Studiu de caz

Al unui elev care necesită

consiliere pentru
Inadaptarea şcolară într-o
școală incluzivă

Profesor Cristian Mariana

Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul” Brăila
 Studiu de caz

“În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în
interiorul acesteia anumite fenomene capătă amploare de la un an la altul. Printre acestea se
numără şi inadaptarea şcolară, fenomen ce se manifestă din ce in ce mai mult. Copilul
timpurilor moderne se pare că trăieşte înconjurat de exemple de acest fel, iar puterea sa de
reacţie împotriva acestui fenomen este una destul de limitată în condiţiile în care acesta nu
are un fundament educaţional şi spiritual solid. De aceea mi-am propus să tratez această
problemă de o continuă actualitate.
Conform unor definiţii formulate în literatura de specialitate, a proceda la un studiu
de caz constă în a sesiza şi a înţelege detaliat atât acele elemente din structura psihică a
minorului care rămân neschimbate pe parcursul întregii vieţi, cât şi cele supuse
transformărilor funcţie de numeroşi factori. Studiul cazuistic urmăreşte să arate mai curând
cum anumiţi factori şi condiţii cu valoare etiologică determină apariţia unor acte delicvente,
decât în ce proporţie. Importanţa factorilor şi circumstanţelor este variabilă de la caz la
caz”.1

Prezentare situaţiei elevului

Date familiale:
Copilul P. Ionut s-a nascut pe 1 martie 2008 în Braila, judeţul Braila având domiciliu
în Braila şi este elev în clasa a VI-a A, la o scoala generală din aceeaşi localitate.
Elevul este copilul lui P. Costel şi P. Maria. Locueşte împreună cu părinţii, însă tatăl
lui este mai mereu plecat deoarece lucrează la o firmă de transport intern şi internaţional de
marfă, mama fiind vânzătoare la un magazin paricular din oraş.
Situaţia materială a familiei este una modestă, însă părinţii manifestă interes pentru
nivelul lor de trai. Ambii muncesc chiar şi peste program pentru a putea să pună la dipoziţia
copilului cât mai multe oportunităţi. Astfel, în urma unei vizite la familie acasa, s-a putut
constata că aceştia locuiesc într-un apartament cu 2 camere: una a părinţilor şi cea de-a doua a
copilului care este mobilată corespunzător dar şi puternic tehnologizată cu un calculator
conectat la internet, sistem audio şi video de ultima generaţie, un playstation etc.

2
Situaţia şcolară şi emoţională
Elevul înregistrează rezultate şcolare destul de slabe care ating cu greu standardele
minimale de performanţă. Acesta manifestă o lipsă de respect pentru mama sa, dar si un
dezinteres faţă de activitatea şcolară. Cu toate că nu prezintă probleme psihice şi fizice, elevul
prezintă nervozitate, tulburări de comportament, agitaţie atunci când se află la orele de curs.

Prezentarea cazului:
Datorită faptului că tatăl elevului este plecat mai tot timpul de acasă el rămâne în grija
mamei care uneori lipseşte şi ea, ca urmare a orelor suplimentare. Astfel, sunt zile pe care
elevul, când se întoarce de la şi le petrece singur.
Elevul a profitat de lipsa supravegherii părinţilor pentru evoluţia sa şcolară şi ca
urmare a început să manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.
P. Ionuţ la şcoală este mai tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu
elevii din clasă. În timpul orelor de curs acesta vorbeşte doar atunci când i se adresează în
mod direct o întrebare, răspunzând ezitant, cu o voce nesigură, care abia se aude şi se
înroşeşte la faţă evitând să privească în ochi profesorul.
De asemenea când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată
activitatea, nu rămâne liniştit şi îşi deranjează colegii. Capacităţile sale intelectuale fiind de
nivel mediu. În timpul recreaţiilor rămâne singur, ceilalţi colegi ocolindu-l deoarece de multe
ori are comportament violent faţă de aceştia, el susţînând că el este liniştit atâta timp cât nu
este bruscat.
În urma unei dicuţii cu elevul P. Ionuţ, acesta la prima vedere pare un băiat liniştit
care evită să vorbească. El a declarat că acasă oricum face ce vrea el atât în prezenţa părinţilor
cât şi în lipsa acestora. Dacă la un moment dat mamei lui nu-i place ceea ce el face şi îi este
reproşat acest lucru, el se supără, iar ea îl lasă în pace. În clasă atunci când este pus să
răspundă cu voce tare, el a spus că: “mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine dacă voi
greşi.” 
In urma dicuţiei purtată cu mama la o sedinţă cu părinţii, acesta a spus ca Ionuţ este un
alt copil acasă iar ea nu recunoaşte acest comportament al lui. Întradevăr le este amândurora
greu fără tata acasa tot timpul, simţindu-i lipsa atât ea cât şi copilul, însă fac aceste eforturi
pentru Ionuţ. E adevărat că de când tatăl are acest job, are din ce în ce mai multe probleme cu
Ionuţ, acesta refuzând de multe ori să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la
telefon, dimineaţa înainte de a pleca.

3
 De regulă mama nu-l pedepseşte deoarece consideră că va veni timpul când Ionuţ îşi
va da seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în
normal.

Analiza datelor şi proiectarea colaborării cu cei care ar

putea fi implicați în sprijinirea a elevului

Din cele prezentate mai sus rezultă următoarele:

- Ionuţ a devenit inadaptat la şcoală atât din expresia certitudinii că el nu este capabil să
reuşească, cât şi din expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de mine?”
- Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină lipsa de
motivaţie a acestuia;
- Existenţa unui număr mai mare de probe orale îl va putea încuraja pe Ionuţ să rezolve în
timp util sarcinile de lucru în clasă;
- comportamentul său diferit de acasa faţă de cel de la şcoală, poate fi influenţat prin diferite
metode astfel încât el să se stăpânească în ambele sitaţii.
În urma colaborări cu cei care ar putea fi implicați în sprijinirea elevului se urmăresc
următoarele:

- Ionuţ să frecventeze regulat toate orele şi să nu mai lipsească nemotivat;

- La şcoală să ia parte la dicuţiile structurate şi nesctructurate cu toţi colegii;
- Acesta să-şi termine în timp util sarcinile de lucru şi activităţile.

Pentru a fi atinse aceste obiective se propune conceperea şi punerea în practică a unor

metode de lucru cu el în care vor fi implicaţi profesorii, părinţii şi consilerul şcolii. Strânsa
legătură dintre familie şi cei de la şcoală trebuie să determine ca prezenţa elevului să crească
la 100%. Profesorii trebuie să participe cu toţii, astfel încât să încurajeze şi să sprijine elevul
pentru ca acesta să-şi depăşească teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa
colegilor săi. Ar fi indicată şi reducerea exigenţei profesorilor în materie de teme scrise.
Încrederea în sine şi îmbunătăţirea aptitudinilor în situaţile în care interacţionează cu
grupul de elevi (clasa) ar putea creşte prin responsabilizarea elevului în competiţii, cocursuri
etc. La toate acestea se suplimentează şi intervenţia consilierului şcolar, dată fiind natrua
ronică a problemelor lui Ionuţ.
Pentru consilierea elevului propun următorul program:

4
 - Să se realizeze o întâlnire la care să participe profesorii, directorii şcolii , părinţii sau
cel puţin mama şi Ionuţ. În cadrul acesteia să se încerce convingerea lui Ionuţ de a participa la
un program prin care să i se propună câteva obiective pe termen scurt dar si recompense care
să-i motiveze participarea.
- I se va cere lui Ionuţ să să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de
curăţenia clasei, explicându-i cât de importantă este sarcina sa.
- Profesorii îl vor încuraja în fiecare zi să găsească răspunsul la unele întrebări ce vor
fi puse pentru ziua următoare. Prin acesta se urmăreşte mărirea participării lui în clasă,
reducându-i teama de a răspunde în faţa colegilor. Acest rol al profesorilor se va reduce
treptat în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel încât acesta să participe prin
raspunsuri spontane la discuţiile din clasă.
- Participarea lui Ionuţ la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale.
El va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă
“Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.”
- să se reducă numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă şi să se facă o evaluare
orală a materie, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări sumative.
- în cadrul activităţilor de grup, să i se ceară lui Ionuţ dirijarea sau coordonarea
planului de acţiune după ce profesorul îi explică în ce constă acest rol.
- o dată pe săptămână să se realizeze o şedinţă de consiliere în cabinetul consileirului
şcolar, iar o dată pe lună la această şedinţă să participe şi mama.

Identificarea și analiza variabilelor/factorilor care ar putea

contribui la succesul intervenției

Sunt o serie de factori, variabile care contribuie la succesul intervenţiei în aceast caz.
Astfel:

- Toţi cei menţionaţi mai sus trebuie să prezinte un interes deosebit pentru
implicarea în acest caz;
- Fiecare personaj, dacă se poate numi aşa, trebuie să transmită motivaţie elevului
dar şi celorlalte persoane care intră în contact cu acesta;
- Părinţii trebuie să înţeleagă că nu numai lucrurile materiale sunt importante pentru
copli ci şi comunicare şi oferirea de afecţiune;

5
 - O strictă supraveghere a evoluţiei copilului, pentru a se putea trece la o etapă
următoare la care atenţia specială oferită acestuia se reduce treptat.
- Dorinţa lui de a participa la cât mai multe activităţi, după ce începe să capete
încredere în el;
De asemenea o serie de factori pot influenţa eşecul acestui program. Printre aceştia
putem menţiona:
- Lipsa de interes, a voinţei, a motivaţie elevului;
- Neimplicarea mamei, a părinţilor pe ansamblu;
- Dezinteresul profesorilor în astfel de activiţăţi, care nu ţin neapărat de fişa lor de
post;
- O reacţie negativă a colegilor de clasă a lui Ionuţ, care se pot simţi defavorizaţi de
întreg colectivul profesoral;
- Mersul la orele de coniliere, îl poate demoraliza pe elev şi aceentua lipsa
respectului de sine al acestuia, mizând pe faptul „că el chiar prezintă o problemă şi
că nu este bun la nimic”.
- Gradul de agresivitate la şcoală a acestuia poate creşte ca o reacţie la creşterea
numărului de activităţi atribuite. Dacă acestuia nu-i face plăcere implicarea şi
atribuirea de noi atribuţii poate deveni şi mai închis în sine.
- Numărul de absenţe poate creşte ca urmare a sustragerii acestuia de la
responsabilităţile noi.

În funcţie de comportamentul elevului, cele prezentate mai sus sunt sau nu aplicate, de
aceea evoluţia sa este foarte importantă în alegerea programului de consiliere şi orientare a
acestuia.

6
 CONCLUZII

Teama pe care o manifestă Ionuţ de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de
a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare
atât cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă
persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său agresiv faţă de mamă este datorat lipsei unei persoane de sex
masculin din casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere. El se simţindu-se
abandonat de tata.
Aceste tehnici experimentale şi programul de consiliere trebuie continuat pentru o
perioadă lungă de timp, însă trebuie modificat în permanenţă în funcţie de situaţiilor de criza.