CATIONII GRUPEI a II a ANALITICE

- este grupa hidrogenului sulfurat

- reactivul de grupa este H S in prezenta de HCl ( pH-ul mediului de reactive trebuie sa fie cuprins intre 0,5 si 1,5)

- Aceasta grupa se imparte in 2 subclase :

a) grupa sulfurilor bazice ( sulfobazelor)

Hg 2+ – cation mercuric

Bi 3+ – bismut

Cd 2+ – cadmiu

Pb 2+

Cu 2+

Cationii mai sus prezentati precipita H2 S sub forma de sulfuri care prezinta character basic si care sunt insolubile in
hidroxizi alcalini , in sulfura de amoniu si polisulfura de amoniu

b) grupa sulfurilor acide

As 3+ As 5+ - arsen

Sb 3+ Sb 5+ – stibiu

Sn 2+ Sn 4+ – staniu

Sulfurile acestor cationic prezinta caracter acid si spre deosebire de sulfobaze se solubilizeaza foarte usor in sulfura si
polisulfura de amoniu si hidroxizi alcalini

1.GRUPA SULFURILOR BAZICE

Reactiile ionului in solutie :

1.HIDROGENUL SULFURAT

Hidrogenul sulfurat precipita ionul mercuric sub forma de sulfura mercurica neagra HgS, este solubila in acid
citric concetrat la cald si in apa regala

3HgS+2(3H++NO3-)=3(Hg2++2Cl2-)+3S+2NO+8HOH

2. HIDROXIZII ALCALINI KOH ,NaOH

Precipita ionul mercuric sub forma de oxid mercuri galben ,( se formeaza initial hidroxidul nestabil care trece
repede in oxid). La adaugare de mici cantitati de hidroxid pot lua nastere saruri bazice de culoare rosu brun

2(Hg2++2Cl) +2(K+ OH-)=Hg2Cl2O +2KCl+HOH

3.HIDROXIDUL DE AMONIU NH4OH

Formeaza cu ionul mercuric un precipitat alb , in cazul in care se foloseste ca sare clorura mercurica , se
formeaza clorura amidomercurica , numita si precipitat infuzibil , pentru ca la incalzire se volatilizeaza fara

Cl
Hg2Cl2+2( NH4 ++OH-)=Hg +Hg+2HOH+(NH4++Cl--)
NH2

Daca sarea folosita este nitrat mercuric se obtine nitratul oxiamidomercuric

Hg
2(Hg2++2Cl) +2(NH4+ OH-)= O NH2-NO3-+3HOH+3(NH4+NNO3-)
Hg
4.IODURA DE POTASIU KI

Precipita iodura mercurica rosie, solubila in exces de reactiv cu formarea ionului complex tetraamidomercuric
incolor
HgI2+2 (K++I-)=2K++[HgI4]2-

5.CROMATUL DE POTASIU

Formeaza cromatul mercuric , galben , care la fierbere mai indelungata trece in rosu (se formeaza probabil o
sare bazica)

6. CARBONATUL DE SODIU

Precipita ionul mercuric sub fomra unui carbonat bazic de culoare rosie bruna

4Hg2++4(2Na+CO32-)=HgO*HgCO3*2HgO+3CO2+8Na+

7. DIFENILCARBAZONA

Formeaza cu ionul mercuric in solutii neutre un complex albastru violet de forma:

N=N-C6H5 N=N-C6H5

O=C DIFENILCARBAZONA O=C Hg complex neutru

NH-NH-C6H5 NH-NH-C6H5
8. DITIZONA DIFENILTIOCARBAZONA

In solutie cloroformica formeaza cu ionul mercuric , in mediul acid, un complex colorat in galben portocaliu
(faza cloroformica) si rosu purpuriu daca se lucreaza in mediu alcalin

Mediu acid:

N=N-C6H5 NH-N-C6H5

S=C Hg C=S

NH-N-C6H5 N=N-C6H5

Mediu bazic:

C 6H 5 N-NH-C6H5
N S- C
N Hg N
-
C-S N
2C6H5-HN-N C6H5

Reactiile de reducere ale ionului mercuric

9. CLORURA STANOASA

Reduce ionul Hg2+ la Hg metalic. Reactia se produce in 2 faze vizibile:

Hg2++ (Sn2++2Cl-)= Hg2Cl2+Sn4+

Hg2Cl2+(Sn2++2Cl-)=2Hg+ Sn4++4Cl
 CUPRUL
Formeaza 2 oxizi , Cu2O- cupros rosu si CuO- cupric negru

Cu+ ionul cupros

Cu2+ ionul cupric

Reactiile ionului Cu+cupros in solutie

1.Hidrogenul sulfurat

Produce un precipitat negru albastrui de sulfura cuproasa , solubila in acid nitric ,

diluat la fiebere , cand are loc oxidarea sulfurii cuproase

2Cu2++ (2H++S2-)=Cu2S+2H+

3Cu2S+16(H++NO3-)=6 (Cu2++2 NO3-)+3S+8HOH+4NO

2.Hidroxizi alcalini KOH , NaOH

Produc un precipitat galben de hidroxid cupros care prin fierbere trece in oxid rosu
cupros

Cu++(K+ OH-)=CuOH+K+
GALBEN
2CuOH=Cu2O+HOH

ROSU
3.Hidroxidul de amoniu
Formeaza cu ionul cuprox complexul tetraaminocupru I , HIDROXID
INCOLOR ,solubil care trece destul de repede in albastru datroita oxidarii ionului
cupros , cand se formeaza complexul tetraaminocupru II HIDROXID

4. Iodura de potasiu
Formeaza cu ionul cupros iodura cuproasa de culoare alba
 Reactiile ionului Cu2+ cupric
1.Hidrogenul sulfurat
Produce un precipitat negru de sulfura cuprica solubil in acid nitric diluat , la cald

2.Hidroxizi alcalini KOH , NaOH

Precipita hidroxidul cupric albastru, solubil in amoniac cu formarea complexului tetraaminocupru II
(reactivul SCHWEIZZER)

Cu(OH)2+4(NH4+ + OH-) = [Cu(NH3)4]2- + 2OH- +4HOH

HIDROXIDUL CUPRIC PIERDE APA LA FIERBERE TRECAND IN OXID DE CUPRU NEGRU

Cu(OH)2=CuO+HOH

3.Hidroxidul de amoniu - foarte diluat , produce un precipitat verde

pulverulent de sulfat bazic de cupru ( in cazul in care se lucreaza cu CuSO4)

(Cu2++SO42-)+2(NH4++ OH - ) = CuSO4*Cu(OH)2+(2NH4+ +SO42-)

Sulfatul bazic de cupru se dizolva in excesul de amoniac cu formarea unei coloratii albastru azuriu de

tetraaminocupru II sulfat

CuSO4*Cu(OH)2+6(NH4++ OH - )+2(NH4+ +SO42-)= ([Cu(NH3)4]2-+ SO42-

4.Iodura de potasiu KI
Formeaza un precipitat negru de iodura cuprica instabila , descompunandu se cu formarea de iodura
cuproasa alba si iod molecular ( reactie de dismutatie)

Cu2++2((K++I-)=CuI2+2 K+
2CuI2=2CuI+I2

5. Hexacianoferatul II de potasiu K4[Fe(CN)6]

Produce in solutii neutre sau acide un precipitat rosu brun de hexacianoferat II de cupru II

2Cu2+ +(4K+ + [Fe(CN)6]4-)=Cu2[Fe(CN)6] +4K+

6. Fierul
Reduce Cu2+ la Cu metalic .Daca in solutia ce contine ionii de Cu2+ se introduce un fir
de fier se observa acoperirea firului de fier cu un strat rosu de cupru metalic

7.Tetraaminomercuriatul II de amoniu (NH4)2[Hg(SCN)4]

In mediu de acid sulfuric da nastere la un precipitat verde brun de
tetraaminomercuriat II de cupru

Cu2++(2(NH4)+2[Hg(SCN)4]2-)=Cu[Hg(SCN)4]+2NH4+

8.Piridina – reactia G.Spacu

Produce in prezenta de tiocianati alcalini un precipitat verde mazare de
dipiridinotiocianatocupru II . Reactia se executa in felul urmator: sarea de cupru se
trateaza cu piridina pina la aparitia unei culori albastre intense , dupa care se adauca
cateva picaturi de tiocianat cand apare un precipitat verde.

Cu2+ +2Py+2(K+ +SCN-)= CuPy2(SCN)2+2K+

9.Cuprona
Produce in prezenta amoniacului cu ionii de Cu2+un precipitat verde care este un
complex de forma :

C6H5-CH-C-C6H5

O N O

Cu

10.Cupferona – sarea de amoniu a N-nitrozofenilhidroxilaminei – produce un

precipitat alb cenusiu

11.Ditizona – in mediu acid formeaza un complex colorat in violet , iar in mediu

alcalin rosu brun

BISMUTUL
- are valenta 3 , respectiv 5

Reactiile ionului in solutie

1.Hidrogenul sulfurat
Formeaza un precipiat brun de sulfura de bismut , solubila in HCl conc si HNO 3diluat,
la cald
Bi2S3+8(H++NO3-)=2BI(NO3)3+2NO+3S+4HOH

2.Hidroxizi alcalini

Formeaza un precipitat alb de hidroxid de bismut , care la fierbere se ingalbneste usor

datorita deshidratarii partiale trecand la hidroxid de bismutil

Bi3++3(K++OH-)=Bi(OH)3+3K+
Bi(OH)3 (la fierbere)=BiO(OH)+HOH

Le fel reactioneaza cu amoniacul

3.Iodura de potasiu

Formeaza un precipitat negru de iodura de bismut solubila in exces de reactiv cu

formarea complexiului tetraiodobismutat III de potasiu , de culoare galbena portocalie

Bi3++3(K++I-)=BiI3+3K+
BiI3+(K++I-)=K++[BiI4]-

Prin diluare cu multa apa la cald , formeaza un precipitat portocaliu de iodura de

bismutil

(K++[BiI4]-)+HOH=BiOI+(K++I-)+2(H++I-)

4.Cinconina – in solutie apoasa slab nitrica , in prezenta iodurii de potasiu formeaza

un precipitat galben portocaliu solubil in alcool.Reactia nu are loc in prezenta acidului
clorhidric si a acidului sulfuric sau in exces de acid azotic.Reactia este foarte sensibila.

5.Ditizona
In clororma , in prezenta sarurilor de bismut isi schimba culoarea din verde in galben
portocaliu datorita formarii unui complex intern , ditizonatul de bismut

H5C6

N Bi DITIZONATUL DE BISMUT

C-S

C6H5-HN-N 3

6.Tioureea , in solutie de acid nitric , produce cu ionul Bi3+ un complex solubil de

culoare galbena , de forma:

Bi[(NH2)2C=S]3 X3 X= ion monovalent negativ

7.Pirogarolul , precipita Bi3+ sub forma unui complex intern cristalin galben greu
solubil

8.Bismutiolul –formeaza cu Bi3+ un precipitat colorat in rosu

Reactii de reducere ale Bi3+

9.Zincul metalic reduce Bi3+ la Bi negru fin divizat

2Bi3++3Zn=2Bi+3Zn2+

10.Stanitul alcalin K2SnO2 - reduce sarurile de bismut la bismut metalic

Sn2++2(K++OH-)=Sn(OH)2+2K+
Sn(OH)2+2(K++OH-)= K2SnO2+2HOH
Bi3++3OH-=Bi(OH)3
2Bi(OH)3+3(K++Sn 2 2-)+6(K++OH-)=2Bi+3(2(K++SnO32-)+3HOH
Reactia generala:
2Bi(OH)3+3(K++Sn 2 2-)+6(K++OH-)=2Bi+3(2(K++SnO32-)+6K++3HOH
CADMIU
Reactiile ionului in solutie

1.Hidrogenul sulfurat
Produce un precipitat galben de sulfura de cadmiu, solubil in acid nitric diluat la cald.

3CdS+8(H++NO3-)= 3(Cd2++2 NO3-)+3S+4HOH+2NO

2.Hidroxizii alcalini
Precipita hidroxidul de cadmiu , alb , amorf , solubil in acizi

3.Hidroxidul de amoniu
Precipita hidroxidul de cadmiu solubil in exces de reactiv cu formarea complexului
hexaaminocadmiu II

Cd(OH)2+62(NH4++ OH - )= [Cd(NH3)6]2++2OH+6HOH

4.Hexacianoferatul de potasiu II K4[Fe(CN)6]

Formeaza cu ionii de cadmiu un precipitat alb solubil in acizid minerali si hidroxid de amoniu concentrat

3Cd2+ +2(3K+ + [Fe(CN)6]4-)=Cd3K2[Fe(CN)6]2+6K+

5. Hexacianoferatul de potasiu III K3[Fe(CN)6]

3Cd2+ +2(3K+ + [Fe(CN)6]3-)=Cd3K2[Fe(CN)6]2+6K+

6.Piridina (reactia G Spacu)

In prezenta tiocianatului si ionilor de cadmiu da un precipitat alb , cristalin de tetrapiridinoditiocianatocadmiu
II solubil in acizi si amoniac.

Cd2+ +4Py+2(NH4+ +SCN-)= CuPy4(SCN)2+2 NH4+

7. Difenilcarbazida in solutie alcoolica 1%
NH-NH-C6H5
O=C
NH-NH-C6H5
Produce in mediu amoniacal o coloratie albastra violet datorita absorbtiei colorantului
pe hidroxidul de cadmiu format in prezenta amoniacului .Reactia se poate executa pe
hartia de filtru in modul urmator : se pune o picatura din solutia alcoolica de
difenilcarbazida si dupa uscare se adauga o picatura din solutia ce contine Cd, apoi se
tine in admosfera de amoniac.Sub actiunea amoniacului se formeaza hidroxidul de
cadmiu care absoarbe colorantului cu aparitia culorii albastru-violet

8. Ditizona
In mediu alcalin , produce un chelat de culoare rosie ca fraga.

9.Ortooxichinolina (Oxina) formeaza in mediu slab acid pina la slab alcalin un

precipitat galben portocaliu.
 2.GRUPA SULFURILOR ACIDE
Arsenul : As3+ si As5+
Reactiile ionului As3+ in solutie
A)Pentru reactiile ionului As3+ se va lucra cu o solutie de arsenit in mediu acid
1. Hidrogenul sulfurat H2S
-Precipita in mediu acid ionul As3+ sub forma de sulfura arsenioasa galbena
2As3++6(2H++S2-)=As2S3+6H+
As2S3+3(2Na++S2-)=2(3Na++AsS33-) tioarsenat de sodiu
As2S3+2(2NH4++S22-)+(2NH4++S2-)=2(3NH4++AsS43-) tioarsenat de amoniu
As2S3+6(K++OH-)=(3K++AsS33-)+(3K++AsO33-)+3HOH
As2S3+3(2NH4++CO32-)=(3NH4++AsS33-)+(3NH4++AsO33-)+3CO2
3As2S3+10(H++NO3-)+4HOH=6(3H++AsO43-)+10NO+9S
2.Clorura stanoasa
Reduce ionul arsenios in mediu puternic acid (se adauga HCl), la arsen metalic
, precipitat brun negru , aceasta reactie este cunoscuta sub numele de reactia
lui Bettendorf
2As3++3(Sn2++2Cl-)=2As+3Sn4++6Cl
B) In mediu neutru sau alcalin – anionul AsO33-
3.Nitratul de argint
Formeaza cu srsenitii un precipitat galben , arsenit de argint , solubil in acid
nitric si amoniac
 4. Sulfatul de cupru CuSO4
In mediu slab alcalin formeaza cu arsenitii un precipitat verde , numit verdele
lui Scheele , solubil in exces de alcalii si amoniac , cand se obtin solutii
colorate in albastru .

5.Solutia de iod-I2
in mediu de bicarbonat este redusa de arseniti la ionul I ,aceasta se recunoaste
prin decolorarea solutiei , anionul arsenios se oxideaza la anion arsenic
AsO33-+I2+2(Na++HCO3-)=AsO43-+2(Na++I-)+2CO2+HOH
6.Permanganatul de potasiu KMnO4
In mediu de acid sulfuric este redus la anionul arsenions , cand are loc
decolorarea solutiei de permanganat

Combinatiile arsenice As5+,AsO43-

Cationul As5+ poate exista numai in solutii puternic acide .In solutii apoase
sarurile simple ale cationului arsen trec prin hidroliza in acid arsenic
As5++4HOH < - > H3AsO4+5H+
A)In mediul acid As5+ ( cation)
1.Hidrogenul sulfurat
Formeaza in solutiile puternic acide ale ionului arsenic un precipitat galben de
pentasulfura de arsen
Daca se lucreaza in mediu slab acid si la rece , dupa trecerea hidrogenului
sulfurat se obtine un precipitat galben de sulf in urma reducerii ionului arsenic la
ion arsenios cu oxidarea sulfului din hidrogenul sulfurat la sulf: sulfura
arsenioasa precipita ulterior.

Pentasulfura de arsen se obtine rapid , daca solutia de arseniat se aciduleaza

puternic , se incalzeste si se trece apoi cu un curest rapid de hidrogen sulfurat .
Pentasulfura de arsen si trisulfura de arsen sunt solubile in polisulfura de
amoniu , hidroxizi alcalini si carbonat de amoniul cu formare de tiosaruri

La acidularea cestor solutii de tiosaruri se reprecipita pentasulfura de arsen .

Exemplu tioarseniatul de amoniu.

2.Clorura stanoasa –SnCl2- In solutii puternic acide (HCl) , la cald precipita

arsenul metalic brun-negru.

B)In mediu neutru sau usor alcalin AsO43-

3.Nitratul de argint
Formeaza in solutii neutre de arseniat un precipitat brun-ciocolata de arseniat de
argint solubil in acid nitric si amoniac

4. Mixtura magneziana – formeaza cu solutiile de arseniati un precipitat alb

cristalin de arseniat de magneziu si amoniu
5.Molibdatul de amoniu
Formeaza cu arseniatii , in mediu de acid nitric concentrat si la cald , un
precipitat galben cristalin de arseno-molibdat de amoniu ( reactia are loc cu un
mare exces de molibdat de amoniu)

Reactii comune ale ionilor arsen

Reactii redox
1. Hidrogenul in stare nascanda – reduce toate combinatiile arsenului la
hidrogen arseniat

STIBIUL –ANTIMONIUL
Formeaza oxizii Sb2O3 - trioxid si Sb2O5 – pentaoxid , substante solide insolubile
in apa , cu caracter amfoter
Reactiile ionilor in solutie . Sb3+ si Sb5+
Cationul Sb3+ exista numai in solutii puternic acide , se va utiliza clorura
stibioasa
1.Apa produce hidroliza saruruilor cu formare de saruri bazice de compozitie
variabila
Prin hidroliza creste :
2.Hidrogenul sulfurat
Formeaza un precipitat portocaliu de sulfura stibioasa , solubila in HCl , sulfuri
alcaline , polisulfura de amoniu si hidroxizi alcalini , conform reactiilor:

In polisulfura de amoniu , dizolvarea sulfurii stibioase are loc cu oxiderea Sb3+ la

Sb5+

3.Hidroxizii alcalini-
formeaza un precipitat alb de hidroxid de stibiu , solubil in exces de reactiv cu
formare de antimonit(meta)

4.Iodura de potasiu
In solutii slab acide precipita iodura de stibiu 3 de culoare galbena , solubila in
HCl
REACTII DE REDUCERE ALE Sb3+ LA STIBIUL METALIC
5.Hidrogenul in stare nascanda :
Formeaza hidrogenul stibiat , gaz toxic , incolor , care se descompune usor prin
incalzire in absenta aerului cu formarea stibiului metalic , negru mat
Sb3++3Zn+6(H++Cl-)=H3Sb+3(Zn2++2Cl-)+3H+
2H3Sb=2Sb+3H2
6.Zincul sau fierul metalic
Reduce Sb3+la stibiu metalic sub fomra unui precipitat buretos negru , insolubil in
HCl
2 Sb3++3Zn=3Sb+3Zn2+
REACTII DE OXIDARE ALE Sb5+
7.Permanganatul de potasiu
In mediu de HCl formeaza acidul hexaclorostibic , permanganatul reducandu-se
cand are loc decolorarea solutiei

8.Solutia de iod
In mediu de bicarbonat de sodiu oxideaza stibiul trivalent la stibiul pentavalent ,
reactia are loc cu decolorarea solutiei de iod

REACTIILE IONILOR Sb5+si SbO43-

1.Apa
Produce hidroliza sarurilor stibice cand iau nastere saruri bazice (precipitate albe) care la incalzire trec la
acid stibic

2.Hidrogenul sulfurat

In solutie slab acida precipita Sb trivalent sub forma de Sb2S5 , de culoare portocalie , solubil in HCl
concentrat .

Sulfura stibica mai este solubila in hidroxizi alcalini si sulfura de amoniu cu formarea de tiosaruri
3.Iodura de potasiu

STANIUL
Formeaza 2 oxizi , stanos si stanic , avand caracter amfoter
Reactiile in solutie ale ionului Sn2+:
1.Hidrogenul sulfurat
Sn2++(2H++S2-)=SnS+2H+
SnS+2(H++Cl-)=(Sn2++2Cl-)+(2H++S2-)
SnS+(2NH4+S32-)=(2NH4++SnS32-)
2.Hidroxizii alcalini
Precipita staniul divalent sub forma de hidroxid stanos alb gelatinos , solubil in
exces de reactiv , cu formare de stanit
Sn2++2(K++OH-)=Sn(OH)+2K
Sn(OH)2+2(K++OH-)=2K+[Sn(OH)4]2 Tetrahidroxostanat II
3.Hidroxidul de amoniu
Precipita hidroxidul stanos insolubil in exces de reactiv , solubil in acid clorhidric
Sn(OH)2+2(H++Cl-)=(Sn2++2Cl-)+2HOH
4.Clorura mercurica
Este reduce de staniu divalent la mercur metalic