țipe hoțul!!

֍
M ulți se apropie de o celebritate crezând s-o vadă mai bine
și văd mai rău, fiindcă acum n-au de unde s-o vadă.

֍
N u te duce în bucătăria scriitorului pentru a-i înțelege cartea.
֍
I nsulta e declarația înfrângerii.
֍
P rostul care scrie ca să dovedească cum că nu e prost e ca
ologul care s-ar târî în brânci ca să-ți dovedească cum că nu e
șchiop.

֍
A taci o părere a unui prost și te trezești cu prostul întreg în
discuție.

֍
A rgumentul e ceea ce se spune unui om deștept care urăște
adevărul; alții nu-l merită!

128
 CUGETĂRI

֍
N u e rușine să te învingă un șiret o dată, ci să te învingă încă
o dată cu aceleași arme.

֍
C u ce drept se poate opri un prost de a vorbi către proști și
un șiret către șireți? N-ai decât datoria de a înștiința pe
oamenii cinstiți.

֍
C ei mai mulți oameni dintr-un timp intră într-o rubrică sau
în alta: când vei vedea pe unul care nu poate fi cuprins în ele,
să știi că sau va pieri el sau se va dărâma ceva din lucrurile ce
sunt.

֍
S amson a putut învinge pe Filisteni și cu falca măgarului, dar
toți măgarii din lume n-ar fi putut învinge cu întreagă scăfârlia
lui Samson.

֍
D e multe ori închidem înțelegerea cuiva jignindu-l.
֍
M elcul are și el două coarne, dar tot se ascunde în căsuță.
֍
D e la oricine poți să înveți ceva, de la mai puțini ceea ce-ți
trebuie și de la câte unul numai cum trebuie să înveți.

129
 NICOLAE IORGA

֍
E mai ușor să ajuți pe unul mai mic decât tine, care nu te va
ajunge, decât pe unul mai mare, care să te întreacă și mai
mult.

֍
C ei mai mulți oameni n-au iubit niciodată și totuși oricine
s-ar crede necinstit dacă i s-ar spune aceasta. Așa de mare e,
se vede, datoria de iubire pentru oameni!

֍
C iudată idee de a fi plăcut lui Dumnezeu numai pe cale
negativă: nelucrând duminica, nemâncând în posturi,
neiubind toată viața, cum fac călugării, netrăind.

֍
R oagă-te lui Dumnezeu prin viața ta.
֍
H ristos a gonit pe vânzători din templul Ierusalimului și ei
s-au ascuns în biserica lui.

֍
C ând blestemi pe cineva, înseamnă că-l dai pe seama lui
Dumnezeu, fiindcă tu ai altele de lucru.

֍
A numite nenorociri fac norocul cuiva.

130
 CUGETĂRI

֍
S unt unii care arată că te admiră așteptând zile întregi ca să
strănuți pentru a-ți spune „să-ți fie de bine!”

֍
S unt oameni care iubesc pentru cine iubesc și alții care iubesc
pentru sine.

֍
V ai de omul care încape într-o singură carte!
֍
N u numai cei ce vorbesc, gândesc.
֍
V ai de omul care simte nevoia de a se lăuda el!
֍
C ând ai dat drumul porcului în casă, pune-i și scaun la masă.
֍
D oi oameni nu se iubesc, dar zestrea-i cunună.
֍
V aloarea unor critici e că dau cu cremă ghetele unei glorii.

131
 NICOLAE IORGA

֍
Să ajuți către glorie pe cineva care nu e chemat pentru
aceasta, e să-l urci pe casă și să-i dai drumul în jos, când el
n-are aripi.

֍
L a ușa dreptății să păzească mila, dar să nu stea în scaunul
de judecată.

֍
S unt succese care te înjosesc și înfrângeri ce te înalță.
֍
M ulți te ajută cu aceleași sentimente ca temnicerul care
lecuiește pe osânditul bolnav ca să nu moară decât sub cuțit.

֍
C um se poate închipui că Dumnezeu a făcut pe oameni, nu
pentru ca să trăiască el, ci pentru ca să i închine lui?

֍
Î ntre gândurile tale, unul să țină steagul.
֍
D acă vei fi mai mult prefăcut, te vei preface, fără voie.

132
 CUGETĂRI

֍
N u e unul din amănuntele obișnuite ale zilei la începutul
căruia să nu fie o mare descoperire sau mari lupte, jertfe și
suferințe. E cum calci în neștire pe piatra de mormânt așezată
odinioară cu multă cinste de mâini evlavioase și pe care au
curs lacrimi amare.

֍
D ă-te din calea trăsurii ce coboară la vale, nu din drumul
celei ce urcă încet la deal. Cel ce muncește nu e în primejdie.

֍
C el mai mare descoperitor e întâmplarea. Rareori însă ea
iese cu daruri înaintea oricui, ci alege pe acela care le poate
prețui și păstra.

֍
O dată ce ai luat un lucru din lumea realităților și l-ai
strămutat în lumea formelor poți să discuți mii de ani asupra
lui fără să ajungi la vreun capăt.

֍
Î nainte de a discuta cu cineva, să te informezi dacă nu cumva
are un interes să fie de altă părere. Atunci nu-ți mai strica
vorba degeaba.

֍
N u numai „când te amesteci în tărâță porcii te mănâncă”, ci
și atunci când treci pe lângă locul unde porcii mănâncă tărâță,

133
 NICOLAE IORGA

și ei, ca niște dobitoace care cred că mâncarea lor trebuie să

ispitească pe oricine, cred că ai venit să le-o iei.

֍
E într-adevăr tragică numai căderea celui ce s-a ridicat
singur.

֍
S ufletele moarte se înfășoară în forme, precum mumia e
înfășurată în panglici.

֍
C etățile sufletești cele mai bine apărate prin forme sunt de
obicei acelea unde nu poți cuceri nimic.

֍
T e miri de puterea lacului numai până n-ai văzut râul viu
care-l formează.

֍
A tâția oameni simt nevoia să vorbească mai mult despre
însușirea pe care știu și ei că o au mai puțin.

֍
D e ce ar fi vrut Dumnezeu să ne îndreptăm la el numai în
durerile noastre? Cei vechi închinau cerului numai bucuriile
lor.

134
 CUGETĂRI

֍
C um poți cere cerului, ce te hrănește prin ploaie, și zâmbetul
de aur al soarelui?

֍
T e temi mai mult de acel care știi că are dreptul să te atace.
֍
S ă vorbești în același ton cu alt om atunci când ești cât el, și
mai ales când n-ai mai puțină dreptate decât el.

֍
Î n ordinea morală se poate ceea ce e cu neputință în ordinea
fizică: unul mai mic să privească de sus pe unul mai mare.

֍
O dată ce cunoști mania maniacului, îl poți stăpâni.
֍
D acă un maniac își preface mania într-o specialitate socială,
el e scos din rândul nebunilor, i se face cinste și i se plătește.

֍
Ce lucru de mirare dacă visurile poetului aduc somnul
cititorului?

135
 NICOLAE IORGA

֍
M ulți nu citesc pe un scriitor ca să...nu-și schimbe părerea pe
care o au despre el.

֍
D intre o sută de oameni ce te vor lăuda, nouăzeci și nouă vor
crede că au fost mărinimoși față de tine; iar cutare va fi sigur
că prin această laudă distanța dintre tine și el a dispărut.

֍
S criitorii nesinceri trebuie să-și privească publicul pe care-l
încălzesc cu aceiași ochi ca și cârciumarul care și-a înveselit
oaspeții cu vin, știind că-l vor blestema a doua zi.

֍
P rimăvara unor poeți n-are rândunele, ci sticleți.
֍
U n gând mare la o minte mică e ca un strașnic comandant la
o oaste de netoți.

֍
P asărea din colivie te învinuiește cântând.
֍
„ D acă-aș fi în locul lui, ce n-aș face”, auzi spunâdu-se în
viață. Așa va fi zicând și cioara flămândă și înghețată care se
gândește la colivia și la semințele canarului.

136
 CUGETĂRI

֍
E galitate înseamnă pentru cei mai mulți un avânt în sus din
partea lor.

֍
B roaștele cred că de frică nu le pescuiește nimeni.
֍
M ai bine o mustrare frumoasă decât o laudă proastă.
Unii naturaliști vor să dea omenirii și un Dumnezeu
constituțional.

֍
A părătorii moralității se împart în: mulți care nu pot s-o
calce, în destui care sunt puși de pază ca să n-o calce și alții,
și în câțiva care nu vor s-o calce.

֍
Ş arlatanul modern începe totdeauna cu declarația că el luptă
împotriva șarlatanilor.

֍
P rogresul cultural se face în acest sens: de la sentimente.
֍
M ulți scriitori fac din sufletul lor o carte și alte cărți din
cartea aceea.

137
 NICOLAE IORGA

֍
P artidele noastre politice s-au înțeles a vorbi unele de altele
și a tăcea numai cu privire la țară.

֍
S ă crezi pe gazetari mai ales când vorbesc rău unii de alții.
֍
N iciodată prostul nu e mai prost decât atunci când crede că
dovedește contrariul.

֍
S unt orbi care cred că ochii lor văd mai bine decât ai celorlalți
oameni și se plâng numai că viața e prea neagră.

֍
G ândul nu coboară acolo unde aude prea multă vorbă.
֍
E ste și un fel de limbuție a cugetării la oamenii strălucitori,
dar fără soliditate.

֍
C âți oameni nu-ți păstrează recunoștință din lipsa însușirilor
cu care au fost sortiţi!

138
 CUGETĂRI

֍
I deea lenei s-a ivit întâi când doi oameni au fost puși să
lucreze la același lucru – și anume s-a ivit și la unul și la altul.

֍
S ub biciul foamei lucrează robii vieții, iar cei liberi cu ochii la
steaua călăuză.

֍
G ând nespus – gând pierdut.
֍
N -ai dreptul să-ți pierzi gândurile, căci nu ți le-ai dăruit tu.
֍
C e curios pare să auzi că anumiți oameni s-au specializat în
Dumnezeu!

֍
S ă-ți pară rău că ai făcut o carte rea numai când nu te simți
în stare a face una mai bună.

֍
L umea mare e una foarte mică.
֍
F ariseii n-ar fi pus pe cruce pe Hristos dacă ar fi putut să-l
facă fariseu.

139
 NICOLAE IORGA

֍
F ariseii au datoria de a combate o învățătură întâi și de a o
primi pe urmă: acum e mai rău de aceasta!

֍
T otdeauna omul cinstit se va simți jenat în fața nerușinatului
pe care nu-l poate pedepsi corporal.

֍
S oarele răsare nu ca să apună, ci ca să lumineze până apune.
֍
T e miri pentru ce-ți arată recunoștință unul și pentru câte
nu-ți arată niciuna cei mai mulți.

֍
Î ngenunchind ești uneori mai mare.
֍
C e minune stă în faptul că omul care abia ajunge rareori suta
de ani poate socoti clipa când va muri soarele!

֍
M oartea nu e o taină; ea stă numai, firește, la sfârșitul acelei
taine mari care e viața.

140
 CUGETĂRI

֍
Ş i doar lampa arde și ziua și noaptea, pe când soarele se
pierde în apus și luna fuge în faptul dimineții!

֍
Î n ce raze s-au prefăcut toate zâmbetele bune, toate zâmbetele
fericite, toate zâmbetele de iubire, ale oamenilor ce au murit?

֍
A deseori mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai
chinuitoare decât aceea pentru ce-ai făcut.

֍
D e ce nu s-a inventat Ordinul Vițelului de aur?
֍
F ie-vă milă de unii oameni și ziceţi-le cum vor ei, nu cum îi
cheamă!

֍
B ogatul nu e mândru de aurul pe care l-a câștigat, ci de acel
pe care l-a cruțat.

֍
S ociabilitate înseamnă a se îmbrăca frumos unul pentru
altul, a vorbi cu toții împreună, a mânca unul lângă altul. Cum
s-ar chema oare a gândi unul la celălalt și a se iubi cu toții
împreună? Desigur: un fel de bădărănie!

141
 NICOLAE IORGA

֍
A cel care trăiește din gândurile tale și se înalță prin simțirea
ta nu-ți va spune bună ziua, dar vei primi salutul acelui care
știe cum te cheamă fiindcă prin recomandare ai aflat cum îl
cheamă.

֍
S unt multe gânduri în josul cărora îți pare ciudat că găsești
o iscălitură, așa de mult se pare că vin de la sine.

֍
S unt oameni care cad în viață, la un loc, cu mulţimea, și alții
care sunt trimiși unul câte unul, anume și pentru scopuri
anumite.

֍
M ucenicul care n-a fost un sfânt, era un nebun.
֍
S e gândesc oare părinții care spun copiilor lor, cu mândrie,
că le-au dat viața, ce e viața, ce lucru mare, tainic și neînțeles
în originea sa?

֍
U n lucru e sigur: că ești dator a trăi. Tot așa soldatul e dator
a lupta. Încolo, tu ești stăpân, și poți fi, ca și soldatul acela,
un mișel sau un erou.

142
 CUGETĂRI

֍
Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu
neputință să-l răsplătești.

֍
R ăzboiul Troiei nu s-a dat pentru Elena, ci pentru voința
zeilor. Şi tot așa oricare alte războaie.

֍
O luptă începe pentru Menelau și se desfășură pentru Ahile.
֍
T hersites nu era mai mare decât toți eroii laolaltă, de care el
râdea fără ca ei să știe de ce râde de ei.

֍
O menirea a progresat trecând de la mormântul de foc al celor
vechi la bietul nostru mormânt de țărână.

֍
N umele omului dispare din locul unde a lucrat, dar el stă și
mai departe de locul unde s-au coborât oasele.

֍
P oți compătimi durerea unuia mai mare decât tine, ba chiar
a celui mai mare dintre oameni. În aceasta se vede frăția ce stă
la temelia vieții lor. Şi Hristos, făcându-se om, a putut fi plâns,
când stătea pe cruce, de aceia care chiar știau că el e Dum-
nezeu.

143
 NICOLAE IORGA

֍
S unt greșeli pe care trebuie să le faci, altele pe care nu trebuie
să le faci și atâtea pe care trebuie să nu le faci.

֍
B iruința ta începe când dușmanii întrebuințează armele tale.
֍
U n om înarmat nu e un luptător.
֍
U n îndrăzneț care a rătăcit spre hotarele nebuniei se cheamă
un cutezător.

֍
C ei ce ucid dușmanul fac aceasta pentru că nu pot ucide
dușmănia în el.

֍
F ug oamenii de cine sunt deprinși să fugă, nu de cine-i poate
bate.

֍
C ei ce merg toată viața lor în trăsura altora pentru a-și cruța
picioarele, trebuie să și plătească pentru aceasta.

144
 CUGETĂRI

֍
N u întoarce totdeauna vorba înapoi, fiindcă se poate să te
lovești tu însuți pe tine.

֍
D elicatețea unora seamănă cu șoapta la ureche pe care ar
vrea s-o strecoare un măgar.

֍
P orcul capătă laude numai pe farfurie.
֍
E un fel de pietate față de morții de a căror mărturie ai
nevoie, care seamănă cu pietatea celor ce dezgroapă morții
spre a le smulge inelele.

֍
F udulului să-i faceți loc numai când se plimbă.
֍
U n zgârcit, după ce i-ai făcut un serviciu gratuit, se plânge
că i-ai plătit prea târziu o datorie veche.

֍
A deseori te întreabă cum ai timp să lucrezi, acela care merită
să fie întrebat cum are timp să stea degeaba.

145
 NICOLAE IORGA

֍
T impu-i aur, pe care-l bați cu efigia muncii tale sau îl închizi
în adâncimea scrinului, unde se înnegrește.

֍
L a durere-ți vine prietenul, la bucurie și cunoscuții, iar la
moarte până și dușmanii.

֍
S ingura ofensă pe care n-o poți pedepsi, e discursul funebru.
֍
C e frumos îngroapă uneori societatea pe aceia pe care i-a
omorât!

֍
P uneți pe cruce mucenicii ca să se vadă mai bine și mai
departe!

֍
I nvidiosul ne se simte bine nici singur; numai nenorocirea
altora poate să facă bucuria lui.

֍
M oralitatea se bazează pe respectul de alții și pe respectul de
sine.

146
 CUGETĂRI

֍
O ricine va privi pe oameni oameni, nu poate fi decât bun.
֍
N u-ți vine să mori numai pentru cât se poate învăța în fiece
clipă de viață.

֍
M ila celor mai mulți e făcută din amintiri și din temeri de
viitor.

֍
Z eii singuri pot avea milă fără să-i fi atins vreodată suferința.
֍
S ă te temi de acela care se pocăiește prea des.
֍
L upul nu-și mănâncă tovarășul până n-a făcut dușmanul să-i
curgă sângele. Oare numai lupul tovarăș?

֍
F iarele-și caută cu multă căldură prieteni, dar îi coboară iute
în pântece.

֍
M intea e un râu veșnic ce rostogolește necontenit gânduri
către o Mare Moartă.

147
 NICOLAE IORGA

֍
U n om cuviincios e unul care are în orice clipă strictul necesar
de virtute.

֍
A tâția au virtuți cârpite și încheiate, pe care e primejdios să
te sprijini!

֍
C e păcat că între un bărbat și o femeie e așa de grea prietenia
gândurilor! Dincolo de zidul formelor pândește primejdia
trupurilor.

֍
M ucenicul nu se poate asemăna cu ostașul ce moare pentru
țara lui: la mucenicie e singur cineva, și blesteme îl înconjoară
pe rug.

֍
C urajul tuturor nu se alcătuiește totdeauna din curajul
fiecăruia.

֍
S unt gânduri pe care putea să le spună oricine: cel care le
spune are însă meritul de a fi înțeles singur că ele trebuiau
spuse.

148
 CUGETĂRI

֍
C ând doi oameni au aceeași idee, aceasta înseamnă că nu e
nici a unuia, ci a întregii societăți în care trăiesc.

֍
C e grozăvii sunt stelele, care în loc să ne înspăimânte se
prefac în florile de lumină ale unui ogor albastru! E o
învățătură și în aceasta.

֍
C unoaște-ți prietenii pentru a-i iubi, și dușmanii pentru a-i
stăpâni.

֍
I nteresul îți aduce necontenit prieteni de câteva zile și tot el
îi ia înapoi. A doua oară ești dator să nu-i mai primești.

֍
M ulți te prețuiesc pentru câte o faptă a ta; te prețuiește în
adevăr numai acela care te prețuiește întreg.

֍
U nii prieteni se miră de ce te desparți pentru totdeauna de
aceștia în clipa când ți-au dovedit că nu ți-au fost niciodată
prieteni.

֍
U nii înțeleg prietenia ca o necesitate socială, alții ca un articol
de toaletă.

149
 NICOLAE IORGA

֍
O amenii de societate bună sunt și aceia pe care lacheii
caselor din societatea bună n-au primit încă ordinul de a nu-i
lăsa să intre.

֍
U nii au la casa lor un anume loc și pentru cei pe care n-ar
trebui să-i primească.

֍
S unt oameni cărora trebuie să le impui să nu te cunoască.
֍
U nii te urăsc pentru tot răul pe care nu l-ai făcut lor, dar ei
știau că ai fi putut să le faci.

֍
F lori uscate – amintiri, flori de ceară – iluzii, flori de târg –
sentimente de societate, flori de gheață – poezia bătrâneții.

֍
E ducația de cele mai multe ori e numai pojghița sub care se
desfășoară în liniște, încet, firea cea adevărată.

֍
O braznicul care nu trece la fapte, se poate tolera.

150
 CUGETĂRI

֍
M ai la urmă, obraznic e numai cineva care se ia pe sine drept
altul.

֍
Ş coala pune oamenilor măşti, uniforme peste obrazuri
deosebite.

֍
E o anumită bunătate care te face să dorești pe cei răi.
֍
Ţ ine-ți sufletul așa încât să răspândească lumina fără să
poată fi atins la adăpostul său.

֍
Nu poți face un râu nici cu o mie de butoaie de apă –
pedagogule!

֍
Î ntunericul nu se luptă cu lumina; el piere din calea ei.
֍
În întunericul fără sfârșit, ochii oamenilor stau închiși
totdeauna.

151
 NICOLAE IORGA

֍
A rhanghelul cu sabia de foc de la ușa raiului a fost adaos
târziu la povestea vinovăției lui Adam, adică atunci când
oamenii puteau să mai vină să vadă locul păcatului lor.

֍
D umnezeu cu Satan la poruncile lui seamănă cu un părinte
care ar ține un călău pentru copiii obraznici.

֍
O ameni ai lui Dumnezeu, curățați omenirea de groaza
iadurilor și faceți-o să se poată uita cu încredere spre cerul
care e destul de sfânt ca să nu pedepsească.

֍
N u vorbiți de mila pământului când cerul poate să n-aibă
milă!

֍
O amenii răi n-au simțit niciodată nevoia să-și facă o religie
a lor, găsind că e mult mai ușor să câștige pentru aceștia
religia făcută pentru oamenii buni.

֍
D umnezeu nu primește cu talerul preotului, ci numai cu
mâna săracului.

֍
C um, nu cresc și sufletele sărace?

152
 CUGETĂRI

֍
C a să vezi dacă sămânța e bună, nu te duce la casa învățatului
și nu te pune în ceartă cu limbutul, ci coboar-o în pământ.

֍
B ucuria celui ce pedepsește e mai rea decât vina celui ce
greșește.

֍
P edeapsa cea bună se face cu mai multe lacrimi din partea
celui ce pedepsește.

֍
M ulți discută ca să se amețească. Nu le da apa rece a
adevărului ca să nu-i deștepți și să le faci nenorocirea.

֍
O mie de oameni cuminți nu fac atâta tărăboi ca un singur
prost.

֍
S ă te ferești de acela care te întreabă drumul când te vede că
ai rătăcit.

֍
C ând faci un lucru bun, fiecare-și zice că ești în stare să-l
împlinești și singur: la o faptă rea însă, atâția se gândesc că
poți obosi și ar fi păcat să n-o termini.

153
 NICOLAE IORGA

֍
Ş i stânca dă lumină când o lovește puternicul, dar steaua o
coboară și asupra copiilor adormiți pe prispa bordeiului.

֍
S unt mii de feluri de proză, poezia e una singură.
֍
V ițelul cel gras ar fi fost bucuros să se fi pierdut tatăl, fiindcă
fiul nici nu l-ar mai fi căutat și vițelul ar fi putut crește mai
departe.

֍
D racul va fi având prudența de a face iadul mai comod,
fiindcă atâția din rai vor veni atunci neapărat la el.

֍
S ă nu te ferești de câinele care mârâie în drumul tuturor
trecătorilor.

֍
D uhovnicul e deprins cu sufletele cum e deprins groparul cu
țărâna.

֍
V ulpea dacă ar fi mai mare n-ar fi șireată.

154
 CUGETĂRI

֍
E lefantului ursul trebuie să i se pară o creatură foarte
dizgrațioasă.

֍
M ăgarii nu suferă comanda: ei stau pe loc întâi pentru
stăpân, merg apoi pentru plăcerea lor și se opresc a doua oară
pentru aceștia.

֍
A ltfel măgarul e un animal cu caracter!
֍
D e mii de ani găina nu bagă de seamă că lăudăroșenia ei te
face să-i găsești oul.

֍
C ocoșul e mai frumos ca vulturul; numai nu poate zbura!
֍
O mul cuminte se face nebun când se îmbată; nebunul beat
s-ar face poate cuminte; numai prostul e tot așa și înainte de
a fi băut și după.

֍
N u supăra pe cine nu știe să se supere.

155
 NICOLAE IORGA

֍
P loaia înceată face grâul înalt.
֍
N oi vedem norul pe care soarele nu-l știe, deși nouă prin acel
nor ni s-a luat lumina lui.

֍
U nii cred că a-ți câștiga paguba e mai bine decât a-ți pierde
câștigul.

֍
L a moartea porcului nu uiți să chemi prietenii, dar nu de
jalea răposatului!

֍
N u da drumul deodată robilor, căci îi vor dibui hoții ce se
abțin la drumuri și-i vor ucide.

֍
P e cei umili nu-i pune la masa înțelepciunii, cum nu-și pun
mamele pruncii la masa ospățului, ci hrănește-i cu vorba
dulce în care vei fi prefăcut înțelepciunea aspră.

֍
N u oricine nu te-a înțeles nu e vrednic să te înțeleagă.

156
 CUGETĂRI

֍
B roaștele stau în apă ca și peștele și pe lângă asta ele și cântă,
dar tot nu le mănâncă nimeni.

֍
N -ai dreptul să alegi tu în ceea ce scrii: cine știe dacă
pământul nu ar alege, din tot ce poate da, buruiana cea mai
trufașă, disprețuind viorica și aruncând în lături grâul!

֍
P reotul
să nu uite niciodată că vorbește în numele lui
Dumnezeu, și nu în locul lui Dumnezeu.

֍
D intre toate felurile de soli, se taie capul solilor adevărului.
֍
C u un singur adevăr un om cumsecade își face mai mulți
dușmani decât o canalie cu o întreagă viață de minciuni.

֍
A devărul ce-ți trebuie ție nu mai are valoare pentru ceilalți.
֍
M ulți critici înțeleg să vadă mai bine floarea de gheață de pe
geam după ce au topit-o.

157
 NICOLAE IORGA

֍
M ulți când te insultă lasă a se auzi dorința: „Insultă-mă și
tu, că n-am fost insultat de trei zile și mor de foame!” Să nu-l
insulți; lasă măgarul să moară!

֍
M ulți apărători ai unor idei moarte seamănă cu câini răi la
casă pustie.

֍
L a vechea fântână secată tot mai merge lumea cu cofele, dar
se ferește de izvorul cel nou.

֍
N u dori oricui binele ce l-ai vrea tu pentru tine: poți să-l
superi.

֍
P oftești adesea ce nu iubești și iubești ce nu poftești.
֍
S ă vezi întâi dacă nu e de râs cel ce râde de tine.
֍
C u dezmierdările zefirului nu se schimbă vremurile, care se
reînnoiesc în furtună.

158
 CUGETĂRI

֍
F urtuna nu e pentru fulgerul măreț și sterp, ci pentru ploaia
urâtă și roditoare.

֍
O amenii își atribuie inteligență în măsura înțelegerii lor.
֍
P oți admira ce n-ai înțeles cu totul, dar nu poți iubi decât ce
ai înțeles bine.

֍
M inciunile copiilor privesc fantezia, ale bărbaților prezentul,
ale bătrânilor trecutul. Minciunile femeilor privesc toate
domeniile.

֍
C ând vei veni să faci bine cuiva, începe cerându-ți iertare.
֍
A cea minciună e condamnabilă care face o rană caracterului
tău fără să fi cruțat ura celui cu care vorbeai.

֍
S unt unele minciuni milostive care merg mai departe decât
rugăciunile la picioarele lui Dumnezeu.

159
 NICOLAE IORGA

֍
O amenii n-au crezut niciodată decât în divinitate pe care au
putut-o vedea, pipăi, numi, chema și… cumpăra.

֍
Î ngerii au aripi pentru ca să poată fugi mai iute de pe pământ.
֍
N iciodată prietenul nu te va iubi mai mult decât atunci când
îl vei scuti de a-ți face o îndatorire.

֍
M are om acel ce n-are nevoie de nimeni! Dar vai de acela de
care au nevoie foarte mulți!

֍
V ântul aleargă mult, dar el nu caută pe nimeni.
֍
Î n mintea fiecăruia care te cunoaște, lași o caricatură a ta.
Când mori tu, rămân numai ele ca să te înfățișeze.

֍
C ea mai bună asigurare e o mare luptă.

160
 CUGETĂRI

֍
O amenii au nevoie să le amintești zilnic ce ești prin fapte de
biruință asupra lor; și de câte ori se vor ridica de jos, nu vor
mai crede.

֍
D e ce mai trebuie să se judece pe altă lume aceia pe care i-a
încercat viața și i-a umilit moartea?

֍
C ând te gândești la moarte, cineva din mormânt te cheamă.
֍
D e ce să vrei a avea o voință și după moarte?
֍
B ănuitorii se fac din oamenii care au crezut prea mult.
֍
E mai ușor să iei omului libertatea decât să-l înveți a o
întrebuința bine și e mai ușor să-l ucizi decât să-l păzești în
închisoare. Poate și mai ușor ar fi fost să-l fi împiedicat de a
face rău.

֍
A tâția duhovnici primesc păcatele pentru a le înainta lui
Dumnezeu, în loc să caute a le împiedica pentru viitor.

161
 NICOLAE IORGA

֍
O dată ce te poți pocăi, de ce n-ai greși?
֍
P rietenul își dă seama că ar părea părtinitor ajutându-te, și
nu te ajută.

֍
M oșiei mici îi mai trebuie și un hotar lung.
֍
T rădătorul aduce cu el în lagărul dușman un exemplu care
nu face cât folosul trădării, precum și veșnica amenințare a
unei trădări noi.

֍
P e lângă dezertorii fricii sunt și aceia ai trufiei jignite; aceștia
sunt cei care nu trebuie iertați.

֍
U n steag prins nu poate conduce pe acei în mâna cărora a
căzut și pentru care el nu mai e decât o cârpă frumoasă.

֍
D acă tu ceri cuiva ce nu-ți poate da, mulțumește-i și pentru
o minciună.

162
 CUGETĂRI

֍
P uricii lui Ahile nu erau mai viteji decât ceilalți.
֍
A hile s-ar fi păzit rău dacă și-ar fi ferecat în vederea tuturor
călcâiul unde putea fi rănit.

֍
C ine rânjește totdeauna, râde de el: nu-l supăra.
֍
C e plăcere e aceea să ajuți pe oameni a cădea, când poți să-i
înalți!

֍
C easornicul nu face ceasurile, ci le bate numai.
֍
P ierzi în viață ani și la moarte cerșești o clipă.
֍
L asă pe alții să te plângă: tu ajută-te.
֍
C ea mai grea împărțeală este când fiecare vrea să aibă mai
mult decât lucrul de împărțit.

163
 NICOLAE IORGA

֍
E xistă o considerație de sine care se hrănește numai din
lauda altora.

֍
U nii oameni nu pot fi pedepsiți cu nimic mai aspru decât
lăsându-i singuri cu ei înșişi.

֍
C e pot suferi mai puțin oamenii nerealizaţi e să vadă la altul
ce ar fi fost el dacă ar fi izbutit.

֍
U n sălbăticit e cu mult mai rău decât un sălbatic.
֍
C ineva nu te iartă niciodată pentru că i-ai dovedit și lui că e
un prost.

֍
F iecare batjocorește așa cum e deprins el a fi batjocorit.
֍
Î ntre păcătoși, șiretenia e genialitate și nerușinarea, vitejie.
֍
Ş i un viteaz va fugi când știe că poate muri mai bine în altă
parte.

164
 CUGETĂRI

֍
S entimentele cele mai nobile au cei mai mulți părăsiți.
֍
S unt oameni în stare să te învinovățească în același timp de
două păcate care se exclud și din care tu n-ai niciunul.

֍
U n om amărât nu e un om rău.
֍
C âinii cei mai răi nu sunt acolo unde e mai multă avere de
păzit, ci acolo unde e mai puțină hrană de mâncat.

֍
A cel om și-a făcut mai bine datoria care coboară sub pământ
mai puțin dintr-însul.

֍
U nii șarlatani ating culmea artei lor prin aceea că li se pare
și lor cum că în unele momente ar fi sinceri.

֍
O comparație nu e o dovadă, dar ea duce către dovadă.
֍
I deile sunt atâta timp drepte și sigure cât pot fi coborâte iarăși
în icoane.

165
 NICOLAE IORGA

֍
N imeni nu te cruță mai mult decât acela care se roagă astfel
să-l cruți.

֍
N iciodată un om cinstit nu se poate apăra cu atâta
înverșunare ca mincinosul care a fost prins.

֍
A înțelege oamenii, apoi a înțelege lucrurile, pe urmă a
înțelege ideile, aceasta e de sus în jos, scara înțelegerii.

֍
J udecata morților se face pe pământ, de acei care n-au în
mâna lor nici raiul și nici iadul.

֍
U nii se îmbracă în același timp în cuviința hainelor și în
cuviința purtărilor.

֍
N erușinatul nu scandalizează pe nimeni mai mult decât pe
ipocrit.

֍
N u poți să vezi pentru orb decât târându-l de mână.

166
 CUGETĂRI

֍
U nii vorbesc mult despre ei, fiindcă operele lor tac.
֍
N u e nici un lăudător mai convins decât prostul pentru ce
n-a înțeles.

֍
V ai de tine când nu te crede acela pe care ești dator să-l crezi!
֍
G enealogiile caută strămoșii mari, nu pe cei buni și cuminți.
֍
D in neamul tău să te îngrijești mai mult de cei pe care-i lași
după tine.

֍
E o înălțime până la care nu-ţi poți ridica mulți prieteni, chiar
întinzându-le mâna; ei cred că te-ai înălțat în necazul lor.

֍
C ând mai auzi zgomotul protestelor, e un semn că ți-a rămas
să te înalți și mai mult.

֍
C ând proștii strigă în jurul cuiva, fii sigur că trece un om
cumsecade.

167
 NICOLAE IORGA

֍
D acă ar fi numai iadul, câți ar mai ține la viața viitoare?
֍
D acă înainte de păcat, Adam nu-și câștiga pâinea în sudoarea
feței sale, cuminte a făcut că a păcătuit.

֍
C e se face cu cei care se poartă rău în iad; nu-i trimite cumva
înapoi pe pământ?

֍
T u fă fapta: logica lucrurilor va trage urmările.
֍
V ântul de iarnă dă totdeauna câte o raită ca să vadă și ei ce e
primăvara.

֍
A scrie o carte înseamnă a face actul social al frumuseții și
înțelepciunii.

֍
N outatea oamenilor mari nu se termină niciodată: ceilalți
sunt un pahar, ei un izvor.

168
 CUGETĂRI

֍
U n om politic are numai valoarea faptelor, nu și a vorbelor,
nu și a calităților sale.

֍
C are e mai bun: cel ce cumpără ce nu poate sau cel ce vinde
ce n-are?

֍
U n frâu în gură e mai sigur decât lanțuri la picioare.
֍
O amenii se împart în cei care nu uită ce ar trebui și cei care-și
aduc aminte tocmai de ce n-ar trebui.

֍
A deseori vorba cea rea cuprinde învățătura cea bună.
֍
Nu îndatorezi pe cineva legându-i ochii pe drumurile
primejdioase.

֍
S ă nu te temi de primejdia însăși, ci să bagi de seamă ceasul
când te poate atinge!

169
 NICOLAE IORGA

֍
A sociațiile șireților s-ar desface de la sine când n-ar mai fi
nimeni de înșelat.

֍
U nii impun fiindcă se văd rar; foarte puțini, cu toate că se
pot vedea orișicând.

֍
C ând taci, lumea are bunătatea să presupună că gândești, și
că gândești cuminte.

֍
O amenii pe care nu i-ai învinge prin luptă îi câștigi încet prin
muncă.

֍
U nii numesc dreptatea bătaia lui Dumnezeu.
֍
V iața nu primește să-i dai altceva decât ce-ți cere.
֍
C a să fii în adevăr înlănțuit în viața ta, trebuie să fi bătut
singur piroanele.

170
 CUGETĂRI

֍
C ând suntem așa de mici față de natură, cum poate ea să
aleagă între noi?

֍
T răind viața, ți-o explici în fiecare clipă.
֍
A verea are valoarea originii și a întrebuințării sale.
֍
U n bogat e față de bogăția lui cum e hârbul negru sau fierul
ruginit în care zace comoara din fundul pământului.

֍
S unt trei feluri de fructe: fructe coapte înainte de vreme,
fructe culese, fructe căzute. Şi în cugetare și în artă tot așa...

֍
A l tău e ce ți s-a dat, dar mai ales ce ți-ai dat tu fără a jigni pe
nimeni.

֍
P rin florile lor buruienile câmpului se roagă în zadar să fie
iertate de coasă.

171
 NICOLAE IORGA

֍
Î n fiecare noapte luna se aprinde candelă la mormântul vieții
ce a pierit de pe cuprinsul ei.

֍
U nii poeți sunt mărgelari, alții florari de lux, alții grădinari
zarzavagii – ici și colo, câte un zeu al florilor.

֍
N u întreba pe acel care te pedepsește ce drept are aceasta, ci
întreabă-te de ce te-ai făcut vinovat. Mâna care lovește e
călăuzită de păcatul tău, și aceasta are însemnătate.

֍
M inunea e un lucru de care se minunează oamenii. De cele
mai multe ori nici nu este un lucru.

֍
C ea mai plăcută laudă e aceea care pornește de la omul ce a
venit să te răpună.

֍
E ciudat că sufletul nu ți-l poți dezvălui întreg decât atunci
când ai mai mulți oameni înaintea ta. Ei ți se par că înfățișează
atunci omenirea.

֍
V orbește mai sigur înaintea acelora care te pot controla,
decât înaintea celor despre care nu ești sigur că te înțeleg.

172
 CUGETĂRI

֍
Î nșelătorii se feresc întotdeauna de a aduce în discuție lucruri
noi, ei se mulțumesc a încurca pe cele vechi.

֍
Î naintea de a fi fost un păcat, era o dreptate.
֍
M orala se schimbă după mișcarea teoriilor numai la aceia
care trăiesc în teorii.

֍
Î nțeleg și un învățător de lucruri pe care nu le știe, dar nu pot
înțelege un învățător de lucrurile pe care nu le crede.

֍
V ei avea mai mare noroc scriind ce cred alții decât ce crezi tu,
dar sufletul tău va fi bătut de blestem și se va face sterp.

֍
C redința e podul de aur peste nemărginirea necunoscutului.
Morții singuri sunt chemați să-l încerce.

֍
M inciunile rele fac să se uite cu totul minciunile bune care se
pecetluiesc uneori cu suferințe și moarte.

173
 NICOLAE IORGA

֍
D in cerul totdeauna vesel nu cade roada.
֍
I zvoarele de jos sunt tot izvoarele de sus, pe care le-a primit,
le-a ascuns și le-a lămurit pământul.

֍
P ământul se hrănește din aceia cărora le-a dat hrană.
֍
Ş i în pregătirea sufletelor omenești, potopul rupe și îneacă,
pe când numai ploaia mică și răbdătoare aduce fără îndoială
roada.

֍
P rea mult rod deodată înseamnă sau o minune, sau niciun
rod în viitor.

֍
P oți să fii un om minunat fără să fi făcut nicio minune.
֍
C ea mai bună filozofie e a acțiunii.
֍
G reșelile se îndreaptă, păcatele se răzbună.

174
 CUGETĂRI

֍
U nii ca să-și gonească dușmanii din casă, o dărâmă întreagă,
și asupra lor; aceia sunt politicienii care atacă temeiurile
societății.

֍
T emelia se poate face din nou, dar nu cârpi.
֍
Î n multe țări se ia piatra de jos pentru a înfrumuseța sus.
֍
O țară întreagă așteaptă să se facă ceva nou și politicienii
discută despre lucrurile pe care le-au făcut, și le-au făcut rău.

֍
U nora le trebuie mulți strămoși ca să poată sta alături cu cei
ce n-au niciunul.

֍
M ultora poate le pare rău că pot minți numai pe oameni, și
nu și natura.

֍
L umina soarelui caută pe rând pe toți cei ce muncesc asupra
feței pământului.

175
 NICOLAE IORGA

֍
F ilozoful crează întâi dificultăți și le rezolvă pe urmă – sau nu
le rezolvă.

֍
P entru distracția lor, învățații sunt în stare a născoci multe
științe ale lucrurilor care nu trebuie știute.

֍
D rumul lung începe de unde ai obosit.
֍
Se înconjoară cu forme mândre cei ce nu pot găsi în ei
mândria.

֍
G ăina furioasă nu e o pasăre de pradă.
֍
Î n viața statului se oglindește viața privată a celor care-l
conduc.

֍
V ai de acel care lucrează numai din emulație! E ca unul care
ar merge înainte numai fiindcă-l mișcă altul din urmă.

176
 CUGETĂRI

֍
Ş i felul cum se îmbogățește cineva într-o societate arată
valoarea ei.

֍
T itlul unei cărți arată ce a crezut că a scris autorul.
֍
U n autor care-și înșiră la orice prilej toate titlurile seamănă
cu omul care și-ar pune toate decorațiile pe cămașa de noapte
și s-ar culca acoperit cu ele.

֍
C ele mai multe pălării îmbrobodesc capetele; sunt însă și
câteva capete care pot împodobi orice pălărie.

֍
M intea omului stă în cap: cei ce n-o găsesc acolo, ar fi dispuși
s-o caute și aiurea, numai să nu mărturisească că n-o au.

֍
U nii bătrâni ar lăsa bucuros tinerilor sarcina onorabilă de a
reprezenta bătrânețea lor.

֍
C utare nu-și va ierta niciodată că nu l-ai lăsat să facă o
prostie. Dacă ar fi făcut altfel și s-ar fi dovedit prostia, el nu
ți-ar fi iertat niciodată că l-ai lăsat să facă o așa prostie.

177
 NICOLAE IORGA

֍
S unt mijloace de a-ți cheltui și numele ca orice altă moște-
nire.

֍
C onvorbirea unora e ca o veșnică urmare în biografia lor, pe
care însă n-ai de gând să o scrii!

֍
D e fapt, numai foarte puțini își dau seama în fiecare clipă că
mai trăiesc și alți oameni.

֍
S unt înfrângeri din care înveți a învinge și altele din care te
alegi cu învățătura de a nu mai merge niciodată la război.

֍
Î nvățământul nu dă totdeauna cultura, ci mai adeseori numai
tabla de materii a culturii.

֍
U nde vezi multă lume adunată, să bănuiești mai mult un
șarlatan decât un înțelept.

֍
A tâția pioși comentatori au plâns mai mult pentru viața celui
ce a murit decât pentru moartea lui.

178
 CUGETĂRI

֍
I nvidiosul ar fi împăcat prin moartea dușmanului său numai
atunci când totodată i-ar muri acestuia și amintirea bună și
numele frumos.

֍
U nii oameni sunt adevărați vârcolaci care se hrănesc numai
mâncând lumina, pe care totuși n-o au niciodată.

֍
O chestie tot rămâne deschisă până se face toată dreptatea.
֍
C ocoșul din curtea ta nu vestește ziua numai pentru tine; și
nu te poți supăra dacă și vecinii s-au trezit și au plecat la lucru.

֍
C ând o femeie nu mai e frumoasă, lumea așteaptă să fie
altceva, pe când ea înțelege să rămână tot ce a fost până
atunci.

֍
C onvorbind cu tine, te înveți a convorbi cu alții.
֍
S ă nu zici: e bine sau rău pentru cutare și cutare cuvânt, zi
numai: tt! cu ochii în jos, și lumea va pune în mintea ta
întreaga filozofie a tuturor neamurilor.

179
 NICOLAE IORGA

֍
O rice viață caută drumul spre soare, cu atât mai puternic, cu
cât e mai vie.

֍
C ei vechi au avut muzica prin care se clădeau de la sine
zidurile Tebei, modernii au născocit pe aceia care ar fi în stare
să dărâme Piramidele.

֍
C a idee... nu umanitară, ci animalitară ar fi aceea de a da
pisicilor dreptul de cetățenie la adunările câinilor! Cu acest
prilej s-ar putea face și liste de subscripție în folosul șoarecilor
fără părinți sau a iepuroaicelor lipsite de ocupație.

֍
C ând se vor înființa multe spitale, sanatorii și aziluri pentru
câini, să nădăjduim că aceste dobitoace prietene rasei noastre
vor primi în asemenea așezăminte pe oamenii ce crapă de
foame și de boală în colțul străzilor din cele mai luminate
orașe ale lumii.

֍
N atura produce atâta, nu pentru a-i păstra tot, ci pentru a se
putea face alegerea.

֍
O idee nu e mai clară dacă-i scrisă cu litere mai mari.

180
 CUGETĂRI

֍
C utare, care nu e sigur de tată-său, are pretenția să ne înșire
strămoșii lui!

֍
U nii oameni politici înțeleg tot așa de puțin lucrurile mari ce
s-au făcut cu aceștia, dar nu printre ei, cum înțeleg literele de
plumb poemele nemuritoare și adevărurile sublime ce s-au
tipărit cu ele.

֍
E goistul se privește a fi ultimul scop al creației. S-ar aștepta
ca în clipa morții sale să fie și sfârșitul lumii.

֍
M egaloman înseamnă cineva care ar vrea să fie mare și nu
știe cum, fiindcă nu poate fi nici într-un fel.

֍
C a să nu vezi săracul, gonește sărăcia!
֍
O amenii simt nevoia de a fi mustrați din timp în timp și
păstrează chiar recunoștință pentru aceasta.

֍
R epublica înseamnă prefacerea sălii tronului într-o cafenea
politică, în care se intră și se iese.

181
 NICOLAE IORGA

֍
O astea țării e ca gardul curții.
֍
E o autoritate care se recunoaște prin frică și alta spre care se
uită lumea cu iubire și care e mai tare decât cealaltă.

֍
C um vi se pare: scriitor care nu scrie?
֍
Î nvățător de oameni înseamnă acel care e gata oricând să-i
învețe și are oricând despre ce să-i învețe.

֍
G enealogia nu se proslăvește, ci se merită.
֍
P rostiile cele mai mari în viața lumii s-au făcut prin sfătuirea
a foarte mulți oameni.

֍
A i dreptul să n-ajuți pe cine te-a ajutat, când el a făcut-o
pentru schimbul de ajutor.

֍
Î n ceruri nu se poate ține nicio socoteală de cei ce sunt datori
a-și da oamenii unul altuia, precum nu se ține seamă în cazul

182
 CUGETĂRI

florii de mirosul ei sau în cazul soarelui de lumina pe care o

răspândește.

֍
D e fapt, oamenii urăsc viespea, nu pentru că înțeapă, ci
pentru că nu pot culege mierea pe urma ei.

֍
O mul stăpânește dobitoacele cu biciul și cu dinții. Mila o știe
abia pentru cine i-o poate aduce aminte prin cuvânt.

֍
C opilul plânge pentru tine, nu pentru el, omul matur pentru
durerea lui; bătrânul și pentru bucuriile sale.

֍
S e pare că oamenii văzuți de sus în jos sunt altfel. Şi altfel
oamenii văzuți de jos în sus. Deci, oricare ar fi ei, vezi-i față-n
față.

֍
E ciudată pretenția unora de a-ți impune și bădărănia lor; ei
vin la tine anume pentru a o lăsa acolo, ca o povară grea din
spate.

֍
S teagul cel mai scump nu e și cel mai frumos.

183
 NICOLAE IORGA

֍
N u vitejii, ci cerșetorii își expun rănile.
֍
C ruță-te numai atâta timp cât poți fi folositor.
֍
Z eul cel rău are totdeauna mai multe prinosuri.
֍
S finţii au gonit pe zei din Olimp, dar oamenii i-au silit să
rămână în locurile acelor pe care-i gonise.

֍
L umea înțelege pe fiecare cum îi e interesul să-l înțeleagă.
Cei mai mulți dintre cei rău înțeleși se învoiesc la aceasta.

֍
H erculenu lua măciuca din colț și pielea de leu când îl
mâncau puricii.

֍
A se purica nu înseamnă a merge la vânat.
֍
C ea mai mare mândrie a omului poate fi aceea că el are
dreptul de a se simți colaboratorul din fiecare clipă al marilor
puteri ascunse.

184
 CUGETĂRI

֍
C ine dă boala altuia, nu scapă de aceasta. Un sfat pentru
bârfitori.

֍
D acă vezi muntele aproape, nu înseamnă că și poți urca pe el.
֍
E al tău numai ce poți stăpâni. Altfel stăpânirea o va avea
altul sub numele tău.

֍
O amenii au grija morților fiindcă socotesc că și morții au
grija lor.

֍
L umea se preface de mintea ta în gând, precum florile se
prefac de trupul minunat al albinei în miere.

֍
U nele suflete care se apără de intimitate dau, când sunt
cunoscute, tot atâtea flori cât urzica și tot atâta miere cât
viesparul.

֍
C rengile copacului au fost făcute numai pentru păsările
cerului, și deci să nu se mire ursul când ele se sfărâmă și-l lasă
să cadă.

185
 NICOLAE IORGA

֍
C ade cine n-a știut până unde poate să urce sau pe ce se
cuvine să se sprijine.

֍
T otdeauna e prea scump plătit lucrul pe care l-ai fi putut face
și singur.

֍
Î ndată după fapta rea ce a fost pregătită, vinovatul n-are
părere de rău, ci un simț de ușurare.

֍
S pecialist înseamnă un om care, încet, ajunge a uita că mai
sunt pe lume și alte lucruri decât acelea pe care crede că le
știe el.

֍
U nii oameni îți cer să-ți dovedești puterea de iubire cu acei
care n-o merită.

֍
L ucrul tău să fie ca slujba în biserică, fără alte gânduri și fără
alte cuvinte.

֍
D iamantul scânteie și când îl fărâmi sub picioare.

186
 CUGETĂRI

֍
P iatra luminii celei mai mari zace întâi în fundul pământului
unde niciodată n-o atinge o rază.

֍
F loarea, îngrijită în grădină, trebuie smulsă de pe holde.
Fiecare la rostul său!

֍
I nspirat e acela care a izbutit să rămână singur cu gândul, cu
simțirea sa, care-i spun deci tot.

֍
N u te plânge că nu ți s-a dat ce poți lua, întinzând numai
mâna.

֍
U n om supărat așteaptă totdeauna ceva din parte-ți: vezi
dacă nu i-l poți da.

֍
E așa de ușor să tai păcatul tăind capul!
֍
A cea ocupație este rea, care ajunge a-ți închide vederea
asupra vieții.

187
 NICOLAE IORGA

֍
C ea mai mare durere pentru dușmanul tău e să vadă că a fost
învins fără ca tu să te fi luptat cu el.

֍
U n noroc prea mare e ca soarele secetei.
֍
S e înțelege ca un bătrân să vrea să fie tânăr, căci știe ce e
tinerețea. Dar un tânăr care vrea să fie bătrân?!

֍
T rei cuvinte pe perete au stricat ospățul lui Sardanapal.
[Sardanapal = rege asirian renumit prin destrăbălare; tablou de mari
proporții de la Louvru pictat de Delacroix. – Nota antologatorului]

֍
O rice se află în sufletul omenesc poate găsi o întrebuințare
bună. Păcat că tehnica e aici abia la începutul ei!

֍
S ă nu te miri de bogăția ce iese din hambarele acelui care a
strâns multă vreme.

֍
U nora sfinții le-au lăsat viața lor, altora chipurile lor vopsite
pe lemn și îmbrăcate cu aur și argint.

188
 CUGETĂRI

֍
C el ce-ți propune să te ajute împotriva altuia are de împlinit
răzbunarea lui, pentru care te-ar jertfi și pe tine.

֍
U niioameni știu vorbi așa ca și cum s-ar îmbrăca în ei
mustrarea de cuget a tuturor.

֍
O ratorul începe din acea clipă când vorbitorul nu se mai
ascultă pe sine.

֍
U nii se descriu pe ei batjocurindu-te pe tine și se miră cum
nu te superi.

֍
C u cât vei vorbi mai mult de altul, cu atâta vei ajunge mai re-
pede și mai sigur robul lui.

֍
D ă-i trupului ce vrei, dar sufletul nu.
֍
S ună mai multe trâmbițe în tabăra învinsă.
֍
L una n-a răsărit ca să vadă dragostea ta.

189
 NICOLAE IORGA

֍
E mai sățioasă pâinea ta decât pâinea străină, și cea mai săți-
oasă e pâinea ta când o împarți cu alții.

֍
C ată și vezi întâi cum trăiește filozoful și dacă înțelepciunea
lui o întrebuințează și acasă. Pe urmă, ascultă-l.

֍
O rice om cuminte vorbește în numele lui Dumnezeu.
֍
C ând vei fi învins cu armele tale, lasă-le acelui care te-a
învins.

֍
O țară – sunt oamenii din ea.
֍
B anul pentru trai, nu traiul pentru bani!
֍
B anul de furat și spune stăpânul.
֍
B anul trebuie să meargă de la un om la altul ca să spună cât
au muncit.

190
 CUGETĂRI

֍
S ingurătatea e rea numai pentru aceia cărora ea le aduce
glasuri de mustrare, pe care le înlătură numai zgomotul.

֍
C âți sunt aceia care și-ar recunoaște toată viața?
֍
T răită din nou, viața ne-ar fi mai cuminte poate, însă desigur
mult mai tristă.

֍
M eșteșugul șarlatanului e să-ți vorbească de alt lucru, până
n-ai înțeles bine cel dintâi.

֍
Î ncrederea nu se pierde decât odată.
֍
U nora le place să fie înșelați prin făgăduieli ce nu se pot
împlini, fiindcă e mai plăcut să aibă ca motiv de neîndeplinire
un om decât nevoia lucrărilor nestrămutată.

֍
O mul cinstit spune totdeauna de ce s-a schimbat, celălalt,
tăgăduiește orice schimbare.

191
 NICOLAE IORGA

֍
L a ce i-ar folosi vulturul o coadă ca a păunului?
֍
E bună numai pacea care s-a luptat și care e în stare să se
lupte!

֍
N -a fost un om cuminte acela care a împărțit viața omului în
triste zile de lucru și vesele zile de sărbătoare, fără lucru.

֍
O rice gând care privește pe oameni, e pentru orice oameni.
֍
A înfrâna nu înseamnă a opri în loc.
֍
P e scări de ipoteze pătrunzi la adevăr.
֍
E firesc ca un prost să râdă de tine pentru că nu semeni cu el.
֍
C um a putut vreodată suferința omenească să fie o petrecere
pentru alți oameni?

192
 CUGETĂRI

֍
S ânge rece nu înseamnă inimă rece.
֍
C ititorul să zică atunci când termină cartea ta, nu am citit o
carte, ci am cunoscut un om.

֍
C ărțile citite numai o dată sunt ca acei cunoscuți cărora nu
le întorci vizita.

֍
N iciodată oamenii mari n-au înțeles să fie mai mari decât
ceilalți.

֍
L a răspundere nu se poate trimite, ca la lucru, orice slugoi.
֍
C onsiderația lumii întregi nu-ți poate înlocui considerația ta
însuți pe care ai fi pierdut-o.

֍
A aștepta și a te pregăti nu e a pândi. Numai fricoșii pândesc.
֍
C easurile goale vin după cele încărcate de daruri. Tu fii treaz
la trecerea tuturor, și alege.

193
 NICOLAE IORGA

֍
N u toți oameni care mor, au avut o viață.
֍
T impul gol de fapte e lung când îl trăiești și scurt când îți
aduci aminte de el.

֍
P ământul dă înapoi sau mai mult sau mai puțin, niciodată
cât i-ai dat.

֍
F ă în munca ta ca plugarul: unde trece brazda lui, găsesc
hrană și păsările flămânde ale cerului.

֍
P rietenia robului e lingușirea.
֍
U nii dăruiesc cu gând că împrumută, iar alții împrumută
crezând că au dăruit.

֍
S e poate întâmpla să predai mai ușor ceea ce abia știi decât
ceea ce știi prea bine.

֍
T ipărit nu înseamnă citit, și citit nu înseamnă lăudat.

194
 CUGETĂRI

֍
E ste o falsă precocitate pe care o aduce dorința de a se scoate
la iveală. Dă-i peste labe, și tânărul își va aștepta maturitatea
cea adevărată.

֍
M ulți oameni sunt foarte mulțumiți de faptul că au izbutit
să știe toată lumea că sunt niște proști. Ei numesc aceasta
faimă și glorie.

֍
F iecare pune câștigul în seama vredniciei lui, iar paguba în
seama norocului.

֍
P rin blestemul secetei pământul amintește oamenilor că nu
e făcut pentru aceștia.

֍
L ucrările au între ele mii de legături și potriviri tainice pe
care nicio poezie nu le poate descoperi în întregime și nicio
știință nu le poate lămuri cu totul.

֍
N atura-ți dă zilnic exemplul de a trăi.
֍
B anul trebuie ținut în frâu: altfel semnul bogăției ajunge a
stăpâni bogăția.

195
 NICOLAE IORGA

֍
C ei mai mulți sunt gata să arunce mai bine prisosul lor pe
cele mai nebune cheltuieli decât să-l întrebuințeze pentru
milă. Pare că miluind ar recunoaște sărăcia și nedreptatea!

֍
D acă ți-e urât, datoria ta e să ieși înaintea celui dintâi om
care muncește peste puterile lui, și să-l ajuți.

֍
A devărul folosește din multe polemici cam tot atâta cât s-ar
săpa o groapă când se bat cu sapele cei doi care trebuie să
lucreze la aceasta.

֍
U n șchiop și c-un orb nu fac nici cât un om întreg.
֍
N u față de toți îţi e îngăduit să fii recunoscător în același fel.
֍
O rice om cinstit care ți-a făcut bine e mai bucuros să fii om
de ispravă nerecunoscător decât o canalie care vine să-și
plătească datoria.

֍
F iecare suferă cât simte, și mai ales cât înțelege.

196
 CUGETĂRI

֍
M ândria unora nu e decât strălucitul monument funebru pe
care și l-au ridicat asupra sufletului mort de mult.

֍
E ste o corectitudine a viciului și a incorectitudine a virtuții.
֍
M ulți oameni cu suflet puțin sunt jigniți dacă alții vădesc
îmbelşugarea sufletului lui.

֍
P entru liniștea sufletelor atâtor oameni, păcătuiește și tu de
câteva ori: Nu-i vrând să-i omori!

֍
S imțirea de dezgust care împiedică de a păcătui seamănă cu
scârba ce ar simți-o cineva având să ridice un diamant din
bălegar.

֍
O rice se bazează pe cugetarea singură are mai puțin merit
moral decât ceea ce pornește de la simțirea cea mai umilă.

֍
M olipsirea sufletească se face numai între sufletele de același
fel.

197
 NICOLAE IORGA

֍
U nii nu pot mesteca, și vor să muște!
֍
M ulți istorici ai literaturii privesc literatura ca o sală de clasă
în care ei țin catalogul.

֍
D e ce educatorii care trag de păr și de urechi trag și de nas
sau de limbă?

֍
C e recunoscători îți sunt unii oameni că ești de altă părere
decât a lor și că pot discuta!

֍
S ăgeata adevărului se înfige în tine, minciuna ce ți s-a
aruncat cade în noroi la picioarele tale.

֍
C ineva care nu te-a văzut decât mâncând, e în stare să spună
că nu faci nimic în viața ta decât că mănânci. Așa acel care
cunoaște numai o parte din opera ta, asigură cu jurământ că
nu poți fi și altul.

֍
C el mai desăvârșit cavaler e acela care luptă și împotriva
nedreptății pe care s-a întâmplat a o săvârși el.

198
 CUGETĂRI

֍
P entru mumia faraonilor s-au făcut piramidele; dar ele nu
se clintesc din loc; fiindcă nu mai este mumia în centru.

֍
P retenția multora de a face o alegere într-o operă literară
organică, se aseamănă cu aceea ce ți s-ar face de a hotărî dacă
vrei să-ți păstrezi nasul sau urechile, mâna dreaptă sau mâna
stângă.

֍
P oate că nimeni să nu aibă nevoie de tot scrisul tău, dar
fiecăruia-i trebuie altă parte din el.

֍
M oștenirea singură nu poate ține în picioare o aristocrație.
֍
D emocrat înseamnă cineva care vrea să își înalțe poporul pe
umerii săi, nu cineva care vrea să se înalțe el pe umerii
poporului.

֍
P oți critica la altul defectele tale fiindcă pe acelea le cunoști
mai bine.

֍
I spititor nu înseamnă totdeauna frumos.

199
 NICOLAE IORGA

֍
L umea primește de obicei părerea acelor puțini care se arată
gata a primi răspunderea, chiar dacă nu sunt în stare s-o
poarte.

֍
N umai lucrurile minții nu se pot face două deodată.
֍
O braznicul desfășoară steagul omului de geniu, și de scârbă
nu i-l ia nimeni din mână.

֍
U n sfârșit bun e mai rar decât începutul cel bun.
֍
T u începe totdeauna ceva: o să se aleagă într-un chip ceva
din lucrul tău, cu ajutorul subiectului!

֍
C iobanii amorezați păzesc de două ori mai bine oile; dar cei
învrăjbiți le risipesc.

֍
I arna crede că a câștigat o mare biruință când a stricat o zi de
primăvară.

200
 CUGETĂRI

֍
Z ăpada de martie e un bătrân pe care vântul sol l-a adus din
greșeală în odaia de flori a primăverii copile.

֍
Z ăpada se face noroi, dar din noroi nu se mai face zăpadă
decât după ce apele lui s-au urcat la ceruri.

֍
I arna aduce uneori florile ei de zăpadă ca să lupte cu florile de
câmp ale primăverii.

֍
D acă vei da odată mai mult decât ți se cere, nu ți se va mai
primi niciodată tocmai cât datorezi.

֍
E lefantul nu e fiară pentru că strivește la fiecare pas câteva
furnici.

֍
P uricii se vor fi mândrind că elefantul nu e în stare a-i culege
cu ditamai trompa.

֍
C ând n-ai într-adevăr nicio însușire, ci numai o situație,
lingușitorul e numaidecât de nevoie.

201
 NICOLAE IORGA

֍
N icio formă nu poate crea și înlocui pe oameni.
֍
C iudat lucru și acesta că în timpurile noastre sunt oameni
care se pricep singuri în artă: adică în meșteșug și în
frumusețe!

֍
L a grecii cei vechi arta era doar avere a neamului întreg!
֍
C el mai bun sfat e acela pe care-l urmează și cine ți-l dă.
֍
C ugetător înseamnă acela care cugetă lucruri noi; înțelept,
acela care cugetă lucruri cuminți.

֍
I spita te așteaptă unde n-o bănuiești: ea va fi așteptând și
sufletele în drumul lor de la pământ la iad.

֍
C rezi că vine de sus gândul pe care nu-l simți cum a venit.
֍
I ertarea celor mai mulți se află dincolo de ghearele lor.

202
 CUGETĂRI

֍
N u poți iubi pe Dumnezeu, călugăre, urând lumea pe care a
făcut-o el și o ține.

֍
M ai bine rău cu toți decât bun cu toți!
֍
E o milostenie care nu se poate chema decât complicitate cu
destrăbălarea.

֍
N u hrăni câinele de pripas, ci fă-l să se întoarcă acasă la el.
֍
N enorocire înseamnă adesea nevrednicie.
֍
C ei mai mulți nenorociți n-au vrut să fie fericiți.
֍
Î n nenorocire, de la unul să nu ceri niciodată ajutor: de la cel
ce te-a nenorocit.

֍
E o îmbrăcăminte care îmbracă, și alta… care și dezbracă.

203
 NICOLAE IORGA

֍
Ş i spânzuratul stă mai presus de ceilalți oameni.
֍
M ulți înțeleg un Dumnezeu cu domiciliu și cu ore de primire,
ba chiar un Dumnezeu cu tarif!

֍
P uterile care se schimbă trebuie să se încarce din nou.
֍
D in câmpiile udate cu sânge nu cresc numai buruienile ce se
văd, ci laurii veșnici, pe care-i știu toți, deși nu i-a văzut
nimeni.

֍
S unt și cununi de lanțuri și lanțuri de flori.
֍
C âți n-ar fi nenorociți și n-ar pieri de foame dacă oamenii
n-ar face păcate!

֍
N u oricine se poate împrumuta. Poți să mesteci cu dinții
altuia, dar nu poți mistui decât cu stomacul tău.

֍
M unca plătește, norocul face pomană.

204
 CUGETĂRI

֍
M ulți iubesc numai iubirea pe care alții o au pentru ei.
֍
R odul necules îl mănâncă ciorile.
֍
V ai de capul dușmanului pe care nu-l primești ca prieten și
nici nu-l recunoști ca dușman!

֍
A tacându-te, dușmanul îți zice: „Sunt rău!” Tu zi-i: „Să-ți fie
de bine!”

֍
A cel ce-ți părăsește țara pentru una mai înaintată seamănă
cu omul care și-ar alege altă mamă printre femeile mai
frumoase.

֍
S ă ceri, din umanitate sau pentru motiv de progres, ca omul
să facă ceea ce nu-i dă mâna a face, e ca și cum n-ai fi cerut
nimic.

֍
T rebuie să faci atâta lucru măcar: să stai acolo unde s-ar fi
căzut să muncești tu și unde ai norocul că alții muncesc pentru
tine.

205
 NICOLAE IORGA

֍
C um pot fi oamenii lăsători în natura precisă?
֍
E harnic, nu oricine lucrează, ci acel care lucrează cu plăcere,
care nu poate fără lucru.

֍
O amenii bogați se joacă de-a viața.
֍
L umii nu-i pasă ce crezi tu, numai ce-ai descoperit tu și poate
să-i folosească ei.

֍
S unt scriitori care cad toropiți, înăbușiți de laude.
֍
S ă te întrebi ce ai greșit în ziua când vei vedea că nu mai ai
dușmani.

֍
F ă întâi datoria ta și apoi datoria celor ce nu și-au făcut-o.
֍
C opiii sunt mugurii unei generații noi.

206
 CUGETĂRI

֍
N atura a dat pe lângă somnul nopții, somnul iernii. Cei mai
mulți oameni au scăpat de el.

֍
P rin iarnă natura încearcă pe cine poate trăi, și se curăță.
֍
N atura nu e curată, e pură.
֍
F ierea ta face amară lumea, dar numai pentru tine.
֍
V iața fiind un dar, nu-l da îndărăt decât cu toată cuviința și
cu o deplină recunoștință.

֍
U riașul e în țara piticilor neapărat un dușman public.
֍
F iindcă sluga ciocoiului e mai obraznic decât ciocoiul însuși
e firesc lucru să-l iei uneori drept stăpânul său.

֍
M ulți nu au dat milostenia decât în mâna plăcerii.

207
 NICOLAE IORGA

֍
Î ntretine și adevărul pe care l-ai descoperit, nu e nicio
legătură.

֍
M âna prea grea pedepsește dintr-o dată un vinovat și o sută
de nevinovați.

֍
A pedepsi trebuie să însemne totdeauna a îndrepta. A
suprima nu e a pedepsi.

֍
U nii oameni răi au o singură mustrare de cuget: aceea că n-au
făcut îndestul de bine fapta lor rea.

֍
M ustrarea de cuget; dar când nu-i cuget?
֍
A cugeta înseamnă a cugeta mai departe.
֍
C ere fiecăruia ce nu poți face tu și ce-ți poate da el.
֍
P oți scrie o carte pentru subiect, pentru tine și – cazul cel
mai rar – pentru cititori.

208
 CUGETĂRI

֍
S ă nu spui în povestirea ta tot ce știi, și mai ales ce nu știi.
֍
C ât trăiește omul, nu-l poți hotărî ce este: numai când ai și
punctul de oprire și orice putință de răstălmăcire prin fapte
noi e închisă, atunci el vine de la sine înaintea ta cum va fi
totdeauna.

֍
P entru odihna ta să lași în fiecare zi până la moarte tot ziua
de mâine.

֍
U nii își iubesc țara văzând-o totdeauna de departe.
֍
N erușinatul nu simte nimic nici atunci când altora le e rușine
că-l mai văd.

֍
N u opri pe prost, pe rău în calea lor, atâta timp cât nenorociri
pentru alții nu pot pleca de la aceștia: altfel, ai opri mersul
dreptății.

֍
C rezându-te că ești mai mult decât ești, nu vei înainta
niciodată spre ceea ce-ți închipui că ești.

209
 NICOLAE IORGA

֍
Î n gunoiul muncii tale vor ciuguli păsări și vor scurma porci.
Zi-le critici și lasă-i în pace!

֍
U n singur nevinovat pironit pe aceasta a făcut, pentru toate
timpurile și toate neamurile, sfântă crucea hoților.

֍
M unca pentru muncă nu obosește, ci munca pentru stăpân
și munca pentru termen.

֍
P lătim chiria vieții prin suferințe.
֍
Z gomotoșii să se gândească la socoteala care face că lumile se
cârmuiesc fără zgomot.

֍
S trămoșul tău e acela cu care semeni. Dacă ești cuminte, te
cobori din Socrat și dacă ești viteaz, din Alexandru Macedon.

֍
V icleanul e copilul din flori al Satanei.

210
 CUGETĂRI

֍
S unt atâția oameni simțitori care nu pot vedea durerea
prietenului, și alții, și mai simțitori, care nu-i pot vedea nici
bucuria!

֍
A da oamenilor gânduri mai proaste decât ale lor, e o mare
neobrăzare!

֍
C ând hoțul strigă: ajutor, să alergi ca să-i scapi victima!
֍
S ă nu scoți la drumul mare pe acei care s-au dus la pădure ca
să se rătăcească.

֍
Î nvoiala cea mai rea e aceea de care amândurora le pare rău
totodată.

֍
U n prooroc mincinos e mai des decât un mincinos prooroc.
֍
Î ntr-un război cumsecade, trebuie să și fugă cineva.
֍
D e multe ori cutezanța nu e decât o fugă înainte.

211
 NICOLAE IORGA

֍
O dată ce oamenii au așezat un lucru sau un om într-o
formulă, se cred scutiți de a mai cugeta asupra lui.

֍
C e puțini oameni înțeleg că, închinând ființa lor uneia mai
mari decât aceasta, ei nu fac ca omenirea să piardă nimic și
câștigă și ei nu fac ca omenirea să piardă nimic și câștigă și ei
cea mai mare slavă la care ar putea râvni!

֍
U n slăbănog îndatoritor va avea mai mulți prieteni decât
puternicul care nu deschide casă de ajutor pentru nimeni.

֍
Î n țara unde combaterea înseamnă batjocură, firește că ade-
ziunea nu poate fi decât lingușire.

֍
C e tristă e o societate organizată astfel încât la cele mai mari
bucurii și dureri ale tale să trebuiască să te învârți, nu între
prieteni, ci între străini și trădători!

֍
C um să nu fie dator omul la orice jertfă pentru copiii săi când
altor specii natura le cere jertfa ființei lor în clipa când ea se
întrupează în urmași?

212
 CUGETĂRI

֍
Rob e acel ce lucrează fără măsură, fără țintă și fără mulțu-
mire.

֍
P risosul activității unora vine din aceea că nu fac tocmai ce
ar fi datori să facă.

֍
C ât egoism a trebuit grecilor vechi pentru ca, privind uriașul
cer cu stele tainice, să poată crea Olimpul cu chipuri și fapte
omenești!

֍
S unt și cugetări pe care oamenii care n-au cugetat le scriu
pentru acei ce nu pot cugeta.

֍
C u cât te gătești mai mult, cu atâta arăți că-ți lipsește mai
mult pentru a fi ca acei care nu se gătesc.

֍
S unt oameni rușinoși la gândul păcatului și alții rușinoși la
amintirea lui.

֍
V icleanul nu ține decât să nu i se descopere minciuna atâta
vreme cât el are interes ca ea să fie privită drept adevăr.

213
 NICOLAE IORGA

֍
N u te baza pe ce nu știi, fiindcă vei cădea mai rău decât dacă
ai fi căzut singur.

֍
R ecunoștința impudică nu e o adevărată recunoștință.
֍
Î n orice știință este o parte numai pentru învățați: ea nu e
însă cea mai folositoare, nici cea mai înaltă.

֍
S ingura mărturisire care încheie orice discuție, e a naturii.
֍
L ucruri mai presus de natură se zic acelea ce stau în afară de
partea naturii pe care oamenii au ajuns a o cunoaște și
înțelege.

֍
C el mai mare om e acela la care această însușire se bagă de
seamă mai puțin târziu.

֍
Î ntre păcătoșii care nu se mai pot îndrepta, e împărat cel ce
a păcătuit mai mult.

214
 CUGETĂRI

֍
N u e roditor numai norul care plouă pe câmpurile tale.
֍
C a să fii sigur că ai înțeles un lucru, trebuie să-l spui și
trebuie să vezi dacă l-au înțeles alții și cum l-au înțeles.

֍
L una nu vine la fântână ca să bea apă.
֍
C opacul sterp să nu stea în marginea drumului, unde trec
călătorii însetați.

֍
O rice scriitor dă mai mult când i se cere. E nevrednic acela
care nu dă decât cât i se cere.

֍
U ra celor mai mulți așteaptă ca unul să-i zică pe nume.
֍
A cela are la război mulți prieteni care rămâne în coadă.
֍
M ulți sunt măreți ca să se mângâie și nu pot fi mari. Şi încă
mai mulți sunt blânzi fiindcă nu pot fi buni!

215
 NICOLAE IORGA

֍
C ele mai multe socoteli uită timpul, care aduce pe aripile lui
dreptatea.

֍
U nii se căznesc a iubi în tine iubirea ta pentru ei.
֍
M ulți oameni stau în situațiile lor ca ţiganul în trăsură.
֍
C ea mai bună situație e cea pe care o ai față de tine.
֍
U riașul nu e mare: e monstruos.
֍
D acă mergi îndată după deschizătorul de cale, n-ai voie să te
plângi că drumul e greu: n-ai știut să aștepți.

֍
O mul de geniu lucrează pentru omul de talent, iar omul de
talent pentru compilator.

֍
E un om mare acela care poate fi tot așa cu oricine.

216
 CUGETĂRI

֍
S ituaţiile sunt cârja mediocrităților. Omului mare i se dau
uneori cârje, dar nu umblă cu ele.

֍
A rma prostului caută arma, nu carnea.
֍
C ine bate la ușă? Pune masca!
֍
L umea crede mai viteaz pe actorul care joacă bine pe
Napoleon I decât pe umilul ostaș ce cade luptând.

֍
C e dai mai mult decât formele, nu e privit ca un prisos, ci ca
un abuz.

֍
C uvântul e un trădător, care ascultă la ușa ideilor și spune
ce-i vine la socoteală.

֍
F ără inteligență, cineva e prada altora; cu oarecare inteli-
gență el vede în alții numai prada sa.

217
 NICOLAE IORGA

֍
N u-ți compara purtarea cu felul cum alții își fac datoria, ci
cu întregimea datoriei tale.

֍
C e face gândacul pământului? Stă și judecă între Dumnezeu
și Dracul. La dreptul vorbind, zice el scuturându-și coarnele,
nici unul, nici altul n-are dreptate.

֍
D acă faci abstracție de scop, luptătorii sunt totdeauna
oameni slabi, caraghioşi.

֍
C ea mai desăvârșită nepărtinire o ai, cred unii, când urăști pe
amândoi cei ce se luptă.

֍
D acă viespea e veninoasă, nu urmează că musca e folositoare.
֍
C ine nici nu face mierea, nici n-o poate mânca, înșiră teorii
asupra ei, scărpinându-şi botul cu piciorușele.

֍
Ş i muștele iubesc mierea, o, diletanți, dar n-o pot face!

218
 CUGETĂRI

֍
C ea mai nenorocită bestie trebuie să fie câinele care turbează
după ce i-au căzut dinții.

֍
S unt iertări care biciuiesc în față.
֍
C riticul e uneori un grădinar care se îngrijește ca arborii să
nu crească prea sus.

֍
C ine se bucură de lovitura ce ai primit e cu atât mai prejos
decât acel care a dat-o, cu cât i-a lipsit curajul.

֍
C a să-ți dea dreptate, lumea-ți cere un singur lucru: Să n-o
ai.

֍
L umea nu face nici o deosebire între omul mare și între
obraznicul care se poartă ca un om mare; ea-i urăște pe
amândoi pentru același motiv și alege pe netrebnicul sclivisit.

֍
Î ntr-o casă te primesc oaspeții și te petrec faptele tale.

219
 NICOLAE IORGA

֍
C ine te batjocurește vrea să-ți împrumute măcar astfel
păcatele lui.

֍
M ai cu greu se poate spune pe scurt minciuna decât adevărul.
֍
C ine e bun cu păcatele unui om nu poate să fie și cu însușirile
lui.

֍
A scunde-te de acela căruia i-ai făcut bine, ca să nu-l jignești.
Fii sigur că n-o să te caute.

֍
M ulte poate face alianța prostului cu mincinosul.
֍
E și mai lesne a-ți cultiva sufletul decât reputația.
֍
M ulte batjocuri ale nemernicilor îți sună la ureche, când ești
sus, ca un imn.

֍
T âlharii cei mari și mulți nu ies decât în drumul bogatului;
când îi întâlnești, scriitorule, să fii sigur că ai avere.

220
 CUGETĂRI

֍
S unt oameni care au câte un suflet pentru orice amator.
֍
V ai de acela care poate vorbi de josnicia lui fără a se înjosi!
֍
O carte nu-ți place: este ea rea sau tu ești rău?
֍
C ea mai mare greșeală a unui guvern e să creadă că se poate
folosi de mișcarea începută împotriva lui – și totuși o fac toate
guvernele.

֍
E o mare nebunie să lași a pătrunde urletele lumii de afară în
cămăruța în care conștiința ta curată ține liniște.

֍
D acă poți merge la ținta ta pe alt drum decât acela unde sunt
câini răi, fă-o. Dacă nu însă, ucide câinii!

֍
M ărinimia e cea mai mare virtute când nu e cel mai bun
calcul.

221
 NICOLAE IORGA

֍
C e-i mai frumos pe lume, a întrebat cineva dăunăzi? Jertfa de
sine.

֍
P oți face din moartea ta un arc de triumf către nemurire.
֍
C rezi în nemurirea sufletului tău, fiindcă vrei să trăiești; alții
cred și ei, ca să nu trebuiască a se plânge.

֍
N umai cine te iubește mult și cine te urăște mult îți vede
păcatele.

֍
A recunoaște o mărire nu înseamnă a o desființa.
֍
L a capătul cunoștinței omenești așteaptă resemnarea moartă
și superstiția vie: nu e de mirare că oamenii o aleg pe aceasta
din urmă.

֍
E mai înțelept asupra vieții nu acela care a trăit-o mai mult,
ci acela care s-a uitat mai mult cum o trăiește.

222
 CUGETĂRI

֍
Ş coala îți dă uneori temelia casei și alteori numai învățătura
cum nu se clădește o temelie.

֍
P entru oameni are însemnătate fapta ce ai făcut, pentru tine
ajunge hotărârea pe care ai luat-o.

֍
Î nchipuirea despre primejdie o are și fricosul și viteazul cel
adevărat: dar fricosul se oprește la aceasta, pe când celălalt
merge până la hotărâre.

֍
S ă te doară de părerea altuia numai când ai înțeles și ai
descoperit în tine un rău pe care tu nu-l știai și nu te
hotărâseși să-l îndrepți.

֍
F ăcătorul de pace nu poate fi niciodată pașnic.
֍
Î n sufletul oamenilor se luptă un veșnic instinct al dreptății cu
veșnicul interes al nedreptății.

֍
S unt unii scriitori care scriu spre a-și lămuri gândul și alții
care încep după ce și l-au lămurit.

223
 NICOLAE IORGA

֍
C ând nu trăiești, e ușor să n-ai păcate.
֍
C ei mai mulți trăiesc zile, puțini trăiesc viață.
֍
E trist numai când un suflet se stinge în trupul care moare.
֍
M oartea e o apă neagră care nu se varsă nicăieri.
֍
M ulți cred că pot iubi omenirea fără să iubească un singur
om din ea.

֍
G rija morții – în ceasul morții, când nu mai e grija cea mare
a vieții!

֍
N u te încrede în iubirile al căror motiv ești îndemnat să-l
cauți.

֍
C ine scrie pentru puțini, scrie numai pentru aceia; cine scrie
pentru sine, scrie pentru toți.

224
 CUGETĂRI

֍
S crie cu sufletul tău și repară cu sufletul altora.
֍
V ine o vreme când scriitorul poate fi înlocuit de rutina
condeiului său.

֍
A tacurile te dor numai atunci când ele pot rupe consistența
sufletului tău, precum cuțitul rupe consistența trupului.

֍
C e-ți pasă când faci un lucru bun, că altul, în loc să facă și el
așa, te vorbește de rău?

֍
I nspirația vine din acea parte a sufletului tău
pe care ți-ai înălțat-o deasupra vieții.

֍
C rezi ce vrei, faci ce poți.
֍
U n om cu noroc se zice unul numai cu noroc.
֍
U nora le e milă de durere, altora de a face durere.

225
 NICOLAE IORGA

֍
J ucăria tinerilor pregătește fapte, a bătrânilor le înlocuiește.
֍
D e fapt, ceea ce trebuie să spui mai mult oamenilor sunt
lucrurile care se înțeleg de la sine.

֍
Î n copilul tău ți-e dat să adaugi ce a lipsit copilăriei tale.
֍
Î n întunericul științei ca și în întunericul stelelor oamenii pot
aprinde numai lumini pe care tot ei le pot stinge.

֍
C olaborator la o prostie e și acel care râde de aceasta.
֍
U nii oameni se îngroapă în fericirea lor.
֍
U n fapt e numai atunci istoric când niciuna din rădăcinile lui
nu mai atinge prezentul.

֍
F iecare are cât poate stăpâni.

226
 CUGETĂRI

֍
S unt greșeli pe același drum, care rătăcesc, și altele, când pe
un drum, când pe altul, care obosesc numai, ținând pe loc.

֍
Î nvățat se cheamă un om care e bucuros să tot învețe.
֍
Î ncă te-ar ierta cineva că ești mai deștept decât el, dar că ești
mai cuviincios, niciodată.

֍
I nvidia încearcă să distrugă, acolo unde-i de iertat să caute a
întrece.

֍
N iciodată cineva nu e trădător fără pedeapsă față de
principiul situației sale.

֍
E o înțelepciune de cuvinte care scutește pe oameni de a
gândi la înțelepciune.

֍
O bositul crede totdeauna că a fost și o cale mai bună, iar
călătorul vesel afirmă că a mers totdeauna pe drumul adevă-
rat.

227
 NICOLAE IORGA

֍
D rumețul pățit e acela care nu se teme până n-a văzut, și nu
se bucură până n-a ajuns.

֍
U nii cred că micșorează pe cineva dacă-și fac ochii mici când
se uită la el sau că pot clătina dreptatea dacă dau din umeri.

֍
G ospodina crede că de aceea curge râul ca să aibă ea unde-și
spăla cămășile.

֍
P ăcatele pe care nu vrei să le vezi poți zice că nici nu există
pentru tine.

֍
U nii n-au într-adevăr alt mijloc de apărare decât minciuna.
֍
Ş i interesul are valorile sale, dar acelea sunt ca banul care nu
umblă.

֍
M ulți din dușmanii tăi vor căuta să stârnească disprețul tău
pentru a sta apoi la adăpostul lui. Nu-l da acestora!

228
 CUGETĂRI

֍
Cu aceeași minciună nu poți pescui de două ori aceeași
încredere.

֍
M ulți își înfășoară păcatele cu mărinimia darurilor și lumea
se închină la ele; e ca și cum credincioșii ar săruta o icoană a
dracului, fiindcă e îmbrăcată cu argintul icoanelor de sfinți.

֍
S unt „cugetări” care alcătuiesc o carte și altele care zugrăvesc
un caracter.

֍
C apul minții e măsura și inima ei, cuviința.
֍
R ăutatea mestecă pe dușman și se mistuie tot pe ea.
֍
S ă stăm de vorbă, zice nebunul celui cuminte. Dar cine-ar fi
oare să schimbe banii lui cei buni cu bani de plumb?

֍
C ea mai mare cruzime e să strici nebunului mândria nebu-
niei sale și prostului bucuria prostiei sale.

229
 NICOLAE IORGA

֍
O riginal se cheamă un om care e altfel decât ceilalți, dar n-ar
dori deloc ca lumea să se ia după el, căci atunci n-ar mai fi
original, și n-ar putea fi nici altceva.

֍
M ulți oameni cumsecade se îndărătnicesc să rușineze pe un
nerușinat, să gonească pe prost din cămăruța caldă a prostiei
și să așeze pe nebun în jețul înțelepciunii.

֍
C ând este vreun haos, caută un zăpăcit, fiindcă un om cu-
minte ar înnebuni.

֍
C e-ți pasă de otrava ce-ți întind dușmanii, când din
conștiința ta curge limpede izvorul cel veșnic?

֍
C levetirea e ca fumul care-și înnegrește coșul și nu poate păta
albastrul cerului pe care încearcă să-l învăluie.

֍
A mestecă-te însuți în vorbă numai atunci când răspunsul nu
se află în chiar scrisele dușmanului.

230
 CUGETĂRI

֍
U ngurii au grandomania națională; Românii – cea personală.
Una face un popor antisociabil față de alte popoare; cealaltă
pe indivizii aceluiași popor antisociabil unii față de ceilalți.

֍
A șa sunt lucrurile astăzi că nu poate trăi un om bun fără
mulți oameni răi care să-l apere.

֍
P isica ordinară a zis cu indignare privind leul: „Ce cotoi
grandoman.”

֍
C ând întâmpini neconsecvențe la un scriitor, tot e mai bine
să-l întrebi pe el.

֍
C um să nu se închine banului bogatul căruia lumea i se
închină pentru bani?

֍
Î n cele mai multe polemici se discută numai intențiile.
֍
A urul unui singur adevărat scriitor ajunge să poleiască o
școală întreagă: puțini pot face deosebirea între aurul de
deasupra și cel dinăuntru.

231
 NICOLAE IORGA

֍
C ând vei vedea un om pe care nu-l urăște nimeni, întreabă-te
ce mișelii a făcut pentru aceasta.

֍
U nii ar lăuda și pe independentul care bate pe tată-său și pe
maică-sa.

֍
O rice faptă e a omului care a făcut-o, dar și a momentului în
care a putut-o face.

֍
O situație dă totdeauna mai multe păcate decât virtuți.
֍
N u discuta evidența nici dacă lumea toată n-ar înțelege-o;
lasă-i s-o descopere pe calea tăgăduirii lor.

֍
N u e vorba de în cât timp ai născut o carte, ci de cât timp ai
purtat-o.

֍
M etafizica e o scară care nu se sprijină pe pământ și vrea să
întreacă cerul.

232
 CUGETĂRI

֍
V remea noastră a făcut din dreptate un suveran constitu-
țional, care „domnește, dar nu cârmuiește”.

֍
În anumite chestii dai lămuriri tocmai acelora care n-au
nevoie de ele.

֍
E vrednic de luare aminte că omul nu pomenește că e om
decât pentru a-și îndreptăți păcatele.

֍
C ele mai multe adevăruri sunt gătite pentru a fi date la masa
cuiva. Adevărul crud îl spun numai cei mai proști și cei mai
mari dintre oameni.

֍
C e-ți pasă că în fundal cutare-ți frământă o caricatură din
tina în care el e plămădit?

֍
T otdeauna batjocurește mai tare acela care batjocurește
pentru altul; pentru a-și merita simbria, el se silește să te
poată urî.

֍
V itejia multor oameni e ca a lupului, un câine care e silit a-și
face uneori singur stârvul din care se hrănește.

233
 NICOLAE IORGA

֍
R obul sufletesc nu se face liber în clipa când nu vrea să
asculte, ci în aceea când pentru întâia oare face o faptă liberă.

֍
C ineva te urăște totdeauna după mărirea păcatului ce i l-ai
descoperit.

֍
R ăspunsurile cele mai proaste sunt cele ce zăbovesc mai
mult.

֍
Î n orice mișcare colectivă este o idee, este adaosul personal ce
vine de la fiecare și mai este ceva, bun sau rău, care coboară
neprevestit și hotărăște e vox Dei, glasul lui Dumnezeu.

֍
T icăloşește-te cu totul, și vei deveni neatacabil din partea
oamenilor cinstiți.

֍
C el mai sigur mijloc pentru a nu ajunge pe cineva e a-l
invidia: aceasta te ține totdeauna pe loc.

֍
S e laudă că sunt impresionați de cele mai multe ori oamenii
care nu pot avea o personalitate.

234
 CUGETĂRI

֍
D acă și pe cealaltă lume omul ar judeca pe om, raiul ar
rămâne gol.

֍
Î nainte de a discuta un lucru cu alții, termină-l de discutat cu
tine.

֍
N ada se întinde vanitosului ca peștelui, nu pentru a-l hrăni,
ci pentru a-l prinde.

֍
L a un milion de scântei nu-ți încălzești nici degetul cel mic.
֍
D acă soarele ar fi rentabil evreii ar fi găsit de mult drumul la
el.

֍
C ărbunii cei mai focoși prind cenușă mai multă.
֍
C el mai ticălos fugar e cel care pleacă din rândurile dintâi.

235
 NICOLAE IORGA

֍
U nii pot trăi cu sine înşiși fără niciun prieten, alții se simt
bine între prieteni fără ei înşişi. Fericirea celor dintâi e singura
trainică.

֍
D in orice lucru să nu știi prea mult, căci vei fi etichetat ca
pretențios; în orice faptă nu lucra prea mult, căci vei fi
ponegrit ca reclamagiu.

֍
C ugetător înseamnă în vremurile noastre un om a cărui
meserie e de a cugeta pentru alții.

֍
A te simți superior înseamnă a întinde o mână de ajutor celor
ce se pot ridica până la tine.

֍
C e ești, te privește la urma urmei pe tine. Ce vrei, privește și
pe alții. Ce faci, aceea poate privi pe toți.

֍
C ine se dezvinovățește pentru greșelile sale, aduce măcar
atâta folos că recunoaște încă odată dreptatea.

236
 CUGETĂRI

֍
S unt oameni care, întâlnindu-te la un capăt de trotuar cu o
umbrelă în mână, se vor apuca să te judece din punctul de
vedere al umbrelei și al capătului aceluia de trotuar.

֍
C ând spui cuiva „bună ziua”, aceasta înseamnă că el trebuie
să-ți spună „mulțumesc”. Iar nu, câtuși de puțin, că trebuie
să stai la vorbă cu el, dacă în adevăr ziua este bună.

֍
C u o singură faptă bună nu poți plăti o singură faptă rea pe
care ai făcut-o.

֍
C ând între doi oameni e o neînțelegere, fiecare e dator să
caute dacă nu cumva el n-a înțeles.

֍
M ulți se cred cuminți dând sămânța rea pământului bun și
pământului rău sămânța bună. Şi sunt de două ori nebuni!

֍
E forturile nu pot da roade decât împleticindu-se pe stejarul
încrederii.

֍
D reptatea poate merge și singură; nedreptatea are nevoie de
multe cârje de argumente.

237
 NICOLAE IORGA

֍
O brăznicia nu este altceva decât veche umilință înăcrită. Nu
este obraznic care să nu fie în stare să fie umil din nou.

֍
C e sunt chefurile fiecăruia în mersul mare al lucrurilor: mai
puțin decât bășicile de spumă în mersul râului iute!

֍
P oți
să fii și prietenește dușman cuiva, și poți să-i fii și
dușmănește prieten.

֍
E un om frumos, trupește sau sufletește, cel ce pare făcut
dintr-o singură bucată. Şi o operă de artă tot așa!

֍
S unt prieteni pentru nevoie, prieteni de nevoie și prieteni în
afară de orice nevoie – cei puțini!

֍
S unt săraci care n-au încercat munca; ei plâng cum rage de
sete lângă izvor vaca cea proastă!

֍
S unt oameni pe care-i cunoști că sunt păcătoși înainte de a fi
făcut vreun păcat: așa de mult se vede că-l caută.

238
 CUGETĂRI

֍
D acă Dumnezeu s-ar fi mândrit că a făcut lumea, ar fi dat
prin aceasta cel puțin jumătate dintr-însa dracului.

֍
D acă n-ar vrea să fie ca Dumnezeu, dracul ar fi un om foarte
cumsecade.

֍
S ocietăţile moderne cruță înainte de toate slăbiciunea, și
chiar ticăloşii au drepturile lor.

֍
H otărârile de a fi cinstit au totdeauna limite și termen limită.
֍
T inerii visează înainte, bătrânii visează la urmă; la mijloc,
bărbații luptă.

֍
A fi exact, înseamnă a fi ceva mai devreme.
֍
S unt lacrimi care împacă durerea și altele din care ea se
hrănește.

֍
S telele cred că soarele fuge de ele.

239
 NICOLAE IORGA

֍
D e câte ori robul linguşește, de atâtea ori înghite un blestem.
֍
S ufletele pocite posedă tot ce coboară în ele.
֍
C utare te întreabă de ce nu te oprești din calea lungă și bună
pentru a cârpi pe ștrengarul care-ți scoate limba.

֍
D racul a fost făcut negru pentru ca să nu-i mai poată fi
rușine.

֍
D e ce să te miri că e nerușinat omul care s-a deprins cu
rușinea?

֍
C ând afli piatra în ogor nu căuta s-o sfărâmi; aici praful ei
nu-i bun de nimic.

֍
D e multe ori taina cea mai mare nu umblă în mantie neagră.
֍
D acă vei și muri pentru altul, el va crede totdeauna că i se
cuvine cel puțin atât.

240
 CUGETĂRI

֍
T oate lămuririle religioase asupra morții sunt numai câteva
flori zvârlite pe larga apă neagră.

֍
S unt oameni pe care-i supără în discuție adevărul
indiscutabil; ei seamănă cu aceia care ar țipa împotriva
luminii crude care-i împiedică să se bată cap în cap.

֍
L i-i greu oamenilor să înceapă o discuție c-apoi dracul știe
s-o ducă până la sfârșitul veacurilor.

֍
Î n iadul de pe lumea aceasta fiecare arde la focul păcatelor
sale, deși unii simt mai curând, alții mai târziu.

֍
U ra neputincioasă e cea mai bine hrănită: îi trebuie omul
întreg.

֍
U rile cele mari ucid sau se ucid.
֍
O ricine vorbește sufletelor are răspunderea de suflete.

241
 NICOLAE IORGA

֍
D e cele mai multe ori vinovăția cea mare nu e a celui ce a
făcut, ci a celui ce n-a împiedicat.

֍
E ști cel mai în măsură de a-ți cunoaște defectele și singurul
în măsură de a le îndrepta.

֍
C ei mai mulți dușmani văd din tine o umbră strâmbă și se
luptă cu aceasta.

֍
U mbra cuiva o poți atinge mai ușor, dar n-o poți răni.
֍
Î n fiecare om este el, locul său și rostul său. Toate cele nu-ți
trebuie de la nimeni, ci alegi. Pe om îl alegi mai rar și-l ții mai
puțin.

֍
N u acuzi pe nimeni crescând, dar crești totdeauna pe alții
scăzând.

֍
F iecare statuie își are piedestalul ei, și nu râvni deci pe al
nimănui!

242
 CUGETĂRI

֍
O amenii numesc „adevăr” podețul de rațiune pe care ei trec
deasupra unor strașnice genuri a adevărului etern la care li-i
frică să se uite.

֍
C levetirea nu aude, nici nu face rană; ea pângărește numai –
pe acela de la care a pornit.

֍
Î n mormânt nu ți se pogoară cei ce ai jertfit.
֍
U n om mic ca să fie văzut de departe, se suie pe gardul trufiei,
și bâlbâitul pune la gură trâmbița obrăzniciei.

֍
N u face greșeala de a ridica până la tine prin propria-ți mânie
un dușman nevrednic.

֍
„ S candal” numesc o luptă cei ce nu-i înțeleg scopul.
֍
D e cele mai multe ori atâta călătorește numai din adevăr, cât
se poate prinde pe aripile largi ale minciunii.

243
 NICOLAE IORGA

֍
L egea e numai atâta cât este jugul ce împiedică de a intra în
grădină pe porcul care rămâne însă tot porc.

֍
C âinele rău latră tot așa de tare și când are de apărat o ruină.
֍
C ând bănuiești pe cineva că a turbat, întinde.... apa limpede
a adevărului și a sincerității: dacă n-o bea, să știi că are
turbare și crapă.

֍
L a orice învinuire, îndreaptă-te spre tine și te cercetează;
celălalt nu e în discuție.

֍
M inciuna lumii: nu te repezi asupra ei cu sabia.
֍
I uda a fost mai fericit când a dat înapoi arginții și a mers de
s-a spânzurat.

֍
S chimbându-ţi fără temei părerea asupra altora, ajungi să
nu mai ai nicio părere despre tine însuți.

244
 CUGETĂRI

֍
Î ntr-o lene mare nu poate încăpea o grabă cât de mică.
֍
P redica Fariseului: Crede tu ce nu cred eu, fiindcă sunt atâția
care trebuie să creadă.

֍
L umea nu e a cui o străbate cu piciorul, ci a cui o înțelege cu
gândul.

֍
C el mai grozav dușman e dușmanul mort care nu ți-a iertat
păcatul față de el. El s-a așezat în inima ta și-l poți ucide
numai străpungând-o.

֍
P ână la sufletul tău nu poate pătrunde nicio suliță din afară,
dacă nu află înăuntru un ajutor, păcatul tău.

֍
R ugăciunea se ridică numai pe scara de aur a faptelor bune.
֍
Î nvățat e omul care nu termină niciodată de învățat.
E un fel de sinceritate care-ți aduce inima pe tablă într-un sos
de vanitate care dezgustă.

245
 NICOLAE IORGA

֍
S unt oameni ale căror rămășițe seamănă cu cenușa jertfei
arse.

֍
A părăsi o luptă din cauza ticăloșiei mediului e tot una ca și
cum ți-ai tăia gâtul fiindcă e noroi afară.

֍
V aloarea dușmanului se vede și după prilejul pe care și-l ia
pentru răzbunare: sunt multe grade, de la banditul care te
pândește când îți curge sânge viu din rană, până la sfântul
care-ți aduce aminte de răul pe care i l-ai făcut, printr-o
binefacere.

֍
F irește că nu știi când te-ai contrazis: cine e mai sus nu se
poate vedea pe el însuși când era mai jos. Cine l-a văzut însă
suindu-se, păstrează mai mult noțiunea.

֍
N u zi: Doamne, dă-mi ce nu merit. Nici chiar: Doamne,
fă-mă ce nu pot fi. Şi nici: Doamne, iartă-mă că nu sunt ce
sunt. Ci numai: Doamne, iartă-mă că am zăbovit și dă aripi
râvnei mele. Către Bine, către Tine!

֍
C aută-ți dușmanii, că apoi te vor căuta ei pe tine, dacă tu,
fiind, îi negi.

246
 CUGETĂRI

֍
M oartea pentru un scriitor? Puțin lucru. Până atunci a fost
afară din el însuși. Acum e și afară de el, în sus. Şi poate e în
față cu poarta închisă lui Adam pentru păcate. Raiul are o alta,
deschisă urmașilor lui, pentru virtuți.

֍
C ea dintâi clipă de învățătură a unui copil e cea dintâi
strecurare în mintea lui a minciunii sau a zădărniciei care
trebuie crezută pentru că așa e bine pentru cariera lui.
Învățătorii se deprind a nu se rușina de acest moment de
abatere de la drumul drept.

֍
N u e deplasat a zice: cred fiindcă au crezut ai mei care au
fost. Sunt așa de puține mijloacele de a comunica astăzi cu
aceștia!

֍
B iruința nu e ca norocul: ea nu caută pe nimeni acasă.
֍
A iubi înseamnă tot așa de puțin cu a dori, precum a dori
înseamnă puțin a iubi. Anume iubiri interzic imperios dorința.

֍
A rta dă tot tuturor și rămâne totuși întreagă.

247
 NICOLAE IORGA

֍
F iecare metafizică prețuiește în proporție cu fizica de la care
a pornit.

֍
O mul mare poate coborî către ceilalți pe două căi: o mare
bunătate sau un josnic viciu. Mulţi preferă pe aceasta din
urmă.

֍
Î nțelepciunea care se sfiește să judece și să lupte vine îndată
după prostia cea mai proastă și cea mai nebună nebunie.

֍
P oate că prietenul nu e într-adevăr al tău decât după ce nu
mai e al lui, după ce a trecut de hotarul vieții.

֍
N u te supăra pe omul care a găsit hotarele personalității tale:
o dată-ți poate da mai puțin decât alții; altă dată însă, mai
mult.

֍
C ei mai puțini profesori sunt mesagerii științei.
֍
D istruge ce trebuie distrus, dar nu lovi cu cazmaua sub
picioarele tale. Dacă ești îndrăzneț, treci întâi pe teren
sănătos.

248
 CUGETĂRI

֍
P oate că nu poți fi un sfânt fără să ai o rană veșnic deschisă,
pe care nimeni n-o vede.

֍
U n lucru măcar înveți învățând: ce sus e adevărul.
֍
Î ntre cartea vie a sfântului și moaștele lui moarte cei mai
mulți cer viața și fericirea de la acestea.

֍
S untem nu numai făpturile, ci şi urmașii lui Dumnezeu,
conștiința activă care creează mai departe, individuali-
zându-se fără a se sfărâma.

֍
Î n polemică sunt unii care-ți cer să-i bați până-i doare. Şi
triumfă când îți cad mâinile de oboseală!

֍
V ai de omul d r e p t care n-a făcut niciodată dreptate!
֍
B anul e bun când vine din muncă și se poate preface în viață.
Încolo, o bucată de metal murdară, cu un chip șters pe ea.

249
 NICOLAE IORGA

֍
Î n lucrurile mari nu se poate îngădui egoismul individual ori
social: poți, călătorind cu alții, să ții mâncarea pentru tine,
dar nu-ți poți face focul, în odaia tuturor numai pentru tine.

֍
N u blestema farul fiindcă e prea departe de tine: el îți arată
unde e uscatul sigur.

֍
C ine se teme de înaintașii săi, fuge de comparație.
֍
N emurire? Ce-mi e nemurirea, care nu se adaugă prin muncă
și nu cuprinde răspundere!

֍
A devărul e ca apa rece de care dor numai dinții bolnavi.
֍
U nele suflete sunt ca niște focuri mari care ar putea atinge
norii cu vârful lor, fiindcă nu dau nici lumină, nici căldură.

֍
A devărata pace nu e nesimțirea din mormânt, ci gândul care
se întoarce mulțumit asupra lui însuși, știind că la drumul lui
a lăsat fapte.

250
 CUGETĂRI

֍
O mul cere locuri; locul cere omul.
Nu-l ai? Nu alege dincolo de hotarele chemării fiecăruia.

֍
O bătrânețe prețuiește amintirile ce cuprinde: o tinerețe –
puterea, bărbăția de a cunoaște viața; o maturitate – prețu-
iește ținta aleasă.

֍
C itind sute de cărți despre problemele mari, scrise de sute
de oameni, deosebiți în loc, în timp, în neam, în toate, afli ceva
comun care te înalță.

֍
Ş i această înțelegere măreață în cele de mai de sus, te pune
pe gânduri, om al îndoielii.

֍
U n scriitor e un spirit de iradiație socială.
Sunt alții, poate mai mari decât ei, care nu scriu. Aceia sunt
piatră scumpă în învelișul de egoism, pe care nu-l pot sau nu
se îndură să-l lepede.

֍
F iecare generație topește din nou icoana oamenilor într-ade-
văr mari și, la fiecare topire, zgura grămădită de calomnie –
cade.

251
 NICOLAE IORGA

֍
Se vând cărțile cu adevăr, ca să trăiască acela din care
pornește adevărul.

֍
A devărul însuși nu se vinde decât de acela care nu-l are.
֍
„ E vident” e un răspuns pe care-l dă acel care era mai puțin
convins înainte de demonstrare.

֍
„ A firm”, trebuie să însemne: cred, simt, iubesc, sunt gata de
jertfă.

֍
I nsolența are înainte de toate înțelesul ei etimologic: unul
care nu e deprins a fi ce-a ajuns.

֍
U topia înseamnă ceva care nu e nicăieri decât în setea
sufletelor noastre după ce ar trebui să fie.

֍
C e poate fi femeia fără casă, arată feminismul; dar el ascunde
ce va fi casa fără femeie.

252
 CUGETĂRI

֍
S imt limbi și stiluri care duc spiritul creator ca pe aripi de
vultur; dar ce ridicolă apare maimuța care stă cățărată de ele
ca să... zboare și ea!

֍
I dealul tău nu-l duci cu tine în mormânt, dar oricând o rază
din el se va opri pe piatra mormântului tău și va arde mai
puternic decât candela de aur a celui mai mare bogat din
lume.

֍
S unt complimente tot așa de puțin potrivite ca o floricică
prinsă între pietrele piramidei, ori o bezea spre icoana
făcătoare de minuni.

֍
L a ce e bună statornicia?
֍
V aloarea cea mai mare o lași la o parte când nu știi unde s-o
afli; dar cea mai mică valoare ajungi de-o cauți când o știi
unde se află.

֍
P ilat și-a spălat mâinile ca să scape de datoria lui, și s-a trezit
cu ele mai roșii de sânge decât dacă ar fi ucis cu mâna lui.

253
 NICOLAE IORGA

֍
C ând mori, nu te uita la întunericul dinainte, ci la lumina ce
lași în urmă, și te vei stinge cu zâmbetul pe buze.

֍
Ţ i se pare prost totdeauna omul pe care nu ți-ai dat osteneala
să-l înțelegi.

֍
N u ți se cere să spui: cred Doamne, ci să arăți prin faptă că
ești dintre acei care cred că viața nu e un noroi și o viermuire.

֍
V echea jertfă era poate mai sfântă decât rugăciunea nouă: e
mare lucru snopul muncii pe care-l arzi pentru ca Dumnezeu
să știe că ai muncit în ziua aceea.

֍
U topic, un ideal pentru că nu-l poți ajunge tu, ori generația
ta? Ce socoteală mizerabilă!

֍
Î n toate iernile de suferință, gândește-te că va fi, că nu poate
să nu fie o primăvară.

֍
M inciuna e o persoană plăcută care îmbracă în fiecare zi o
haină nouă.

254
 CUGETĂRI

֍
M ergând în singurătate, să nu uiți două lucruri: să iei un
tovarăș, pe tine însuți, și să cauți în frumusețea pământului pe
Tatăl nostru care este în ceruri.

֍
V aloarea unui om se socoteşte după numărul celor ce se simt
mai bine prin el.

֍
C e te privește mai puțin, e moartea ta.
֍
C earta vine de la o înțelegere pe care n-o vezi și, de cele mai
multe ori, de la una pe care n-ai vrut-o.

֍
C âtă vreme va fi mișcare în tine, vei trece prin lume ca izvorul
viu prin humă: neîntinat.

֍
Un om mare? Dacă ești om – și câtă slăbiciune, câtă
nemernicie târăște acest singur nume! – cum poți fi mare?

֍
C reșterea din afară singură amețește pe om; cea dinăuntru îl
înalță, făcându-l tot mai simplu și mai bun.

255
 NICOLAE IORGA

֍
A -ți fi bine cu tine însuți – cea mai mare înțelepciune!
֍
L ibertatea e ceva care se merită și se cucerește, și nu ceva
care se cere cu răgaz.

֍
T irania cea mai rea e aceea care luptă contra tiraniei.
֍
C ând vezi țâșnind înainte-ți un sul de apă furioasă, să nu te
întorci la anul spre a te adăpa acolo, căci nu vei mai găsi decât
țărâna zdrumicată și pietrișul răspândit în cale.

֍
În curând nu va mai rămâne decât un singur zâmbet: al
ispitei.

֍
Î ntre cel înșelat și cel care înșeală, e ciudat să se rușineze mai
mult cel dintâi.

֍
M inciuna care cruță suferința e gingaș lucru.

256
 CUGETĂRI

֍
A trata pe oricine după dispariția ta și nu după dreptul lui, e
un semn de inferioritate.

֍
Î ntâmplările vieții se rezolvă pentru cei mai mulți în plângeri
care trec, pentru câțiva în gânduri care rămân.

֍
C a să înțelegi pe zgârcit trebuie să te gândești la plăcerea cea
mare a celui ce așteaptă plăcerea și știe că o poate avea când
vrea el.

֍
U n om mare e acel care-și are vremea lui ca piedestal. E mare
cu cât o întrece. De ce s-ar fi plâns deci că ea nu-i ajungea?

֍
S cade omul mare, când te apropii de el? La întâiul pas. Fă și
al doilea. Vei vedea mărimea cea mai mare a omului mare –
ori vei înțelege că el trebuie căutat în altă parte.

֍
C urățenia unui suflet se poate socoti după cât timp poate sta
în fața lui însuși.

֍
N u ieși în calea nimănui ca să-i arăți cu sila drumul cel bun:
ajunge să mergi pe el.

257
 NICOLAE IORGA

֍
U itarea îneacă păcatele: dar ele putrezesc în fundul sufletului
tău.

֍
U n zeu adevărat care slujește însuși în templul său, acela e
omul care unește talentul cu moralitatea; ce se mai întreabă
el dacă sunt credincioși?

֍
S atana
a pretins totdeauna să rămână în devălmășie cu
Dumnezeu.

֍
S crisul e de multe ori seva care curge sărăcind trunchiul de
unde pornește.

֍
P udoarea cugetării și a simțirii să nu le calce niciodată
scriitorul. Altfel rămâne un simplu comediant.

֍
C ea mai frumoasă nevoie a unui suflet omenesc e de ceva
mai mare decât el.

֍
D or mai tare rănile închise pentru lume.

258
 CUGETĂRI

֍
O menirea lucrează, și unii se ceartă pe care-i mai mare.
Asta-i ca și cum lucrătorii s-ar ridica de la lucru pentru a-și
măsura puterile la mașină.

֍
S ufletul coboară sub greutatea lucrurilor pe care trebuie să le
ascundă.

֍
O ceată de bandiți fără o organizație perfectă nu se poate,
dar, când arde undeva, se strâng de la sine câți vor, câți
cutează să stingă și să termine.

֍
U nii au din adâncime numai golul și întunericul.
֍
Un adevărat auditoriu e acela care nu se mulțumește să
asculte, ci inspiră.

֍
E o singură sărăcie rea, aceea care te scade.
֍
Î nțelepciunea zice: Nu ți-a izbutit un lucru, fă altul. Atâta
mângâiere ai.

259
 NICOLAE IORGA

֍
T ot atâta deosebire e între spirit și sistem ca între licărirea de
fulger și ziua mare. Una te lasă-n întuneric, cealaltă-ți
deschide ființa întreagă.

֍
B ogăția e: sau o groapă pecetluită, sau o mână binefăcătoare.
֍
U n partid politic ce se sprijină pe suprimarea conștiințelor e
mai mult decât o imoralitate, e o impietate.

֍
C alomnia, chiar dacă ar ascunde în pungă de lut diamantul,
nu-i scade cu nimic valoarea.

֍
N ecunoașterea posterității – un giulgiu de aur pe trupul celui
asasinat.

֍
M ediul nu-l afli, îl cauți!
֍
V ai de regele pe care nu-l poți găsi decât cerându-i audiență!
֍
P oate cele mai mari puteri: frica și prostia.

260
 CUGETĂRI

֍
Cu sfiala e ca și cu învelitoarea geamantanelor: întâi
protejează virtutea, apoi ajunge de ascunde viciul.

֍
C ând poți să ai mulți prieteni? Când nu ești nimic și când nu
mai ești nimic.

֍
D e la fapta altuia poate pleca inspirația înveninată a invidiei
și inspirația înălțătoare a lui anch’io.

֍
M ulte suflete îți dau ce ai fost în stare să le ceri.
֍
P edeapsa celui ce iartă multe cade o singură dată, cu greu-
tatea tuturor iertărilor.

֍
O singură îndrăzneală e bună: cea care sfâșie de la un capăt
la altul.

֍
O rdinea nouă se cheamă pentru ordinea veche totdeauna
anarhie.

261
 NICOLAE IORGA

֍
N iciodată vântul de deasupra, oricât de tare, nu poate
schimba păturile pământului, ce-și au lungile lor socoteli
răbdătoare în adânc.

֍
J os, „sub pământ”, unde cel vechi pusese Iadul Dracului, cei
noi au descoperit alt cer.

֍
N egația filozofică se poate întâmpina cu altă negație
filozofică; numai negația istorică dărâmă, rozând temeliile,
să-și dea seama că le distruge.

֍
A fost odată un împărat. Şi de atunci, cine are o piesă din
garderoba lui, i se zice urmaș.

֍
E ste o singură monarhie adevărată: a geniului. Uneori el bate
cuie în talpă, dar câți îl știu, recunosc că el este monarhul. El
însuși nu pretinde niciodată.

֍
C ăuta dracul pe lume un om rău. Unul singur se înfățișă: era
un biet necăjit de viață. Atunci, ca să nu se întoarcă cu mâna
goală, Dracul prinse pe cel mai cuviincios dintre cei buni, și
speriindu-se de el, îl lăsă pe pământ.

262
 CUGETĂRI

֍
C ine merge la calvar, să nu respingă pe Iuda care sărută.
Morala fabulei cere ca și el să fie acolo.

֍
S trămoși au acei care nu pot trăi fără aceștia.
Păcat că nu se pot ceda nevoiașilor, de acei care sunt în stare
a trăi prin ei.

֍
H agiul cel mai bogat din fundul Asiei cu pietrele scumpe nu
poate merge în Locurile Sfinte decât în haina dervișului
cerșetor. Altfel l-ar prăda și ucide hoții pustiului.
Îmbracă-te în sărăcie. Tu, care mergi, hagiu evlavios, spre
Locurile Sfinte ale Idealului.
Auzi hoții din largul pustiu al vieții, care se ațin la pândă?

֍
D acă vezi lipsă în haina ta, o dregi; dacă sufletul tău însuși
are lipsuri și ți le arată oamenii compătimitori, de ce să te
mânii pe ei și să le arunci pietre, când te poți opri la marginea
drumului și prin muncă, poți drege?

֍
O dată a fost Raiul deschis pentru cei fără păcate. A doua zi
au vrut să se așeze în Scaunul lui Dumnezeu. De atunci, Sf.
Petru are poruncă de a nu primi decât pe acei care-și pun
păcatele la poartă. Sfântu-i cunoaște, fiindcă și el a fost ca
aceștia.

263
 NICOLAE IORGA

֍
M ulți cer fântâni adânci cu apă curată să o aducă și la buzele
fiecăruia, cum mlaștina-și ridică apele verzi.

֍
D ușmanului numai un lucru i-l poți da cu plăcerea lui: carnea
ta s-o rupă.

֍
S unt trei morale: morala vieții, o, cât de grea! Morala pre-
dicii, o cât de ușoară!, și morala științei, care cercetează pe
cea dintâi, ignoră pe cea de-a doua și duce la indiferența
pentru orice morală.

֍
P ână acum oamenii n-au găsit alt drum spre adevăr decât
greșeala.

֍
S e poate înțelege munca unui om care vrea să nu mai fie
dobitoc.
Dar se înțelege mai puțin munca fără preget a celor care par
a dori să arate tot mai mult ce mai dobitoace sunt.

֍
D oi orbi care se țin de mână, ajung mai repede acasă decât un
orb și cel care vede prea bine – pentru el.

264
 CUGETĂRI

֍
S aul a căzut pe drumul Damascului, s-a ridicat și a fost Paul.
֍
S ă fi mulțumit pietrei de care ți s-a împiedicat piciorul ca să
poată vedea lumina. Şi tu mulțumește nenorocirii care-ți
apleacă fruntea întunecată de trufie la pământul aspru ca s-o
ridici scăldată în lumină!

֍
L umea e o ghicitoare, al cărei cuvânt îl află numai aceia care
nu-l caută, fiindcă n-au vreme pentru ghicitori.

֍
C el care merge cu ochii în pământ se vede pe sine mai bine
decât acel care se aranjează în oglindă.

֍
M ulți își închipuie că, tăcând, distrug; pe când se distrug ei
înșiși – fiindcă, odată măcar, n-au răspuns Sfinxului.

֍
C redulitatea e dobânda care se plătește obrăzniciei.
֍
U n prost nu e un om care nu înțelege, ci unul care pretinde
c-a înțeles mai bine decât cel chemat să înțeleagă.

265
 NICOLAE IORGA

֍
S unt unii care cred că plătesc mai puțin plătind în gologani
mărunți. ... Şi-și mai sparg și buzunarele.

֍
N u te plânge niciodată că dușmanul tău greșește.
֍
L upii se strâng în baltă pentru ea, dacă nu vor găsi altă pradă,
să se poată mânca între ei. Membrii unui partid de interese,
de asemenea.

֍
V icioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care
și l-au ales șef, decât oamenii de merit pe cea mai bine
înzestrată căpetenie a lor. De aici, tăria asociațiilor de vicioși.

֍
A opri revoluția care se întrunește și discută, e tot așa de
folositor ca și a opri pe bețivi de la cârciumă. Într-un caz vei
avea pe alcoolicul solitar, la altul pe solitarul fanatic al
bombei.

֍
V ei suprima numai generozitatea răului.
֍
C ele mai sublime idealuri le recunoști după aceea că n-au,
nu pot avea paraziți.

266
 CUGETĂRI

֍
C ând cere ajutor cel ce a căzut în apă, aleargă.
Dar nu-l confunda cu cel care petrece, de plăcere, în baltă.

֍
Î șidă sângele deopotrivă și poporul care-l varsă pentru
libertate, ca și acela care și-l lasă supt de jignirile pe care nu
e destul de harnic pentru a le curăța.
Cele dintâi scapă adesea, celelalte niciodată.

֍
T otdeauna proorocul a început el a vorbi, înainte de a se
îngrămădi cineva să-l asculte. Şi, totuși, mulți asigură că, dacă
ar avea un public, ar deveni și el prooroc.

֍
F erește-te de invidiosul cavaler și loial.
E cea mai spurcată specie: un vierme cu aripi, care nu e măcar
un balaur, fiindcă aripile-i sunt de hârtie!

֍
C e trebuie să rămână, în chip firesc, după sfârșitul lumii?
Un reporter.

֍
Î n fiecare ateu este, cu siguranță, un candidat la dumnezeire.
֍
N iciodată o afirmație nu se poate hrăni numai din negații.

267
 NICOLAE IORGA

Afirmațiile unei inteligențe și ale unui caracter, încă mai

puțin.

֍
F ii oglindă de adevăr, ... ca să nu se recunoască nimeni în
icoana ce le-o trimiți.

֍
F oarte adevărat că tăcerea e de aur, dar, ca să meargă în
lume, trebuie o efigie pe el, și pentru aceea trebuie să vorbești.

֍
V iața pe care n-ai trăit-o e mai bună decât aceea pe care o ai;
dar cea mai bună e viața pe care n-a făcut-o Dumnezeu singur,
ci în tovărășie cu munca ta.

֍
Î n cel mai adânc fund al pământului a ascuns Firea, piatra
care prinde mai multă lumină. Şi în cel mai adânc fund al
inimii simțirea, care dă mai multe raze. Nu te deznădăjdui:
suflecă-ți mâneca, și caută!

֍
Î mi spui că-i viața rea, și te cred. Mă îndrepți la viața viitoare:
vii de-acolo?

֍
Î mi lauzi moartea: te cobori înaintea mea?
Deci, sus steagul vieții! Şi pe mormânt încă să mi-l împlântați
pe acela, și nu sălciile care plâng.

268
 CUGETĂRI

֍
C ând ai un călăuz bun și altul vine să-ți spună că e mai bun
decât el, întreabă-l în ce râpă vrea să te arunce...

֍
E tot așa de rar cerșetorul care cerșește pentru plăcerea de a
cerși, ca și milostivul care dă pentru plăcerea de a face
milostenie.

֍
C ârje, cruci și mitre vechi se păstrează de episcopi pentru a
se aduce prin ele până în zilele noastre ceva din sfințenia altor
vremuri.

֍
C ălugării s-au temut în chiliile lor totdeauna de dracul. Se
pare că el umblă de două mii de ani din mănăstire în
mănăstire și găsește totdeauna locul ocupat.

֍
E ste o frică în care trebuie să respecți prevederea și un curaj
în care trebuie să disprețuiești nebunia.

֍
L a început clopotele erau socotite că se aud în cer, și acum ele
sună degeaba și pe pământ.

269
 NICOLAE IORGA

֍
C ei mai mulți evlavioși au un Dumnezeu de buzunar, pe
care-l curăță la zilele fixe care se cheamă sărbători.

֍
D umnezeu văzu apropiindu-se de el un om mic, slab și
pleșuv, purtând ochelari. Nu fugea de iad și nu căta Raiul, ci
mergea drept la Scaunul dumnezeiesc ca la catedra lui
obișnuită.
– Ce cutezi a dori?
– Vreau să te definesc, Doamne.
Un semn, și el se rostogoli în iad.
Acolo găsi o facultate de teologie perfect organizată.
Cele de pe pământ s-au luat după aceea, și teologii după
cutezătorul celei dintâi definiții a lui Dumnezeu.

֍
O revoluție? De cele mai multe ori un bolnav care se întoarce
de pe o parte pe alta ca să se însănătoșească.

֍
Z ici: Măria, Ta, ca să-l vezi mare. Ai pus sticla microscopului.
La Dumnezeu nu-i nevoie; de aceea-i zici: tu.
Din mila lui Dumnezeu, poți fi frumos, deștept și bun. Dar
altele, nu.

֍
R epublica? Suveranitatea la îndemâna oricui.
Dar nu lipsa de suveranitate.

270
 CUGETĂRI

֍
S unt oameni care ascund o coroană și alții care o proclamă.
Aceștia din urmă se zic suverani.

֍
D e fiecare slut cu lipsuri, este un slut cu prisos.
Numai frumusețea e singură.

֍
C ei ce răstoarnă un tron cred totdeauna că pot sta pe capătul
celălalt.

֍
E ste o singură liră, a lui Apollon, deși fiecare poet o trece în
inventariul său, împreună cu rufăria, dacă se întâmplă s-o
aibă.

֍
C ea mai mare licență poetică e a te crede un poet chiar când
ești.

֍
C âte stridii nu pier pentru că se caută aceea care cuprinde
mărgăritarul!

֍
S unt oameni care se împrietenesc pentru a părea de mar-
mură.

271
 NICOLAE IORGA

֍
P une aramă în aurul tău dacă vrei să umbli între oameni.
Altfel te vei pierde pe mâinile lor.

֍
P reotul nu trebuie să fie pentru morți al doilea gropar.
֍
N u privi Biserica drept o agenție pentru camere mobilate în
Rai.

֍
P oporul nostru a crezut că dracul, fiind bărbat, nu poate fi
destul de rău. Şi atunci a creat pe: pe mama dracului!

֍
N egoțul adevărat e marfa plus o inteligență și, de atâtea ori,
vai! minus o moralitate.
Sunt de la Dumnezeu. Şi el negociază de mii de ani.
Dar și când vor ajunge în mâna Celui de Sus!
Prostia veche capătă totdeauna un prestigiu, o ținută și pro-
duce un venit.

֍
C ând fiecare om va fi chemat a-și da sângele numai pentru
ce crede, lumea va avea numai viteji.

272
 CUGETĂRI

֍
M ulți, ca și câinii când îi hrănești din mână, își rănesc și
stăpânii din avântul lăcomiei.

֍
C ea mai mare pedeapsă a unei intenții nobile e să vrei a crea
convingeri și să provoci numai fățărnicii și mode.

֍
B ărbații de Stat sunt chimiști, care au în vedere recunoaș-
terea și descoperirea; politicienii, spițeri, care urmăresc
numai câștigul.

֍
S unt oameni care n-au nevoie să atingă talgerele de dreptate
ale cumpenei pentru a le falsifica: e destul să se apropie de
ele.

֍
C âmpul se hrănește din ploi, țarinile neamului din lacrimi și
sânge. Nu te mira că nu răsare nimic unde s-au jucat numai
raze de soare.

֍
N -ai niciodată dreptul de a dori moartea pentru tine.
֍
D ă-i tronul și va fi rege! Nu e greu. Fii rege pe gunoiul lui Iov,
și-ți voi zice: Măria Ta!

273
 NICOLAE IORGA

֍
Ş i ce e după al nouălea cer?
Pământul, și bucuria că ai lucrat bine pe el.

֍
E galitatea o dorești?
Învață-te să te înalți, nu să cobori.

֍
D umnezeu a făcut planurile lumii, dar dracul a executat-o,
și a lucrat ca orice antreprenor.

֍
I nspirație, înseamnă: neexplicabil.
֍
O anume preoție face ca și când ar fi luat tiparul încuietorilor
Raiului și ți-l poate da ca să intri.

֍
N u fi secerător de ianuarie: chiar dacă ai putea topi toată
zăpada ce este – va veni alta.

֍
D upă zăpada albă și cerul albastru este și la oameni zăpada
murdară a lui februarie și răscoala de vânt a lui martie.
Copilărie pătată, adolescență de zbucium.

274
 CUGETĂRI

֍
L a începutul tuturor celor bune este zâmbetul. Florile răsar
de la sine oriunde ar atinge pământul. Dulce aprilie, nins de
florile albe, ale sufletelor!

֍
M ai are înțeles și taină. E primăvara nopților, în natură ca și
în viață.

֍
I unie luptă dincolo de marginile poeziei, ale cărei petale au
îngrășat țărâna pământului pe care au căzut.

֍
B ogat și greu e iulie al vieții. Sufletul se înăbușă rodind
pentru alții.

֍
A ugust triumfă prin siguranța roadei. Tu însuți începi a nu
mai fi.

֍
Ţ i-e frig cu septembrie, când ramurile ți se culeg și lumea
cântă de binele ei, și nu de jalea ta.

֍
A i avut măcar frunzele tale. Şi iată-le cad și acelea. Sufletul
singur stă drept și sever, el în fața lui, spre cer aspru de
judecată. Octombrie!

275
 NICOLAE IORGA

֍
N oiembrie de deznădejde în trâmbița osândelor, cu
trunchiuri goale din pământul gol. Mai e un cer și pentru tine
care ai dat toate jos și nu primești de sus nimic?

֍
D ecembrie? Mâini reci, albe se coboară bune asupra ta și-ți
acopăr cu flori de mormânt trupul despuiat.

֍
S ufletul tău ? Întreabă pe cei care l-au luat cântând, l-au
strâns harnic și acum se bucură de el.
Bucurie în belșugul lor!

֍
D e la o vreme se îngreunează inima de mormintele ce le
cuprinde.

֍
P rin moarte dispare numai Tu al tău.
֍
T răind spicul, moartea răspândeşte adesea sămânța
viitorului.

֍
C ând sapi și ți se oprește sapa, ai găsit o piatră; în discuție,
un interes sau o prejudecată. Nu te osteni mai departe; de nu
se clintesc, sapă alături.

276
 CUGETĂRI

֍
„ F razeologie” așa numește prostul care nu știe să scrie pe
acela care obișnuiește a scrie totdeauna.

֍
S trălucesc în conversație mai ales inteligențele care nu se
ridică decât până la ei.

֍
B ătrânețea trebuie să fie o situație morală.
֍
T e clevetesc mai rău când au rămas singuri acei care nu pot
merge fără tine.

֍
D rumuri strâmbe nu sunt în luptele omenești; fiecare putere
nouă le-a mărit potrivit cu nevoile ei.

֍
C ombătând greșelile cuiva ai nevoie de un aliat care-ți
lipsește de cele mai multe ori: inteligența lui.

֍
A rgumentele care se întorc într-o discuție sunt argumentele
care nu se numără, orice mască de stil le-ai pune.

277
 NICOLAE IORGA

֍
D acă s-a terminat călătoria și ești la aceeași țintă cu aceia
care au mers pe alte drumuri, ai altceva de făcut decât să te
cerți asupra acestora.

֍
În discuție te superi pe adversarul care, venind cu
argumentele lui, a fost silit, din neștiința ta, să plece înapoi
cu ele.

֍
C ea mai bună filozofie e cea care muncește zăcută un colț de
ogor.

֍
O anume filozofie e înțelegerea care a ieșit în stradă pentru
a pune scară la cer.

֍
D e nimic nu se ferește o anume speță mai mult decât să
bucure pe omul de ispravă semănându-i, și cred că au isprăvit
mare lucru cu aceasta!

֍
U nde a fost o biserică rămâne un cimitir – și în sentimentele
omenești.

278
 CUGETĂRI

֍
T răiesc cei ce nu s-au gândit niciodată la viață și la moarte și
cei ce s-au deprins a nu se mai gândi.

֍
D acă ar fi o pedagogie la plante, salcia și-ar găti vlăstarul ca
să fie stejar.

֍
D in ce ai fost, rămâne ce n-ai păstrat.
֍
Ş i crezi că Dumnezeu e așa de puțin lucru ca să trebuiască
să-L chemi la durerea ta, chiar dacă ai fi cel din urmă dintre
oameni. Bagă de seamă când te rogi: El te îndeamnă să-i
șoptești.

֍
Î n vremurile sănătoase nu vorbesc mai mulți filozofi odată:
unul ajunge, pe ceilalți îi țintuiește societatea.

֍
P e Ghetsemani ca și aiurea, crucea durerilor e drumul la cer
– singurul.

֍
S oldatul care păzea la crucea lui Hristos trebuie să se fi gândit
că-și pierde degeaba vremea sub lemnul pe care prostia a suit
pe un străin de lume.

279
 NICOLAE IORGA

֍
L ibera-cugetare e sluga religiei, care s-a îmbătat duminica și
nu vrea să mai știe de stăpân.

֍
N outatea se întoarce ca și cometele.
֍
C el mai bun monarh e un ideal național, cel mai bun
președinte de republică, o cultură morală.

֍
C rezi în Hristos-Dumnezeu, nu pentru că a înviat cum nu
vor învia, ci pentru că a murit cum vor muri.

֍
O iscălitură nu trebuie să însemne decât o răspundere.
֍
C ând ar fi să-ți fie urât, adu-ți aminte de ce trece viața ta, și
gustă măcar acest gând.

֍
N-a existat un geniu pe care să-l recunoști oricând după
gândul, scrisul și fapta sa; astfel n-a existat unul care să fi
întrecut ce aveam dreptul să așteptăm de la un om fără a fi
un geniu.

280
 CUGETĂRI

֍
N umai pe cârje de amintiri merge sufletul bătrânului.
֍
N u striga fericirea pe nume – că fuge!
֍
D e fapt, poate nu e altă fericire decât aceea care stă în opera
ce ai făcut-o pentru alții și nu pentru tine.

֍
P erfecțiunea? Un drum totdeauna deschis. E semănat cu
cadavre. Şi în ultimul ceas răniții se ridică totuși râvnind
înainte!

֍
N imic nu te face mai neîmpăcat față de un om decât răul de
care te-ai făcut vinovat față de el.

֍
S unt talente multe din voia dracului; pe unii, din mila lui,
Dumnezeu îi face și buni.

֍
Î ntreabă pe prost ce e mai bine, și o să-ți răspundă: ce face el.
Nu e aceea, ci: să fii prost ca el!

281
 NICOLAE IORGA

֍
T u însuți ești ceea ce păstrezi în suflet din oamenii pe care i-ai
cunoscut.

֍
C el mai bun tovarăș de drum nu e cel care-l știe, ci acela
care-l descoperă împreună cu tine.

֍
V rei artă pentru artă? Ce-ți mai trebuie oamenii, care nu au
viață pentru viață?

֍
T alentul tău? Cu ce l-ai plătit? Şi cu ce ai despăgubit pe aceia
care nu l-au căpătat și ei de-a gata?

֍
I nteresul nu va lipi niciodată ce a sfâșiat invidia, de o rană
care nu se lecuiește.

֍
E ste o critică, a cărei muncă pornește dinaintea zorilor, până
n-a ieșit încă nimeni la muncă. Şi este alta care culege spicele
rămase. Şi o a treia care a cumpărat câmpul și dă lefile.

֍
P oet înseamnă acel care creează ce n-a mai fost creat. Restul
– scripcari!

282
 CUGETĂRI

֍
U nele opere de artă și teorie pretențioasă seamănă cu o carte
de vizită pe care ai citi X, băiat deștept.

֍
T ragediile accidentale, care nu vin din firea noastră însăși,
ne lasă neschimbați.

֍
Î ntre virtute și faptă virtuoasă cugetarea trebuie să intervină:
viciul produce instinctiv, fulgerător fapta rea: el se fecundează
pe sine.

֍
S unt...e o serie de: am fost, nu totdeauna o făgăduială de: voi
fi.

֍
S ufletește ai murit într-adevăr din clipa în care nu mai ești
viu pentru tine însuți.

֍
R ecunoștinţa e înainte de toate o datorie către tine.
֍
M ulți cred că nu-și pot face pe lume bordeiul fără a da cu
cazmaua într-o casă mare.

283
 NICOLAE IORGA

֍
C risalida se sfarmă când zboară fluturele. De ce te-ai plânge
că de la tine, nimicindu-te, a plecat liberă-n lume ideea pe
care ai hrănit-o din însăși ființa ta?

֍
U rzica n-a biruit trandafirul: l-a înăbușit. L-ar birui numai
când ar da floarea și mireasma lui, după ce a izbutit să-l
înăbușe.

֍
I nsulta e neputința exasperată.
֍
N ație nobilă și nație de nobili sunt două lucruri foarte
deosebite.

֍
P oate că în nimic nu iei măsura omului mai sigur decât în
felul cum înțelege a se odihni.

֍
E ste o moderație a obosiților goniți din luptă și a mișeilor
care nu cutează a intra în ea. Cunoști ceva mai dezgustător
decât imoralitatea și decât pretenția ei?

֍
A plauzi sau ceea ce ești sau ce ai vrea să fii, dar nu cutezi a
merge decât până la anonimatul aplauzelor.

284
 CUGETĂRI

֍
Î mprejurările societății condiționează și îndeamnă a realiza
din ele ideile capabile de dezvoltare, în chip ce nu se poate
prevedea (Lamprecht).

֍
N u zi niciodată: știu și pot, fără să te întrebi: pentru ce știu
și pentru ce pot?

֍
C el ce aude glasurile ce nu se aud și tâlcuiește lucrurile ce nu
se înțeleg – acela e poetul.

֍
M ăsori lumea cu măsura ta, care se pierde odată cu tine.
Poate de aceea ești nevrednic a trăi.

֍
D oi oameni mari nu pot să încapă niciodată într-o ambiție
mică, dar totdeauna într-o idee mare.

֍
P entru unii pocăința e ca unsoarea de crescut părul după ce
a căzut; la ei rugăciunea și milostenia sunt o simplă pomadă
pentru a deveni persoane virtuoase, bucurându-se de stimă
publică. Atunci e mai bună peruca simplă a minciunii!

285
 NICOLAE IORGA

֍
E ternitatea lui Dumnezeu nu e mai lungă decât scurta
noastră viață, ci nesfârșit mai largă.

֍
F iecare întrupează din timpul său ce este chemat să
întrupeze. Şi deci de ce te-ai plânge că viața ta e tristă, când
prin tine s-a întâmplat să vorbească durerea vremii tale?

֍
D e ce să ceri socoteală de scopul vieții? Asta privește pe cine
ți-a dat-o. Ţie-ți ajunge drumul vieții, care ți-a fost deschis.

֍
Î n inima fiecăruia sunt morminte; unele au flori pe ele, altele
buruieni otrăvite; unele tac, altele blesteamă, câteva vorbesc
tare în tăcere și dau sfaturile cele mai pline de iubire.

֍
P olitica, zic unii, un drum cotit, cât mai cotit. Admit, dar care
totuși trebuie să ducă undeva.

֍
Î n lucrurile sufletului cea mai rea moarte e cea care trăiește.
֍
U nii conduc ținând de coadă steagul cel mare.
Sunt șefii cei mai populari.

286
 CUGETĂRI

֍
A căuta moartea pentru glorie, fie și pentru cea mai curată
glorie, e desigur o jertfă foarte mare, dar, în fond, un lucru
foarte mizerabil.

֍
Nu e nimic mai periculos, pentru toți și în rândul întâi,
pentru cel ce o are, decât o popularitate fără autoritate.

֍
D eseori vorba talent ce ți se aruncă e cea mai tare dintre
insulte.

֍
Î n fiecare om este un învins, care de cele mai multe ori pune
condiții învingătorului.

֍
P atria e pentru cei mai mulți patria lor, pentru câțiva, patria
părinților lor, pentru foarte puțini, la care singur patriotismul
e activ, patria fiilor lor.

֍
U niisunt fiii părinților lor până la naștere, alții până la
maturitate, câțiva, prin fericirea sau nenorocirea lor,
deopotrivă de nemeritate, până la moarte.

֍
V iciile sunt călăi care te omoară încet ca o sabie neascuțită.

287
 NICOLAE IORGA

֍
C ea mai bună dovadă că răul nu trebuie să fie, e că nici într-o
concepție a vieții viitoare nu îndrăznește a și-l rezerva, fie și
în forma celui mai dulce dintre vicii, cel mai rău dintre
oameni.

֍
Î n lumină de fulger se văd vremurile de revoluție prin scrisele
unor oameni care au și ei în suflete ceva din furtuna vremii
lor.

֍
M ori totdeauna singur – uneori și fără tine.
֍
O spaimă zadarnică din urmă, o speranță zadarnică înainte
– și viața aleargă!

֍
N imic mai trist decât știința pe care nimeni nu mai e dator
s-o știe.

֍
Ş coala? Poate să fi fost odată. Ea a fost înlocuită printr-o
uriașă administrație școlară.

֍
D ragostea ca poftă se termină totdeauna prin saț fără
dragoste. Dobitoacele o au într-o formă superioară, fără saț.

288
 CUGETĂRI

֍
O ricând într-o ființă locuiesc împreună omul și dobitocul,
pot trăi în el două iubiri care n-au a face una cu alta. Dar, când
e numai dobitocul, pot trăi și mai multe.

֍
S unt aplauze care sună pe obrazul celui care le primește.
֍
E un succes din care nu te dezmeticești decât numai după
crimă.

֍
A cel care cu știință răpune pe omul ce așteaptă și are drept
să aștepte conducerea de la el, poate păți ca și călăuzul care ar
vrea să ucidă pe omul ce s-a încredințat călăuzirii lui. O
legătură ce nu se poate rupe îl trântește și pe el în prăpastie.

֍
N icio popularitate nu e mai puternică, servită cu mai mult
devotament și salutată cu mai multă frenezie decât aceea în
care mulțimea recunoaște ce e mai rău în ea.

֍
T u însuți? Un vechi și bun prieten căruia totuși trebuie să-i
refuzi orice concesie.

289
 NICOLAE IORGA

֍
O portuniștii la timpurile grele ale unui popor vin să aștearnă
pe rând asupra lui giulgiuri ca pentru morți, până ce vine
îndrăznețul care-l scutură și trezește.

֍
N u e nici un mormânt destul de bine închis ca să nu pătrundă
în el blestemul, și nici unul destul de adânc până la care să nu
coboare recunoștința.

֍
M ormintele răspund numai acelora care au dreptul să le
întrebe.

֍
S unt critici care n-au altă pretenție decât să curețe mormin-
tele uitate și să aprindă stinsa candelă de amintire, iar alții, cei
mai mulți, dezgroapă: cu indiferența pregătită pe care o au
rudele după șapte ani, sau cu cruzimea flămândă pe care o au
hienele totdeauna.

֍
E o socoteală care se respinge în cer pe fiecare zi în mii de
exemplare: conturile pe care filantropii le prezintă lui
Dumnezeu.

290
 CUGETĂRI

֍
Î ntr-o revoluție, cei mai mulți vor victimele sau răsplătirile;
câte unul își mai aduce aminte de scopul revoluției, oricâte
victime ar cere și oricâte răsplătiri ar vrea să dea.

֍
S unt prieteni de strâmtoare și prieteni de larg. Numărul
unora și altora îl hotărăște neapărat cuprinsul locului.

֍
C e s-a făcut cu cei care au răstignit pe Hristos: Soldații s-au
făcut călugări, evreii vând cruci și mătănii, Ana și Caiafa sunt
arhierei, iar Pilat din Pont a ajuns ministru de Culte. De frica
lor nu se coboară Iisus a doua oară pe pământ! Numai cei doi
tâlhari nu s-au pricopsit cu nimic, și Mântuitorul i-a luat deci
în Împărăția Cerurilor fiindcă nu și-au putut face un rost pe
pământ.

֍
F ilozofia cea mai obișnuită acoperă noțiunile cu măști care se
schimbă de la un bal la altul, așa încât nu e de mirare că nu le
poți recunoaște.

֍
D e fapt nu există un amestec de rase, ci respingerea unei rase
de cealaltă, care, trecând pentru cea biruită, urmează mai
departe singură.

291
 NICOLAE IORGA

֍
M ulțumirea de sine însuși? Cea mai banală piatră de
mormânt a talentelor.

֍
I edera suită peste culmea bradului cere supunere.
֍
F aptele bune ale fiilor tăi. Măcar atâta ar trebui să te îndemne
a le face! Fiecare om are dreptul de a-și ispăși păcatele, și
dezaprobarea publică nu poate aminti păcatele ispășite. Poate
chiar că acel care a ispășit e un mai sigur membru al societății
decât cel mai nevinovat dintre nevinovați.

֍
D umnezeu a cerut omului o singură și largă iubire: a
celorlalţi oameni. Credinciosul a crezut că o răscumpără prin
iubirea către Dumnezeu, întovărășită de daruri.
Asta nu i s-a cerut de sus.

֍
F ormulele de rugăciuni ucid religiile.
֍
V inovatul cel mare e mediul, și tot el adună: ca toamna care
s-ar plânge că vântul despoaie arborii.

292
 CUGETĂRI

֍
S ă fii incapabil de iubire se poate, după ce te-ai încredințat ce
rea e lumea, dar ești un netrebnic dacă nu rămâi măcar
capabil de ură de toți acei care au ucis iubirea în sufletul tău.

֍
C ând trăim pentru alții doar îngerii sunt mai presus de noi.
֍
N u e bărbat politic care să nu aibă în el însuși mijloacele de
a se înălța sau a cădea.

֍
N umele oamenilor în luptele politice trebuie să ajute a
recunoaște ideile, nu să contribuie a le face zadarnice.

֍
U n steag cu stegarul gata să moară pentru el va fi moralicește
totdeauna un partid, iar mii de fugari care au părăsit steagul
lor nu vor fi unul niciodată.

֍
C el care n-ar vrea să hrănească din munca lui un copil mic,
hrănește fără părere de rău un viciu mare.

֍
C ând ai pornit pe un drum de muncă într-o anume societate,
nu aștepta altă tovărășie decât a ștrengarilor ce te vor primi cu

293
 NICOLAE IORGA

pietre, ori a hoților ce și-au pregătit arma asupra ta, când te

întorci cu ostenitele minți pline.

֍
F ilozofia vine după știință, și numai dacă știința însăși, prin
oamenii ei, nu face o filozofie dincolo de care sunt numai
frazele speculației sterpe ale metafizicului ori vorbele goale
ale celui care, înșelându-se pe sine, înșeală uneori și pe alții.

֍
L ibertatea? De cele mai multe ori tirania de jos!
֍
E logiile – ceea ce acopere mai iute mortul.
֍
N imeni nu dorește mai mult libertatea decât cine nu se poate
ține pe picioare.

֍
E xistă republicanismul ambiției, socialismul invidiei și
anarhia nedisciplinei.
Sunt cele trei boli politice ale timpului.

֍
M ulți se fac conservatori ca să capete ceva de conservat,-sau
de pierdut.

294
 CUGETĂRI

֍
P oți să mergi în politică și cu oamenii pe care ai motive să-i
urăști, niciodată cu aceia pe care ai datoria să-i disprețuiești.

֍
U n partid n-are dreptul să existe decât atunci când e încă o
energie în viața țării, și nu încă o dezbinare.

֍
O amenii liberi fac din absolutism o simplă conducere și robii
din constituționalism o deplină confiscare.

֍
M onarhia vine dintr-o creare de Stat și se termină adesea în
risipa Statului întemeiat de aceasta.

֍
C uvintele de cele mai multe ori constată, nu creează o
înțelegere.

֍
A supra unuia și aceluiași om să ai una și aceeași judecată.
Numai când se schimbă el, se poate ea schimba. Dar moartea
nu e schimbare, nici măcar un nou punct de vedere.

֍
P acea are atâta preț cât războiul din care a ieșit.

295
 NICOLAE IORGA

֍
C a și natura sufletul cere o iarnă de aspre suferinţe pentru a
putea da o nouă primăvară.

֍
C ântecul e o mărturisire de simțiri tainice pe care cu timpul
și alții au fost îngăduiți s-o asculte.

֍
P rietenii îți laudă viața, dușmanii moartea. De aceea sunt
atâtea elogii.

֍
Z i: a fost bun cu mine. Şi numai dacă te simți drept, zi: a fost
om bun.

֍
L umea e destul de largă ca să poți găsi un adăpost de orice
ambiție, dar nu destul de bună pentru ca să afli o mângâiere
de orice suferință.

֍
S ingurul dușman de care nu poți scăpa e cugetul tău, te știe
și te osândește.

֍
L a fiecare nouă trezire, și celui mai ticălos dintre oameni pare
că i se dă o clipă de nevinovăție.

296
 CUGETĂRI

֍
R egalitatea de azi presupune lângă regele care nu poate să
lucreze, regele care nu trebuie să se încoroneze.

֍
A trăi înseamnă a coborî locurile și ființele din afară tot mai
mult în tine însuți, ca să rămână și după moartea lor. Cauți să
fii tot mai deplin singur cu tine, ca să fii tot mai mult cu ei.

֍
B ătrânețea care cere respectul e mai totdeauna cea care nu
l-a meritat.

֍
C ine te părăsește trebuie să te insulte, pentru a căuta într-o
nouă faptă rea îndreptățirea aparentă a celui dintâi.

֍
C e sunt nemărginirile acestui pământ peste toată întinderea
căruia o biată rândunică își poate regăsi cuibul?

֍
T e leagă de lume ce-i dai, nu ce-ți dă.
֍
N u e om dintr-un timp care să nu aibă dreptul de a se
bucura pentru faptele mari ale epocii sale și datoria de a-i
deplânge păcatele.

297
 NICOLAE IORGA

֍
S unt societăți în care trăiesc cu adevărat numai acei ce au
fost.

֍
D acă drumul tău e bun, îl vei sfârși singur; dacă e rău o să te
înece mulțimea, îndată ce vei fi făcut cei dintâi pași.

֍
V ine o vreme când lacrimile cad înăuntru, și ard.
֍
C u mâine, care poate fi moartea, te dezlipești bucuros de azi
care e totdeauna viața.

֍
Î nțelepciunea e o marfă, pe care cine o vinde a cumpărat-o.
֍
D e când Cain cel crud a omorât pe Abel cel blând, toată
bunătatea lui Dumnezeu și toată pedeapsa lui Dumnezeu nu
au putut să întărească seminția lui Abel împotriva seminției
lui Cain.

֍
Î n politică poate cea mai mare înțelepciune e să se deschidă
un drum puterilor ce nu se pot distruge.

298
 CUGETĂRI

֍
U n suflet e ca un instrument muzical: falsificat odată, va
cânta fals ariile.

֍
N u destul că suntem lut, să tindem înapoi spre noroiul din
care s-a alcătuit ființa noastră trupească?

֍
S ingură pacea lui Dumnezeu era curată; pacea mai târzie a
oamenilor își are temeliile în pământ însângerat.

֍
T aina cea mare a ființei omenești e că în marginile ei poate
cuprinde nemărginitul.

֍
N ațiunea ta nu e numai națiunea de unde vii, ci aceea din
care meriți să faci parte.

֍
L umină și umbră, viață și moarte. Umbră, nu întuneric.
Credinciosul zice: viață și moarte, umbră și lumină.

֍
O revoluție poate avea și alte urmări, dar cea mai sigură e:
altă revoluție.

299
 NICOLAE IORGA

֍
Sunt oameni, care, ca ploșnița, când sunt striviți, miros mai
rău. Dar aceasta nu înseamnă, la ei ca și la ploşniță, că nu
trebuie striviți.

֍
P rin știință știm literele tainei celei mari a lumii, dar nu
putem citi într-însa.

֍
F iecare subiect își are mărgăritarele, dar niciunul altfel decât
în fundul mării.

֍
C u fiecare faptă rea se îngreunează ghiuleaua care-ți ține-n
loc piciorul când ai vrea să te strămuți în lumea celor buni.

֍
S e cheamă om rău, acela care nu e bun cu cei răi: cei buni nu
intră niciodată în socoteală.

֍
C ântărețul cânta. O sută de pungași de stradă începură să
urle. Şi când nu se auzi decât urletul lor, ei ziseră: Cântecul
nostru a învins cântecul lui. Şi chiar lume se adunase mai
multă. Aveau cu ei publicul!

֍
U nii bătrâni n-au frică de moarte, ci le e somn de moarte.

300
 CUGETĂRI

֍
C ând ți se adună dușmanii, nu te mira: e de ajuns să urle un
lup, ca să se adune toți – pentru pradă sau pentru pușcă.

֍
S ingura mângâiere a păcătosului care nu se mai poate pocăi
e numai aceea că omul cinstit se preface.
Şi o spune până se asurzește și se îmbată.

֍
C ine începe un lucru, îl începe potrivit cu ce știe că are în el,
nu cu partea pe care o cunoaște lumea.
De aici, multe învinuiri zadarnice de îndrăzneală.

֍
D us înaintea judecătorilor, ucigașul găsi că judecata lor e mai
solemnă decât crima lui. Şi-și bătu joc de aceștia. Dar îl
aștepta moartea și mai solemnă.

֍
C ând ne întrebăm ce rost are viața, ne asemănăm poate cu
măgarul orb ce învârte roata morții și care e foarte nedumerit
la ce servește necontenita și dureroasa lui învârtire.

֍
C onștiința unui păcătos trebuie să se lămurească prin chinul
pocăinței sau să se îmbete în dobitoceasca plăcere a păcatelor
noi.

301
 NICOLAE IORGA

֍
L a orice gâlceavă, judecata cea dreaptă o aduce și unul și altul
în fundul sufletului, dar interesul păzește buzele.

֍
N umai cine a pățit, crede pe prooroc – dar acela crede și pe
cel mincinos.

֍
I ertarea nu înseamnă înfrățire, ci adeseori dispreț. Celui bun
îi ierți fapta, pe cel rău îl ierți pe el, împreună cu toate faptele
rele pe care desigur și mai departe le va face.

֍
L a un popor fără interes pentru literatură, scriitorii trăiesc,
ca scriitori, cât trăiesc ca foc scânteile ce cad pe zăpadă.

֍
C el mai mare dispreț e acel care nici nu simte nevoia de a
vorbi.

֍
S unt oameni a căror energie se topește numai ca fierul în foc,
pare a lua o altă formă. Nu-i dușmăni atunci, fiindcă din
atingerea cu dușmănia cea mai puternică, iese și cea mai mare
forță a oțelului călit.

302
 CUGETĂRI

֍
S unt rele care ies din dorința de a face rău. Şi rele care pleacă
din cea mai curată dorință de a face bine. Aceasta sunt poate
cele mai rele dintre ele, fiindcă nu le poți lovi fără milă.

֍
D acă n-ai auzit niciodată vorba lui Petru: „Nu cunosc pe
omul acesta”, nu știi ce e ironia vieții, și păcat că ai mai trăit!

֍
A împărtăși suferința cuiva, e a-l înțelege pe jumătate.
֍
C ând dușmanul lovește cu călcâiul, și din morți se înalţă
cavalerul.

֍
A mbițiosul suie un munte veșnic înnegurat de însăși patima
sa. Vrând să ajungă vârful, el poate să se rostogolească tocmai
la el de partea cealaltă.

֍
C ine-și ascultă dușmanii pe care nu-i merită, e ca acela care
ar opri în loc cântările Învierii dintr-o biserică pentru ca să
audă cum urlă câinii noaptea pe maidanele părăsite.

303
 NICOLAE IORGA

֍
C e rău nespus au făcut omenirii aceia care au despărțit o
inteligență, o simțire și o voință, care se întâmpină totuși
totdeauna amestecate la un loc!

֍
C ând nu vezi de prea multă lumină, n-o blestema, ci deschide
ochii mai mari, și așteaptă.

֍
Î nainte de a țipa împotriva scriitorului cu scrisul obscur, vezi
câtă lumină ai tu în mintea ta.

֍
C ând supunerea are un scop în sus, e disciplină, când are
unul în jos – e slugărnicie. – Când n-are niciunul, e neputință.

֍
U n om e, neapărat, și un interes, doi oameni ascund în sine
o luptă, mulți oameni trebuie să fie o oaste – a faptei bune
sau a celei rele.

֍
Î n teorie stăpânește consecvența, în practică cel mult simțul
datoriei de a fi consecvent.

֍
C ea mai periculoasă falsitate e aceea care strânge mâna
brutal cu mâini înmănușate în sinceritate aspră.

304
 CUGETĂRI

֍
V iețile noastre ce vin și pier dintr-un izvor veșnic, nu sunt
decât privirile ce pleacă dintr-un ochi ce nu se închide
niciodată.

֍
C ând lumea vrea să te prindă, gândește-te la milioanele care
în aceeaşi clipă se chinuiesc pentru pâine, și toropeala va trece
de la sine.

֍
V ăzând că se aruncă flori cuiva, grădinarul a zvârlit și el cepe,
iar un curățitor de ce nu se păstrează la casa omului, și-a
răsturnat sacaua. Fiecare ce avea la îndemână. La faptă sau la
carte vei întâlni și pe cel cu florile și pe cel cu cepele și pe cel
cu...sacaua.

֍
În fața celor morți, un singur gând trebuie să-ți răsară:
lucrează mai iute, căci este un soroc!

֍
Î n lumea cea rea trebuie să rămână fărâme de bunătate;
celelalte însușiri se topesc ca sarea, aceasta se fărâmă ca
nisipul, dar rămâne.

֍
N u lovi un dușman când el se ocupă de tine: ar fi să strivești
musca pe obrazul tău; las-o să se fi așezat alături.

305
 NICOLAE IORGA

֍
E xamenul e singur sfătuitor care nu umilește și pe acel care
a folosit de la el nu-și poate răzbuna.

֍
S unt păcate pe care n-ai nevoie să le faci decât o singură dată;
nu e binefacere care să nu-și ceară poruncilor a o mai face de
câte ori poate s-o mai facă.

֍
Î ntr-o dușmănie poate ierta numai acel care n-a făcut răul.
֍
D eznaţionalizând un popor ai tot atâta folos cât tunzând și
vopsind un crin ca să faci din el o zambilă: distrugi mirosul și
gătești veștejirea.

֍
C ine, prefăcându-se, câștigă stima oamenilor, e ca acela care
primește salutările celor ce-l iau drept altcineva. Nici unul nici
altul n-au de ce să se bucure.

֍
C ând te ascunzi de oameni și-i înșeli, dracul stă în conștiința
ta și râde.

306
 CUGETĂRI

֍
D acă mă urăști, sunt urât în trupul, sufletul și faptele mele,
pentru tine; eu sunt mai frumos pentru mine, dacă nu-ți
întorc ura, dacă nu te pot urî.

֍
D e multe ori în materie de artă trimiți pe orb să-ți cumpere
ochelari. Pe când ar fi mai bine să-l iei de mână și să-l scoți din
drum.

֍
B uruiana de o zi se plânge că arborele a răsărit lângă aceasta
ca să-i facă de o sută de ani în ciudă.

֍
R areori omul de cuvinte e un om de cuvânt.
֍
L a temelia tuturor faptelor și datinilor Statului celui vechi e
amintirea cuceririi.

֍
U nii dușmani îți cer să scoți un țipăt de durere, când ei
săgetează în lături.

֍
D e multe ori orbului îi e mai ciudă pe cel care-l duce de mână
decât pe cel care i-a scos ochii.

307
 NICOLAE IORGA

֍
F aptele de toate zilele se judecă lângă vălmășagul și țărmul
unde au răsărit. Faptele de însemnătate plutesc îndelung cu
pânzele deschise către depărtatul țărm al dreptății veșnice.

֍
N u te purta cu fiecare om după cum e el, ci după cum ești tu.
Uneori e mai primejdios, totdeauna e mai vrednic.

֍
N -are ochi buni acela care, hărțuind pe alții în mersul lor, nu
vede groapa în care cade.

֍
L imbutul care n-are vreme să cugete, e ca o trăsură ai căreia
cai, cu hamurile, aleargă înainte, fără să mai bage de seamă că
au lăsat în urmă pe drumeț.

֍
C u gândul fără faptă plătești ca trupul cu pofta de mâncare,
dar fără mâncare.

֍
I mprovizația e sau mai bună sau mai rea decât pregătirea;
sau cu mult mai bună sau cu mult mai rea.

֍
A nu greși, nu e a putea pătrunde adevărul.
Poate fi lipsă de greșeli în singura reproducere cinstită.

308
 CUGETĂRI

֍
S unt dușmani care se distrug ei înșişi: e o întrebare dacă ai
datoria de milă de a te amesteca. Sinucigașul ar zice, că,
tăindu-i sfoara, ai vrut să-l asasinezi.

֍
D ecât toți, Iuda a știut mai sigur cât îi e de scump Hristos –
căci l-a vândut.

֍
D e dreptul prigonit ferește-te mai mult decât de acel ce stă în
Scaun, și de dreptul mort mai mult decât de el viu.

֍
N u se poate învinge niciodată omul care-și creează neconte-
nit merite noi.

֍
C urajul e vederea, peste propria ființă și peste orice primej-
die, a unui scop.

֍
A fi tâlhar cuprinde o datorie și nu aduce o scuză.
֍
N u te mira dacă vulturul nu se coboară la pomana de grăunțe
pe care i-o arunci, și nu-i zi că e nerecunoscător.

309
 NICOLAE IORGA

֍
S -au văzut vulturi murind de foame, dar niciunul căutându-și
hrana în poiata găinilor.

֍
N u poți fi încercat decât lăsând o dâră din aurul tău pe piatra
aspră a vieții.

֍
P ăgânul zbiera și bătea din talgere și suna din tobe, să-l audă
Dumnezeu; iar alături cu el credinciosul vorbea în șoapte și
era auzit.
Dar cei de față ziceau că tot e mai evlavios păgânul.

֍
N iciodată nu s-au putut distruge toate trupurile în care trăia
o idee, și, prin urmare, toate mormintele de prigonire au fost
zadarnice.

֍
N umai alte fapte ca ale lor îngroapă cu totul pe morții care au
făcut bine.

֍
B ătrânii știu moartea care sărută; la tineri vine cea care
sugrumă.

310
 CUGETĂRI

֍
E o opoziție care creează „chestii” și una care le ignoră. Se
caută aceea care le servește.

֍
S unt inimi la care-și află drumul numai cuțitul.
֍
P rimește la tine cât trăiești toată lumina în toate felurile ei.
Dincolo, nu vei duce din ea nicio scânteie din cea din urmă
rază a Apusului.

֍
L a ce e bună nemurirea care nu-și aduce aminte?
֍
L a capătul vieții e perdeaua neagră. Lumina veșnică e în
dosul ei, zice simțul din tine. Întoarce-i spatele, și, privind
spre viață, luptă.

֍
G ândurile zboară asupra tuturora: cele mai mari se opresc
însă numai asupra creștetelor celor mai înalte.

֍
U ră, iubire: se poate una fără alta? Fiecare iubire are sora ei
de ură.

311
 NICOLAE IORGA

֍
C ea mai rea lene e aceea ce are nevoie și de vremea altora.
֍
N umai în raza soarelui se vede praful ce joacă. Când ea se
duce, să nu creadă că el s-a nimicit. Așteaptă altă rază, și-l vei
vedea iarăși.

֍
G reșeală e să ceri de la alții fericirea pentru tine, în loc să o
dai de la tine pentru alții, găsind-o astfel tu însuți.

֍
În cugetare ca și în natură, când izvorul seacă, nu mai
scormoni zadarnic pământul, ci așteaptă ploaia de sus.

֍
C ei ce știu mai puțin de nemurire, sunt, de bună seamă, cei
ce ar trebui s-o aibă: morții.

֍
D urerea cea mai mare la moarte e că pleci fără a te putea lua
pe tine.

֍
C elemai multe guverne, având să aleagă între uciderea
nedreptății și uciderea nedreptăților, preferă calea din urmă.

312
 CUGETĂRI

֍
O aia încolțită de lup crezu că are și ea dreptul de a ieși urlând
înaintea potăii de lup.
Nu mă întrebați ce s-a petrecut cu aceasta.

֍
D e la rânjetul de ură și de la rânjetul de bucurie pentru pradă
vine râsul gurii. Din inimă, vine râsul ochilor.

֍
Î n societățile ticăloase, unde a fi drept nu se recunoaște, el
rămâne „un simț” care mângâie.

֍
N umai acele societăți sunt fericite în care cel mai înalt ideal
viu ia forma unui cult religios pentru toți.

֍
C reșteau buruieni în umbra unui copac mare, și-și
închipuiau că, de n-ar fi copacul, ele ar ajunge cât el, și-i
îngăduiau cel mult și lui puțină umbră, de pomană.

֍
A rta oratoriei: să știi ce spui și să te gândești nu la tine sau la
public, ci la ce ești dator să știi. Restul e retorică: teatru,
păpușărie.

313
 NICOLAE IORGA

֍
P roprietatea cuprinde în ea muncă veche, care piere,
desființând legitimitatea, dacă nu e hrănită cu muncă nouă.

֍
S ăracul harnic vine îndată după îngeri.
֍
D acă ți-ar putea distruge dușmanii și apelul la posteritate!
֍
U nii oameni știu urî așa de bine, încât nu se pot hotărî să se
răzbune.

֍
C ând boul s-a simțit că nu-l mai roade jugul după gât, s-a
crezut anarhist, s-a speriat și a venit răgind la poarta statului.

֍
C ând ai un prieten foarte bun și-ți face bine, ține socoteală.
Va veni o vreme când prietenul va fi foarte mânios dacă nu-l
vei putea plăti până într-un ban.

֍
U ndele fac râul, zice acela care n-a văzut izvorul.

314
 CUGETĂRI

֍
S unt oameni care-și zic: dă-mi voie să mă ridic pe creștetul
tău ca să-ți arăt că sunt mai mare decât tine.

֍
D ușmanul care ți se zice prieten se deosebește de celălalt prin
aceea că el te plânge când ceilalți te atacă, și-și răsplătește că
nu poate lovi și el urându-te și mai mult.

֍
N edreptatea e mama dreptului, care e tatăl gâlcevilor.
֍
S unt oameni mari și puternici care se miră că din toată
suferința ce stârnesc zilnic nu se poate face în toată viața lor
un singur ceas de bucurie deplină, cum o are cerșetorul
înghețat pe care-l primești în casa caldă.

֍
C ând ai marfă în căruță, atunci te năvălesc hoții.
֍
E firesc ca dușmanul cel mai rău al omului bun să fie cel
care-l cunoaște mai puțin. Şi totuși omul bun n-are mai rău
dușman decât pe acela care i-a fost prieten.

֍
D e cele mai multe ori un om are trei caractere: unul pe care-l
crede el, altul pe care i-l dă publicul și un al treilea pe care

315
 NICOLAE IORGA

nici unul, nici altul nu-l pot desluși niciodată, și care e cel
adevărat.

֍
O glinda veșniciei tale e numai fapta; părerea pe care o ai de
tine e numai o fantasmă a vanității, care dispare înaintea
acestei realități netăgăduite. Asupra valorii faptei tale nu te
poți înșela, căci, data aceasta, o lume ți-e martoră. Numai
leneșii pot fi grandomani.

֍
C ând doi lingăi se ceartă între ei, să știi că tema va fi,
neapărat: independența de caracter.

֍
C ând feudalitatea unei țări nu se prăbușește printr-o
revoluție, ea se stinge în brațele aventurilor care o moștenesc.

֍
P rostia e ca noroiul: cu cât se zbate cineva mai mult, cu atâta
se afundă, mai adânc.

֍
S imt bătrânețea numai aceia care n-o înțeleg.
֍
B ătrânețea are şi ea un drum înainte, dar așa încât oricând se
vede larg și în urmă.

316
 CUGETĂRI

֍
S unt și de aceia care cred că albina cea mai harnică va fi aceea
care va fi oprită de a zbura asupra florilor.

֍
L umea e organizată așa, încât oriunde o sarcină așteaptă pe
orice om.

֍
A privi întruna moartea, înseamnă a pierde viața când poți
tocmai a o prețui mai mult.

֍
P entru mulți, principiile sunt șanțul dincolo de care trăiesc
totdeauna și în care încearcă a se ascunde numai când îi
nedreptățește dușmanul.

֍
F ormele copleșesc ideea și sentimentul. Le îngrămădești așa
de multe tocmai ca să nu se vadă că acestea au murit
înăbușite.

֍
C ând ideea robiei va dispărea din societate și din familie, ea
va rămâne în religie, dacă religia va fi rămas aceeași până
atunci.

317
 NICOLAE IORGA

֍
F ilozofia se numește coaja uscată a înțelepciunii. Ea se vinde
mai mult de pe catedră.

֍
C rima este atâta timp cât inima criminalului n-a fost
străbătută de pocăință, și dacă-l ucizi pe el, crima rămâne
veșnică, rătăcind prin lume și stârnind alte crime.

֍
Ş i sufletește omul moare mai des de rănile otrăvite care nu se
arată mai nimănui.

֍
P oezia este singurul copil al Adevărului cu Minciuna: are
firea tatălui, dar se îmbracă în hainele pe care le are de la
mamă, pentru că lumea se bucură s-o vadă astfel.

֍
C um poți spăla sângele unuia cu sângele celuilalt? Cum nu
cugeți că lacrimile pot să spele?

֍
S e miră omul rău că nu-i plac bucatele când le fierbe în
zeama veninului său.

֍
N u striga nimănui „rătăcitule” fără să fii gata a-l aduce pe
drumul cel drept.

318
 CUGETĂRI

֍
P lătește, zice legea veche vinovatului, sufere, zice cea nouă;
îndreaptă-te, zice legea care nu s-a făcut niciodată în adevăr
lege.

֍
C uceritorii zic: pământul acesta e al nostru. Şi au tot atâta
dreptate, ca și noroiul trecător care și-ar afirma drepturile
asupra pământului căruia-i face umbră de-o clipă.

֍
C ând măgarul a dat lovitura de picior leului murind, nu era
întâia dată. De atâtea ori leul nu-l ținuse în seamă și uitase de
el, pe când măgarul ținuse minte.

֍
E ste o genialitate care aleargă despletită pe străzi și cere să fie
recunoscută ca atare, de multe ori, o falsă genialitate; și este
alta care, pierdută în grămadă, lucrează laolaltă cu cei din
urmă, care nu ştiu că sporul muncii lor vine de la acel zeu
întrupat omenește și schimbat de haine. Genialitatea fecundă,
care se jertfește cea dintâi, își are însă rareori locul însemnat
în acel popor.

֍
Î n cuvântările funebre sunt doi care nu seamănă: cel care
vorbește și, mai ales, acela de care este vorba.

319
 NICOLAE IORGA

֍
F iecare își face despre tine icoana de care ești capabil, dar de
aici nu urmează că tu ești dator să te recunoști în toate.

֍
C âte unul ar fi în stare să meargă prin viață cu ochii închiși,
numai să nu-și vadă dușmanul!

֍
S unt dușmanii care ți se prind în fiecare zi, de la sine, ca
praful pe ghete și murdăriile pe talpă. De acelea să nu-ți pese.
Doar nu-i sta în casă de frica lor!

֍
C ând unul îți aduce laude și apoi batjocură, cea dintâi e
distrusă în motivarea ei, cealaltă în ea însăși.

֍
M ulți critici seamănă cu muștele care, mâncând mierea, cred
că o pun la loc, lăsând ce lasă ele de obicei pe fereastră.

֍
Î n concepția creștină, Raiul nu mai are judecata faptelor și te
întrebi atunci ce preț mai pot să aibă ele.

֍
A privi în față pe Dumnezeu, înseamnă a fi Dumnezeu însuți
și a nu mai avea cunoștința ta deosebită, fiind totuși la
izvoarele trecătoarelor conștiințe.

320
 CUGETĂRI

֍
D ușmanul ți-ar bea mai bucuros lacrimile decât sângele,
fiindcă în cele dintâi vede topită fericirea ta care îl ucide.

֍
F lecar e numai cel care spun fleacuri; ce ce le face, e tot fleac
ca și ele.

֍
N umai limbile moarte au dicționare neîntregi, și totuși
complete și definitive.

֍
Î n toată viața avem ca învățător al morții, somnul, și tot nu ne
deprindem cu aceasta.

֍
M ulți se miră de ce nu vrei să primești nimic din păcatele cu
care invidia lor vrea să te împodobească.

֍
E ducația de astăzi urmărește, nu dezvoltarea, ci substituirea
de caractere.

֍
L inia dreaptă e drumul cel mai scurt între două puncte și cel
mai lung între două suflete.

321
 NICOLAE IORGA

֍
C ând vei vedea că dușmanii tăi, lovindu-te, pierd însușirile
lor și se fac ticăloși sau proști, să iei aceasta drept cea mai
înaltă dovadă că ești virtuos și tare.

֍
C ând te trezești singur, vezi că te-ai suit, și, dacă stai mai sus
în adevăr, nu-ți trebuie altă mângâiere.

֍
N u primi lupta cu omul care se înfățișează numai pe sine și
dorința lui de a te cotropi.

֍
N u pe râul dulce între pajiști, ci pe ape singuratice și amare,
locuite de furtuni, se află măreția.

֍
T otul e relativ, afară de interesul societății.
֍
S ub cele mai multe statui zace o reputație.
֍
Ş tiința e așa de nesfârșită în cel mai mărunt din punctele ei,
încât, după mii de cercetători, ea are încă ceva de dat oricui se
apropie cu inima curată de aceasta.

322
 CUGETĂRI

֍
N u poți face aur plumbul timpului tău, dar cel puțin îi poți da
o efigie nobilă.

֍
N erecunoștința e urmarea cea mai sigură, deși mai puțin
firească, a binefacerii.

֍
D acă un suflet e într-adevăr luminos, niciun văl al rezervei
nu-i poate ascunde lumina.

֍
Î nainte de a începe drumul spre fericire, să vezi bine dacă nu
te desparți de aceasta.

֍
S caunul de judecată al lui Dumnezeu se ține în fiecare zi și în
fiecare cuget.

֍
Î n convorbire, dacă te uiți bine, dai fiecăruia tocmai cât i se
cuvine – în plus complimentele, care nu se numără.

֍
D uci în mormânt toată partea vieți tale, pe care ai trăit-o
pentru tine.

323
 NICOLAE IORGA

֍
M ergi înainte: la capătul vieții tale, vei găsi, cu siguranță, alt
drumeț, care va merge mai departe.

֍
N edreptatea altora are un mare bine: ea te împiedică de a fi
nedrept cu tine însuți.

֍
E ste o ambiție care atinge orice și rămâne tot așa de
zadarnică și de flămândă.

֍
P e calea abruptă a morții vine, necontenit, mulțime multă:
unii se aruncă disperați, alții îngenunchează plângând, mulți
își fac cruce și alunecă fericiți.

֍
C ând ai o credință, n-ai nevoie numaidecât să ceri preotului
legăturile unei religii.

֍
T eologi – niște măsurători de ceruri! Fiecare se oprește unde
poate și aduce harta lui. Toate pretind a fi deopotrivă de
complete, și toate sunt făcute în același desăvârșit întuneric.

֍
C a să nu te sperie moartea, primește-o necontenit în sufletul
tău, cum, fără voie, o primești necontenit în trup.

324
 CUGETĂRI

֍
L ingușitorul vede ce se poate vedea stând pe brânci. Când se
trezește în el revoltatul, el va pretinde că ești ceea ce a putut
vedea el.

֍
C a în zbor, sufletul se poate ridica mai presus de oameni în
două feluri: fiind mai ușor decât viața prin rasa schimnicului
și mai grea decât aceasta prin bărbăția voinicului.

֍
C ea mai sfântă iubire e aceea care se hrănește din suferință.
Ea duce la ceruri.

֍
C ei mai mulți scriitori vorbesc pentru urechea cititorilor,
care-și aleg meșterii. Câțiva vorbesc pentru suflete. Numai
cărțile acelora se deschid a doua oară.

֍
O rice iubire e datoare să se apropie cu reverență de sufletul
spre care se îndreaptă.

֍
C ea mai minunată viață e aceea care niciodată n-a avut
nevoie de o minune.

325
 NICOLAE IORGA

֍
P rostia măsurând inteligența, e totdeauna mulțumită. Şi
dimpotrivă.

֍
În fiecare suflet mare a stat totdeauna treaz celălalt,
întrebând, cercetând, pedepsind.

֍
C ea mai umilă viață poate avea cea mai înaltă valoare
morală: astfel raiul e la îndemâna tuturor.

֍
L ipsa de iubire a oamenilor pentru oameni se învederează și
din aceea că nicio cunună nu se pune pe mormântul cel mare
al celor fără de nume.

֍
N u uita niciodată că oricine te iubește cere de la tine o iluzie
de ideal. Dă-o, ori nu te lăsa iubit.

֍
E ști într-adevăr ce vei fi a doua zi după moartea ta.
֍
T rufia cea mai mare e nedreptate; de unde știi cine e omul
înaintea căruia înaintezi trufaș?

326
 CUGETĂRI

֍
D in zânele bune ce veghează la căpătâiul oricărui leagăn, e
una care nu părăsește pe nimeni și merge și cu osânditul până
la spânzurătoare: zâna suferinței, care răscumpără sufletele
de orice osândă.

֍
B ogăție, mărire, prieteni – ferestre închise, care împiedică
aerul tare al vieții de a-ți bate în față, înviorându-te.

֍
U n bun și sigur prieten e conștiința ta: n-o ucide, ci las-o să
moară odată cu tine.

֍
O dată cu tine mor încă o dată morții tăi.
֍
T e vor lăsa singur, singurel, în pustiu și te vor învinui că i-ai
disprețuit părăsindu-i.

֍
L umina apusului din fiecare zi să ți se pară strălucirea unei
judecăți în ceruri.

֍
C e grozavă ar fi, între cele ce trec, lucruri și oameni, veșnicia
unuia singur care n-ar fi Dumnezeu!

327
 NICOLAE IORGA

֍
E ste un triumf cu robii în urmă, și altul la mijlocul celor
dezrobiți.

֍
C alul norocului e bun cu o condiție: să-l călărești tu înainte
de a te trânti el.

֍
C ând ești tulburat pe tine, nu te poți împăca decât făcând
bine altuia.

֍
I ubirea, mai ales o anume iubire, deosebit de curată, nu se
cere: altfel vei fi respins cu revolta cui se apără de un atentat
la pudoare.

֍
F erește-te de bunătatea care stă în poartă ca să îmbrățișeze
pe oricine. Şi, dacă nu te-ai ferit, nu uita s-o plătești.

֍
P e drumul mare al istoriei vei întâlni, ca și pe drumul mare
al țării, o cruce numai acolo unde a fost ucis drumețul
nevinovat.

֍
V ei fi cu atât mai fericit, cu cât va trăi mai mult în tine copilul
ce ai fost.

328
 CUGETĂRI

֍
C ăința e drumul prin care te poți găsi pe tine însuți când erai
încă bun.

֍
N u încerca a judeca decât după ce conștiința ta te-a absolvit.
֍
S -a scris legea după ce nu mai erau judecători.
֍
N u uita niciodată că bătrânul e un bătrân.
֍
D e la toamna cea mai cu soare să nu ceri flori.
Ajungă-ți seninul și lumina!

֍
S crisul ar fi foarte obraznic dacă ar fi o cerere de veșnicie.
֍
O condiție de fericire interioară e când se potrivește aceea ce
tu ceri de la lume și aceea ce lumea cere de la tine.

֍
D upă răzbunare, ura trece la celălalt.

329
 NICOLAE IORGA

֍
L umea mare se cheamă aceea în care sufletele sunt prea
multe ca să se recunoască.

֍
O rice om care-și zice moral osândește prin aceasta societatea
în care trăiește.

֍
I nteresul nu e o legătură, ci un lanț.
֍
P oate că din poezie trăiește pentru toate timpurile numai
partea care cuprinde adevărurile eterne.

֍
C el dintâi păcat a făcut despărțirea dintre Rai și Iad. Creș-
tinismul a deschis prin ea numai porțile pocăinței. Religia care
va dărâma peretele de aramă e încă pe drum.

֍
C are nemuritor n-ar osândi la moarte pe tovarășul său?
֍
D ouă feluri de oameni iartă ușor: cei ce au păcătuit prea mult
și cei ce n-au păcătuit niciodată.

330
 CUGETĂRI

֍
O cugetare? O latură de adevăr care scânteie.
֍
E poezia care te-a căutat și poezia pe care ai căutat-o. Se
cunoaște totdeauna.

֍
C e crezi mort în tine, așteaptă numai o clipă de singurătate
ca să-și vorbească.

֍
P oezia?
Uneori un cântăreț și o liră, de cele mai multe ori o liră fără
cântăreț. Se întâmplă să fie și un cântăreț fără liră.

֍
Î ntre oameni sunt căi nevăzute pe care le descoperă numai
intriganții. Ele duc sus și repede.

֍
P oporul poate iubi în tine numai nădejdea lui.
֍
C el mai sigur semn de moartea apropiată a unei societăți e
bătrânețea morală a copiilor.

331
 NICOLAE IORGA

֍
S e vinde mult lucrul de care fiecare caută să scape.
֍
S ă te temi de filantropia care începe cu scoaterea dinților tăi.
֍
C riticul e adesea strigoiul unui poet care n-a putut trăi.
֍
D in nenorocire, nimeni nu moare de otrava pe care o are
pentru alții din naştere.

֍
C ând un prieten te vede din senin, să știi că n-a găsit un
drum ca să te ocolească și că ambiția lui nu vrea să se înece.

֍
C ei mai mari mincinoși sunt aceia care nu mai au nici pentru
ei adevărul.

֍
B lestemul prigonirii e că la fiecare lovitură își înalță
dușmanul.

֍
N enorocirea vremii e că din viață lipsește școala vieții și că
din școală lipsește viața școlii.

332
 CUGETĂRI

֍
P olemistul convins e un soldat, polemistul plătit, un călău,
polemistul diletant un pervers.

֍
Z iar înseamnă azi adevăr pentru o zi: revistă, frumusețe
pentru o lună.

֍
C ei mai mulți oameni sunt în stare a se iubi pe sine în afară
de faptele lor și împotriva faptelor lor.

֍
R ecunoaște-i unui popor ce are, înainte de a încerca să-i dai
ce n-are.

֍
B ărbat de Stat – unul care nu spune ce știe, până ce, la urmă,
nu știe ce spune.

֍
Un popor poate să nu-și aleagă conducătorii și, dacă-i
admite, e vrednic de ei.

֍
T ot mai mulți oameni și același pământ, dar fiecare om e tot
mai mult.

333
 NICOLAE IORGA

֍
Şi cei mai îndărătnici conservatori trebuie să țină, când
trebuie deschise ferestrele înaintea primăverii luminoase și
calde.

֍
C el mai bun mijloc de a lovi într-un prieten e să descoperi o
teorie în care valoarea lui să nu poată intra.

֍
E așa de ușor să întorci ochii de la cineva, încât e o risipă de
simțire să-l urăști.

֍
S unt calomnii care, repetate, exasperează, și altele care de la
cea dintâi repetare te fac să râzi. Cele dintâi ating răni pe care
calomniatorul nu le știe, ceea ce-i dă bucuria de a crede că el
te-a exasperat.

֍
M eseria de a face morală nu cere nicio ucenicie de a fi moral.
֍
E o artă care doare pe artist înainte și alta care doare pe
public după.

֍
P opoarele nobile sunt acelea care au lucrat pentru omenire
și n-au prezentat contul niciodată.

334
 CUGETĂRI

֍
S ărăcia dinăuntru cere bogăția din afară.
Bogăția dinăuntru îngăduie în afară de aceasta o bogăție.

֍
U n om cu frumoase calități nu poate trăi niciodată pentru el,
cum o rază nu-și poate da numai ei lumină.

֍
A te sinucide înseamnă a te declara incapabil sau incorigibil.
֍
V iața ta să fie astfel, în necontenita-i dezvoltare mai sus, încât
eul tău de ieri să fie pentru tine un învins ori un întrecut spre
care să poți privi totuși cu simpatie.

֍
P ământul are prețul morților ce au coborât în el.
֍
L umea ideilor seamănă cu lumea stelelor: cel mai mare
stăpân al lor recunoaște doar mai bine decât alții până la
aceeaşi margine a zării.

֍
A mbiția aduce atâtea jertfe zădarnice cărora omenirea naivă
îi dă o interpretare eroică!

335
 NICOLAE IORGA

֍
C ea dintâi rugăciune a venit ea de la un triumfător, îngrozit
de fericirea lui, ori de la un căzut care căuta un sprijin în afară
de el?

֍
Î n zilele de crasă proză-n care trăim, se impune o frăție a
tuturor celor ce au încă vreme de a privi în sus.

֍
M ulți apărători ai poporului cred că a zgândări o durere
înseamnă a o mângâia.

֍
A merge după dreptatea care trebuie să fie, călcând bună-
tatea care este, e poate cea mai mare nebunie a vremurilor
noastre.

֍
R egilor le-a rămas răspunderea pe care dușmanii lor sunt
prea lași ca să le-o ia odată cu puterea.

֍
E ste o sărăcie care nu suferă decât de invidie. E și aceea care
strigă mai mult. Poate singura care strigă. Cealaltă muncește,
se roagă, iartă.

336
 CUGETĂRI

֍
A r putea trăi mai mult decât o zi cel din urmă om după ce
s-ar încredința că nicăieri nu-și mai află un tovarăș?

֍
S ufletul omenesc are atâta nevoie de mișcare, încât ar părăsi
cea mai adevărată fericire pentru a scăpa de groaza
neschimbării.

֍
D e sute și mii de ani fericiții din Rai cer de la Dumnezeu
nemilostivul îndurarea unei singure dureri. Şi iadul tot râde
de zădărnicia rugăciunii lor.

֍
Î ntrefrânturile unui neam cultura poate statornici acele
legături ce nu se văd și nu se pot împiedica.

֍
L a bucurie vin și străinii, la durere numai cel de un sânge și
de o simțire.

֍
U n popor mort e numai un popor stins ori unul trecut în altă
viață.

֍
V ai de poporul care cere odihnă pe drumul mare în care se
îmbulzesc națiile!

337
 NICOLAE IORGA

֍
S ufletele cumpărate sunt otrava neamurilor dominate.
֍
S unt popoare care se apără de prieteni și popoare care-i caută
– ca să se apere cândva de aceștia.

֍
U n popor care suferă e un popor care n-a găsit încă în el
puterea ce respinge suferința.

֍
U nitatea națională fă-o în inimi, și de la sine se va scrie pe
steag.

֍
N u te bucura de popoarele care plătesc târziu: vor plăti mai
greu.

֍
C are Stat poate stăpâni creșterea de acasă?
֍
C ei ce au jucat pe mormântul nației noastre, au căzut în el și
s-au mirat că nu ne găsesc într-însul.

338
 CUGETĂRI

֍
N imic nu poate împiedica o nație de a se întoarce la unitatea
ei primordială și necesară.

֍
D intr-un popor fac parte toți câți știu că fac parte din el.
֍
O Biserică națională are în numele lui Dumnezeu grija unui
singur neam.

֍
M orții se duc în pământ pentru a-l păzi.
֍
C ând stăpânirea străină e numai o pagubă pentru cine o
exercită, se duce de la sine.

֍
O rice epocă de cultură ce se încheie lasă în floare uscată
semințele vremii noi: nu le risipiți!

֍
N u te uita, robule, la cătușele tale – ca să nu recunoști că și
tu ai lucrat la ele!

339
 NICOLAE IORGA

֍
V ei făuri, cu voie, ori fără voie: dacă nu sabia ta, lanțuri
pentru tine!

֍
„ F răția” sentimentală dintre români trebuie schimbată
într-un simț de unitate, cu toate urmările de solidaritate și
muncă-împreună.

֍
L egile de prigonire nu pot atinge pe aceia care au mai multă
putere de viață decât birul nedrept cerut de lege.

֍
D umnezeu primește altfel crucea făcută de brațul care a
purtat o sabie.

֍
S ufletul liber – apoi vin toate celelalte!
֍
C e poate fi o patrie care nu e neamul tău, mintea ta și nici
măcar libertatea ta și belșugul tău?

֍
S trămoșii trăiesc totdeauna: ori ca o dojană, ori ca o
binecuvântare.

340
 CUGETĂRI

֍
N imic nu e mai tare decât un Stat ce înfățișează o societate,
și nimic mai slab decât Statul pe care societatea-l repudiază.

֍
C ea mai mare înțelepciune a naturii e că a sădit în sufletul
omului nemulțumirea cu ce a câștigat și avântul că poate –
sau nu poate !– cuceri încă.

֍
N u întreba pe nimeni de unde vine, ci numai ce a fost în stare
să aducă de acolo.

֍
C elui căruia i se răsplătește târziu, i se răsplătește cu dobân-
dă.

֍
A nume critici sunt ca măturătorii care critică pe arhitect și i
se cred superiori când, potrivit cu meseria lor, au scos ceva
gunoi la ușă.

֍
B ărbații politici clădesc din piatră; politicienii înalță, ceva
mai repede, eșafodaje ca acelea care răsar pe capul jonglerilor
japonezi.

341
 NICOLAE IORGA

֍
P edeapsa cu moartea, pedeapsa cu Iadul – și răutatea stă-
pânesc încă lumea!

֍
D in Dumnezeu, închiderea de bună voie a robilor poate face
un idol; închinarea silită a oamenilor liberi nu poate face față
niciodată dintr-un idol, Dumnezeu.

֍
N u acuza pe alții de deziluzii, ci vezi mai bine dacă nu trebuie
să te acuzi pe tine pentru iluziile ce ți-ai făcut.

֍
Î n războaie se pomenesc mai mult cei care le-au declarat și cei
care au încheiat pacea.

֍
P oate fi cineva mai antipatic decât virtutea care se uită în
oglindă?

֍
C aută a trezi pe oameni cum trezește Dumnezeu toate în
fiecare dimineață: prin lumină.

֍
N u te mira că vremurile sterpe și urâte nu dau talente: florile
nu au alte rădăcini, decât pe-ale primăverii.

342
 CUGETĂRI

֍
N u vorbi despre un om nimic altceva decât ce ai putea spune
cu o clipă înaintea morții tale, ori a doua zi după moartea lui.

֍
P entru a continua opera cuiva trebuie să-i oglindești
personalitatea.

֍
N u e de condamnat încrederea în sine când ea condiționează
fapte mari.

֍
T râmbițaș al celui dintâi atac, cine-și aduce aminte când
peste trupul tău oștile au câștigat biruința!

֍
P lanul generalilor valorează cât brațul soldaților.
Poarte fi așa de vastă știința despre lumea în care suntem,
încât ar fi trebuit să zăbovească puțin știința despre cer, în
care deocamdată nu suntem.

֍
D acă natura nu e făcută pentru noi, în schimb putem striga
cu mândrie că nici noi nu suntem făcuți pentru natură.

֍
D eprinde-te a nu mustra decât când ești gata să îndrepți.

343
 NICOLAE IORGA

֍
C ând ești cârmuit, aceasta înseamnă de cele mai multe ori
că ți-ai corupt cârmuirea.

֍
C el mai mare erou e acel care nu s-a văzut, și unul și mai
mare acela pe care nu l-au văzut.

֍
N u ești înțeles? Silește-te a înțelege tu însuți ceva mai bine.
֍
Î n sufletele mari viața bate ca valurile în stâncă, și cei mai
mulți înțeleg din ele numai nisipul ce cade.

֍
A te crede mai mare e totdeauna mai bine decât a te crede
mai mic: mărești în același timp datoria și idealul tău.

֍
G ăinile taxează de ambiție orice dezmorțire de aripi.
֍
C ocoșul care nu crede că ziua o face el, e încredințat că se
face ziuă ca să-l audă lumea cântând.

344
 CUGETĂRI

֍
N umai de unul singur ai de ce să te temi: de tine însuți când
te privești în față.

֍
E un mișel acela care-și dorește dușmanii îngenunchiați de
nenorocire.

֍
C a să fii orbit cu privire la alții, de mult trebuie să nu te fi
văzut nici pe tine.

֍
N outatea în știință? Adesea tencuială nouă peste ziduri vechi.
֍
O m învățat e întâi cine nu știe nimic, al doilea cine știe ceva
și se miră el singur, al treilea cel care, știind ceva, nu se mai
miră; și pe lângă aceștia toți, trece și obraznicul care și-a dat
osteneală să știe multe lucruri și n-o spune nimănui.

֍
Ş coala trebuie să te învețe a fi propriul tău dascăl, cel mai
bun și cel mai aspru.

֍
S crisul și vorba cuiva sunt ce sunt, plus sau minus o viață
care să semene cu ele.

345
 NICOLAE IORGA

֍
S eamănă și pe piatră. Se va găsi un vânt milostiv care va duce
sămânța unde așteaptă pământul de hrană.

֍
G răuntele pe care-l mai vezi e pentru păsări; așteaptă toate
de la acela pe care l-ai pierdut din ochi.

֍
N ebunii fac legi-zăgaze, cuminții fac legi canale pentru
energia națională.

֍
O amenii se asociază de obicei pentru a pierde timpul; uneori
și pentru a-l întrebuința.

֍
P rea mulți cred că literatura e un scris, nu un sens.
֍
R evoluțiile se pregătesc totdeauna de aceia care vor trage mai
cu sete asupra revoluționarilor.

֍
E numai nebunie a ținti la nemurire când au murit și zeii.
Dar totuși în oricât de puțin loc câștigat, dincolo de moarte e
ceva mai presus de soarta omenească.

346
 CUGETĂRI

֍
C a să nu ne credem zei, natura ne-a făcut să nu putem cugeta
fără o biată pastă oarecare, închisă într-o șubredă cutie de
oase.

֍
V ine o anume vreme când nu trebuie să dai impresia unui
împărat nervos care se apără de muște. Altfel lumea va vedea
mai ales muștele.

֍
C ei mai mulți au găsit nemurirea în setea de a trăi totdeauna,
câțiva în dorul lor de cei pe care nu-i mai pot vedea aici.

֍
Î n preajma morții preț și dispreț pentru viață se confundă.
֍
N u urî pe oameni în clipa când zeii te lovesc.
֍
P urtăm toți în spinare o strivitoare piatră. Vine o clipă când
lunecăm, și piatra strivește.

֍
A i vrut să faci bine oamenilor și după ce au încercat să te
distrugă, vor face din tine un zeu temut care se tămâiază, dar
nu se ascultă.

347
 NICOLAE IORGA

֍
N u-ți supăra prietenii prin aceea că să ai nevoie de ajutorul
lor.

֍
U n singur lucru odată pierdut, nu se mai poate căpăta: tu
însuți cum ai fost când erai mai bun.

֍
P ocăința – piele spălată!
֍
R oagă-te lui Dumnezeu ca toți nerecunoscătorii să-ți răsară
în viață. Pe urmă, ar fi și mai rău de tine.

֍
S unt oameni care adorm împăcați după ce au săvârșit fapta
rea, care, ca gând, îi chinuia de mult.

֍
D upă fiecare luptă se întâlnesc eroii care aveau de gând să
fie, cu aceia care au fost fără a se gândi, și cei dintâi rămân
totuși cei mai mândri.

֍
V ântul popularității face mult praf să înainteze.

348
 CUGETĂRI

֍
D isciplina e urâtă mai ales acelora care n-au calități discipli-
nabile.

֍
A te supune cuiva care nu e decât ființa ta însăți înălțată, nu
mi se pare a fi o umilință.

֍
D e obicei suferința înăbușă cugetarea. Cel mai mare act al
voinței e cugetarea care plutește peste suferință.

֍
V iața e zborul. Undeva e o stâncă neagră pe care te va opri
suferința, ca să nu mai poți zbura niciodată.

֍
Î n știință descoperirea greșelilor materiale te doare mai mult,
fiindcă ele sunt la îndemâna oricărei critici.

֍
C ine n-a avut niciodată pornirea disperată de a da în foc tot,
dar tot ce a scris, acela n-a suit nici cea dintâi treaptă a artei.

֍
C ele mai multe conversații se fac din concesia reciprocă de a
vorbi despre sine însuși.

349
 NICOLAE IORGA

֍
D ervișul ce caut e acela care, dacă aude suspinul unui sărac,
se oprește și-l întreabă: „Ce vrei? Am venit”.
(Dintr-un Gazel turcesc.)

֍
N imic n-a crezut Sfântul mai puțin decât că-i vor îmbălsăma
trupul.

֍
E un fel de combatere care vrea să distrugă și alta, cea
obișnuită, care caută numai să înlocuiască.

֍
M oartea. S-a sfărâmat vioara! Şi nu se va mai cânta cântecul?
Căci la urmă asta interesează, iar nu vechiul lemn de armonie,
care nu va mai vibra.

֍
A trăi înseamnă a lucra; totuși prinde bine o clipă în care poți
simți că trăiești. Şi atâtora ea le lipsește totdeauna!

֍
S pecializare înseamnă de cele mai multe ori înstrăinare de
viață, pe când ar trebui să însemne întrebuințarea a tot ce dă
viața pentru înțelegerea specialității.

350
 CUGETĂRI

֍
F apta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai
puțin.

֍
R evoluția e peretele ce se dărâmă asupra celor ce l-au clădit
rău.

֍
O rice înșelare cuprinde în sine o mărturisire de slăbiciune.
֍
A celași vânt care jos nu poate răscoli decât praful, aduce sus
ploile de roadă.

֍
Ş i în viața omenească sunt focuri care distrug și focuri care
purifică.

֍
V a veni ceasul de vei binecuvânta vremea când aveai dreptul
să fii singur cu tine însuți și cu nevoia de creație a sufletului
tău.

֍
M inciuna ascunde azi fapta urâtă, dar descoperă mâine
sufletul nevrednic.

351
 NICOLAE IORGA

֍
P entru unii critica duce la știință; pentru alții toată știința
nu duce decât la critică.

֍
C e îndrăzneală să crezi că mai poți fi tu însuți și înaintea unui
Dumnezeu judecător al nimicniciei tale.

֍
L uxul modern se hrănește din forțele esențiale ale naturii și
ale umanității pentru a lăsa la urmă o grămadă de petice și
sfărâmături de fierărie veche, plus sufletele tulburate pentru
totdeauna ale omenirii.

֍
M ai bine te zugrăvește ce ai cerut decât ce ai dat.
֍
Ş i în știință ca și în altele: mai mândru e cine-o poartă decât
cine-o face.

֍
A refuza unei nații recunoașterea drepturilor sale, e a o sili
să-și facă un alt viitor întemeiat numai pe aceste drepturi.

֍
C oncepția politică cea mai odioasă e a Statului care pretinde
să facă silă societății pe care e dator s-o servească.

352
 CUGETĂRI

֍
U n stat nu poate avea alte tendințe decât ale societății pe care
o reprezintă.

֍
R enegatul a pierdut un suflet național fără să poată câștiga
vreodată un altul.

֍
N u uitați niciodată popoarele care au sângerat pe pragul
civilizației apusene apărând-o!

֍
I poteza e o întrebare la care natura e chemată să răspundă, și
ea nu se grăbește totdeauna.

֍
B ănuiala cuiva își arată ce ai putea face în paguba lui.
֍
F ă-ți datoria oricând. Totdeauna va fi cineva care să te vadă:
tu însuți.

֍
L umea e o sinucidere blândă.
֍
P rietenii să ți-i vezi des; altfel i-ar vedea dușmanii tăi.

353
 NICOLAE IORGA

֍
N erecunoștința are o voluptate pe care poate n-ai dreptul s-o
tulburi.

֍
G ândește-te totdeauna că viața nu dă, ci împrumută numai.
Civilizația e dobânda.

֍
Î n știință, cea dintâi descoperire începe un drum de osteneli
care se mântuie numai odată cu viața.

֍
V iața e un drum: de ce să te plângi dacă ai sosit?
֍
E ste o prietenie care trebuie să se vadă și să se audă.
֍
I ubirile se întâlnesc pe drum, nu se cheamă una pe alta.
֍
G ândul morții să-ți fie în urmă, gonind spre faptă, nu în față,
oprind.

֍
M odestia firească a științei o împiedică de a se apropia de
oamenii învățați.

354
 CUGETĂRI

֍
T radiția e măcar ca rădăcinile uscate ale copacului mort: ea
ține pământul în risipă.

֍
Î nțelegi viața cu atât mai bine, cu cât mai mulți din ai tăi se
cheamă dincolo de aceasta.

֍
S pre orice suflet este și un drum de adevăr, doar că la unii
l-au acoperit bălăriile formelor sociale.

֍
D e câte ori vezi pe cineva, bucură-te ca și cum l-ai vedea
pentru cea din urmă oară: măcar sufletul din el poate să nu
mai fie același.

֍
S pecialitate? Pentru spiritele mici o legătură la ochi, pentru
celelalte, unul din punctele de unde se vede lumea.

֍
S pecialul se cuprinde în general, dar și pe generalul în
special.

֍
N u judeca nimic după timpul ce s-a cheltuit: soarele de iulie
nu e cel de decembrie.

355
 NICOLAE IORGA

֍
A dezminți minciuna e o datorie, a dezminți pe mincinosul
însuși, e cea mai mare prostie.

֍
C a Anteu, care, atingând pământul-părinte, se simțea mai
tare, așa și hotărârea noastră se întărește de câte ori, în lupta
cu lumea, se atinge din nou de temeiul moral al sufletului
nostru.

֍
D acă ai cădea la capătul brazdei ce ai tras, fii sigur că
secerătorii nu vor găsi timp măcar să presare asupră-ți un
pumn de țărână.

֍
T impul tău să fie al tuturora, dar nu pentru orice.
֍
În general, prietenia se asigură prin sănătate perfectă,
oarecare avere, largă ospitalitate, un talent modest,
conversație variată și bilete de liber parcurs pentru orice
întâmplare.

֍
C opilul nu datorează copilului viața, ci creșterea.

356
 CUGETĂRI

֍
A fi înțeles pe omul care nu te-a înțeles dă totdeauna o mare
superioritate.

֍
P acea după înfrângere și pacea înainte de luptă n-au semănat
niciodată.

֍
N u ți-e rușine niciodată să spui că te-ai înșelat în bine asupra
cuiva și totdeauna ți-e rușine că te-ai înșelat la rău.

֍
E bine să știi că, atunci când dormi mai sigur, este un dușman
să te păzească.

֍
E ste sluga care vorbește în fața stăpânului și sluga care
vorbește în urma lui, și între unul și altul e tot atâta deosebire
ca între un erou și o canalie.

֍
M ai deseori legea e un zid în calea binelui decât un gard
într-a răului.

֍
D acă alții nu te ajută, silește-te să-i poți înlocui!

357
 NICOLAE IORGA

֍
S ă nu te crezi niciodată jertfa răului pe care l-ai făcut, fiindcă
nu vei mai putea ieși dintr-însul.

֍
S ă știi că nu vei primi nicio rană atunci când mai mulți întind
arcul ca să plece împotriva ta o singură săgeată.

֍
C ând acela care însuși a arat și a semănat culege cu mâinile
lui roada, nu se pierde niciun grăunte de grâu.

֍
P este zgomotul nostru trec mai limpezi glasurile mari ale
celor ce nu mai trăiesc.

֍
P entru a putea trăi o viață, care ți-a fost dăruită, ești dator s-o
meriți, ca om și ca neam, în fiecare clipă.

֍
M ulți oameni sunt foarte mulțumiți de faptul că au izbutit
să știe toată lumea că sunt niște proști. Ei numesc aceasta:
faimă și glorie.

֍
P entru fiecare om e un drum către fericire: acela pe care e
chemat să meargă. Cei mulți nu-l găsesc niciodată. Cei mai
proști se trântesc la pământ și plâng că sunt nenorociți.

358
 CUGETĂRI

֍
T impul gol de fapte e lung când îl trăieşti și scurt când îți
aduci aminte de el.

֍
E ciudat cum se pot gândi oamenii la moarte, când e atâta de
făcut în viață.

֍
N orocul nu se găsește bine decât în casa unde se muncește.
֍
N u primi la bucuria ta pe acela pe care nu l-ai primi la durere.
֍
D ă tuturor ce li se cuvine, și ție ajungă-ți ce rămâne.
֍
O mie de oameni cuminți nu fac atâta tărăboi ca un singur
nebun.

֍
Un popor crește voinic și mândru în ura furtunoasă a
străinului, dacă știe să smulgă puterile de viață ce zac în
adâncul lui însuși.

359
 NICOLAE IORGA

֍
T otdeauna cei mari au cerut de la cei mici, fără să lepede
veșmântul de război: pacea.

֍
D reptatea nu te caută niciodată acasă la tine: cu toiag de
răbdare trebuie s-o cauți pe drumul aspru al muncii.

֍
S telelecare cad cheamă ochiul mai mult decât cele ce
luminează.

֍
F ără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste.
֍
„ C ine ridică sabia, de sabie va pieri” – dacă, pentru
nedreptate, el o ridică întâi. Sabia celui ce se apără e sabia lui
Dumnezeu însuși, care pedepsește.

֍
E vreii și-au dat nota morală când între ei s-a propovăduit
legea creștină și ei au rămas evrei.

֍
N ici ca să muște nu se ridică șarpele târâtor.

360
 CUGETĂRI

֍
„ S tudiul sincer și loial al istoriei e cea mai bună pregătire
pentru o politică înțeleaptă, prevăzătoare, generoasă și
patriotică” (Contele de Mun).

֍
N u uita că orice critică pleacă, nu de la valoarea criticului, ci
de la valoarea cărții însăși.

֍
C ea mai grea situație o ai față de cei ce te iubesc, și față de cei
ce te urăsc, cea mai ușoară.

֍
U n om cult înseamnă o minte deschisă către bunătate și
frumuseţe.

֍
Î n critică unii văd amărăciunea răului de unde ea pleacă și
alții plăcerea binelui ce se îndeplinește printr-însa.

֍
Î ntre subiect și opera de artă e deosebirea dintre picătura de
ploaie și fulg.

֍
Î nchinați-vă la moaște: Sfântul vine desigur, chiar dacă oasele
nu sunt ale lui.

361
 NICOLAE IORGA

֍
M ai la urmă, ceea ce te înalță ori te coboară, te întărește și te
face slab, nu sunt relațiile cu alții, ci acelea cu tine însuți.

֍
A -ți ascunde ambiția nu înseamnă a refuza lumii talentul tău.
֍
Î ți plac la alții mai mult sentimentele care prin cuvântul tău
se pot numi și lămuri.

֍
G eniul omenesc e singurul care face orice specialitate:
generală, și orice generalitate: specială. Talentul nu ajunge
acolo.

֍
De la Curte se căutau zadarnic pentru un moștenitor
împărătesc ursitoarele, și ele erau pe drum către un bordei
unde duceau o coroană.

֍
D istrugătorii unui palat creează maiestatea, și mai
impresionantă, a ruinei.

֍
P entru fiecare zi, ori un mănunchi de fapte, ori sufletul tău cu
o treaptă mai sus.

362
 CUGETĂRI

֍
D upă încă un om rău trebuie să-ți simți o încă mai mare
datorie față de viață.

֍
D oi frați buni nu înseamnă plante din aceeaşi rădăcină, ci în
același pământ.

֍
C el mai mare orator e acela care spune mai puțin și suge-
rează mai mult.

֍
N imic mai ușor decât politica atunci când servește interesele
vechi ale tuturor, nimic mai greu decât când ea încearcă a-i
ridica pe toți către un nou ideal.

֍
M ulțicred că pot îngropa stânca presărând pe aceasta
pumnul de nisip al ignorării lor.

֍
D in când în când treci la vecin ca să-ți afli defectele.
֍
C u cât te urăște cineva mai mult, cu atât descopere mai bine
că n-are de ce să te urască.

363
 NICOLAE IORGA

֍
C el mai frumos prestigiu al puterii e că nu are nevoie să-și
răzbune.

֍
C elui mare să-i vorbești cum e datoria lui față de tine, iar
celui mic cum e datoria ta față de el.

֍
C ine se măsoară cu alții de dimineață până seara, nu e om
mare – și nici nu va putea să fie.

֍
P are că în noi se elaborează o nouă conștiință a naturii pe
care cealaltă, încă atotputernică, încearcă a o zdrobi prin
nenorociri și moarte.

֍
A te lăsa descurajat de gândul morții înseamnă a te închina
ei atunci când îi poți sta împotrivă.

֍
U nii trăiesc ca să uite, alții uită ca să poată trăi.
֍
V ine o vreme când te cauți, viu încă, prin morminte.

364
 CUGETĂRI

֍
F lori false – flori care au fost întotdeauna uscate și nu se mai
pot veşteji.

֍
D e-ar fi la o mie de sfaturi și un singur ajutor, lumea ar fi
plină de fericiți.

֍
E totuși o mângâiere că prin moartea noastră păstrăm tânără
lumea.

֍
C ele mai scumpe amintiri sunt cele de care e legată suferința
noastră biruitoare.

֍
U n credincios e un om plus toată credința, un fanatic un om
mai puțin tot fanatismul lui.

֍
D intre cele trei mari împărății ale Bisericii, ortodoxismul are
mai mult păgânism în formă, catolicismul în organizare, iar
protestantismului în cugetare.

֍
C e monstruozitate, Doamne, să mai faci, după suferințele
vieții, un iad și dincolo de marginile ei!

365
 NICOLAE IORGA

֍
F ă binele cu diplomație, căci nu-ți închipui ce mult supără.
֍
P rimește în tine o viață întreagă sufletul neamului tău înainte
de a avea pretenția ca el să se îndrepte o singură clipă după un
gând al tău.

֍
Î n fericire ajungi adesea să râvnești la durerile fecunde.
֍
D urerea taie în suflet brazdele prin care curge apoi izvorul
viu al harului dumnezeiesc.

֍
V eacuri întregi oamenii se străduiesc să se dezbine prin haine
și forme; din când în când vine câte un sol dumnezeiesc care-i
unește prin suflete.

֍
D umnezeu? Toată lumina de soare și toată lumina de suflet
care a fost, care este și care poate să fie.

֍
V ai de biruința în care se vede numai biruitorul!

366
 CUGETĂRI

֍
C ea mai mare înjosire a artei e să o întinzi publicului ca un
taler de cerșetor.

֍
E mângâietor că măcar sub anume raporturi poți ajunge egal
și cu cei mai mari.

֍
E ste invidia care a găsit o piedică și invidia care-și pune o
piedică pentru a putea invidia.

֍
U nii caută familiaritatea cu gândul cuiva; alții se mulțumesc
cu familiaritatea omului, și sunt cei mai mândri!

֍
S imțul de datorie e cea mai luminoasă dovadă de sănătate a
unui suflet.

֍
S unt suflete menite libertății: e un păcat a le constrânge, și
suflete roabe care cer în fiecare clipă biciul.

֍
S uprimarea poruncii e idealul către care trebuie să tindă
orice tovărășie de oameni adevărați.

367
 NICOLAE IORGA

֍
T rebuie să găsești și virtute omenească pentru ca să unești în
admirația pentru opera literară și pe scriitor.

֍
S piritele mari au de obicei prietenii calităților lor, care tac, și
aceia ai defectelor lor, care strigă.

֍
P ăstrează tot ce e crud pentru a-l spune în public, iar în ce
scrii pentru prieteni pune tot ce ai mai bun față de ceilalți.

֍
S ă faci așa, încât moartea ta să nu poată dovedi oamenilor
decât că erai și mai bun de cum te credeau.

֍
C aută să adaugi, dacă poți, valoarea scriitorului la valoarea
poeziei lui; niciodată însă nu-ți e îngăduit să o scazi pe aceasta
prin greșelile aceluia.

֍
N u te izola decât ca să vezi mai senin și mai omenește pe
ceilalți.

֍
N imic nu e mai trist decât un cuib de bătrân vultur până la
care nu răzbat decât paraziții ce se cuibăresc în ultima căldură
a penelor lui.

368
 CUGETĂRI

֍
U n om public nu se prețuiește decât în public și nu se critică
decât în public de aceia care au simț pentru loialitate.

֍
T alentul e pentru unii un spirit bun care locuiește în ei,
pentru alții un zeu crud care-i vizitează, devastând sufletul
prin care trece.

֍
Î ntr-o religie are valoare credința cu care se caută Dumnezeu,
nu forma, superioară sau inferioară, în care el e închipuit și
servit.

֍
F iecare religie face cât elementul dumnezeiesc pe care-l poate
face ideea de a coborî în sufletul celui mai umil credincios al
ei.

֍
Î n privința religioasă ca și în celelalte, o datorie de superioară
discreție trebuie să arunce în fundul sufletului tot ce nu poate
fi în concordanță cu conștiința umană a tuturor timpurilor,
așa cum se cunoaște ori cum se poate bănui.

֍
O rice religie presupune o abdicare; fiecare din ele poate fi
prețuită după jertfa pe care o cere.

369
 NICOLAE IORGA

֍
P rezentul a cunoscut mai ales religia care poruncește și
impune bariere. Viitorul va cunoaște fără îndoială pe cele ce
fac ca sufletul omenesc să se ridice liber în lumină.

֍
O religie începe printr-un strigăt de deznădejde și de revoltă
și se termină prin formalismul vulgar al celor ce-și interzic,
urmând-o, orice nevoie nouă a sufletului lor.

֍
U n suflet omenesc trebuie să cuprindă totdeauna ceva mai
mult sau ceva mai puțin decât religia pe care o moșteneşte ori
o adoptă.

֍
F iecare dorește a fi puțin el însuși după moarte.
֍
O rice religie statornicește o dogmă care nu e mai niciodată
rațiunea sa de a fi.

֍
A ști e a stăpâni, a crede e a aspira la ceva mai mult. Crezi în
chiar dorința ta de a fi ce ai vrea să fii.

֍
M oralitatea sprijinită pe religie singură nu merită numele ei;
e mai totdeauna o tânguială vulgară ori o groază josnică.

370
 CUGETĂRI

֍
Ş coala modernă, de toate gradele și din toate țările, se
adresează așa de puțin sufletului, încât adevăratul învățământ
religios, care nu poate fi decât trezirea facultăților superioare
ale spiritului ce se îndoiește și speră, nu poate intra în
programul ei curat scolastic.

֍
S tatul care ocrotește o religie e mai primejdios pentru aceasta
decât cel care o prigonește. În al doilea caz, ea va câștiga puteri
noi; în cel dintâi va ațipi în scaunul funcționarului religios,
numit salariat și respectat.

֍
N u văd în moarte nici groapa de umbră a mormântului, nici
poarta de lumină deschisă asupra cerului: nu văd, nu vreau să
văd decât clipa supremă a judecății proprii asupra felului cum
ți-ai pus puterile în serviciul umanității. Dacă răspunsul e
mulțumitor, poți să adormi pentru totdeauna.

֍
R eligia noastră ortodoxă e mai mult decât altele încremenite
în forme; cei ce se emancipează de aceasta ajung de obicei
incapabili de o religie. Totuși n-ai decât să te uiți în jurul tău
ca să înțelegi îndată morala solidarității naționale și umane.
Totuși nu trebuie să protestezi împotriva formelor, ba chiar îți
simți datoria de a le observa pentru a rămâne în curentul vieții
seculare a poporului tău.

371
 NICOLAE IORGA

֍
A te ruga lui Dumnezeu singur poate să însemne numai a te
mărturisi lui.

֍
T ot ceea ce cuprinde simțul neputinței omenești și aspirația
de a o învinge prin mijloace superioare naturii ce se poate
cunoaște și stăpâni, ține de religie.

֍
R eligia nu e necesară omenirii, ea îi este imanentă.
֍
A fost totdeauna o religie individuală care s-a afirmat mai
mult sau mai puțin în purtarea și scrisele celor care aderaseră
la religia obștească ce corespundea mai mult ca morală
nevoilor intime ale sufletului lor.

֍
S -a pornit căutându-se nemurirea în ceruri; mai târziu au
crezut că o găsesc pe pământ; începe a se vedea în sfârșit că ea
există în putința de cugetare, care străbate veacurile.

֍
N -a fost o religie care, dispărând, să nu fi lăsat, cu multe
prejudecăți și un praf întreg de formalități, omenirea ceva mai
bună.

372
 CUGETĂRI

֍
D acă trebuie să aspiri spre cerurile albastre depărtate, deci
divine, nu trebuie să smulgi porunci care fac să plece ochii
descurajații asupra bietului nostru pământ.

֍
Î n domeniul religios, trebuie să cugeți pentru tine și să urmezi
pe alții, pentru a nu rupe încă una din legăturile solidarității
umane.

֍
P oate să pară curios că cei care cred în nemurirea sufletului
au cele mai frumoase morminte pentru cenușa lor.

֍
E păcat că însușirile tale bune vor îndrepta către cele rele,
opuse, pe aceia care te urăsc și nu vor să-ți semene.

֍
S ă deosebești între mâna ce ți se întinde ca să te ridice și
aceea care te prinde a te opri.

֍
C ine-ți arată prietenește alt drum se teme de cele mai multe
ori să nu ajungi mai departe pe al lui.

֍
O singură comparație îți e într-adevăr folositoare: aceea cu
tine însuți.

373
 NICOLAE IORGA

֍
R ecunoașterea unității admirabile a naturii a ucis
politeismul.

֍
A înțelege pe Dumnezeu în multe feluri e oare mai bine decât
a te înclina la mai mulți Dumnezei?

֍
P entru binele tău însuți nicio lege nu-ți poate da dreptul cel
mai slab asupra nimănui.

֍
E goismul e silința disperată de a fura o rază care să nu
lumineze și pe alții.

֍
Î ntr-ozi de iarnă albă natura pare că vrea să ascundă,
înspăimântată, neagra ruină pe care a făcut-o.

֍
O rice cercetări științifice asupra vieții seamănă cu studiul
săgeții fără a se descoperi arcul care o aruncă.

֍
O rice bunăvoință e o putere pe care numai prostul trufaș o
poate respinge.

374
 CUGETĂRI

֍
C ând îți numeri dușmanii, adaugă-te și pe tine, și nu începe
pedeapsa cu ceilalți.

֍
O m cu adevărat bun e numai acela care ar fi putut fi rău, și
n-a fost.

֍
I spita însăși se curăță atingând pe cel curat.
֍
D e câte ori un Ierusalim trebuie curățat, omul va veni din
Nazaret ori din Samaria.

֍
D isprețul înseamnă de atâtea ori numai neputința de a
prețui.

֍
A tenția pleacă totdeauna de la trezirea unui sentiment
puternic.

֍
D e multe ori în loc de idei ce luptă, sunt numai puncte de
vedere care se încurcă.

375
 NICOLAE IORGA

֍
A mbiția duce adesea la acele situații grele în care nu te poți
păstra, și de unde nu poți consimți să te cobori până nu te
târăsc în jos alții.

֍
C ea mai bună închinare către Dumnezeu e să păstrăm în
sufletele noastre ceva din dumnezeirea lui.

֍
N imic nu înjosește mai mult pe cineva decât necesitatea
bolnavă de a se înconjura de oamenii pe care-i disprețuiește.

֍
O singură filozofie e bună: aceea în care omenirea poate
locui.

֍
Î n tine să fie un judecător care să ierte numai pe alții.
֍
E ste gluma care atacă și, de cele mai multe ori, gluma care
fuge.

֍
S ufletul nu poate trăi într-adevăr decât reînnoindu-se veșnic.

376
 CUGETĂRI

֍
N u există fețe opace pentru lumina sufletului.
֍
L a isprăvirea vieții pline de belșug nu trebuie să ai mai multă
durere decât la isprăvirea unei zile rodnice.

֍
C e e oare acest eu pe care oricine și orice îl poate schimba și
pe care somnul îl omoară odată în douăzeci și patru de
ceasuri?

֍
E ste visul în afară de viață și cel mai presus de viață.
֍
C ere de la alții ceva mai puțin decât ai dat tu pe același ogor.
֍
S unt revoluții care seamănă cu zădărnicie vârtejuri de nisip.
֍
S unt și revoluționari, ca și monarhi, „din mila lui Dumne-
zeu”.

֍
U n popor trebuie să vrea în orice moment după porunca
înaintașilor și după nevoile celor ce vor veni.

377
 NICOLAE IORGA

֍
D in blocul unei zile, în care se poate sculpta o faptă mare, cei
mai mulți fac o grămăjoară fugară de nisip.

֍
F erice de acela care înfățișează nația sa cum este, dar mai
ferice de acela în care se poate ghici cum va fi nația sa urmând
pe calea însemnată de el – cu sângele viu al inimii sale!

378
 CUGETĂRI

http://www.librariacoresi.ro/shop?&search
=Nicolae+Mareș

379
NICOLAE IORGA

380