DISCIPLINA:

TEORIA DECIZIEI ŞI CERCETARI OPERAŢIONALE

REFERAT

TEMA: Probema de transport

CUPRINS
 1. INTRODUCERE …………………...............4

2. PROBLEMA DE TRASPORT ……………..6

3. BIBLIOGRAFIE …. .....................................11

INTRODUCERE

Metoda transporturilor poartǎ aceastǎ denumire deoarece se foloseşte

pentru rezolvarea problemelor de programare liniarǎ ce au de a face cu deplasǎri
de sarcini în reţele de transport.
Prin extensie, metoda transporturilor se aplicǎ, în problemele de
transbordǎri şi asignare.
Această problemă apare frecvent în planificarea distribuirii bunurilor şi a
serviciilor de la câteva unităţi de aprovizionare la anumite adrese.
 De obicei cantitatea de bunuri aflate la fiecare unitate de aprovizionare
(origine, furnizor, centru de producţie, fabrici, ofertă) este fixă sau limitată;
La fiecare unitate adresantă (sau destinaţie, beneficiar, centru de
distribuţie, cerere) se află o cantitate de bunuri specificată prin comandă sau
cerere.
Din cauza varietăţii mari de rute de transport şi a diferitelor costuri pentru
aceste rute, obiectivul este de a stabili câte unităţi de marfă pot fi transportate de
la fiecare origine la fiecare destinaţie în aşa fel încât toate cererile să fie
satisfăcute, iar costurile de transport să fie micşorate.

PROBLEMA DE TRASPORT
O întreprindere de construcţii are în lucru 4 blocuri de locuinţe în diferite
locuri în oraş şi se aprovizionează cu mortar de la 3 staţii de betoane de
asemenea amplasate în diferite locuri. Prin contract, prima staţie de betoane

asigură 10 m3 , a doua 15 m3 , iar a treia 25 m3 . Necesarul zilnic de mortar

pentru fiecare bloc este de 5 m3 pentru primul, 10 m3 pentru al doilea, 20

m3 pentru al treilea şi 15 m3 pentru al patrulea. Preţul de transport pentru 1

m3 de la o staţie de betoane la un bloc este dat de Tabelul 1.

 Tabelul 1.

Bloc
Staţie B1 B2 B3 B4 Disponibil ( ai )
betoane

S1 8 3 5 2 10
S2 4 1 6 7 15
S3 1 9 4 3 25
Necesar (bj) 5 10 20 15

Să se găsească un plan de transport care să determine cantităţile zilnice xij

de mortar ce trebuie aduse de la staţia de betoane i la blocul j, astfel
încât cheltuielile de transport să fie minime.

Rezolvare
a) Modelarea problemei

Matricea restricţiilor

b) Determinarea unei soluţii iniţiale de bază

Determinarea soluţiei iniţiale de bază se face cu metoda colţului nord-vest,
pornind de la Tabelul 5.1, obţinându-se Tabelul 2.
min {a1,b1}= min {10,5}=5=b1 , x11=5 se suprimă
coloana 1 min {a1,b2}= min {5,10}=5=a1 , x12=5
se suprimă linia 1 min {a2,b2}= min {10,5}=5=b2 ,
x22=5 se suprimă coloana 2
min {a2,b3}= min {10,20}=10=a2 , x23=100 se
suprimă linia 2 min {a3,b3}= min {25,10}=10=b3 ,
x33=10 se suprimă coloana 3
min {a3,b4}= min {15,15}=15=b4 , x34=15 se suprimă linia 3 şi
coloana 4

Tabelul 2.

Mulţimea celulelor de bază este următoarea:

B= {(1,1), (1,2), (2,2), (2,3), (3,3), (3,4)} .

Valoarea funcţiei obiectiv pentru baza dată de metoda colţului nord-vest

este:
f=5⋅8+5⋅3+5⋅1+10⋅6+10⋅4+15⋅3=205

după cum rezultă din Tabelul 3

Tabelul 3
 În Tabelul 3 celulele cu diagonală sunt celulele de bază.
Matricea bazei corespunzătoare este:
x11 x12 x22 x23 x33 x34

c) Algoritmul de transport
Iteraţia I
Pas 1. Începem algoritmul cu soluţia de bază obţinută în etapa
precedentă. Se consideră v4=0B şi se rezolvă sistemul
Obţinem pentru celulele nebazice coeficienţii de cost redus,
α ij = u i + v j − cij valorile:
α13 = u1+v3−c13 = 7+1−5 = 3; α14 = u1+v4−c14=0+7−2 = 5;

α21= u2+ v1−c21 = −5+1−4 = 2;

α24= u2+v4−c24 = 5−7=−2; α31= u3+v1−c31=3+1−1=3;

α32= u3+v2−c32 = 3−4−9 =−10.

şi se trec în Tabelul 4

Tabelul 4
8 3 5 2
5−5 5+5
4 1 6 7
10 5
1 9 4 3
5 15 10−5
 Valoarea funcţiei obiectiv f=10⋅2+10⋅1+5⋅6+5⋅1+15⋅4+5⋅3=140 .
Iteraţia a III−a

Pas 1. Din nou luăm v4=0 şi rezolvăm sistemul

şi obţinem pentru celulele nebazice coeficienţii de cost redus,

α11= u1+v1−c11= 2−2−8 =−8; α12= u1+v2−c12= 2−4−3=−5; α31=

u3+v1−c31=2+1−5=−2;

α21= u2+v1−c21= 5−2−4 =−1; α24= u2+v4−c24=5−7=−2; α32= u3+v2−c32

=3−4−9=−10.

Rezolvăm această problemă şi cu ajutorul pachetului de programe

Management Scientist. După lansarea pachetului de programe alegem modulul
Transportation din fereastra prezentată în Figura 2.4. Din fereastra care apare se
selecteză din submeniul File, New – pentru crearea unei noi probleme de transport,
se introduc numărul de depozite şi numărul de centre de consum, apoi costurile
unitare de transport ca în Figura 1.

Figura 1
 Pentru rezolvarea problemei, din submeniul Solution se selectează Solve, se
alege din fereastra Select Optimization Criteria, Maximization Objective . Se
afişează fereastra cu rezultatele problemei. Rezultatele obţinute, aşa cum se văd în
Figura 5.2, coincid cu cele obţinute aplicând algoritmul de transport.

Figura 2

Să rezolvăm aceeaşi problemă utilizând Solver-ul din Excel. Pentru aceasta

creăm foaia de calcul cu datele de intrare ca în Figură 3, efectuând paşii descrişi
în continuare.
 Figura 3
În celula D3 introducem funcţia de optimizat D3 =C7*B13+C8*B14+
C9*B15+D7*D13+D8*D14+D9*D15+E7*F13+E8*F14+E9*F15+F7*H13+F8
*H14+F9*H15. Celulele cu necunoscutele problemei sunt B13−B15, D13−D15,
F13−F15 şi H13−H15. Celulele B18−B24 conţin restricţiile problemei conform cu
comentariile din celulele A18−A24, apoi se adaugă condiţiile de nenegativitate.
De exemplu, celula B18 contine = B13+D13+F13+H13, având în vedere că
sunt intrduse datele problemei . Analog celelalte celule (B19−B24). După apăsarea
butonului Solve se obţin rezultatele problemei şi rapoartele ca în Tabelele 5−6.
Remarcăm că rezultatele sunt aceleaşi cu cele obţinute cu Management Scientist.
.........
Tabelul 5
Microsoft Excel 10.0 Answer Report
Worksheet: [Problema de transport.xls]Sheet1
Report Created: 6/01/2013
11:39:27 PM
Tabelul 6
 Microsoft Excel 10.0 Sensitivity Report
Worksheet: [Problema de transport.xls]Sheet1
Report Created: 6/12/2013 11:30:45 PM
Adjustable Cells

Constraints
 Tabelul 7
Microsoft Excel 10.0 Limits Report
Worksheet: [Problema de transport.xls]Limits Report 1
Report Created: 6/12/2013 8:23:41 AM
 BIBLIOGRAFIE:

1. Romică Trandafir - Modele şi algoritmi de optimizare, Editura AGIR,

Bucureşti, 2004
2. Rodica Trandafir, I.Duda, Aurora Baciu, Rodica Ioan, Silviu Bârză –
 Matematici pentru economişti, Editura Fundaţiei “România de Mâine”,
Bucureşti, 2005
3. Aurora Baciu – Matematici economice şi financiare, Editura Fundaţiei
“România de Mâine”, Bucureşti, 2003
4. Matei A. – Curs de matematici pentru studenţii economişti, Editura Fundaţiei
“România de Mâine”, Bucureşti, 1998