Grăsimile

Grăsimile sunt amestecuri naturale, cu compoziţie complexă, alcătuite în principal din

trigliceride. Alături de trigliceride, în grăsimi mai apar şi alte substanţe printre care:
ceruri, vitamine, acizi graşi liberi etc...

Trigliceridele, numite şi triacilgliceroli, sunt esteri* ai glicerinei cu acizii

graşi, cu formula generală:

în care radicalii hidrocarburaţi R, R’ şi R’’ sunt identici sau diferiţi.

 
Alcoolul care generează gliceridele este 1,2,3 - propantriolul, numit şi
glicerină sau glicerol, cu formula plană:

Cu foarte puţine excepţii, în trigliceridele naturale cele trei grupe hidroxil

ale glicerinei sunt esterificate de doi sau chiar trei acizi graşi diferiţi.

Acizii cu care este esterificată glicerina în trigliceridele naturale se numesc acizi graşi.
Aceştia sunt acizi monocarboxilici cu număr par de atomi de carbon (C4 —C24), cu
catenă liniară, saturaţi sau nesaturaţi. Acizii nesaturaţi au, în general, configuraţie cis
a dublelor legături. Acizii graşi cu număr impar de atomi de carbon în moleculă şi cu
catenă ramificată sau ciclică sunt foarte rar întâlniţi.
În trigliceridele naturale au fost identificaţi în jur de 30 de acizi. Dintre ei, acizii oleic
şi palmitic nu lipsesc din nici o grăsime.

Formula Formula plană Denumirea Observaţii

moleculară
C14H28O2 CH3-(CH2)12-COOH acid tetradecanoic acid saturat
(acid miristic)
C16H30O2 CH3-(CH2)5-CH=CH- acid 9-hexadecenoic acid nesaturat cu o
(CH2)7-COOH (acid palmitoleic) legătură dublă, cu
configuraţie cis

Trigliceridele sunt de 2 tipuri:

a)Simple-cei trei radicali acil provin de la un singur acid gras.
b)Mixte-cei trei radicali acil provin de la doi sau trei acizi
graşi.

Proprietăți fizice:
*Esterul este un compus chimic rezultat dintr-un alcool şi un acid organic sau
anorganic oxigenat prin eliminare de apă.
Grăsimile se clasifică după originea lor în:
• grăsimi animale
• grăsimi vegetale
Proprietatea grăsimilor de a fi solide sau lichide este determinată de natura
radicalilor hidrocarbonaţi care predomină în compoziţia trigliceridelor şi care
provin din acizii graşi. Astfel, acizii saturaţi generează grăsimi solide, iar acizii
nesaturaţi generează grăsimi lichide.
Fiind amestecuri complexe, grăsimile nu au puncte de topire fixe. Ele se
topesc în anumite intervale de temperatură.
Grăsimile sunt substanţe insolubile în apă, dar solubile în solvenţi organici
(benzen, toluen, acetonă, eter etc.). Cu apa emulsionează puternic.

Proprietăți chimice:
Principala reacţie chimică a trigliceridelor este hidroliza bazică a cărei ecuaţie
generală este:

Hidroliza grăsimilor se realizează prin adiția hidrogenului în prezența unui catalizator

(Ni), la temperatură și presiune.

Prin hidrogenarea catalitică a unor uleiuri vegetale, se obţin grăsimi solide

din care se prepară margarina. În urma acestei reacții, grăsimile nesaturate lichide se
saturează și devin solide.

Grăsimile nesaturate, provenite de la acizii graşi cu mai multe legături duble, au

proprietatea de a forma sub acţiunea oxigenului din aer pelicule aderente, dure,
transparente, insolubile şi rezistente. Această proprietate, numită sicativare, constă
într-un proces de polimerizare cu formarea unor macromolecule tridimensionale.
Există uleiuri sicative (ulei de in), semisicative (ulei de rapiță) și nesicative (ulei de
măsline).

Importanță și utilizări:
Grăsimile se extrag prin procedee diferite:
• din ţesuturile animalelor, prin topirea ţesutului adipos şi separarea
stratului de grăsime (untura);
• din lapte, prin centrifugare (untul);
• din seminţe sau din fructe, prin presare sau prin extracţie cu solvenţi
selectivi (uleiurile).
Grăsimile îndeplinesc mai multe funcţii biologice în organismele vii, printre care:
• sunt componente structurale ale membranelor celulare;
• depozitele de grăsimi constituie rezerva de energie (prin arderea grăsimilor la
nivelul celulelor se eliberează energie);
• asigură transportul unor substanţe (de exemplu a vitaminelor liposolubile: A, D etc.).

Grăsimile se folosesc la obținerea de săpunuri ,cosmetica farmacie și în alimentația

zilnică.
Grăsimile sunt folosite uneori drept combustibil.

Bibliografie:
Manualul de chimie pentru clasa a X-a, Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia,
Mariana Nedelcu, editura “crepuscul”, ediția 2005.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83sime

https://www.dictionarroman.ro/?c=esterul

https://prezi.com/ntbtuztfayj8/utilizarile-grasimilor/