Proiecte economice

Conf univ.dr. Adrian ENCIU

Lect. univ.dr. Meral Kagitci
Motto-uri:

Orice om trebuie să cerceteze originea fiecărui lucru. (Platon)

Oamenilor le este mai uşor să creadă, decât să cerceteze ei

înşişi.(Seneca)

Să cercetăm cele ce s-au petrecut, să cunoaştem cele prezente, să

aplicăm cele învăţate. (Hipocrate)
Cuprinsul cursului:
Cuprins
Introducere
Bibliografie

Unitatea de învățare 1
1.1. Obiective
1.2. Tema proiectului
1.3. Titlul proiectului
1.4. Obiective. Ipoteze de lucru
1.5. Bibliografie

Unitatea de învățare 2
2.1. Obiective
2.2. Drepturi și responsabilități în cercetarea academică
2.3. Lipsa de integritate academică
2.4. Plagiatul
2.5. Bibliografie
Unitatea de învățare 3
3.1. Obiective
3.2. Structura proiectului
3.3. Planul de lucru
3.4. Bibliografie

Unitatea de învățare 4
4.1. Obiective
4.2. Referințe bibliografice – identificare, gestionare
4.3. Operaționalizare. Baze de date
4.4. Bibliografie
Unitatea de învățare 5
5.1. Obiective
5.2. Conceptualizare. Metodologia cercetării.
5.3. Rezultate așteptate/obținute; interpretare
5.4. Bibliografie

Unitatea de învățare 6
6.1. Obiective
6.2. Concluzii
6.3 .Prezentarea proiectului
6.4. Bibliografie
Introducere

Disciplina pe care o vom studia se numește Proiecte economice

și se adresează tuturor studenților înscriși la facultatea Finanțe, Asigurări,
Banci și Burse de Valori, programul ID. În planul de învățământ, acest curs
a fost poziționat în anul 2, semestrul 2 și își propune să transmită însușirea
de noi abilități și dezvoltarea celor deja asimilate în ceea ce privește
realizarea unei analize complexe de natură economică și financiară.
Principalele obiective pe care ni le-am propus prin acest curs constau în:

 selectarea temei de cercetare și stabilirea obiectivelor și a întrebărilor la

care va răspunde cercetarea desfășurată.
 însușirea unor reguli de bază de deontologie a cercetării științifice.
 organizarea activității de cercetare prin stabilirea unui plan de acțiune și a
corelațiilor cu resursele implicate în desfășurarea cercetării.
 structurarea planului de cercetare.
 realizarea documentării.
 stabilirea metodologiei de cercetare.
 organizarea bazelor de date necesare cercetării.
 analiza rezultatelor.
 formularea concluziilor și a direcțiilor viitoare de cercetare.
 În urma parcurgerii acestui suport de curs veți dobândi ca principale
competențe:
 aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul
propriei strategii de muncă riguroasă, eficientă şi responsabilă
 capacitatea de a structura, documenta și conceptualiza un proiect
economic, finaliza și interpreta rezultatele.

Disciplina de Proiecte economice este structurată pe șase unități de învățare.

Modalitatea de evaluare a cunoștințelor dobândite în cadrul acestui curs se va

realiza sub două forme:
* evaluare pe parcurs, pentru care veți primi maxim 30 puncte;
* verificare finală, în perioada de presesiune – prezentare proiect -
punctajul maxim atribuit fiind de 70 puncte.
Bibliografie
 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea lucrărilor de
licență și de masterat, Ed. ASE, București
 Dinu V– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licența și de masterat, Ed.
ASE, București, Harvard College, Harvard Guide ti Using Sources, Harvard
College Writing Program, http://usingsources.fas.harvard.edu/icb/icb.do
2019
 Jones SH – A Style Guide for Scientific Reserch Papers, Stanford
University, 2010, http://web.stanford.edu/~jhj1/teachingdocs/Jones-
PaperStyleGuide2010.pdf
 Perelman L.C., Paradis J., Barrett - The Mayfield Handbook of Technical
and Scientific Writing, The McGraw-Hill Companies, 2001,
http://www.mhhe.com/mayfieldpub/tsw/home.htm
 Sercan E – Deontologie academică: ghid practic, Ed. Universității din
București, 2017.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

Tema. Titlul proiectului.

Obiective. Ipoteze de lucru.
Cuprins:

1.1. Obiective

1.2. Tema proiectului

1.3. Titlul proiectului

1.4. Obiective. Ipoteze de lucru

1.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învăţare vei avea

cunoştinţe despre:

 cum se alege și se definește tema proiectului

 cum se alege și se formulează titlul proiectului și

raportul sau cu tema

 cum se stabilesc obiectivele proiectului

 ipotezele de lucru și validarea acestora

1.2. Tema proiectului

Alegerea temei:

● proces convergent – domeniu larg → domeniu strict de interes

● restrângerea temei se corelează cu studiul de caz
● aspect de avut în vedere:
- interesul anterior cu privire la temă
- familiaritatea (teoretic și practic) domeniului
- competențele de cercetare
- actualitatea temei
- interesul și competența profesorului îndrumător
● rolul bibliografiei asupra alegerii temei
Conținutul temei:

● atracția conținutului → stimulează creativitatea

● gradul de dificultate → corelat cu riscul realizării cu succes
GD↑↓ → RS ↓↑
● impact privind diferențierea față de alte proiecte
● anvergura semantică → încadrare în spațiul disponibil
● natura preponderant teoretică /practică
1.3. Titlul proiectului

Alegerea titlului:
● titlul informează care este tema centrală a cercetării (sign post)
● se stabilește la începutul redactării și poate fi reorientat pe parcurs
● titlul sugerează:
- tema de cercetare / ipoteza de cercetare
- abordarea teoretică sau metodologică
- rezultatele sau impactul cercetării
● cuprinde cuvinte cheie plasate la început
● poate fi formulat în două părti: una principală și una explicativă
● de evitat titlul de forma– foarte general, imprecis, jurnalistic, foarte
lung, metaforic
1.4. Obiectivele proiectului. Ipotezele de lucru

● informează cititorul de ce este important proiectul

● reprezintă dovada bunei orientări a cercetării
● obiectivele sunt:
- generale
- specifice
● conduc la specificitatea cercetării
● validarea ipotezelor de lucru prin:
- concept, teorii
- date cantitative
- modele și teste econometrice
Test de autoevaluare

1. Definiți, pentru proiectul ales, domeniul științific,

tema și titlul proiectului.

2. Identificați domeniile de interes pentru

dumneavoastră și în funcție de acestea, creați un
potențial portofoliu de teme de cercetare
1.5. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea

lucrărilor de licență și de masterat, Ed. ASE, București,

 Dinu V.– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licență și de

masterat, Ed. ASE, București, 2019

 Jones SH – A Style Guide for Scientific Reserch Papers,

Stanford University, 2010,
http://web.stanford.edu/~jhj1/teachingdocs/Jones-

PaperStyleGuide2010.pdf
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

Deontologia cercetării științifice.

Cuprins:

2.1. Obiective

2.2. Drepturi și responsabilități în cercetarea academică

2.3. Lipsa de integritate academică

2.4. Plagiatul

2.5. Bibliografie
2.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învățare vei avea cunoștințe

despre:

 proprietatea intelectuală și dreptul de autor;

 lipsa de integritate academică;

 efectele lipsei de integritate;

 plagiat;

 alte forme de onestitate academică.

2.2. Drepturi și responsabilități în cercetarea academică

Proprietatea intelectuală
– creația minții

– cuprinde invenții, opere literare, opere artistice și elemente de identitate

folosite în activitatea comercială.

Dreptul de autor – copyright

- are în vedere lucrările literare și artistice precum romane, poezii, piese de
teatru, periodice, site-uri web, programe de calculator, jocuri, baze de date,
filme, opere muzicale, opere coregrafice, picturi, fotografii, sculpturi, design
arhitectural, hărți, creații publicitare, creații vestimentare, etc.

- reglementat în România de Legea Nr. 8/1996

2.3. Lipsa de integritate academică

1. Înșelăciunea academică

2. Sprijinirea înșelăciunii academice

3. Fabricarea de date

4. Plagiatul
2.4. Plagiatul

 reprezintă preluarea fără citare a cuvintelor, ideilor, muncii unei alte

persoane, ca fiind propria realizare

 plagiatul și autoplagiatul

 plagiatul intenționat / plagiatul neintenționat

Forme de plagiat
 plagiatul copy-paste; ● plagiatul mascat;
 plagiatul prin citare parțială; ● plagiatul tip agregat.
 plagiatul prin parafrazare;
 plagiatul prin mixare;
 plagiatul prin reciclare;
 plagiatul hybrid;
 plagiatul prin confuzie;
Identificarea plagiatului
 indicii privind existența plagiatului;

 softuri antiplagiat;

 căutare prin google;

 căutare în bibliotecă.

Procedee de plagiere

 plagiatul prin traducere;

 plagiatul peticit;

 plagiatul structural;

 plagiatul prin manipularea surselor;

Alte forme de lipsă de onestitate academică

 ghostwriting – autori reali plătiți și rămași necunoscuți, în beneficiul

unui autor fals

 contract cheating – cumpărarea pe internet de servicii de scriere

lucrări

 autoratul de onoare – persoane care nu participă la realizarea lucrării

științifice, dar care sunt trecute ca autori

 falsificarea de date
Test de autoevaluare

1. Dati exemple de texte ce puse in oglinda cu un text original,

reprezinta
forme de plagiat.

2. Care tip de plagiat este folosit in urmatorul caz: Ca principiu

de baza, banca nu acorda credit daca nu poate estima ca
probabilitatea rambursarii este mai mare decat probabilitatea
nerambursarii / vs / Daca nu poate estima ca probabilitatea
rambursarii este mai mare decat probabilitatea nerambursarii,
ca principiu de baza, banca nu acorda credit?
 plagiat prin mixare
 plagiat mascat
 plagiat copy-paste
 plagiat prin citare partiala
 plagiat clona
Prezentarea unei lucrări de către un student cu scopul de a
obține o notă de trecere, pentru care a plătit o persoană să o
scrie în numele său reprezinta:
 plagiat mascat
 contract cheating
 ghostwriting
 plagiat neintenționat
 autorat de onoare
2.5. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru

elaborarea lucrărilor de licența și de masterat, Ed.
ASE, București,

 Sercan E, – Deontologie academică: ghid practic,

Ed. Universității din București, 2017.
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

Structura proiectului.
Planul de lucru.
Cuprins:

3.1. Obiective

3.2. Structura proiectului

3.3. Planul de lucru

3.4. Bibliografie
3.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învățare vei avea

cunoştinţe despre:

 elementele de structură ale unui proiect de cercetare

 factorii care influențează planului de lucru al proiectului

de cercetare

 etapele planului de lucru ale proiectului de cercetare

3.2. Structura proiectului

Principii de structurare:
1. structurare de la general la particular
2. structurare de la conceptual la aplicativ
3. distribuirea conținutului pe structură, de o manieră echilibrată

Dimensionarea proiectului
Dimensiunea proiectului depinde de:
● cutumele domeniului în care se încadrează
● aparatul teoretic necesar argumentării
● tipul de metodologie de cercetare utilizat
● volumul datelor colectate și analizate
Elemente de structura:

1. Rezumatul (abstract):
● conține ideile principale ale proiectului
● scop: trezirea interesului
● conținut:
- problema abordată
- motivația alegerii ei
- metode folosite
- rezultatele obținute
2. Cuprinsul:
● se plasează la începutul proiectului
● prezintă echilibrat conținutul pe capitol și subcapitole
● folosește o numerotare alfanumerică

3. Introducerea:
 importanța/relevanța și actualitatea temei
 motivația alegerii ei(se începe cu un obiectiv general)
 contextul și încadrarea în literatura anterioară
 obiective propuse și întrebarea de cercetare
 metode de investigare (cercetare)
 principalele rezultate obținute, în raport cu scopul cercetării
4. Capitol conceptual:
 caracter teoretic
 prezentarea stadiului actual al cercetării pe baza bibliografiei
 încadrarea în literatura anterioară
 prezentarea de concepte de bază și modul în care ele se
integrează în lucrare
 formularea ipotezelor de testat

5. Capitol metodologic:
 arată cum au fost obținute rezultatele pentru a crește
credibilitatea lor
 prezintă modelele de cercetare folosite
 prezintă datele utilizate(eșantion, perioada, serii de date,
sursa datelor )
6. Capitol aplicativ:
 prezintă rezultatele obținute
 interpretarea rezultatelor și discuții pe seama lor:
- interpretare tehnico-statistică
- interpretare economică
 interpretarea rezultatelor trebuie să se facă și în raport cu
rezultatele din literatura anterioară

7. Concluzii:
 Prezintă rezultatele cercetării
 Semnificația acestor rezultate în contextul cercetărilor din
domeniu
 Sustenabilitatea rezultatelor obținute
 Direcții viitoare ale cercetării
 Limitele întâmpinate
 Evaluarea impactului cercetării efectuate
8. Bibliografia:
 prezintă un inventar al tuturor materialelor bibliografice folosite
 se folosesc standarde pentru scrierea referințelor bibliografice

9. Anexe:
 prezintă, de cele mai multe ori în tabele sau forme grafice,
ilustrative, elemente folosite pe parcursul cercetării, dar care,
prin volumul lor, nu își găsesc loc în conținutul proiectului
 pot fi detalii privind bazele de date, seriile de date folosite,
detalii privind variabilele folosite, explicații asupra modelelor
de calcul și prelucrare a datelor, extrase din softuri, etc
3.3. Planul de lucru
● planul de lucru reprezintă strategia de cercetare adoptată pentru a
oferi un răspuns calificat științific la întrebările sau ipotezele de lucru.

● Factori de determinare
- natura întrebărilor și ipotezelor de cercetare
- resursele disponibile
- pregătirea și abilitățile cercetătorului

● Funcțiile planului de lucru

- operaționalizează întrebările de cercetare într-o strategie de
culegere și analiză a datelor
- asigură ca procedurile de culegere și analiză a datelor sunt
adecvate pentru a oferi răspunsuri valide științific
Etape:
● alegerea bibliografiei
- portofoliu bibliografic: alegere, actualizare. dimensionare
● parcurgerea bibliografiei
● redactarea stadiului cunoașterii în domeniul cercetării
- prezentare cu acuratețe și proporționalitate
- critici și confirmări privind afirmațiile prezentate
● abordarea metodologică
- variante existente / variante încercate / variante propuse
- variante - puncte forte / puncte slabe
- varianta aleasă - motivare
● procesul de cercetare
- planul cercetării
- limite
● colectarea și prelucrarea datelor
- în acord cu metodologia aleasă
● redactarea stadiului de caz
- în baza metodologiei alese
- se confirmă sau infirmă ipotezele de lucru
- se interpretează datele obținute
● prezentarea concluziilor
- prezintă răspunsuri la întrebările de cercetare
Test de autoevaluare

1.Enumerați și prezentați principiile de structurare ale

unui proiect de cercetare

2. Care dintre răspunsuri nu reprezintă un factor de

dimensionare a unui proiect de cercetare:
a cutumele domeniului în care se încadrează
b. volumul de bibliografie disponibil
c. aparatul teoretic necesar argumentării
d. tipul de metodologie de cercetare utilizat
e. volumul datelor colectate și analizate
3.4. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea

lucrărilor de licență și de masterat, Ed. ASE, București,

 Dinu V– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licență și de

masterat, Ed. ASE, București, 2019

 Perelman L.C., Paradis J., Barrett - The Mayfield Handbook

of Technical and Scientific Writing, The McGraw-Hill
Companies, 2001
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4

Referințe bibliografice – identificare

gestionare.
Operaționalizare. Baze de date.
Cuprins:

4.1. Obiective

4.2. Referințe bibliografice – identificare, gestionare

4.3. Operaționalizare. Baze de date

4.4. Bibliografie
4.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învățare vei avea

cunoştinţe despre:
- cum să cauți și găsești cele mai potrivite articole
științifice, manuale de specialitate, rapoarte ale unor
organisme interne sau internaționale
- cum să folosești informațiile întâlnite în materialele
enumerate anterior în cadrul cercetării tale și cum să le
citezi corect
- cum să folosești informațiile existente în bazele de
date și să le prezinți într-o formă mai prietenoasă
cititorului și cum să le folosești pentru a fi ulterior
prelucrate
4.2. Referințe bibliografice – identificare, gestionare
Cercetarea bibliografică reprezintă etapa ce succedă alegerea temei și a
titlului lucrării de cercetare și permite luarea contactului cu ceea ce s-a
publicat în domeniul respectiv, pe tema respectivă sau pe o temă
apropiată, într-o anumită perioadă sau interval de timp.

Ca urmare a cercetării bibliografice:

 vei fi familiarizat cu teoriile existente
 vei fi ghidat în dezvoltarea unor elemente de noutate
 vei putea descoperi și acele lipsuri pe care le potți umple tu, prin
contribuția proprie sau prin ceea ce ar reprezenta valoarea adăugată
adusă de tine lucrării de cercetare.
În funcție de spațiul dedicat lucrării, ai posibilitatea alegerii unui număr
mai mic sau mai mare de referințe bibliografice și trebuie făcută o
selecție foarte atentă, ce poate aduce calitate lucrării (lucrări ale unor
autori consacrați, specialițti pe temas cercetată, articole recente,
articole publicate în reviste internaționale de top, etc.)

Pentru citare este recomandat sistemul Harvard, avand următoarele

caracteristici:
-mai concis
-mai flexibil
-mai clar
Sistemul Harvard de citare are două componente:
1. Citarea unei lucrări de specialitate în text
2. Plasarea lucrării citate în lista de referințe

Lucrările se citează parantetic și se indică între paranteze rotunde

numele de familie al autorului/autorilor și anul în care a fost publicată
lucrarea citată, iar toate detaliile sunt trecute în cadrul listei de
referințe.
Notele de subsol sunt folosite doar pentru a face precizări
suplimentare, pentru a comenta.
IMPORTANT!
Trebuia să se facă distincția între a cita o lucrare și a da un citat.
În cazul când se preia o idee de la un alt autor, chiar dacă se
reformulează cu cuvintele tale, este necesară indicarea sursei.

Există mai multe tipuri de referiri, dintre care reținem două :

1) Atunci când accentul este pus pe ideea cercetătorului pe care o
preiei în lucrare – se redă în text ideea , iar între paranteze
rotunde se trece autorul (numele de familie) și anul publicării
lucrării de unde este preluată ideea și pagina(ex.Inovarea
reprezintă instrumentul specific al spiritului de inițiativă(Drucker,
2000:29))
2) Atunci când accentul este pus pe numele cercetătorului, idea
cercetată rămânând pe planul secund este menționat întâi
numele autorului, urmat între partanteze rotunde de an și
numărul paginii de unde este preluată ideea și apoi urmează
aceasta - Drucker(2000:29) a observat că inovarea reprezintă
instrumentul specific al spiritului de inițiativă.
Reținem:

Citarea în text reprezintă o confirmare a surselor bibliografice

utlizate. De aceea, se indică numele autorului/autorilor și anul
publicării separate prin virgulă, între paranteze rotunde, iar în cazul
în care informațiile pot fi localizate precis la o anumita pagină sau la
mai multe pagini (interval de pagini, mai multe pagini individuale în
cadrul lucrării), acestea se vor indica în mod corespunzător.
Atunci când sursa de date reprezintă un document al unei
organizații/instituții, în text și la lista de referințe, se va preciza
denumirea acestei instituții între paranteze.Descrierea completă,
necesară identificării lucrării citate, trebuie să se regăsească
obligatoriu în lista referințelor de la sfârșitul lucrării.
Nu este recomandată utlizarea notelor de subsol sau a notelor
finale.
PREZENTAREA REFERINŢELOR BIBLIOGRAFICE
În cadrul Referinţelor bibliografice, materialele folosite pentru realizarea lucrării de
finalizare trebuie să fie numerotate, iar înscrierea acestora în lista bibliografică va avea
drept criteriu ordinea alfabetică a primului autor.
Lucrările fără autor (gen legislaţie sau alte surse de informare) vor fi trecute la finalul
referinţelor bibliografice.
Ca mod de prezentare a informaţiilor cu privire la bibliografie recomandăm
următoarele ( o grupare ordonată pe categorii):
Cărţi - Atkinson, M. J., & Jones, M. G. (1991). The financial markets (4rd ed.). New
York : Wiley.
Articole - Mason, C. K., Rao, R. P., & Steven, R. S. (1992). Limit moves and price
resolution: A reply. The Journal of Markets, 12, 361–363.
Articole / capitole publicate în cărţi - Black, F. M., & Light, O. B. (1993).
Heteroscedasticity. In A. C. Gail (Ed.), Econometrics (pp. 517–552). Oxford : Oxford
University Press.
Lucrări prezentate la sesiuni de comunicări şi nepublicate: Black, L., & Lennon, J.
(1998, February). The inside traders. Paper presented at the annual meeting of the
American Finance Association, Munich , Germany .
Lucrări publicate în lucrări ale unor conferinţe: McCartney, C. B., Elf, S., Embrach, T.
H., & Nesta, K. (1997).
4.3. Operaționalizare. Baze de date
Operaționalizarea conceptelor reprezintă trecerea de la
conceptul propriu-zis la dimensiuni, indicatori și indicii săi
specifici.
Operaționalizarea conceptelor este definită ca fiind o activitate
de construcție a variabilelor sau a spațiului de atribute .
Termenul de “dimensiune” este inclus în schema clasică de
operaționalizare, prezentând totuși un grad ridicat de
ambiguitate și uneori, de ambiguitate.
Dimensiunile unui concept nu se impun de la sine.
Nu doar că nu reies automat odată ce s-a definit conceptul, dar
nici nu pot fi elaborate drept model unic.
Un criteriu orientativ în vederea elaborării dimensiunilor îl
reprezintă obținerea de informații, elemente concrete
suplimentare de definire a variabilelor sociale .
Gradul de adecvare a modelului dimensional se determină pe
baza relevanței informațiilor ce reies din utilizarea lui, acest
lucru fiind posibil prin intermediul cercetărilor pilot, astfel încât
cercetarea propriu-zisă să nu fie compromisă.
Dimensiunile unui concept reprezintă clase de informații necesare
în vederea studierii spațiului de atribute al unui concept, mai
precis gama sau paleta de însușiri pe care conceptul le preia (le
decupează) din realitate.
Astfel, reținem că în cercetare este importantă deci specificarea
sensului conceptelor (definirea) în scopul trecerii de la nivelul
teoretic la cel empiric.
 Analiza conceptuală se referă la precizarea prin definiții a
înțelesului termenilor utilizați în cercetare și construcția de
sisteme conceptuale pentru domeniile cercetate.
 Operaționalizarea este procesul care face trecerea de la
nivelul conceptual la cel empiric, direct observabil în realitate.
Elaborarea schemei operaționale de cercetare permite
obținerea de informații relevante despre domeniul studiat.
 Analiza conceptuală și operaționalizarea sunt strâns legate:
operaționalizarea se fundamentează pe analiză, permițând
însă evaluarea performanței sistemului conceptual
 Analiza conceptelor
Specificarea semnificației conceptelor se realizează
cu ajutorul definițiilor. Între definiție și cunoaștere există o
relație de dependență, cunoașterea depinzând de definiția
domeniului și a termenilor, iar definițiile sunt dependente de
stadiul cunoașterii.
Tipuri de definiții utilizate în mod curent în
cercetarea socială (din care face parte și domeniul
economic)
 nominală: specificarea înțelesului unui termen cu
ajutorul altor termeni, descrierea verbală a semnificației
unui concept (ex. șomer: persoana activă aflată în
căutarea unui loc de muncă)
 operațională: face trecerea de la nivelul teoretic la cel
empiric prin realizarea unor operații care ajută la
determinarea semnificației conceptului
-se bazează pe definiția nominală
-face trecerea de la concepte la semne direct
observabile în realitate
 Operaționalizarea constă în:
 reprezentarea imagistică a conceptului
 identificarea dimensiunilor, variabilelor
 selectarea indicatorilor
 elaborarea indicilor empirici

Posibilitățile de operaționalizare pot fi multiple

pentru același concept. Alegerea operaționalizării adecvate
depinde de obiectivele de cercetare și de specificul
fenomenului studiat.
 Componentele operaționalizării
 Dimensiunile: aspecte cu un anumit grad de generalitate
ale domeniului cercetat și care sunt subordonate unui
concept. Ele prezintă un grad mai redus de generalitate
decât conceptul de la care se pornește.
 Indicatorii sunt elaborări conceptuale derivate, semne
direct observabile în realitate.
„Unitate a determinărilor calitative și a celor cantitative
prin care se studiază un anumit domeniu al vietii sociale”
(Mărginean, 2000).
Operaționalizarea trebuie să aibă în vedere:
 baza de date
 corelarea informațiilor necesare
 veridicitatea informațiilor
 organizarea bazei de date
 statistici descriptive
Bazele de date
Etape de avut în vedere:
 pregătirea,
 introducerea
 verificarea datelor
Pe parcursul tuturor acestor etape se va ține cont și de următoarele:
a) tipul datelor (scală de măsurare)
b) formatul în care datele vor fi introduse în softul de analiză
c) impactul codificării datelor asupra analizelor ulterioare
d) nevoia de a pondera observațiile
e) metodele avute în vedere pentru verificarea erorilor de date
a) Tipul datelor:
 Datele cantitative pot fi de tip: numeric; categorial
 Datele de tip categorial pot fi:
- categorii dihotomice - descriptiv (nominal) ex. tipul de mașină
- ordinal(rang): poziția relativă a fiecărui caz
poate fi cunoscută
 Datele de tip numeric sunt acele date ale căror valori sunt
măsurate.
 Datele de tip numeric pot fi grupate în:
date de tip interval;
date de tip raport;
date de tip discret;
date de tip continuu
 date de tip de interval: ex. temperatura ]n grade Celsius (0
grade Celsius nu este zero(0) absolut)
-> datele pot fi adunate /scăzute, dar nu
înmulțite/împărțite
 date de tip raport :sunt premise (ex.profit companie)
Acestea au toate calitățile unei scale de tip interval și au
în plus două noi. Dau posibilitatea multiplicării sau divizării
datelor (200 u.m. sunt jumătate din 400 u.m. și dublul a 100
u.m.). Acest tip de măsurare indică de asemenea valoarea zero
absolut, ce arată lipsa totala a ceea ce se masoară. Cele mai
multe caracteristici, rezultate economice (ex. rezultat net
companie) pot fi măsurate astfel.
 date de tip discret: pot fi măsurate cu precizie; număr finit de
valori; de regulă, sunt numere întregi (ex.numărul de clienți)
 date de tip continuu: pot lua, teoretic, orice valoare (uneori
într-un interval restricționat)
b) Formatul în care datele vor fi introduse în softul de
analiză:
-Format tabel
format table (este acceptat de toate softurile) ex.(format
matrice)

Cazurile: firme, țări, momente diferite de timp

Notă: Tabelele vor fi numerotate și denumite sugestiv.
(ex. Tabel Nr. 1 Evoluția PIB în UE în perioada 2000-2020)
Sub tabel se va preciza mereu sursa (fie aceasta și
contribuție proprie).
c) Impactul codificării datelor
 Pentru toate tipurile de date se recomandă
utilizarea de coduri numerice
 Poate fi folosită atât pentru variabile de tip
categorial, cât și pentru cele de tip numeric
(ex.salariul nominal exprimat în unități monetare
este recodificat prin încadrarea în intervale de
venit (date de tip categorial ordinal). Când se vor
introduce datele se pot asocia etichete fiecărui
cod pentru a reduce posibilitatea interpretărilor
eronate.
d) Nevoia de a pondera observațiile - în cazul în
care se folosește metoda de eșantionare aleatoare
stratificată.
- se poate să rezulte rate de răspuns diferite pe
straturi și în acest caz, răspunsurile din
categoria/stratul cu rata de răspuns redusă se
ponderează.
Uneori ne propunem să ponderăm cazurile, adică să
modificăm frecvenţele astfel încât să obţinem o
reprezentare diferită a eșantionului (cel mai adesea
ca să avem un grad sporit de reprezentativitate).
Acest lucru se realizează cu ajutorul unei variabile de
ponderare. De exemplu, dacă în eșantionul supus
cercetării, femeile reprezintă doar 20% din cazuri şi
vrem să obţinem un eşantion cu o reprezentare
echilibrată a celor două sexe vom da ponderea 4
pentru fiecare caz de sexul feminin (pentru a egala
numărul de bărbaţi, care era de patru ori mai mare).
Variabila care ne asigură ponderarea trebuie să fie
calculată înainte de a trece la operaţia de ponderare.
Pentru a face ponderarea, alegem din meniul
utilitarului SPSS :
Data > Weight Cases
Alegem opţiunea Weight cases by şi alegem variabila
care ne va asigura ponderarea.
Figura Nr. 1 Ponderarea cazurilor
e) Metode avute în vedere pentru verificarea erorilor de date
 folosirea de coduri nelegitime
 relații ilogice
 dacă regulile din întrebările cu tâlc sunt evaluate
Test de autoevaluare

1. Folosind coordonatele refereinței bibliografice :

Salahuddin M., Alam K. (2015). Internet usage,
electricity consumption and economic growth in
Australia: A time series evidence. Telematics and
Informatics 32 (2015), pp. 862–878, prezentați
informația pe care o rețineți în vederea citării în
cadrul lucrării conform sistemului Harvard.
2. În ce categorie de date se include salariul nominal
dintr-o instituție :a) date de tip interval; b)date de tip
raport; c)date de tip discret; d)date de tip continuu;e)
niciuna din din categoriile menționate.
4.5. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea

lucrărilor de licență și de masterat, Ed. ASE, București,

 Dinu V– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licență și de

masterat, Ed. ASE, București, 2019

 Mărginean, I.- Proiectarea cercetării sociologice, Editura

Polirom, colecția Collegium, Iași, 2000

 Perelman L.C., Paradis J., Barrett - The Mayfield Handbook of

Technical and Scientific Writing, The McGraw-Hill Companies,
2001
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5

Conceptualizare. Metodologia
cercetării.
Rezultate așteptate/obținute,
interpretare
Cuprins:

5.1. Obiective

5.2. Conceptualizare. Metodologia cercetării.

5.3. Rezultate așteptate/obținute, interpretare.

5.4. Bibliografie
5.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învățare vei avea

cunoştinţe despre:
- cum să ai o cercetare bună pe baza conceptului sau
conceptelor cheie cercetate
- cum să folosești metodologia cea masi potrivită pe tipul
cercetării tale
- cum să interpretezi rezultatele obținute și să faci o
analiză comparativă cu cele așteptate și chiar să
justifici posibila diferență dintre cele două.
5.2. Conceptualizare. Metodologia cercetării

 Conceptualizarea în domeniul economic reprezintă

transpunerea unei teorii economice în concepte.
 Scopul secțiunii metodologie este acela de stabilire a
creditibilității rezultatelor și de aceea, ar trebui să ofere
informații suficiente despre modul în care cercetarea s-a
derulat a.î. cititorii să poată evalua rezultatele.
 Autorii trebuie să clarifice legătura dintre cele două
secțiuni: metodologie și rezultate obținute.
Strategii:
1. Folosirea de subtitluri identice sau similare în secțiunile
menționate și rezultate.
2. Folosirea de fraze introductive (sau propoziții) în secțiune,
metode care se referă la scopuri (ex. pentru a…..)
3. Folosirea primei fraze a unui paragraf nou, pentru a
introduce tema paragrafului și pentru a face legătura cu ce
s-a vorbit înainte.
 Metodologia cercetării reprezintă modul în care
autorul/autoarea înțelege să deruleze cercetarea și în ce
anume va consta aceasta. Totodată, ea reprezintă partea
cea mai importantă a proiectului de cercetare și în
termeni cantitativi, ocupă aproximativ jumătate din
întinderea întregii lucrări.
Metodologia cercetării este importantă pentru a
arăta cum intenționează autorul/autoarea să abordeze
tema aleasă, să folosească aparatul teoretic cunoscut și
să atingă obiectivele propuse.
De metodologie depinde însăși cercetarea.
Ea este cea care face diferența dintre cercetarea
de calitate și un simplu eseu.
 Este necesar ca autorul/autoarea să demonstreze că
și-a format o viziune proprie și clară în același timp.
În ceea ce privește abordarea demersului său științific,
secțiunea de metodologie ar trebui să ofere răspunsuri la
următoarele întrebări – Ce acțiuni intenționez să realizez pentru
a lămuri întrebările de cercetare?, Ce pași trebuie să parcurg în
vederea testării ipotezei?, La ce teste va fi supusă ipoteza?,
Când pot considera că a putut fi suficient testată pentru a o
considera validată sau nevalidată?.
Se recomandă ca în debutul acestei secțiuni să fie
reamintită ipoteza și întrebările de cercetare.
Ulterior, este necesar să fie prezentată strategia de
cercetare propriu-zisă și, în detaliu, informații despre modul în
care autorul/autoarea intenționerază să desfășoare următoarele
teme:
 Ce fel de informații sunt necesare, despre ce și de ce sunt
acestea necesare?
 Ce fel de date sunt utile?-date cantitative și/sau calitative
 Care sunt metodele de colectare a acestor date? (interviu,
analiză de rapoarte, etc.)
 Descrieți succint metodele.
 Cum procesați informația rezultată din date? (aici va fi
relevantă abordarea pe care ați hotărât să o abordați)

Este important de reținut că metodele de

cercetare și abordarea vor fi alese și adaptate în funcție
de tema aleasă.
Metodologia nu poate fi standard. Ea trebuie să
se armonizeze cu tema aleasă.
Alegerea metodei de cercetare
 reprezintă partea aplicativă - prezentarea unei analize
proprii, folosind o metodă sau o combinație de metode
asupra unor fenomene micro sau macroeconomice.
 se bazează pe date reale (eventual, clauze de
coeficient)
 Indică drumul parcurs de la ipoteze la concluzii

Tipologia metodelor de cercetare

a) Metode cantitative (pentru elemente măsurabile)
b) Metode calitative
c) Metoda studiilor de caz
Alegerea metodei de cercetare
 reprezintă partea aplicativă - prezentarea unei analize
proprii, folosind o metodă sau o combinație de metode
asupra unor fenomene micro sau macroeconomice.
 se bazează pe date reale (eventual, clauze de
coeficient)
 Indică drumul parcurs de la ipoteze la concluzii

Tipologia metodelor de cercetare

a) Metode cantitative (pentru elemente măsurabile)
b) Metode calitative
c) Metoda studiilor de caz
a) Metode cantitative :
 pentru elemente ce pot fi măsurate - sistemul de
măsură metrică
 pentru proprietăți intangibile (metrică=aproximare
cognitivă)
 folosesc scale de măsurare (ex.scala ordinală)
b) Metode calitative:
 nu se folosesc metrici de evaluare și nici prelucrări
statistice ale datelor obișnuite
 folosesc observații personale, analize de conținut,
analize comparative
 tehnici: intervalul, focus grupul, analiza de limbaj
verbal etc.
c)Metoda studiului de caz:
 fotografiere a unui context informațional dat dintr-o
firmă sau o simulare a unei situații decizionale
Diateza activă versus diateza pasivă
 De regulă, în secțiunea metodologie, se folosește
preponderent diateza pasivă( fiind pus accentul pe
acțiune și nu pe cel care face acțiunea, dar, utilizează
mai multe cuvinte)
 Sunt însă multe cărți care recomandă evitarea
pasivului!
Factorii care influențează alegerea între diateza activă
și cea pasivă :
 este important ca cititorul să știe cine a făcut acțiunea
(ceea ce nu se întâmplă în cazul diatezei pasive)
 este repetitiv și lipsit de modestie utilizarea unui nume
personal (ceea ce se regăsește în cazul diatezei
pasive)
 ce face prezentarea mai fluenta, diateza activă sau
pasivă?
Probleme legate de folosirea pasivului :
 dificil de urmărit: evită folosirea de propoziții cu subiecte
foarte lungi și cu un verb pasiv scurt la final, pentru a se face
mai de înțeles.
 include subiectul și verbul în primele cuvinte ale propoziției și
asigură-te că orice listă de itemi este plasată la finalul
propoziției.
Date cantitative și date calitative
 Date cantitative (date de tip numeric):în forma brută, datele
cantitative (înainte de a fi procesate și analizate) oferă puține
informații.
 Datele calitative trebuie procesate pentru a le transforma în
informații.
 De la: tabele, diagrame, grafice, indicatori statistici -
datele ne ajută să explorăm, să prezentăm, să
descriem și să examinăm relații și tendințe în date.
 Datele sunt utilizate până la stabilirea de relații
statistice, modelare statistică complexă.
 Software utlizat în prelucrarea datelor- Excel; SPSS,
EViews, Matltab,Stata etc.
Metodologia cercetării trebuie să cuprindă:
 eșantionul:țări,companii,unități de analiză, perioada
 variabile: serii empirice folosite pentru desfășurarea
variabilelor teoreticedefinirea lor; sursa colectării;
frecvența; unitatea de măsură; eventuale ajustări; -
modul de colectare
 Modelul empiric: metoda de analiză
Y=a+bx+ ε-definirea modelului de regresie lineară
5.3. Rezultatele așteptate și cele obținute – Interpretarea
rezultatelor

 Secțiunea de rezultate este cea mai importantă, deoarece acestea

”spun povestea” lucrării și ele transmit mesajul central al lucrării
(”home message”)
 De aceea, este util să faci o listă cu principalele mesaje asociate
fiecărui tabel, fiecărei figuri (fiecărui rezultat raportat) și să prezinți
tabelele și figurile în ordinea în care rezultatele sunt cel mai bine
conectate.
 Regulă importantă: tabelele și figurile ar trebui să fie de sine
stătătoare, pentru a înțelege datele prezentate cititorul nu trebuie
să consulte sau să fie nevoit să consulte textul articolului; toate
informațiile necesare ar trebui să apară în tabel, figură, titlu,
legendă, note de subsol.
 Tabel/grafic – alegerea depinde de ceea ce se dorește a se
evidenția pentru cititor
Tabelele, utile pentru:
 înregistrarea datelor(avute sau prelucrate)
 explicarea calculelor sau prezentarea componentelor
datelor calculate
 prezentarea datelor actuale cu precizie
 permiterea unor comparații multiple în multe direcții (de
exemplu între țări pentru un același indicator, pe perioade
diferite pentru același indicator, etc.)
Figurile, utile pentru:
 prezentarea unei evoluții/imagini sugestive
 facilitatea înțelegerii ”poveștii” prin ”formă” mai degrabă
decât prin numere efective
 permiterea unei simple comparații între un număr redus de
elemente
Tabel Nr. 2 – Utilitatea folosirii tabelului sau a figurii
Cel mai util Tabel Figura

Atunci când Numere Forme

lucrăm cu
Atunci când ne Valori numerice Figuri de
concentrăm pe individuale ansamblu

Atunci când valori Mai importante Mai puțin

efective precise importante
sunt

Sursa : contribuția autorilor

Figuri:
 pie chart(recomandat doar pentru structură), column/bar
charts (pentru evoluții și indicarea nivelului), line charts
(pentru evoluții), radar charts
Puncte slabe, care reduc puterea figurilor de a contribui la
comunicarea rezultatelor
 alegerea unui tip greșit de grafic
 titlul neadecvat
 datele sunt deja prezentate în tabele
 figuri prea încărcate cu simboluri, numere
 gradația/ diviziunea axelor este necorespunzător aleasă
 denumirile axelor nu sunt suficient de detaliate
 includerea de numere/valori nu este necesară(se poate
deduce/aproxima cât este)
Tabele:
 necesită o atentă citire de către utilizator pentru o bună înțelegere =>
este necesar să se acorde atenție alegerii unui bun design, alegerii
datelor ce vor fi incluse în tabel, ordonarea datelor în tabel, folosirea
unor denumiri de linii și coloane care să fie informative precum și a
unui titlu informativ.
 Recomandare: folosirea de linii orizontale pentru separare și de spații
pentru separarea coloanelor.
Puncte slabe care reduc puterea tabelelor:
 titluri descriptive slabe, includerea de date redundante(ex. date care
nu sunt regăsite sau comentate în text)
 includerea de numere exagerat de precise
 omiterea de date necesare pentru ca cititorul să poată să facă
calcule importante pe baza de date experimentale
 tabel nearanjat pentru a evidenția cele mai semnificative rezultate
 date nesortate pentru a arăta relații importante dintre elemente
Titluri tabelelor și legende figurilor ar trebui să evidențieze, explice ce
reprezintă datele prezentate și să evidențieze punctele cheie ale
acelei părți a rezultatelor prezentate în ele; nu trebuie să fie necesară
citirea întregului text pentru a înțelege punctele directe.

Legenda:
 titlu care sumarizează ceea ce prezintă figura
 detalii ale rezultatelor sau modelelor prezentate în figură
 explicații adiționale ale componentelor figurii, metodelor folosite
sau detalii esențiale pentru înțelegerea rezultatelor
 descrierea unităților sau a notițelor statistice folosite
 explicații ale altor unități sau simboluri folosite

Reținem atunci când scriem despre rezultate:

 doar rezultatele importante trebuie evidențiate
 nu trebuie repetate în cuvinte toate rezultatele din tabele și figuri
 dacă rezultatele și discuțiile sunt separate
În secțiunea rezultate:
 se evidențiază cele mai importante descoperiri în
urma cercetării efectuate în cadrul lucrării
 se indică tabelele/figurile unde ele se găsesc
 comentarii asupra rezultatelor (dar nu discuții)

Verbe utilizate :
 trecut: propoziția se focalizează pe studii finalizate(ce
s-a aflat)
 prezent: descrie o situație mereu-prezentă; se
focalizează pe document
 verbele modalese folosesc în secțiunea comentarii
Discuții:
• elementele cheie trebuie evidențiate
• trebuie arătată legătura cu secțiunea Introducere și problemele ridicate
acolo, iar dacă este necesar, se rescrie introducerea și se rafinează
titlul.
Informații incluse în discuții:
 referire la scopul principal sau ipotezele studiului
 reafirmarea celor mai importante rezultate, în ordinea importanței lor,
inclusiv:
 dacă susțin ipoteza inițială, contribuie la oferirea răspunsului pentru
întrebarea de cercetare/ îndeplinirea obiectivelor cercetării
 dacă sunt în acord cu rezultatele altor cercetători
 explicații ale rezultatelor, cu referire la literatura anterioară relevantă
 limitări ale studiului => limitează puterea de generalizare a rezultatelor
 implicații ale studiului
 recomandări pentru cercetarea anterioară/aplicații practice
 verbele utilizate pentru a comenta rezultatele: comunică un mesaj cu privire
la atitudinea față de rezultate si puterea afirmațiilor.
Test de autoevaluare

1. Enumerați metodele de cercetare cunoscute.

2. Numiți trei motive pentru care poate fi diminuată
puterea de transmitere a unor informații importante
cu ajutorul tabelelor.
5.4. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea

lucrărilor de licență și de masterat, Ed. ASE, București,

 Dinu V– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licență și de

masterat, Ed. ASE, București, 2019

 Perelman L.C., Paradis J., Barrett - The Mayfield Handbook of

Technical and Scientific Writing, The McGraw-Hill Companies,
2001
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6

Concluzii
Prezentarea proiectului
Cuprins:

6.1. Obiective

6.2. Concluzii

6.3. Prezentarea proiectului

6.4. Bibliografie
6.1. Obiective:

După studiul acestei unităţi de învățare vei avea

cunoştinţe despre:
- cum să tragi niște concluzii bune în urma cercetării
efectuate și cuprinse în lucrare;
- cum să prezinți lucrarea .
6.2. Concluzii
Lucrarea de cercetare se încheie în mod firesc cu
concluziile autorului/autoarei.
Aceste concluzii pot să fi apărut în cadrul lucrării sau
să fie formulate doar la final.
Important este ca acestea să fie formulate într-un mod
clar și concis,fără a lăsa loc de ambiguități.
La nivelul unei lucrări de cercetare, concluziile pot fi
uneori premature. Însă, în cadrul concluziilor unei lucrări de
cercetare, poate fi efectuat un demers de autoevaluare a
propriei cercetări de către autor/autoare, în cadrul căruia să
se încerce identificarea minusurilor și a plusurilor sau
punctele slabe și cele forte. Spre exemplificare, cercetarea
este riguroasă sub aspectul metodei selectate și a pașilor,
dar poate prezenta o insuficientă acoperire geografică.
6.3. Prezentarea proiectului

Sunt cunoscute mijloace tradiționale de prezentare (notițe

tipărite – handouts, scriere la tablă, afișe –postere, flip charts,
diapozitive, folii transparente – overhead transparencies) și
prezentare de slide-show –uri (Power Point, documente .pdf)
Mijloacele tradiționale prezintă dezavantaje precum:
 informații limitate
 informații dificil de creat/reprodus
 costuri mari
 lipsa interactivității și a consultării ulterioare.
Este recomandată prezentarea de tip slide-show -
formă de document electronic pentru redarea
secvențială a unor conținuturi, ce trebuie să țină cont
de următoarele elemente: scopul, audiența (publicul
țintă).
Prezentarea trebuie să fie însoțită de o etrapă de
pregătire a sa. Se începe cu concluzia, se dezvoltă
introduceri și finaluri cu impact, se structurează ținând
cont de un început memorabil (se recomandă ca
acesta să conțină 2-3 argumente) și de un final
memorabil, iar apoi se repetă pentru o mai bună
cunoaștere a materialului, pentru încadrarea în timp și
familiarizarea cu audiența.
 Strategii de urmărit atunci când se realizează o
prezentare
 Simplitate și concizie (cât mai puțin text pe slide, se
elimină sigle, fundaluri încărcate , chart junk, existența
unor elemente vizuale cu impact (fotografii de
calitate), se evită clipart-urile standard).
 Utilizare judicioasă a animațiilor (doar pentru a atrage
atenția sau pentru a sincroniza narațiunea cu slide-
urile).
 Materialul pregătit în prezentare are în vederea
concentrarea pe două direcții distincte, dar aflate în
strânsă conexiune:
1) conținutul ideatic
2) reprezentarea conținutului prin imagini power point

1)Conținutul ideatic are în vedere ce anume trebuie

prezentat și reprezintă o lucrare în sine, de dimensiuni
reduse, dar având capacitatea de a reprezenta întreaga
lucrare .
2) Reprezentarea conținutului prin imagini power point
depinde de conținutul ideatic , dar dependența este
flexibilă și poate fi utilizată în avantajul autorului/autoarei.
Totodată, reprezentarea nu este una de tip liniar.
 Prezentarea trebuie să țină cont de următoarele:
 Să prezinte cele mai interesante aspecte ale lucrării
 Să evidențieze contribbuția personală în elaborarea
lucrării sau valoarea adăugată adusă de autor/autoare.
 Să definească foarte clar tipul de probleme abordate și
metodele de soluționare a lor.
 Să demonstreze capacitatea de sinteză a
autorului/autoarei
 Prezentarea mesajului:
 clar
 unitate de gândire și coerența grafică
 utilizarea contrastului maxim
 relevanța informațiilor prezentate verbal, cât și a celor
din prezentare
 atractiv
 folosirea unui mediu adecvat de comunicare
 interacțiunea cu audiența
 narațiunea și nu monologul
 implicarea publicului
De avut în vedere...
După finalizarea primei forme a lucrării, lucrarea
trebuie revizuită.Trebuie avute în vedere organizarea și
logica, precum și stilul și exprimarea.
O lucrare științifică poate fi corespunzătoare din
punct de vedere științific și tehnic, însă calitatea sa
poate fi afectată de prezența unor erori gramaticale din
construcția frazelor.
Test de autoevaluare

1. De ce este important un demers de autoevaluare a

propriei cercetări în cadrul concluziilor?
2. Enumerați trei puncte slabe ale mijloacelor
tradiționale de prezentare a unei lucrări.
3. Care sunt elementele de care trebuie să țină cont o
prezentare bună a lucrării elaborate?
6.4. Bibliografie

 Brătianu C, Dima A, Vasilache S – Ghid pentru elaborarea

lucrărilor de licență și de masterat, Ed. ASE, București,

 Dinu V– Ghid pentru elaborarea lucrărilor de licență și de

masterat, Ed. ASE, București, 2019

 Perelman L.C., Paradis J., Barrett - The Mayfield Handbook of

Technical and Scientific Writing, The McGraw-Hill Companies,
2001