Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE MANAGEMENT
Autor,
Borovină Vasile-Marian
București, 2021
1. Considerații generale
Se întelege prin lucru tot ceea ce se afla in natura, fiind perceptibil prin simțurile noastre,
având deci o existenta materiala.
Pentru ca un lucru sa devina bun in sens juridic este necesar ca acesta sa fie util omului, sa
aibă o valoare economica si sa fie susceptibil de apropriere, sub forma unor drepturi ce intra
in compunerea unui patrimoniu, fie a unei persoane fizice, fie a unei persoane juridice.
Exemple:
Aerul atmosferei, lumina soarelui, deși sunt lucruri utile chiar indispensabile- pentru om,
totuși, ele nu pot dobândi calitatea de bun în sens juridic, întrucât nu au o valoare economică
și nu sunt susceptibile de apropriere.
Sunt bunuri lucrurile care au o existență materiala și valoare economică: operele
științifice, literare, artistice, invențiile etc. daca au o valoare economica si sunt susceptibile de
drepturi patrimoniale, valorile necorporale care-si găsesc temeiul într-un drept de creanța etc.
Stricto sensu (in sens restrâns), prin bun se înteleg lucrurile si animalele cu privire la
care pot exista drepturi si obligații patrimoniale. Art.285 (1).
Clasificarea bunurilor prezinta ,in dreptul civil, o semnificație deosebita atât din punct
de vedere teoretic, cât și mai ales pragmatic, deoarece, pe de o parte, ea determină natura
raporturilor juridice ce se pot stabili cu privire la unele bunuri și pe de alta parte, regimul
juridic al diferitelor categorii de bunuri.
Bunurile pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. Clasificările mai importante
în dreptul civil sunt:
Pe lânga aceste categorii de bunuri, doctrina clasifica bunurile în: bunuri corporale și bunuri
incorporale; bunuri frugifere si bunuri nefrugifere; bunuri sesizabile si bunuri insesizabile.
În ceea ce privește ultima categorie precizata, aceasta cuprinde si arborii netăiați și vegetația
care se prinde pe pământ. Toate acestea sunt imobile prin incorporațiune sau prin natura lor.
Când sunt desprinse sau culese devin bunuri mobile. Se întilnesc și situații când, deși sunt
prinse de pământ, recoltele, fructele, arborii sunt considerate mobile prin anticipație, de
exemplu când se vând.
Bunurile destinate ca accesoriu pentru serviciul sau exploatarea unui imobil, deși prin
natura lor sunt mobile. Pentru ca un bun mobil să devina imobil prin destinație trebuie
îndeplinite condițiile:
1. Ambele bunuri trebuie să aparțină aceluiași proprietar;
2. Mobilul să fie destinat la serviciul si exploatarea imobilului, adică să existe un raport
de accesorietate fizica sau voliționala. Astfel, sunt imobile prin destinație conform
Codului Civil:
Animalele afectate la cultura;
Instrumentele arătătoare;
Porumbeii din porumbrarie;
Semințele date arendasilor sau coloniilor partiari;
Lapinii tinuti pe linga casa;
Stupii cu roi;
Pestele din iaz;
Cladirile, pravaliile, cazile si vasele;
Instrumente necesare pentru exploatarea fierariilor, fabricilor de hirtie si altor
uzine;
Gunoaiele si paiele;
Este firesc ca textul trebuie analizat prin privirea realitatilor prezentate. Mai sunt
imobile prin destinatie (toate efectele mobiliare ce proprietarul a asezat catre fond in
perpetuu). (ex: statuile, orice alt obiect, bun mobil, fixat cu ciment, gips, etc).
Asadar, sunt imobile toate drepturile al caror obiect este un imobil, astfel:
Acelea care se pot transporta de la un loc la altul, care se misca d el asine (ex:
animalele) si cele care se pot muta dintr-un loc in altul cu ajutorul unei forte extreme (ex:
lucrurile neinsufletite).
Aceasta categorie cuprinde acele drepturi onsiderate mobile prin obiectul la care se
aplica. Sunt mobile prin determinarea legii urmatoarele:
2.2 Bunurile aflate in circuitul civil si bunuri scoase din circuitul civil
Bunurile aflate in circuitul civil sunt in circuitul civil, afara de exceptiile prevazute
expres de lege.
Bunuri scoase din circuitul civil sut acelea care nu pot face obiectul unui act juridic
civil translativ sau constitutiv de drepturi reale.
In sensul propriu-zis al cuvintului, sunt scoase din circuitul civil numai in lucrurile
care, prin natura lor nu sunt seccesibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si pe cale
de consecinta, obiect al actelor juridice, adica asa- numitele lucruri comune (aerul, apa marii,
razele soarelui etc.)
Bunurile determinate individual sunt acelea care, potrivit naturii lor sau vointei
exprimate de partile actului juridic, se individualizeaza prin insusirii proprii, specifice.
Includem in aceasta categorie, spre exemplu, unicatele, o casa indicata prin locul ei de
situare (localitate, strada, numar), un autoturism individualizat prin seria motorului, a
sasiului, prin numarul de inmatriculare etc.
Dupa cum pot fi inlocuite sau nu, unele cu altele, in executarea unei obligatii civile,
bunurile sunt fungibile si nefungibile.
Bunul fungibil este acel care, in executarea unei obligatii, poate fi inlocuit cu altul,
fara a fi afectata valabilitatea platii.
Bunul nefungibil este acel bun care nu poate fi inlocuit cu altul in executarea unei
obligatii, asa incit debitorul nu este liberat decit prin predarea bunului datorat.
Aceasta clasificare se face dupa cum folosirea bunurilor implica sau nu consumarea
substantei ori instrainarea lor.
Bunul consumptibil este acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui intrebuintare
sa nu implice consumarea substantei sau instrainarea lui. Spre exemplu, banii, alimentele,
combustibili etc. Sunt bunuri consumptibile.
Bunuri neconsumptibile este acel bun care poate fi folosit in mod repetat, fara sa fie
necesara, pentru aceasta, consumarea substantei sau instrainarea lui. Spre exemplu bunuri
neconsumptibile pot fi: masinile, cladirile, etc.
Dupa cum sunt ori nu producatoare de alte bunuri, numite fructe, bunurile s eimpart in
frugifere si nefrugifere.
Bunurile frugifere sunt acelea care, in mod periodic si fara consumarea substantei lor,
dau nastere altor bunuri, numite fructe.
Se discting trei categorii de fructe: fructe naturale, adica acele fructe care se produc
fara vrio interventie a omului; fructe industriale, adica acelea care se produc ca urmare a
activitatii omului; fructe civile, prin care desemnam echivalentul in bani sau in alte unuri al
folosirii unui bun (chiriile, venitul rentelor, arendele, devidendete si partea din venitul net
distribuit, dobinzile etc.). Fructele nu trebuie confundate cu productele. Productele sunt
foloase trase dintr-un bun cu consumarea substantei sale.
Bunurile corporale sunt acele bunuri care au o existenta materiala, fiind usor
perceptibile simturilor omului. Bunurile corporale pot fi vazute, atinse dominate in fapt si
posedate.
Bunurile incorporale sunt valorile economice care au o existenta ideala, abstracte. Sunt
astfel de bunuri drepturile subiective patrimoniale. Se disting urmatoarele categorii de bunuri
incrporale:
Dupa cum pot fi sau nu impartite fara sa isi schimbe destinatia, bunurile se clasifica in
divizibile si indivizibile.
Bunul divizibil etse acel care poate fi impartit fara sa-si schimbe, prin aceasta destinatia
sa economica.
Bunul indivizibil este acela care, prin impartire, isi schimba destinatia economica.
Temeiul acestei clasificari a bunurilor il constituie art. 9 din Constitutie, care prevede
ca proprietatea este publica si privata. La art.296 alin. (1), se instituie o regula foarte
importanta, si anume ca statul si unitatile administrativ-teritoriale au in proprietate doua
categorii de bunuri cu regim diferit: bunuri ale domeniului public si bunuri ale domeniului
privat.
Aceasta dispozitie legala instituie prezumtia conform careia bunul este considerat din
domeniul privat daca prin lege (si numai prin lege) nu este atribuit categoriei bunuri publice.
Bunurile statutului si celor a unitatilor administrativ- teritoriale afectate domeniului privat pot
circula liber, cu ele pot fi incheiate diferite acte juridice (Cod Civil, art.286).
Bunuri ale domeniului public sunt bunurile care apartin statului sau unitatilor
administrativ- teritoriale si care sunt inalenabile, insesizabile si imprescriptibile.
Bunuri ale domeniului privat sunt bunurile care apartin persoanelor fizice sau
persoanelor juridice, inclusiv statului si unitatilor administrativ- teritoriale, si care sunt
alienabile, prescriptibile si sesizabile.
Bunul principal este acela care poate fi folosit in mod in dependent fara sa fie destinat
a servi la intrebuintirea altui bun.
Bunul accesoriu este acela care este afectat intrebuintarii altui bun, principal ( cheia
pentru lacat, cureaua pentru ceas, coperta pentru caiet etc.).
Atunci cind creditorul are impotriva debitorului o creanta avind ca obiect remiterea uni
sume de bani (certa, lichida si exigibila), iar debitorul nu plateste de bunavoie, el va putea sa
treaca la executarea silita a bunurilor debitorului sau, indestulindu-si creanta din sumele
obtinute prin valorificarea acestora. Trebuie retinut insa ca nu toate bunurile debitorului pot
forma oiect al executarii silite.
Bunuri sesizabile, adica acele bunuri care sunt sescesibile de a forma obiect al urmarii
silite, iar, pe de alta parte:
Bunurile insesizabile, adica acele bunuri care nu pot fi urmarite silit pentru realizarea unei
creante banesti.