FLORIILE

Floriiledeschidsăptămânaceamaiimportantăpentrupregătirile de Paşte.
SărbătoareaFloriilor are străvechirădăcini, eafiindatestatăînsocoetatearomână ca
zidedicatăzeiţei Flora, peste care creştinisnul a
suprapussărbătoareaIntrăriiDomnuluiînIerusalim( Floriile, înterminologiapopulară).
ÎnDuminicaa IV-a din Postul Mare prăznuimstrălucitaSărbătoare a
ÎntrăriiDomnuluiînIerusalim. DupăÎnvierealuiLazăr din morţii, mulţi din ceice au văzutminunea
au crezutînDomnulHristos. Cu şaptezileînainte de Paşte, Hristos a venitînBretania, unde era
Lazărcelpe care-l înviase din morţi.
Această mare sărbătoare, unadintreceledouăsprezeceSărbătoriÎmpărăteşti ale anului, cade
totdeauna cu o săptămânăînainte de Paşte. Numele de Florii a
fostdatînamintireaintrăriidomnuluiNostruIsusHristosînIerusalim, cândpoporul l-aîntâmpinat cu
ramuriînflorite de finic, salcieşi palmier.
Intrând ca ÎmpăratînIerusalim, Isusanticipeazăapropiatabiruinţă ca
şivictoriefinalăaomeniriipe care o poartăîn bine. Pentrucă la noi nu creştefinicşi palmier,
oameniiculeg cu crenguţe de salcie, cu mâţişori. De cesalcie? Se spunecăatunciFecioara Maria a
vrutsătreacă un râu, o salcie s-a aplecatpesteapă, ca sătreacăPreacurata. MaicaDomnului a
binecuvântatsalcia, făcând-o să nu ajungăniciodatăcărbuneşisortindu-isă fie adusăînfiecare an la
biserică.
Ramurileverzi din aceastăzi, întrebuinţateatâtînritualurilecasnicecâtşiîncelebisericeşti,
întruchipeazăsimbolulcastităţiişi al renaşteriianuale a vegetaţiei, unsubstitutfitomorf al zeiţei
Flora, darşiramurile cu care a fostîntâmpinatIsus la intrareasaînIerusalim.
PentrubunadesfăşurareasărbătoriiFloriilor, cu o ziînainte se strângramuri de
salcieînmugurită, se leagăînsnopişi se duc la bisericăpentru a fi sfinţite de preot.
Dupăsfinţireramurilenumite „ mâţişori‖ suntluateacasă de cătrecredincioşipentruaîmpodobi cu
eleicoanele, uşile, ferestrele, intrărileîngrajdurisaupentrua lepune la fântânişi la
streşinilecaselorsau le aşeazăpemorminte.
Acesteramurisfinţite se păstreazăpesteanfiindfolosite la tămăduireadiferitelorboli.
Înscopuriprofilactice, oamenii se încing cu „ mâţişorii‖ sfinţiţi, pentru a nu-
idureamijlocul.Importanţasărbătoriiestedatăşi de severeleinterdicţii de muncăprecumşi de
sacrificiul ritual al peştelui, ziuafiindcunoscutăşi ca dezlegare la peşte.
Femeilecautăsăia din bisericănuiele de salciecâtmai lungi, crezândcă le vacreştecânepa
mare. Ajunseacasă, număraumugurii de pecrengilepomilor din livadăfiindconvinsecăvoravea tot
atâţiapui la cloşti.Ajunulsărbătorii era şiun important moment pentruinvocareaspiritelormorţilor,
pealocurifiindcunoscutşi sub numele de Moşii de Florii, când se
facpomeniripentrurudeledecedate. Înfiecarecasă se cocatâteapâinicâţimembri are familia,
mărimeaacestoradiferăînfuncţie de vârstafiecăruimembru. Acestepâini se împletesc, fiind cu
cununeşicruci.Obiceiuri de Florii:
 La miezulnopţiidinspreFlorii, fetelefierbeaubusuioc, şi se spălaupe cap cu
aceastăapăşiapoi , o aruncau la rădăcinaunuipărzicând: „ Cum e părulcând e înflorit, aşasăfiu de
frumoasă, cum se uităoamenii la un părînflorit, aşasă se uitebăieţii la mine‖
 Cine înghiteînziua de Floriitreimâţişori de salcie, nu vasuferi tot anul de dureri de gât.
Ramurilepăstrate la icoane se pun pefocvara, înmomentulîn care începefurtuna, sau se
aruncăîncurtecândîncepesăbatăgrindina.
Înunele case mâţişorii se puneauînapaîn care erauspălaţicopiipentru a fi feriţi de boli.
Vânzătoriiambulanţiatingeaulucrurile cu unmâţişor de la Biserică,
convinşifiindcăvoraveamaimulţicumpărători.
Înziua de Floriinumeni nu lucrează, singuraactivitateîngăduită era
scoatereatuturorhainelorîncurtepentruaerisire.
Desprecel care se împărtăşeşte in DuminicaFloriilor se spunecăoricedorinţăîşipunecând
se apropie de preot se îndeplineşte.
Desprecei care se spălaupe cap se credeacăvoralbi ca pomii, uneori era voiesătespelipe
cap doarfolosindapădescântată.
Desprevremea din ziuaFloriilor se credecă se varepetaîn prima zi de Paşti
Despreurzici se spunecăînflorescnemaifiindbune de mâncat.
Vitelemănâncăcâtevaramuri de salciepentru a se înmulţişi a fi sănătoasetotanul.
Pomiifructiferisaubutucii de vie suntşiei la rândullorîmpodobiţipentru a da rod
bogatşimănos. Astfel de superstiţiişi de obiceiuri se maipăstreazăşiastăzi,
oameniicelebrândîntotdeunafrumuseţeanaturiişirevenireaacesteia la viaţă.
 De ziuaFloriilor se înfrumuseţeazănatura, româniisărbătorescşiziuaaceloradintrenoi care
poartănume de floare.