Sunteți pe pagina 1din 7

Scoala postliceala sanitara Charles Laugier, Craiova

Specializare: Asistent medical generalist

Modul: Epidemiologie
Referat: Infectiile cu bacterii din grupul Escherichia

Profesor: Dr. Adrian Ghita

Elev: Maria- Cristina Tudorache


Infectiile cu bacterii din grupul Escherichia

Escherichia este un gen de bacterii Gram-negative, care nu formează spori, anaerobe facultativ,
în formă de tije din familia Enterobacteriaceae.
Se disting cel puțin 171 serotipuri, fiecare cu o altă combinație a antigenelor O, H, K, F Numele
vine de la descoperitorul E-coli, germanul - austriac Theodor Escherich. Aparține grupului de
enterobacterii și este folosit ca organism model pentru bacterii.

Rolul în patologie

Deși reprezintă un simbiont comun al intestinului și joacă un rol în procesul digestiv, există
situații în care E. coli poate provoca boli la oameni și animale. Unele tulpini de E. coli sunt agentul
cauzator de boli intestinale și extra-intestinale, cum ar fi; infectii ale tractului urinar ,meningita,
peritonita, septicemie si pneumonie. La bovinele de lapte se știe că provoacă forme acute de mastita.
Unele tulpini de E. coli sunt toxigene, ceea ce înseamnă că produc toxine care pot provoca
diaree. E. coli dizenteria este o comună toxiinfectie alimentara, deoarece este contractat in principal din
alimente contaminate. Contaminarea poate apărea din carne infectată necorespunzător, lapte
nepasteurizat și brânzeturi derivate și alte alimente contaminate cu fecale. E. coli produce patru tipuri
de toxine care se disting prin sensibilitatea diferită la tratamentul termic, în termolabile și termostabile,
și pentru acțiunea toxigenă (toxine shiga și toxine hemolitice, HlyA).

Toxina termolabila, numită LT, are o structură și o funcție foarte asemănătoare toxinei holerei.
Conține o subunitate „A” și cinci subunități „B” într-o holotoxină. Subunitățile B contribuie la
aderența și intrarea toxinei în celulele intestinale ale gazdei, unde subunitatea A stimulează celulele să
elibereze apă, provocând diaree.

Septicemie

E. coli este cea mai frecventă bacterie izolată din hemoculturi în cazuri de bacteremie;
colonizarea fluxului sanguin poate apărea din cauza traumei intestinale, a colonului și a tumorilor
intestinului subțire. Măsurile de igienă precare în plasarea cateterelor sau a acceselor venoase centrale
sunt cauze frecvente ale bacteriemiei E. coli .
Infecții ale tractului urinar

E. coli este o cauză frecventă a uretritei și cistitei la persoanele în vârstă, diabetice și


cateterizate.

E. coli este capabilă să se ancoreze ferm pe epiteliul uretrei și al vezicii urinare, rezistând
fluxului urinar. Această afecțiune este necesară, dar nu suficientă pentru debutul infecției; aceasta este
de fapt cauzată în principal de hemolizina A, capabilă să afecteze epiteliul urinar și să promoveze
chemotaxia, inflamația și invazia țesuturilor.

În cazul femeilor, infecţiile de tract urinar în care este implicată bacteria E.coli sunt favorizate de uretra
mai scurtă, de actul sexual, prin efectul mecanic de introducere a germenilor în vezică, sau de folosirea
contraceptivelor spermicide locale, care alterează flora vaginala.

Meningita

E. coli, în special serotipul K1 , este principalul izolat în hemoculturile copiilor cu vârsta sub 5
ani cu meningita

Tulpinile uropatogene de E-coli (UPEC)

Infecțiile tractului urinar (UTI) sunt una dintre cele mai frecvente infecții cauzate de bacterii
care pot călători în uretra până la vezică. Infecția vezicii urinare se numește cistită. Dacă infecția
bacteriană se răspândește la rinichi și uretere, se numește pielonefrită. Cistita este considerată o infecție
a tractului urinar inferior, pielonefrita afectează tractul urinar superior și este mai severă. Tulpinile
uuropatogene de E. coli ( UPEC ) sunt responsabile pentru aproximativ 90% din cistita necomplicată
dobândită în comunitate. În prima etapă a procesului infecțios, fimbriile reprezintă factorul adeziv care
permite E. coli să adere la celulele uroepiteliale. Unele studii au sugerat că consumul de produse de
afine sunt utile în prevenirea infecțiilor tractului urinar. Proantocianidinele prezente în afine conțin
legături de tip A și sunt responsabile de acțiunea preventivă împotriva aderenței tulpinilor de E. coli ,
care posedă fimbrii de tip P, la celulele uro-epiteliale.

EPEC

E. coli enteropatogen ( EPEC ) a fost primul agent patogen asociat cu boala diareică și este încă
o cauză importantă la pacienții copii. Tipul serologic al antigenelor O nu este util în cazul EPEC. Boala
este cauzată de faptul că aceste tulpini sunt capabile să adere la epiteliul intestinului subțire și să
interfereze cu absorbția substanțelor; acest lucru determină formarea unui mediu hiperosmolar în
lumenul intestinului, o consecință a rechemării apei și, în cele din urmă, a diareei.
ETEC

Aceste tulpini( E. coli enterotoxigenice) sunt capabile să provoace gastroenterite foarte grave, în
special la călători și la persoanele care au ingerat alimente sau lichide contaminate cu fecale. Aceste
tulpini produc atât toxine labile la căldură (LT-1 și LT-2), cât și toxine stabile la căldură (StA și Stb). În
SUA, aproximativ 80.000 de cazuri sunt înregistrate anual.

EHEC

Tulpinile de E. coli enterohemoragice sunt principalele cauze ale bolilor în țările industrializate.
Se estimează că aceste bacterii provoacă aproximativ 73.000 de cazuri de infecție și aproape 60
de decese în fiecare an în SUA. Aproximativ 50 de serotipuri cauzează boli; cu toate acestea,
serogrupul principal responsabil este O157:H7. Ingerarea a mai puțin de 100 de bacili poate provoca
boli; acest lucru a fost asociat cu consumul de carne de vită sau de pui, de lapte nepasteurizat, de sucuri
de fructe contaminate și de legume crude.
Boala apare în intestinul gros după o perioadă de incubație de 3-4 zile în care începe să apară
diaree non-sângeroasă. Cam în a treia zi, apar dureri abdominale severe însoțite de diaree sângeroasă.
Infecţia cu EHEC este cea mai periculoasă, deoarece eliberează o Shiga-toxină (STEC), care
duce la degradarea severă a celulelor, cauzând inflamaţie, greaţă, vărsături, tromboză, diaree cu sânge,
blocaj renal şi, într-un final, deces.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 10% din pacienţii infectaţi cu EHEC pot
dezvolta sindromul uremiei hemoragice, o boală gravă, cu risc crescut de deces, caracterizată prin
blocaj renal şi anemie hemolitică.
Cum se transmite infecția cu STEC?

Infecția apare in urma ingestiei de STEC, chiar in cantitate extrem de mica (doar 1000 de
bacterii sunt suficiente pentru a produce infecția). Aceasta se produce mai ales după consumul de
alimente sau apa contaminate. Alimentele cel mai frecvent implicate in transmiterea acestei infecții sunt
laptele si produsele lactate nepasteurizate, carnea de vaca, mai ales cea tocata insuficient preparata
termic, sucul de mere nepasteurizat, salata verde insuficient spălata. Prelucrarea alimentelor crude
poate contamina ustensilele de bucătărie, mai ales daca nu sunt utilizate separat pentru fiecare categorie
de alimente si nu sunt curățate intre utilizări.

Uneori contaminarea se produce prin intermediul persoanelor care vin in contact cu animalele si
care nu respecta reguli elementare de igiena personala (spălatul mâinilor cu apa si săpun).

Cum se diagnostichează infecția cu STEC si când trebuie sa ne adresam medicului?


Infecția cu STEC se diagnostichează prin examenul microbiologic al materiilor fecale
(coprocultura), care permite identificarea E. coli O157:H7 sau a toxinei Shiga in produs.

Prezentarea la medicul de familie sau la specialist trebuie făcută cat mai curând, mai ales in
cazul copiilor de 0-5 ani, daca diareea se însoțește de febra sau scaune cu sânge. La adulți fără alta
simptomatologie in afara de diaree, prezentarea le medic este obligatorie daca acesta persista timp de 3
zile.

Masuri de prevenire a infecției cu STEC

 Spălarea mâinilor cu apa si săpun după folosirea toaletei, după schimbarea scutecelor copilului
si înaintea preparării sau a consumului de alimente

 Spălarea mâinilor cu apa si săpun după contactul cu animale sau cu materialele folosite pentru
îngrijirea lor;

 Prepararea carnii corespunzator termic. Carnea de vita, mai ales cea tocata, trebuie gătită la o
temperatura de minim 70 grade Celsius (temperatura trebuie atinsa in interiorul preparatului);

 Evitarea consumului laptelui crud (nepasteurizat), produselor lactate nepasteurizate sau


achiziționate din surse neautorizate. Evitarea sucului de mere nepasteurizat.

 Prevenirea contaminarii încrucișate in timpul preparării hranei prin utilizarea separată si


curățarea ulterioara cu detergent si apa calda a ustensilelor (cuțite, vase, tocătoare) care vin in
contact cu produsele alimentare crude.

 Pentru orice simptomatologie de boala diareica, se recomanda parintilor prezentarea copilului la


medicul de familie sau in cea mai apropiata unitate sanitara.

 De asemenea, parintii nu trebuie sa administreze copiilor medicamente fara recomandarea unui


medic.

 Administrarea unui tratament nerecomandat de medic poate ingreuna depistarea cauzelor


aparitiei bolii.

EAEC
Entero-agregarea E. coli este implicată în diaree apoasă persistentă la călători și sugari din țările
în curs de dezvoltare.

EIEC

E.coli enteroinvaziv – această tulpină se asemănă cu bacteria Shigella în ceea ce priveşte modul
de transmitere şi simptomatologia. La fel, se transmite prin intermediul apei şi alimentelor contaminate
şi poate duce la inflamaţii, distrugerea celulelor intestinale şi ulcer.

Tratamentul infecţiei cu E.coli

Infecţia cu E.coli nu beneficiază de un tratament curativ şi trece adeseori de la sine, în decursul


a 5-7 zile de la debutul simptomelor. Însă există metode prin care simptomele pot fi ameliorate, iar
complicaţiile, prevenite. Acestea presupun odihnă şi consum de lichide, pentru a preveni deshidratarea
şi oboseala.
În cazul infecţiilor cu E.coli care prezintă complicaţii severe, cum este sindromul uremiei hemolitice
(SUH), se recomandă spitalizarea şi tratamentul suportiv de rehidratare prin perfuzii, transfuzii de
sânge şi dializa – care ajută la eliminarea toxinelor din sânge atunci când rinichii nu îşi îndeplinesc
corespunzător funcţia.

Sitografie:
https://koaha.org/wiki/Escherichia_coli

https://www.csid.ro/sanatate/sanatate-health/infectia-cu-e-coli-simptome-cauze-tratament-preventie-
17602120/

https://www.ms.ro/2016/02/16/informare-despre-bacteria-e-coli-si-masuri-de-preventie-a-infectiei-
shiga-toxina-e-coli-stec/

S-ar putea să vă placă și