PROIECT DIDACTIC

Data: -
Şcoala: Liceul Tehnologic Forestier
Profesor: Roman Maria
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul: Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu. Caracterizarea
lui Ștefan Gheorghidiu.
Clasa: a XI-a A
Tipul lecţiei: Lecţie mixtă – caracterizare de personaj

Competenţe specifice :
 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate;
 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de
lectură;
 Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural
în care a apărut aceasta;

Competenţe cognitive: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

 să încadreze personajul într-o tipologie;

 să identifice trăsăturile definitorii ale personajului;
 să ilustreze aceste trăsături prin secvenţe semnificative de text;
 să evidenţieze mijloacele de caracterizare a personajului ;
 să conştientizeze necesitatea formării priceperilor şi deprinderilor de
caracterizare a personajului literar;
 să valorifice ideile elaborate prin brainstorming;
 să automatizeze modalităţile de abordare şi receptare a personajului
literar ;
 să reacţioneze complex prin aplicarea modelului în situaţii similare;
 să utilizeze tehnici variate pentru analiza detaliată a unor texte literare
diverse;

Competenţe afective:
 Să interiorizeze noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice;
 Să dovedească receptivitate afectiv-intelectuală faţă de tema abordată;
 Să respingă atitudinea negativă a unor elevi faţă de activitatea de instruire.

Strategia didactică:

Metode şi procedee: lectura, conversaţia euristică, discuţia frontală, problematizarea,

observaţia, învătarea prin descoperire, analiza de text.
Forme de organizare: frontală , individuală.
Mijloace didactice: manualul, volumul, caietele, portofoliile, tabla, planșe, fişe de lucru.

1
Resurse bibliografice:

1. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2003;
aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999;
3. Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ed. Eminescu, 1985. 

Timp de lucru: 50 minute

Scenariul desfăşurării activităţii didactice

1. Organizarea clasei.
Verificarea prezenţei elevilor, crearea unei atmosfere necesare desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea temei pentru acasă.

Se verifică tema calitativ şi cantitativ. Elevii au avut de realizat planşe în care să prezinte, prin
fotografii inedite, traiectoria afectivă şi spirituală a personajului Ştefan Gheorghidiu.

3. Actualizarea cunoştinţelor.
Prin procedeul întrebare – răspuns, se va viza definirea corectă a romanului şi precizarea
trăsăturilor acestuia. Elevii amintesc concepţia lui Camil Petrescu despre roman, prezentată în
articolele Noua structură şi opera lui Marcel Proust şi De ce nu avem roman.

4. Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor urmărite. Profesorul îi informează pe

elevi că lecţia de azi propune caracterizarea personajului principal, Ștefan Gheorghidiu.

5. Dirijarea învăţării. Având in vedere că textul a fost lecturat, elevii cunosc subiectul,
activitatea de învăţare va fi dirijată prin fişe de lucru. Clasa este împărţită în șase grupe şi fiecare
are de rezolvat un text cu cerinţe care vor dezvălui trăsăturile protagonistului. Rezultatul muncii
va fi prezentat de către un membru al fiecărei grupe pe flip-charter. Trăsăturile cumulate ale
personajului vor alcătui un portret al acestuia, ce va fi redat prin metoda ciorchinelui, iar elevii
vor contribui la alcătuirea lui.

6. Obţinerea performanţei
Asigurarea performanţelor se va realiza printr-o prezentare a ciorchinelui, iar elevii vor
argumenta fiecare trăsătură de caracter a personajului . Pe parcursul prezentărilor, se intervine în
discuţie, se fac precizările / corectările / observaţiile / completările necesare.

7. Asigurarea feed-back-ului
Feed-back-ul are loc permanent, pe parcursul conversaţiei, prin aprecieri verbale făcute de
profesor, vizând participarea elevilor, calitatea exemplelor şi a argumentaţiei, claritatea şi

2
corectitudinea exprimării. Sunt notaţi elevii care s-au remarcat pe parcursul lecţiei prin
răspunsuri corecte, complete, consistente, imaginative;

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului.

Se fac aprecieri asupra lecţiei şi se notează elevii.

Se anunţă tema pentru acasă:

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, în care să prezinţi construcţia personajului principal Ştefan

Gheorghidiu din romanul interbelic Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil
Petrescu.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
-încadrarea personajului ales într-o tipologie, prin referire la formula estetică a romanului;
-evidenţierea a două trăsături ale personajului prin referire la scene din roman;
-ilustrarea modalităţilor şi a procedeelor de caracterizare a personajului ales;
-evidenţierea relaţiei dintre personajul principal şi alte personaje ale romanului.

3
 Fişa 1

1. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

“În primăvara anului 1916, ca sublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat, luasem parte, cu un
regiment de infanterie din capitală, la fortificarea văii Prahovei, între Buşteni şi Predeal. Nişte
şănţuleţe ca pentru scurgere de apă, acoperite ici şi colo cu ramuri şi frunziş, întărite cu pământ
ca de un lat de mână, erau botezate de noi tranşee şi apărau un front de vreo zece kilometri.
În faţa lor, câteva dreptunghiuri de reţele şi "gropi de lup" erau menite să sporească fortificaţiile
noastre. Toate capetele acestea de tranşee, risipite ici-colo, supraveghind şoseaua (?) de pe boturi
de deal, nu făceau, puse cap la cap, un kilometru. Zece porci ţigăneşti, cu boturi puternice, ar fi
râmat, într-o jumătate de zi, toate întăriturile de pe valea Prahovei, cu reţele de sârmă şi cu "gropi
de lup" cu tot.” (La Piatra Craiului, în munte p. 41)

Fişa 2

2. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„Pentru mine însă această concentrare era o lungă deznădejde. De multe ori seara, la popotă, era
destul un singur cuvânt ca să trezească răscoliri şi să întărâte dureri amorţite. E îngrozitoare
uneori această putere a unei singure propoziţiuni, în timpul unei convorbiri normale, ca să
pornească dintr-o dată măcinarea sufletească, aşa cum din zecile de combinaţii cu şapte litere ale
unui lacăt secret, una singură deschide spre interior. În asemenea împrejurări, nopţile mi le
petreceam în lungi insomnii, uscate şi mistuitoare.
La drept vorbind însă, în astă-seară nu atât discuţia, care nu mai era o simplă aluzie, m-a aruncat
în halul acesta de răscolire, ba era chiar prea directă ca să mai fie atât de otrăvitoare, cât
încercarea neizbutită, pe lângă comandantul batalionului, de a obţine o permisie la Câmpulung.”
(La Piatra Craiului, în munte p. 42)

4
 Fişa 3

3. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„- Discuţia dumneavoastră e copilăroasă şi primară. Nu cunoaşteţi nimic din psihologia

dragostei. Folosiţi un material nediferenţiat.
.......căpitanul Corabu, întărâtat, dar stăpânindu-se, s-a întors spre mine cu un fel de mică
solemnitate acră de magistrat.
- Cum, domnule, dacă o femeie zice: "nu mai vreau", dumneata zici: "ba da, să vrei?" Hăi?
- Dacă e vorba de o simplă împreunare, da... are drept să zică: nu mai vreau... Dar iubirea e
altceva. Iar dacă nu ştiţi ce e, puteţi, cu noţiunile dumneavoastră cumpărate şi vândute cu
toptanul: "aşa am auzit... aşa vând" să dezbateţi toată viaţa, că tot nu ajungeţi la nimic. Şi
privindu-i dispreţuitor: Discutaţi mai bine ceea ce vă pricepeţi.
- O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie... Trebuie timp şi trebuie complicitate
pentru formarea ei.” (La Piatra Craiului, în munte p. 47,50)

Fişa 4

4. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate şi bănuiam că mă înşală.

Din cauza asta, nici nu puteam să-mi dau examenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionându-i
prieteniile, urmărind-o, făcând probleme insolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei
rochii şi din informarea lăturalnică despre cine ştie ce vizită la vreuna dintre mătuşile ei. Era o
suferinţă de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanţă.”(Diagonalele unui testament,
p.53)

5
 Fişa 5

5. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi
repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere.....
Începusem totuşi să fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă
eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente, şi cred că acest orgoliu a
constituit baza viitoarei mele iubiri.” (Diagonalele unui testament, p.51)

Fişa 6

6. Rezumaţi fragmentul de mai jos şi găsiţi trăsătura de caracter care reiese din context,
specificând tipul de caracterizare şi modul de expunere.

„Ei, Ştefane, dacă tată-tău ar fi fost ceva mai strângător, dacă n-ar fi risipit atât... v-ar fi lăsat şi
vouă să trăiţi altfel decât trăiţi (va să zică, deşi avea aerul că ignorează, ştia că trăim în
dificultate, când părea că pluteşte pe deasupra). Dealtfel, îi semeni leit. Acum văd că te-ai însurat
şi tu tot din dragoste.” (Diagonalele unui testament, p.58)
„- Ce te gândeai? Las' că te-am văzut eu. N-ai spirit practic... Ai să-ţi pierzi averea (cel puţin să
rămână în familie, avea aerul să spună). Cu filozofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla al
dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în afaceri nicio brânză. Eu sunt mai deştept ca ei, când e
vorba de parale.
- Unchiule, eu mă gândeam să nu mă încurc în afaceri. Cred că averea pe care o am îmi
ajunge să trăiesc modest.” (Diagonalele unui testament, p.66)

6
 Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
de Camil Petrescu

ORGOLIOS
INTELECTUAL AUTENTIC
SPIRIT LUCID – STUDENT LA FILOZOFIE

INTELIGENT INTROVERTIT O CONŞTIINŢĂ PROBLEMATIZANTĂ

INADAPTAT SUPERIOR ŞTEFAN HIPERSENSIBIL

GHEORGHIDIU

ÎNSETAT DE ABSOLUT
INTRANSIGENT
POLEMIC