Algoritmul de completare a Diagramei de Conceptualizare Cognitivă a cazului (DCC)

• Pas I
Completarea diagramei începe de jos prin introducerea informației în boxele Situație,
unde sunt descrise trei (patru) situații emoțiogene pentru client, după care urmează
completarea boxelor Gânduri automate, Semnificația Gândurilor automate, Emoțiile și
Comportamentele specifice. Semnificația gândurilor automate pentru fiecare din situațiile
descrise ne informează despre convingerile de bază, dezvoltate de persoană în urma experienței
sale de viață, și vor urmări să fie logic conectate la convingerile de bază, înscrise în boxa
respectivă din partea de sus a diagramei.

• Pas 2
Pentru identificarea semnificației gândurilor automate este recomandă aplicarea
tehnicii Săgeata Descentență prin adresarea unor întrebări de felul: ”Dacă acest gând ar
corespunde adevărului, ce semnificație ar purta pentru Dumneavoastră? Ce ar însemna
aceasta? Ce spune aceasta despre Dumneavoastră? Cum vă descrie? Ce rău este în aceasta?”

• Pas 3
Următorul pas constituie completarea datelor bio-psiho-sociale relevante, care au
favorizat dezvoltarea și menținerea convingerilor de bază despre sine, alții și lume per
ansamblu. De regulă, acestea sunt evenimentele adverse și condițiile vitrige din copilărie sau
adolescență în care copilul s-a simțit blamat, ignorat, abuzat, respins, discriminat etc.,
relaționând cu persoanele semnificative (părinții, frații/surorile, profesorii, semenii).

• Pas 4
Convingerile de bază sunt credințele disfuncționale, globale în esență sa, rigide și
suprageneralizate despre Eu-l propriu. Fiind activate în situații de stres, acestea provoacă
suferință, iar pentru depășirea ei persoana recurge la anumite strategii de coping pe care și-le-
a dezvoltat. Convingerile de bază sunt de trei categorii: neputință, neiubire și devalorizare [3].
Persoanelor anxioase le sunt proprii convingerile din prima categorie, i.e. convingerile despre
propria vulnerabilitate, incompetență și inferioritate în comparație cu alții.

1
• Pas 5
Prezumțiile/regulile/atitudinile, înscise în boxa corespunzătoare, reprezintă veriga ce
leagă convingerile de bază de strategiile de coping. Prezumțiile sunt condițiile de activare a
convingerilor de bază, formulate ca presupoziții de genul: ”dacă procedez în felul respectiv.....,
atunci totul va fi bine, dar dacă nu, atunci convingerea mea de bază va deveni evidentă și
vizibilă tuturor”. Drept exemple pot servi următoarele: ”dacă încerc să fiu perfect, voi fi în
regulă; dacă nu, voi da greș și voi demonstra că nu sunt suficient de bun”, ”dacă reușesc totul
fără ajutorul altora, voi fi în regulă; dacă nu, voi demonstra că sunt un neputincios”, ”dacă
mă îngrijorez, voi fi în regulă; dacă nu, voi fi luat prin surprindere și nepregătit pentru
eventualele probleme/pericole.”

• Pas 6
Strategiile de coping sunt strategii observabile și/sau neobservabile la care persoana
recurge pentru a diminua anxietatea. Adesea, ele coincid cu comportamentele înscrise în boxa
Comportament, deși nu întotdeauna. Exemple de strategii de coping sunt perfecționismul,
stabilirea unor standarde ireal de înalte pentru a fi atinse, autosufiența excesivă, evitarea,
izolarea de alții, ruminarea, autocritica, străduința de a face pe placul altora, de a nu le
provoca nemulțumirea etc.