fișa 6a

Distorsiuni cognitive. Principalele pattern-uri

Denumirea Definirea Exemple

Gândirea dihotomică (totul sau Lucrurile sunt privite din perspectiva a doar ”Orice nu aș îndeplini, oricare sarcinină
nimic) două categorii - alb sau negru (nuanțe nu nu aș realiza, trebuie sa fie la superlativ”
există).
Clarviziunea. Prezicerea întorsăturii proaste a lucrurilor ”Întotdeauna îmi va fi greu să-mi
sau a unui deznodământ nefast identific gândurile ”
Etichetarea Atribuirea propriei persoane a unei etichete ”Șunt un ratat de fac greșeli”
generale cu tentă negativă
Raționalizarea emoțională Încrederea că ceva este adevărat deoarece ”Cu siguranță sunt un incompetent”
”simți” că e adevărat
Abstractizarea selectivă Atenția se focalizează doar asupra ”Am comis o groază de greșeli“
aspectelor negative ale situației
(experienței), fără a o vedea în ansamblu
Suprageneralizarea Tragerea unor concluzii generale în baza ”Totul ce fac este greșit”
unui număr mic de dovezi
Citirea gândurilor Certitudinea cunoașterii a ceea ce gândesc ”Ei mă cred un prost”
alții
Personalizarea Acțiunile altora țin de tine personal, pe când ”Ei au făcut-o intenționat”
intențiile lor sunt diferite
Imperativele Nutrirea unor idei nejustificat de rigide “Întotdeauna trebuie să fiu la cel mai înalt
privind modul în care tu sau alții trebuie să nivel”
se comporte
Exagerarea sau minimizarea Exagerarea negativului și minimizarea ”Nu sunt bun în a găsi soluția potrivită”,
pozitivului ”Nu contează că sunt abil sau isteț în ... ”
fișa 6b
 Distorsiuni Cognitive. Principalele pattern-uri

Denumirea Definirea Exemple

Gândirea în alb-negru (dihotomică) Tendința de a clasa întreaga experiență în una din două  Sunt un ratat (sau sunt perfect)
categorii opuse. Vedeți situația în alb sau negru și nu  El/Ea este un om rău (sau bun)
deslușiți nuanțele intermediare de gri  Viața mea a fost perfectă și acum e un dezastru
Catastrofizarea (cu gândul la la cel Tendința de a gândi la ceva ca fiind un dezastru, care  Anxietatea mea o să mă omoare
mai prost scenariu sau cel mai prost de fapt nu este așa. Imagițația proprie îți creează scene  Ce dacă ... se va întâmpla?
deznodământ) de dezastru, care puțin probabil să se producă  Am greșit ... O să-mi pierd serviciul!
 Ce greșeală teribilă! Nicicând nu am să reușesc
să fac acest lucru bine.

Hiperbolizarea (aprecierea Tendința de a supraestima probabilitatea că ceva rău se

exagerată) a riscului
Sub-aprecierea abilităților
Citirea gândurilor
Personalizarea (a lua la propria Tendința de a-ți asuma responsabilitatea sau vina  E vina mea
persoană)
Premoniția (clarviziunea)
Filtrarea
 Soțul/soția va nimeri în accident
va întâmpla  Sunt convins 100% că voi avea un atac de panică
Tendința de a subestima propriile abilițăți de depășire a
 Nu-am să fac față cerințelor
unor situații dificile  Nu-am să depășesc situația
Tendința de a presupune ce gândesc alții, fără a-i  El crede că sunt un prost
întreba.  Ea crede că am înnebunit
 Ea nu mă place
 Îl plictisesc
pentru tot ce este negativ sau neplăcut, pe când de fapt  Eu l-am indispus
vina nu este doar a ta.
Tendința de a anticipa întorsătura proastă a  Va fi un dezastru
evenimentelor și a considera că această predicție este  Lucrurile întotdeauna se întorc prost
deja un fapt împlinit  Am să pic examenul
Tendința de a vedea lucrurile prin ochelari negri,  Ignorarea virtuților, capacităților și forțelor proprii
ignorând tot ce este pozitiv sau realistic,  Destitui/respingi realizările/performanța ca fiind
desconsiderând experiențele pozitive ca ceva ce ”nu datorate ”norocului”
contează” din varii motive, focusând atenția doar
asupra informației negative. Te focalizezi asupra unui
 detaliu extras din context și ignori alte aspecte mai
importante ale situației.
Fixarea unor standarde irealizabile Tendința de a fixa standarde înalte și a avea așteptări  Trebuie să fac lucrurile pe 10, altfel nu mă aranjează
prea mari față de sine și alții  Trebuie să fac totul perfect

Etichetarea Tendința de a emite judecăți pripite și de autoacuzare.  Sunt un nimic

Atribuirea unor trăsături negative generale fie sie sau.  Sunt neputincios și inadecvat
 El e un ratat

Concluzionarea pripită Tragerea concluziilor fără a dispune de dovezi (fără  Mă doare în gât... trebuie să fie cancer
temei), care le-ar susține sau formularea unor concluzii  Soțul nu mănâncă prăjitura, pe care am copt-o. Nu
în pofida dovezilor care le combat. sunt o bună bucătăreasă.

Raționalizarea emoțională Tendința de a crede că emoțiile negative trăite reflectă  Mă simt deprimat, de aceea viața de cuplu nu
starea reală a lucrurilor. reușește
 Este așa fiindcă simt că anume așa și este.