MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

MASTERAT ANUL I
FACULTATEA DREPT
CATEDRA DREPT PUBLIC

SPECIALITATEA: INSTITUȚII DE DREPT ADMINISTRATIV ȘI CONSTITUȚIONAL

Disciplina: STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

REFERAT

TEMA:

Evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici. Registrul funcțiilor publice

și a funcționarilor publici. Atirbuții cancelariei de stat.

Student: Grozavu Marina

Profesor :Alexandru Grecu
dr. hab., prof univ.

Chișinău 2021

1
 Cuprins
Introducere............................................................................................................3
Capitolul I:
Managmentul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici...............................................4
Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici ...…...………………………....4
Capitolul II: „Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici”...........................5
Capitolul III Atribuţiile Cancelariei de Stat..........................................................19
Concluzie…………………………………………………………….................21
Bibliografie………………………………………………………………….….23

2
 Întroducere
Summary : „In the European Union countries the requirements are for top officials from
two directions. The higher level, they face the challenge of the responding promptly to the
government priorities, ensuring also the providing the public services impartially and fairly. The
lower hierarchical level, they face the challenge of managing a large workforce of expected the
efficiency and the effectiveness”.

În dorinţa lor de a-şi asigura legitimitatea, regimurile democratice se află în situaţia de a

găsi un echilibru între două valori, ce se pot afla într-o relativă tensiune: asigurarea de servicii
publice corecte şi independente din punct de vedere politic şi, în limita legii, receptivitatea
funcţionarilor publici la politicile guvernării aflate la putere. Neutralitatea administraţiei publice,
în sensul de absenţă a afilierii politice, este, desigur, o condiţie premergătoare pentru a garanta
că, indiferent de orientarea politică a acestora, cetăţenii vor beneficia de un tratament corect şi
echitabil. La nivel operaţional, neutralitatea este menţinută prin punerea accentului pe
profesionalismul, meritul şi competenţa funcţionarilor publici. Aceste valori sînt importante
pentru nivelul de echitate şi de continuitate, care reprezintă un format-cheie al gradului de
încredere al cetăţenilor faţă de sistemul administrativ. În acelaşi timp, funcţionarii publici trebuie
să fie răspunzători în faţa guvernului pentru elaborarea efectivă a programului, iar
promptitudinea reacţiilor administraţiei la solicitările guvernării aflate la putere, în limitele legale
şi constituţionale, este un element-cheie în implementarea politicilor guvernamentale. În statele
Uniunii Europene cerinţele adresate înalţilor funcţionari publici provin din două direcţii. De la
nivel ierarhic superior, aceştia se confruntă cu provocarea de a reacţiona cu promptitudine la
priorităţile guvernului, asigurînd, totodată, oferirea de servicii publice în mod imparţial şi
echitabil. De la nivel ierarhic inferior, aceştia se confruntă cu provocarea de a gestiona o forţă de
lucru de dimensiuni mari de la care se aşteaptă eficienţă şi eficacitate. Statele au răspuns în mod
diferit la aceste provocări, în funcţie de tradiţia administrativă şi de priorităţile politice curente.
Există totuşi elemente comune în ultimele evoluţii identificate privind managementul funcţiei
publice în ţările membre. S-a pornit de la distincţia clasică între principalele 181 Managementul
funcției publice în unele state membre ale uniunii europene două tipuri de funcţii publice. Mai
întîi, un sistem al funcţiei publice bazat pe dezvoltarea unei cariere, în care includerea într-o bază
de recrutare, care cuprinde potenţiali înalţi funcţionari publici, are loc după absolvirea
universităţii sau la începutul carierei profesionale şi care recurge deseori la examene competitive.
Ulterior, rata promovabilităţii este gestionată de organismul respectiv. În acest sistem, resursele
sînt investite în dezvoltarea şi carierele funţionarilor publici selecţionaţi pentru a-i pregăti pentru
înalta funcţie publică. În al doilea rînd, un sistem al funcţiei publice de tip “posturi disponibile“
în care candidaţii la o anumită înaltă funcţie publică sînt recrutaţi de la nivelul funcţiei publice în
sens larg şi din sectorul privat, ceea ce conduce la o bază de recrutare de posibili candidaţi mai
mare. O subcategorie a sistemului tip “posturi disponibile” este ”sistemul intradepartamental” al
funcţiei publice, în care nu există un sistem al carierei bine dezvoltat pentru întreaga
administraţie. Numirile în funcţie tind să se facă ţinînd cont de vechimea în funcţie şi merit în
cadrul departamentului în cauză .
Importanţa dezvoltării managementului funcţiei publice este pusă în evidenţă de faptul că
toate ţările au întreprins reforme ale funcţiei publice. Tendinţa generală în statele comunitare este
de focalizare a atenţiei asupra dezvoltării capacităţii manageriale. În timp ce managementul de
performanţă al funcţiei publice este o preocupare centrală în toate ţările, la aceasta se adaugă din
ce în ce mai des atenţia acordată capacităţii de conducere şi managementului schimbării, precum
şi managementului resurselor umane. Statele comunitare au descentralizat sarcinile de
management în diverse proporţii, împreună cu mecanismele de garantare a răspunderii
individuale a cadrelor de conducere.

3
 Capitolul I

MANAGEMENTUL FUNCŢIEI PUBLICE ŞI AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Managementul funcției publice și al funcționarilor publici trebuie să asigure dezvoltarea unui

serviciu public de calitate, format din funcţionari publici recrutaţi, evaluaţi şi promovaţi în baza
calităţilor profesionale şi performanţelor individuale, astfel politica de personal fiind un set de
principii, valori şi norme de bază importante privind diferite aspecte ale gestionării resurselor
umane în organizație.
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici este de competenţa Guvernului.
Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici în cadrul autorităţii publice:
Autorităţile publice asigură administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici. 
Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici se organizează şi se realizează  prin
intermediul subdiviziunii resurse umane.
Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse umane din autoritatea
publică se aprobă de Guvern.

Evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici 

Evidenţa la nivel naţional a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici se efectuează prin

administrarea registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici şi a dosarelor personale ale
funcţionarilor publici.
Fiecare autoritate publică are obligaţia să transmită Guvernului, la cerere, toate datele necesare
realizării atribuţiilor sale ce decurg din prezenta lege.
În cazul intervenirii unor schimbări în raporturile de serviciu, autoritatea publică, în termen de
10 zile lucrătoare, este obligată să comunice acest fapt Guvernului.
Modalitatea de administrare a datelor şi de transmitere a lor către Guvern, categoriile de
persoane care au acces la evidenţa naţională, structura şi conţinutul registrului funcţiilor publice
şi al funcţionarilor publici se aprobă de Guvern.
Pentru fiecare funcţionar public, autorităţile publice întocmesc dosar personal. Dosarul
personal conţine informaţii despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită
atribuţiile. 
Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor
publici, precum şi la dosarul personal al funcţionarului public, au obligaţia, în condiţiile legii, de
a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
Pentru încălcarea prohibiţiei prevăzută la confidenţialitatea datelor, persoanele respective
răspund în condiţiile legii.

4
 Capitolul II
„Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici”
            Republica Moldova nu dispune de un sistem informaţional unic în domeniul gestionării
resurselor umane din serviciul public, care ar putea să ofere informaţii calitative pentru decizii
manageriale adecvate referitoare la repartiţia pe posturi de muncă, funcţii, evaluarea după merit,
promovarea în funcţie etc.
            Concepţia sistemului informaţional automatizat „Registrul funcţiilor publice şi al
funcţionarilor publici” (în continuare – Concepţia) formulează cerinţele de bază pentru
implementarea noilor tehnologii informaţionale în activitatea serviciilor resurse umane din
cadrul autorităţilor administraţiei publice.
            Utilizarea sistemului informaţional automatizat „Registrul funcţiilor publice şi al
funcţionarilor publici” va permite optimizarea în Republica Moldova a proceselor de realizare a
politicii de personal în serviciul public, prin care se subînţelege folosirea tehnologiilor unice de
lucru cu personalul în baza principiilor comune de activitate, în scopul creării unui corp de
funcţionari publici capabili să realizeze funcţiile statului la nivelul cuvenit.
            Modernizarea activităţii serviciilor resurse umane din cadrul autorităţilor administraţiei
publice prin elaborarea şi implementarea numitului sistem va asigura informatizarea activităţii
legate de resursele umane în fiecare organ al autorităţilor publice aparte şi în serviciul public în
întregime.
            Prezenta Concepţie stabileşte scopurile, sarcinile şi funcţiile sistemului, structura
organizaţională şi baza juridico-normativă, necesare pentru crearea şi exploatarea lui, obiectele
informaţionale şi lista datelor care se păstrează în sistem, infrastructura tehnologică şi măsurile
de asigurare a securităţii şi protecţiei informaţiei.
            Ca premisă pentru elaborarea Concepţiei au servit următoarele acte legislative şi
normative:
            Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, aprobată prin Hotărîrea
Parlamentului nr. 1227-XV din 18 iulie 2002;
            Planul de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în
Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1402 din 30 decembrie 2005.

            1. Definiţie
            Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici (în continuare - RFPFP) reprezintă
o totalitate de date sistematizate despre structura scriptică a autorităţilor administraţiei publice de
toate nivelurile, despre funcţionarii publici şi personalul autorităţilor administraţiei publice.
            Resursa informaţională a funcţiilor publice şi funcţionarilor publici se formează prin
intermediul funcţionării sistemului informaţional automatizat RFPFP (în continuare – SIA
RFPFP).
            2. Noţiuni de bază
            Concepţia este documentul care descrie metodologia edificării sistemului informaţional
automatizat ca o totalitate de idei interdependente despre funcţionarea sistemului.
            În sensul prezentei Concepţii se utilizează noţiunile definite în Legea nr.467-XV din 21
noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele informaţionale de stat şi în legislaţia
din domeniul  serviciului public.
            3. Destinaţia SIA RFPFP

5
            SIA RFPFP este destinat pentru asigurarea formării resursei informaţionale despre
funcţiile publice şi funcţionarii publici, pentru colectarea, stocarea, actualizarea şi analiza datelor
despre funcţiile publice şi personalul din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. SIA
RFPFP este destinat, de asemenea, pentru asigurarea unui management eficient al personalului şi
prezentarea informaţiei organelor abilitate.
            RFPFP este unica sursă oficială de informaţii despre funcţiile publice şi persoanele care
le deţin.
            4. Scopul creării SIA RFPFP
            Scopul de bază al creării SIA RFPFP este asigurarea organelor abilitate şi a autorităţilor
administraţiei publice cu informaţie analitică şi statistică veridică despre structura scriptică a
autorităţilor administraţiei publice, precum şi despre personalul din autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, care este necesară pentru luarea deciziilor administrative.
            5. Sarcinile de bază ale SIA RFPFP
            Sarcinile de bază ale SIA RFPFP sînt:
            a) formarea bazei de date a sistemului;
            b) actualizarea bazei de date la nivel interdepartamental pe parcursul formării resurselor
informaţionale de stat ale Republicii Moldova;
            c) exploatarea sistemului;
            d) organizarea controlului informaţional al datelor, asigurarea acumulării informaţiilor de
tipul şi calitatea stabilite cu ajutorul unor mijloace soft şi hard speciale şi cu forţele
subdiviziunilor şi colaboratorilor desemnaţi;
            e) asigurarea securităţii informaţionale în cadrul formării şi exploatării registrului;
            f) asigurarea creării şi funcţionării băncii de date informaţionale republicane  integrate
distribuite interdepartamentale.
            6. Principiile de bază ale creării SIA RFPFP
            Principiile creării SIA RFPFP sînt:
            principiul legitimităţii, care presupune crearea şi exploatarea SIA RFPFP în conformitate
cu legislaţia naţională în vigoare;
            principiul respectării drepturilor omului, care presupune exploatarea sistemului în strictă
conformitate cu legislaţia naţională în vigoare, tratatele şi acordurile internaţionale din domeniul
drepturilor omului la care Republica Moldova este parte;
            principiul integrităţii şi veridicităţii datelor:
            - integritatea datelor semnifică starea datelor, cînd acestea îşi păstrează conţinutul şi se
interpretează univoc în condiţiile unor influenţe imprevizibile. Integritatea datelor se consideră
păstrată, dacă acestea nu au fost denaturate şi/sau deteriorate (lichidate);
            - veridicitatea datelor constituie gradul de conformitate a datelor, păstrate în memoria
computerului sau în documente, cu starea reală a obiectelor dintr-un domeniu concret al
sistemului, pe care acestea le reprezintă;
            principiul identificării de stat a obiectelor înregistrării, care prevede existenţa la fiecare
din ele a indiciului de identificare unic;
            principiul controlului formării şi utilizării SIA RFPFP, reprezentînd totalitatea de măsuri
organizatorice şi tehnice de program, care asigură calitatea înaltă a resurselor informaţionale de
stat formate, fiabilitatea înaltă a păstrării lor şi corectitudinea utilizării în conformitate cu
legislaţia în vigoare, precum şi care menţin accesul la informaţie operativ şi comod pentru
utilizator, în conformitate cu nivelul lui de acces;

6
            principiul confidenţialităţii informaţiei, presupunînd răspunderea personală a
colaboratorilor care activează în SIA RFPFP pentru utilizarea şi difuzarea neregulamentară a
informaţiei confidenţiale personificate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
            principiul securităţii informaţionale, care prevede asigurarea nivelului dorit de integritate,
exclusivitate, accesibilitate şi eficienţă a protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării,
distrugerii şi utilizării neautorizate. Securitatea sistemului presupune rezistenţa la atacuri şi
protecţia caracterului secret, a integrităţii şi pregătirii pentru lucru atît a sistemului, cît şi a
datelor lui;
            principiul modularităţii şi scalabilităţii, care semnifică posibilitatea dezvoltării sistemului
fără modificarea componentelor create anterior.

Spaţiul juridico-normativ al SIA FPFP

            7. Baza juridico-normativă a SIA RFPFP
            Baza juridico-normativă a SIA RFPFP o constituie legislaţia în vigoare a Republicii
Moldova şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Crearea şi funcţionarea
RFPFP sînt reglementate de următoarele acte legislative şi normative:
            Legea serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995;
            Legea nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie;
            Legea nr. 467-XV din 21 noiembrie 2003 cu privire la informatizare şi la resursele
informaţionale de stat;
            Legea nr. 264-XV din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura
digitală;
            Legea nr.17-XV din 7 februarie 2003 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei
Internaţionale a Muncii nr.151 privind protecţia dreptului de organizare şi procedurile de
determinare a condiţiilor de ocupare în serviciul public;
            Hotărîrea Parlamentului nr. 1227-XV din 18 iulie 2002 „Pentru aprobarea Concepţiei cu
privire la politica de personal în serviciul public”;
            Hotărîrea Guvernului nr. 151 din 23 februarie 2001 „Despre aprobarea Clasificatorului
unic al funcţiilor publice”;
            Hotărîrea Guvernului nr. 724 din 13 iunie 2003 „Cu privire la serviciul resurse umane din
cadrul autorităţii administraţiei publice centrale şi locale”;
            Hotărîrea Guvernului nr. 192 din 1 martie 2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu
privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante”;
            Hotărîrea Guvernului nr. 522 din 20 mai 2004 „Despre aprobarea Regulamentului cu
privire la atestarea funcţionarilor publici”;
            Hotărîrea Guvernului nr. 845 din 26 iulie 2004 „Cu privire la perfecţionarea profesională
a funcţionarilor publici”.
Spaţiul funcţional al SIA RFPFP
            8. Funcţiile SIA RFPFP
            SIA RFPFP trebuie să asigure îndeplinirea funcţiilor de bază ale sistemului informaţional
tip, stabilite în Concepţia sistemului informaţional integrat de stat, precum şi îndeplinirea
următoarelor funcţii specifice, determinate de destinaţia sistemului şi grupate în următoarele
blocuri funcţionale:
            Blocul funcţiilor „STRUCTURA SCRIPTICĂ”, care include următoarele funcţii:

7
            formarea şi menţinerea în stare actuală a structurii scriptice a autorităţii administraţiei
publice;
            crearea de modele ale noilor structuri scriptice fără modificarea celei existente;
            generarea întregii documentaţii (ordinelor, dispoziţiilor, rapoartelor analitice şi statistice)
necesare pentru desfăşurarea lucrului cu resursele umane.
            Blocul funcţiilor „PERSONAL”, care include următoarele funcţii:
            evidenţa automatizată a dosarelor funcţionarilor publici şi a angajaţilor care nu au statut
de funcţionar public;
            evidenţa numirilor în funcţie şi eliberărilor din funcţie;
            evidenţa evaluării/atestării, perfecţionării, promovării etc.;
            evidenţa concediilor (de odihnă anual, medical etc.);
            evidenţa deplasărilor;
            formarea şi utilizarea rezervei de cadre;
            evidenţa disciplinei de muncă;
            generarea întregii documentaţii (ordinelor, dispoziţiilor, rapoartelor analitice şi statistice)
necesare pentru desfăşurarea lucrului cu resursele umane.
            Blocul funcţiilor „DOCUMENTAREA”, care include funcţia de evidenţă a legitimaţiilor
de serviciu şi a carnetelor de muncă.

Structura organizaţională al SIA RFPFP

            9. Posesorul RFPFP
            Posesor al RFPFP este Aparatul Guvernului.
            10. Deţinătorul RFPFP
            Deţinător al RFPFP este Aparatul Guvernului.
            11. Registratorii RFPFP
            Registratori ai RFPFP sînt serviciile resurse umane ale autorităţilor publice.
Documentele SIA RFPFP
            12. La documentele SIA RFPFP se referă:
            actele de identitate;
            documentele de serviciu;
            carnetele de muncă;
            documentele tehnologice (certificate, extrase etc.)
Spaţiul informaţional al SIA RFPFP
            13. Obiectele informaţionale
            Totalitatea obiectelor informaţionale, care reprezintă resursa informaţională a SIA
RFPFP, este determinată de destinaţia lui şi include următoarele obiecte:
            a) funcţia publică;
            b) persoana fizică de următoarele categorii (obiectul informaţional este luat din Registrul
de stat al populaţiei):
            funcţionari publici de toate categoriile;

8
            angajaţi ai autorităţilor administraţiei publice de toate nivelurile care nu au statut de
funcţionar public;
            с) documentul;
            d) ordinul.
            14. Identificarea obiectelor informaţionale
            Identificatori  ai obiectelor informaţionale sînt:
            a) pentru „funcţia publică” – cheia combinată: „IDNO al autorităţii administraţiei
publice” + „numărul de ordine al funcţiei în acest organ”;
            b) pentru „persoana fizică” - numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP)
din Registrul de stat al populaţiei;
            c) pentru „document” - cheia combinată: „tipul documentului” + „numărul” + „seria”.
            d) pentru „ordin” - numărul de ordine al ordinului.
            15. Scenarii de bază
            Scenariul de bază reprezintă o listă a evenimentelor aferente obiectului informaţional şi
care se ţin în evidenţă în sistem. În RFPFP se ţin în evidenţă următoarele evenimente:
            a) pentru obiectul informaţional „funcţia publică”:
            punerea iniţială în evidenţă se efectuează la introducerea în structura scriptică a funcţiei
noi;
            actualizarea se efectuează la modificarea caracteristicilor funcţiei (denumirea, nivelul
retribuirii muncii, cerinţele faţă de candidatul la funcţie etc.);
            scoaterea din evidenţă şi transferarea informaţiei în arhivă se efectuează la excluderea
funcţiei din structura scriptică;
            b) pentru obiectul informaţional  „persoana fizică”:
            punerea iniţială în evidenţă se efectuează la încadrarea pentru prima dată în serviciul
public;
            actualizarea datelor se efectuează în cazul modificării raportului de serviciu;
            scoaterea din evidenţă şi transferarea informaţiei în arhivă se efectuează:
            - în cazul decesului sau declarării persoanei decedate în temeiul hotărîrii instanţei
judecătoreşti;
            - în cazul trecerii la alt serviciu în afara  autorităţilor administraţiei publice;
            с) pentru obiectul informaţional „document”:
            punerea iniţială în evidenţă se efectuează la perfectare;
            actualizarea datelor se efectuează:
            - la declararea documentului ca fiind nevalabil;
            - la schimbarea termenului de valabilitate;
            scoaterea din evidenţă şi transferarea informaţiei în arhivă se efectuează la nimicire;
            d) pentru obiectul informaţional „ordin”:
            punerea iniţială în evidenţă se efectuează la emitere;
            actualizarea datelor se efectuează:
            - la declararea documentului ca fiind nevalabil;

9
            - la schimbarea termenului de valabilitate;
            scoaterea din evidenţă şi transferarea informaţiei în arhivă se efectuează la nimicire.
            16. Datele
            Datele reprezintă totalitatea atributelor obiectelor informaţionale.
            a) Funcţia publică:
            identificatorul funcţiei;
            denumirea funcţiei;
            data instituirii funcţiei;
            data lichidării funcţiei;
            identificatorul autorităţii administraţiei publice (IDNO) în cadrul căreia a fost instituită
funcţia;
            subdiviziunea în care intră funcţia;
            starea funcţiei (ocupată sau vacantă);
            cerinţele faţă de candidatul la funcţie;
            b) persoana fizică:
            numărul de identificare de stat al persoanei fizice;
            date de serviciu:
            - categoria funcţionarului public sau a angajatului care nu are statut de funcţionar public;
            - nivelul de studii;
            - specialitatea;
            - experienţa de muncă, inclusiv în funcţie publică;
            funcţia deţinută:
            - identificatorul funcţiei deţinute;
            - data angajării;
            - identificatorul ordinului de angajare;
            - numărul contractului de muncă pentru angajatul care nu are statut de funcţionar public;
            - data reînnoirii contractului;
            - termenul de probă;
            - salariul de funcţie;
            - data încetării raportului de serviciu/eliberării din funcţie;
            - cauza încetării raportului de serviciu/eliberării din funcţie;
            - identificatorul funcţiei rezervei de cadre;
            date despre evaluarea activităţii:
            - tipul evaluării/atestării;
            - data evaluării/atestării;
            - menţiunea despre rezultatele evaluării/atestării;
            - identificatorul ordinului cu privire la evaluare/atestare;
            date despre concediu:

10
            - tipul concediului;
            - data începutului concediului;
            - data sfîrşitului concediului;
            - identificatorul ordinului cu privire la concediu;
            date despre modificarea/suspendarea raportului de serviciu/ contractului individual de
muncă pe o perioadă mai mare de o lună:
            - cauza modificării/suspendării;
            - data începutului modificării/suspendării;
            - data sfîrşitului modificării/suspendării;
            - identificatorul ordinului cu privire la modificare/suspendare;
            date despre deplasări:
            - tipul deplasării;
            - data începutului deplasării;
            - data sfîrşitului deplasării;
            - identificatorul ordinului cu privire la deplasare;
            date despre încălcările disciplinare:
            - tipul sancţiunii;
            - temeiul;
            - identificatorul ordinului cu privire la sancţiune;
            date despre stimulări:
            - tipul stimulării;
            - temeiul;
            - identificatorul ordinului cu privire la stimulare;
            date despre instruirea profesională continuă:
            - data, locul instruirii profesionale;
            - tematica cursurilor;
            date biografice:
            - experienţa de muncă;
            - studiile;
            - instituţia de învăţămînt absolvită;
            - specialitatea;
            - cunoaşterea limbilor străine;
            - gradul ştiinţific;
            c) documentul:
            tipul documentului;
            seria;
            numărul;
            data eliberării;

11
            termenul de valabilitate;
            organul emitent;
            statutul documentului;
            d) ordinul:
            tipul ordinului;
            numărul;
            data emiterii;
            emitentul;
            statutul ordinului (în vigoare, anulat, revocat).
            În RFPFP, pentru obiectele informaţionale împrumutate, se păstrează doar numerele de
identificare de stat ale posesorilor (IDNP sau IDNO). Datele suplimentare despre persoanele
fizice şi unităţile de drept (autorităţile administraţiei publice centrale sau locale) sînt accesibile în
Registrul de stat al populaţiei sau în Registrul de stat al unităţilor de drept:
            а) date personale:
            numele;
            prenumele;
            numele tatălui (patronimicul);
            sexul;
            data naşterii;
            locul naşterii;
            starea familială;
            copii în vîrstă de pînă la 14 ani;
            b) imaginea grafică:
            fotografia;
            specimenul de semnătură;
            с) date biometrice:
            grupa sangvină;
            înălţimea;
            culoarea ochilor;
            d) date despre domiciliu:
            ţara;
            raionul;
            municipiul (oraşul, satul);
            sectorul, strada, numărul casei, blocul, numărul apartamentului;
            data punerii în evidenţă;
            data scoaterii din evidenţă la domiciliu;
            e) date despre autoritatea administraţiei publice:
            denumirea autorităţii administraţiei publice;
            data creării;

12
            adresa juridică;
            date despre conducător;
            data lichidării.
            În scopul asigurării autenticităţii şi reducerii volumului informaţiei păstrate în RFPFP, se
utilizează clasificatoarele Sistemului naţional al clasificatoarelor.
            17. Clasificatoarele
            În scopul asigurării veridicităţii şi micşorării volumului informaţiei stocate în sistem,
precum şi al clasificării corecte a obiectelor sistemului, se utilizează sistemul de clasificatoare,
care poate fi divizat în trei grupe:
            internaţionale;
            naţionale:
            intrasistemice.
            Clasificatoarele intrasistemice sînt elaborate şi utilizate în cadrul sistemului doar în  lipsa
clasificatoarelor naţionale şi internaţionale aprobate.
            18. Interacţiunea cu alte sisteme informaţionale
            Pentru asigurarea formării corecte a resursei informaţionale a funcţiilor publice şi a
funcţionarilor publici, este necesară organizarea accesului la resursele informaţionale ale
următoarelor sisteme informaţionale automatizate, care formează resurse informaţionale de
importanţă statală:
            SIA „Registrul de stat al populaţiei” – acordă acces la datele despre persoanele fizice şi
documentele care le-au fost eliberate;
            SIA „Registrul de stat al unităţilor de drept” – acordă acces la datele despre toate tipurile
unităţilor de drept, inclusiv despre activitatea, documentele şi ştampilele lor;
            Sistemul naţional informaţional geografic – acordă acces la datele despre obiectele
geografice naturale şi tehnogene cu posibilitatea modelării situaţiilor şi analizei spaţiale;
            Sistemul informaţional educaţional – acordă acces la datele privind studiile funcţionarilor
publici;
            Sistemul informaţional integrat al organelor de drept – acordă acces la  datele despre
antecedentele penale ale persoanei, inclusiv despre sentinţele judecătoreşti cu privire la
incapacitatea sau capacitatea de exerciţiu limitată a persoanei;
            SIA „Registrul de stat al blanchetelor de strictă evidenţă şi al timbrelor de acciz” – acordă
acces la datele despre blanchetele de strictă evidenţă, documentele confecţionate şi circulaţia lor.
Spaţiul tehnologic al SIA RFPFP
            19. Nivelurile infrastructurii informaţionale
            SIA RFPFP este proiectat ca sistem modular, care asigură posibilitatea dezvoltării sale
fără a afecta continuitatea funcţionării.
            Arhitectura SIA RFPFP este concepută după schema-tip a infrastructurii informaţionale a
sistemului informaţional automatizat, în conformitate cu cerinţele expuse în Concepţia creării
infrastructurii informaţionale de stat.
            Infrastructura informaţională a SIA RFPFP este amplasată în două niveluri:
            central;
            local.

13
            Nivelul central este amplasat în municipiul Chişinău. Funcţia de bază a nivelului central
al infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii este asigurarea păstrării informaţiei şi
acordarea ei utilizatorilor prin portalul informaţional de stat. La nivelul central se află banca
centrală de date a sistemului.
            Nivelul local este amplasat în autorităţile administraţiei publice centrale şi în autorităţile
administraţiei publice locale.
            În fiecare dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi locale de toate nivelurile
sistemului se instalează module-tip ale sistemului. Accesul la informaţie pentru utilizatorii
autorizaţi se efectuează prin portalul informaţional.
            20. Complexul software-hardware
            Arhitectura complexului software-hardware, lista produselor software şi a mijloacelor
tehnice utilizate la crearea infrastructurii informaţionale se determină de către elaboratorul
sistemului în comun cu deţinătorul la etapele ulterioare de elaborare a sistemului.
            Pentru comunicarea între nivelurile sistemului se utilizează sistemul de telecomunicaţii al
autorităţilor administraţiei publice.
Asigurarea securităţii informaţionale a SIA RFPFP
            21. Definiţie
            Prin securitate informaţională se are în vedere starea de protecţie a oricărui SIA, la toate
etapele proceselor de creare, procesare, stocare şi transmitere a datelor, de  acţiuni accidentale
sau premeditate cu caracter artificial sau natural, care au ca rezultat cauzarea prejudiciului
posesorilor sau utilizatorilor resurselor informaţionale şi infrastructurii informaţionale.
            Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea normelor juridice în
domeniu, măsurilor organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor tehnologice şi a
metodelor de protecţie criptografică şi software-hardware a informaţiei, care sînt orientate spre
asigurarea nivelului necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii  resurselor
informaţionale.
            Sarcina de bază a securităţii informaţionale este asigurarea:
            integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi nimicirii datelor;
            confidenţialităţii – protecţia împotriva  accesului neautorizat la date;
            accesibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului utilizatorilor sancţionaţi la resursele
informaţionale.
            Cerinţele de bază faţă de securitatea informaţională:
            complexitate;
            orientare spre un anumit scop;
            continuitate;
            fiabilitate;
            dirijare centralizată;
            eşalonare;
            suficienţă rezonabilă.
            22. Pericolele securităţii informaţionale
            Prin pericol se are în vedere un eveniment sau o acţiune potenţial posibilă, orientată spre
cauzarea de prejudicii resurselor informaţionale sau infrastructurii informaţionale.
            Pericolele de bază ale securităţii informaţionale sînt:

14
            colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei;
            încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei;
            implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care îndeplinesc
funcţii neprevăzute în documentaţia aferentă acestor produse;
            elaborarea şi răspîndirea programelor ce afectează funcţionarea normală a sistemelor
informaţionale şi de telecomunicaţii, precum şi a sistemelor securităţii informaţionale;
            nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi
sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii;
            influenţarea sistemelor cu parolă-cheie de protecţie a sistemelor automatizate de
prelucrare şi transmitere a informaţiei;
            compromiterea cheilor şi mijloacelor de protecţie criptografică a informaţiei;
            scurgerea informaţiei prin canale tehnice;
            implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele
tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canalele de comunicaţii, precum
şi în încăperile de serviciu ale autorităţilor administraţiei publice;
            nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice
sau de alt tip;
            interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii,
decodificarea acestei informaţii şi impunerea unei informaţii false;
            utilizarea tehnologilor informaţionale autohtone şi străine necertificate, a mijloacelor de
protecţie a informaţiei, a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii la
crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii;
            accesul nesancţionat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;
            încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.
            Obiecte ale pericolelor sînt resursele informaţionale sau infrastructura informaţională de
telecomunicaţii.
            Surse ale pericolelor sînt infractorii, funcţionarii publici corupţi, precum şi utilizatorii de
rea-credinţă.
            Scopurile infractorilor sînt:
            încălcarea confidenţialităţii informaţiei;
            încălcarea integrităţii logice şi a integrităţii fizice a informaţiei;
            încălcarea funcţionării infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii.
            Modurile de realizare a pericolelor:
            accesul nesancţionat;
            influenţa fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale de telecomunicaţii;
            organizarea scurgerii informaţiei prin diferite canale;
            mituirea şi intimidarea personalului.
            23. Sarcinile securităţii informaţionale
            Crearea sistemului complex al securităţii informaţionale include un şir de etape
consecutive:
            determinarea profilurilor protecţiei;
            categorisirea resurselor protejate;

15
            analiza riscurilor;
            elaborarea politicii securităţii;
            elaborarea arhitecturii securităţii;
            crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale;
            certificarea sistemului.
            Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt:
            protecţia informaţiei şi infrastructurii de suport la conectarea la reţelele externe;
            protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele;
            protecţia fluxurilor de date;
            protecţia serviciilor sistemului;
            protecţia antivirus;
            asigurarea securităţii mediului software;
            autentificarea;
            protocolarea şi auditul.
            Mecanismele tehnologice de bază de asigurare a protecţiei şi securităţii informaţiei sînt:
            aplicarea autentificării pe patru trepte în caz de acces la date;
            delimitarea accesului utilizatorilor la date, în conformitate cu rolurile acestora  în SIA;
            aplicarea mijloacelor bioidentificării utilizatorilor;
            aplicarea semnăturii digitale;
            accesul la date doar prin interfaţa unică de obiect;
            dirijarea centralizată şi controlul accesului la date.
            Una dintre cele mai vulnerabile verigi în sistemul securităţii informaţionale este factorul
uman. În legătura cu aceasta, un element important al securităţii informaţionale este instruirea
personalului, familiarizîndu-l cu metodele şi procedeele de contracarare a pericolelor.
Încheiere
            Elaborarea unei resurse informaţionale veridice şi accesibile pentru utilizatori despre
funcţiile publice şi funcţionarii publici va accelera şi va simplifica procesul de prestare a
serviciilor organelor abilitate şi autorităţilor administraţiei publice.
            SIA RFPFP va funcţiona efectiv numai în condiţiile implementării lui pe întreg teritoriul
Republicii Moldova. În acest scop, toate autorităţile administraţiei publice urmează a fi dotate cu
tehnica respectivă (software şi hardware), iar utilizatorii – instruiţi conform unui curs de instruire
specializat.
PLANUL DE IMPLEMENTARE
a Concepţiei sistemului informaţional automatizat
„Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici”
Nr. Denumirea acţiunii Responsabilii de Termenul
d/o executare de
realizare
1 2 3 4
1. Elaborarea propunerilor de afaceri Ministerul Trimestrul

16
 referitor la sistemul informaţional Dezvoltării IV, 2006
automatizat „Registrul funcţiilor Informaţionale
publice şi al funcţionarilor publici”
2. Elaborarea caietului de sarcini pentru Ministerul Trimestrul
sistemul informaţional automatizat Dezvoltării I, 2007
„Registrul funcţiilor publice şi al Informaţionale,
funcţionarilor publici” Aparatul
Guvernului
3. Elaborarea documentaţiei de tender Aparatul Trimestrul
Guvernului I, 2007
4. Desfăşurarea tenderului privind Aparatul Trimestrul
selectarea companiei pentru elaborarea Guvernului II, 2007
şi implementarea sistemului
informaţional automatizat „Registrul
funcţiilor publice şi al funcţionarilor
publici”
5. Elaborarea softului pentru sistemul Aparatul Trimestrul
informaţional automatizat „Registrul Guvernului III, 2007
funcţiilor publice şi al funcţionarilor
publici”
6. Procurarea echipamentului necesar Aparatul Trimestrul
pentru implementarea sistemului Guvernului III, 2007
informaţional automatizat „Registrul
funcţiilor publice şi al funcţionarilor
publici”
7. Darea în explоatare experimentală a Ministerul Trimestrul
sistemului informaţional automatizat Dezvoltării III, 2007
„Registrul funcţiilor publice şi al Informaţionale,
funcţionarilor publici”, inclusiv Aparatul
instruirea utilizatorilor Guvernului
8. Elaborarea şi aprobarea Ministerul Trimestrul
Regulamentului privind sistemul Dezvoltării IV, 2007
informaţional automatizat „Registrul Informaţionale,
funcţiilor publice şi al funcţionarilor Aparatul
publici” Guvernului
1 2 3 4
9. Darea în explоatare industrială a Ministerul Trimestrul
sistemului informaţional automatizat Dezvoltării IV, 2007
„Registrul funcţiilor publice şi al Informaţionale,
funcţionarilor publici”, inclusiv Aparatul
instruirea utilizatorilor Guvernului

17
 10. Darea în explоatare industrială a Ministerul Conform
sistemului informaţional automatizat Dezvoltării unui Plan
„Registrul funcţiilor publice şi al Informaţionale, separat
funcţionarilor publici” în autorităţile Aparatul
administraţiei publice centrale şi Guvernului
locale
11. Acordarea suportului tehnic Ministerul Permanent
sistemului informaţional automatizat Dezvoltării
„Registrul funcţiilor publice şi al Informaţionale,
funcţionarilor publici” Aparatul
Guvernului
12. Dezvoltarea sistemului informaţional Ministerul Permanent
automatizat „Registrul funcţiilor Dezvoltării
publice şi al funcţionarilor publici” Informaţionale,
Aparatul
Guvernului
        

18
 Capitolul III
Atribuţiile Cancelariei de Stat

În scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituţionale privind realizarea

politicii interne şi externe a statului şi exercitarea conducerii generale a administraţiei publice,
Cancelaria de Stat are următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa organizatorică şi informaţională a activităţii Prim-ministrului

şi viceprim-miniștrilor fără portofoliu (în continuare – viceprim-miniștri) în vederea exercitării
de către aceştia a atribuţiilor funcţionale;
b) asigură respectarea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a cerinţelor
prevăzute de cadrul normativ în vigoare privind elaborarea, avizarea, definitivarea şi prezentarea
proiectelor de acte legislative, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova, acte normative ale
Guvernului, tratate internaţionale, a altor acte care urmează a fi examinate de către Guvern,
precum şi definitivarea proiectelor de acte normative supuse examinării în cadrul şedinţelor de
Guvern;
c) pregăteşte materialele analitico-informaţionale, inclusiv cu asistenţa autorităţilor publice
competente, asupra documentelor parvenite în adresa Guvernului sau asupra chestiunilor care
urmează să fie examinate de către acesta şi le prezintă, cu propunerile de rigoare, după caz, Prim-
ministrului, viceprim-miniștrilor sau secretarului general al Guvernului;
d) asigură coordonarea procesului de planificare a politicilor publice şi de elaborare a
documentelor de politici, în conformitate cu priorităţile programului de guvernare şi strategiile
de dezvoltare, monitorizează implementarea acestora de către autorităţile guvernamentale,
precum și contractează servicii de expertizare și evaluare a politicilor publice;
e) stabileşte cadrul metodologic şi organizatoric pentru sistemul de elaborare,
implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice şi oferă suport consultativ şi
informaţional autorităţilor administraţiei publice în vederea respectării regulilor de fundamentare
şi prezentare a documentelor de politici şi a actelor normative, inclusiv a procedurilor de
consultare publică a opiniei cetăţenilor şi societăţii civile în procesul decizional;
f) asigură coordonarea şi monitorizarea activităţilor în cadrul reformei administraţiei
publice centrale;
g) asigură promovarea şi realizarea politicii statului în domeniul serviciului public, în
special al managementului resurselor umane;
g1) asigură coordonarea realizării priorităților politicii Guvernului în domeniul protecției
sociale și de drept a veteranilor de război participanți la acțiunile de luptă în cel de-al Doilea
Război Mondial, la acțiunile de luptă desfășurate pe teritoriul altor state și la acțiunile de luptă
pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova, a participanților la
lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl, precum și a
membrilor familiilor acestora;
h1) coordonează şi monitorizează procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia
Uniunii Europene pe plan naţional şi asigură compatibilitatea acesteia cu legislaţia Uniunii
Europene, precum și efectuează expertiza de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene;
i) coordonează pe plan intern activitatea autorităţilor administraţiei publice centrale în
vederea realizării obiectivului strategic prioritar – integrarea europeană a ţării;

19
 j) asigură realizarea politicii Guvernului orientate spre reintegrarea teritorială, politică,
economică şi socială a Republicii Moldova şi desfăşurarea procesului de consultări şi negocieri
pentru soluţionarea diferendului transnistrean;
j1) asigură coordonarea politicii de stat în domeniul relaţiilor cu diaspora, care include
cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi temporar sau permanent peste hotarele ţării, persoanele
originare din Republica Moldova şi descendenţii lor, precum şi comunităţile formate de aceştia;
j2) asigură promovarea și monitorizarea implementării politicii statului în domeniul
modernizării serviciilor publice
k) asigură asistenţa organizatorică şi informaţională a Consiliului naţional pentru
decernarea Premiului de Stat, Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective,
Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Comitetului naţional pentru
combaterea traficului de fiinţe umane, Consiliului național pentru securitatea circulației rutiere,
Consiliului național pentru drepturile omulu;
k2) coordonează și monitorizează activitatea structurilor organizaționale și întreprinderilor
din sfera sa de competență;
l) organizează şi exercită controlul asupra executării de către ministere şi alte autorităţi
administrative a actelor adoptate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern,
precum şi a Programului şi planurilor de activitate ale Guvernului;
l1) monitorizează respectarea legislaţiei privind controlul de stat asupra activităţii de
întreprinzător;
l2) monitorizează respectarea legislaţiei privind realizarea analizei impactului de
reglementare;
m) verifică corespunderea proiectelor de acte normative ale Guvernului cu prevederile
Constituţiei Republicii Moldova, legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi ale tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte;
n) asigură derularea adecvată a măsurilor aferente conducerii generale a administraţiei
publice, soluţionarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii
Guvernului;
o) asigură coordonarea politicilor în domeniul descentralizării şi exercită coordonarea
generală, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, a activităţii serviciilor publice desconcentrate;
p) asigură exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relaţiile acestuia cu
autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al
activităţii autorităţilor respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale;
q) asigură colaborarea Guvernului cu autorităţile publice, reieşind din prerogativele ce-i
revin acestuia, potrivit prevederilor Constituţiei Republicii Moldova;
r) pregăteşte informaţiile şi documentele solicitate de Parlament, de comisiile parlamentare
şi de deputaţi, organizează examinarea şi prezentarea de către Guvern a răspunsurilor la
întrebările şi interpelările formulate de deputaţi;
s) reprezintă interesele Guvernului în instanţele judecătoreşti;
t) examinează petiţiile persoanelor fizice şi juridice adresate Guvernului şi, în caz de
necesitate, le expediază către autorităţile competente pentru luarea măsurilor ce se impun,
efectuează analiza şi sinteza petiţiilor înaintate pentru soluţionarea problemelor abordate, precum
şi organizează audienţa petiţionarilor la conducerea Guvernului;
u) asigură, sub aspect organizatoric şi logistic, condiţiile necesare pentru desfăşurarea
şedinţelor Guvernului, a şedinţelor de lucru ale conducerii Guvernului şi Cancelariei de Stat,
desfăşurarea măsurilor de protocol, ţinerea lucrărilor de secretariat, evidenţa şi monitorizarea
automatizată a circuitului documentelor, întreprinde acţiunile necesare pentru protejarea
secretului de stat;
v) asigură publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în condiţiile legii, a
actelor aprobate de Guvern, cu excepţia celor care conţin secrete de stat;
 w) îndeplineşte alte funcţii menite să asigure exercitarea deplină şi operativă a atribuţiilor
date în competenţa Guvernului.

20
 Concluzie:
Dezvoltarea unei societăţi prospere presupune existența unei administraţii publice
capabile să presteze servicii calitative populaţiei ţării. Eficienţa administraţiei publice depinde, în
mare măsură, de sistemul de management al resurselor umane aplicat în autoritățile publice, de
nivelul de profesionalism al funcționarilor publici, de orientarea acestora spre satisfacerea
necesităţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor. Specialiştii în domeniu divizează evoluția
managementului funcției publice şi a funcționarului public pe parcursul anilor de independență a
Republicii Moldova în următoarele perioade: Perioada anilor 1991 – 2004. Autoritățile publice
din Republica Moldova au ieşit din subordinea autorităților ex-sovietice, având posibilitatea să se
manifeste ca organe cu putere deplină în condițiile unui stat independent. Schimbările din sfera
politicului, respectiv, ale celor din administrația publică au condus la adoptarea Constituției
Republicii Moldova (29 iulie 1994), care a deschis calea spre crearea cadrului legislativ al
statului de drept, inclusiv în domeniul administrației publice. Astfel, a fost elaborată şi aprobată
Legea serviciului public, care a intrat în vigoare la începutul anului 1996 şi care reglementa cele
mai importante aspecte ale activităţii unui funcţionar public. Concepţia cu privire la politica de
personal în serviciul public a avut şi ea un rol destul de important pentru această etapă a
evoluției, fiind primul document de politici în domeniul serviciului public din Republica
Moldova. Implementarea prevederilor Concepției menționate preconiza schimbarea serviciului
public în vederea îmbunătățirii activităţii acestuia prin: modificarea sistemului de recrutare şi
selectare a personalului; introducerea evaluării activităţii funcționarilor publici; transformarea
dezvoltării profesionale într-un proces continuu şi planificat; crearea şi aplicarea sistemului unic
informațional în autoritățile publice. Prin urmare, în această perioadă a fost pusă temelia
serviciului public autohton. Perioada anilor 2005-2008. Prevederile politicii de personal, stabilite
în Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, au fost dezvoltate în continuare
în Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, în special, în
componenta Managementul resurselor umane. Acţiunile prevăzute la această componentă aveau
ca scop: optimizarea managementului funcţiei publice şi al funcționarului public; îmbunătăţirea
procedurilor existente privind managementul resurselor umane; formarea unui corp de
funcţionari publici profesionişti; perfecţionarea sistemului de motivare (financiară şi
nonfinanciară) a funcționarilor publici. În această perioadă au fost elaborate şi adoptate mai
multe legi în domeniul sectorului public: Legea cu privire la conflictul de interese , Legea
privind Codul de conduită a funcţionarului public , Legea cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public care au o însemnătate deosebită în domeniul de reglementare a funcției
publice şi a funcționarului public. Aceste legi au fost elaborate în baza experienţei acumulate în
domeniul gestionării personalului din autorităţile publice şi în corespundere cu bunele practici
ale Uniunii Europene, punând temelia unui cadru Administrarea Publică, nr. 1, 2018 14 normativ
nou de reglementare a activităţii funcționarilor publici, ale căror scop era să contribuie esenţial la
europenizarea serviciului public. Perioada anilor 2009 – până în prezent. Acestei perioade îi este
caracteristică intensificarea procesului de dezvoltare a serviciului public în corespundere cu
principiile europene de administrare, precum previzibilitatea şi răspunderea, imparţialitatea,
integritatea profesională, meritocraţia şi neutralitatea politică. Aprobarea Strategiei privind
reforma administrației publice pentru anii 2016- 2020 va genera noi fenomene în evoluția
serviciului public, reflectându-se în îmbunătățirea cadrului normativ şi a celui instituțional.
Experții în domeniu caracterizează aceste etape de evoluție drept o trecere a managementului

21
funcţiei publice şi al funcţionarilor publici de la un sistem autoritar de gestiune (unde deciziile
erau luate de partid) la un management bazat pe performanţă (aspecte prevăzute şi implementate
prin Legea privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public). Astfel, cadrul legal trece de
la simpla reglementare a activităţii funcţionarilor la stabilirea cerinţelor de dezvoltare şi evaluare
a performanţelor funcţionarilor publici. Tendinţa Republicii Moldova de integrare în Uniunea
Europeană aduce în primplan accelerarea transformărilor calitative în administraţia publică şi,
implicit, a funcţiei publice, bazate pe depolitizarea structurilor administraţiei publice, eliminarea
clientelismului politic şi crearea unui corp de funcţionari publici profesionist, stabil şi imparţial.
Profesionalizarea managementului funcţiei publice constă într-un proces amplu de atragere,
selecţie şi creare în cadrul instituţiilor publice a unui corp de funcţionari publici specializat în
domeniul managementului public, care să exercite funcţiile managementului public, să aplice
metode, tehnici şi abordări moderne şi să conducă la obţinerea în instituţiile publice a unor
performanţe deosebite, răspunzând atât aşteptărilor celorlalte instituţii din cadrul sistemului
administrativ cât şi cetăţenilor. Astfel, în contextul reformării şi modernizării administrației
publice din Republica Moldova, una dintre prioritățile guvernării trebuie să fie atragerea tinerilor
specialişti în cadrul autorităților publice care vor putea oferi instituției servicii de calitate. Prin
urmare, implementarea unor politici instituționale şi stimulente pentru a susține tinerii să urmeze
o carieră profesională în serviciul public este un deziderat al secolului al XXI-lea.

Autorităţile publice
care cad sub incidenţa Legii cu privire la funcţia publică
şi statutul funcţionarului public
 
Secretariatul Parlamentului
Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova
Cancelaria de Stat
Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii
Secretariatul Curţii Constituţionale
Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie
Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor
Oficiul Avocatului Poporului
Aparatul şi unităţile Curţii de Conturi
Centrul Naţional Anticorupţie
Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor
Aparatul Comisiei Electorale Centrale
Aparatul Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare
Aparatul Autorității Naționale de Integritate
Aparatul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii
Aparatele altor autorităţi publice instituite de către Parlament, Preşedintele Republicii
Moldova sau Guvern
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi alte autorităţi administrative
(aparatele centrale, serviciile publice desconcentrate, alte organe ale administraţiei publice din
subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate) 
Aparatele autorităţilor administraţiei publice locale, ale unităţii teritoriale autonome cu
statut special şi serviciile descentralizate ale acestora
Secretariatele instanţelor judecătoreşti, aparatele, procuraturii, organele serviciului
diplomatic, vamal, organele apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice (persoanele care deţin
funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementată prin acte
legislative speciale)

22