Lucru individual

Referat Șomjul în republica Moldova

Realizat Albot Gabriela grupa AS21Z

Somajul - fenomen permanent in toate tarile, prin dimensiunea si durata sa ridica o

serie de probleme privind definirea, cauzele, formele de manifestare si posibilitatile
de reducere a acestora. Somajul prin efectele economico - sociale pe care le
genereaza, a devenit o problema preocupanta, in ultimele decenii, pentru toate statele
lumii.
Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau
partiala, proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot
gasi de lucru ca salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii
globale si ofertei globale de munca. Somerii - sunt acele persoane din cadrul
populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze si cauta un loc de munca retribuit
deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul somerilor se cuprind
persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si noii ofertanti
de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.
CAUZELE SOMAJULUI
Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze
obiective, dar si subiective. In conditiile unei productivitati a muncii ridicate, ritmul
de crestere economica, nu mai este capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat
sa asigure o ocupare deplina, pe piata muncii, decalajul intre cererea de munca si
oferta de munca fiind in favoarea ultimei.
Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul
retinut al agentilor economici de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta,
fie ca acestia nu se incadreaza in disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare
si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite cu un salariu mai mare, fapt
ce intarzie integrarea lor activa.
FORME ALE SOMAJULUI
Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza,
formele dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt :
- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic.
In faza de criza, somajul sporeste ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor
economice si cresterii numarului de falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si
mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea activitarii economice in anumite
anotimpuri ale anului.
- Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,
sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici,
sociali, interni si internationali.
- Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri,
caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii
sanse mari de absorbtie a fortei de munca.
- Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou
mod de organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de
munca.
- Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii
economice in anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, in
agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de turism ( are un caracter
ciclic ).
- Somaj total - presupune pierderea locului de munca si
incetarea totala a activitatii ( falimente, restructurarea profitului intreprinderii,
inchiderea unor unitati nerentabile).
- Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu
diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca
redusa ).
- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si
inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca in categoria somerilor, dar care,
in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar beneficiaza de toate drepturile
prevazute in legile privind somerii.Exista si - somaj voluntar - reprezentat de
persoanele care refuza locurile de munca oferite, care se transfera de la un loc de
munca la altul din diferite motive personale : locurile de munca nu corespund
asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, conditiile de
munca nu le convin.
MASURAREA SOMAJULUI Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea
in
considerare a dimensiunii, structurii, intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau
alta, apeladu-se in
acest sens la indicatorii cantitativi si structural calitativi.
Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al
somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona
geografica, in anumite ramuri, profesii, meserii.
Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual
intre numarul somerilor si populatia activa.
Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa
nivelul de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa.
Pentru o evaluare corecta a marimii somajului la un
moment dat, trebuie sa se calculeze : - intrarile - persoane concediate, casnice sau care
au terminat un ciclu de invatamant si nu se pot angaja. - iesirile - persoane care gasesc
noi locuri de munca, cele care
revin la vechiul post, cele care nu mai cauta locuri de munca, emigrantii, pensionarii,
s.a.
Prin structura sa, somajul afecteaza toate categoriile de
salariati, fapt ce largeste spectrul saraciei si accentueaza marginalizarea unui numar
important de persoane devenite somere sau recent sosite pe piata muncii.
Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor
elemente, cum sunt : - intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta
a momentului incetarii totale sau partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a
salariului sau pierderea totala a locului de munca. - durata somajului - timpul care se
scurge de la pierderea locului de
munca pana la reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului,
indemnizatia de somaj fiind mai mica decat salariul.
Existenta in Moldova a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii
fortei de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze
obiective la nivel micro si macroeconomic.
Politici active- constau din masurari care contribuie la
(re)integrarea somerilor in diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor
ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt :
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o
calificare corespunzatoare si recalificarea somerilor in
concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca ; -stimularea agentilor
economici prin parghii economicofinanciare, in extinderea activitatii economice ; -
incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea
relansarii si cresterii economice, a crearii de noi locuri de munca ; - acordarea de
facilitati intreprinderilor - care angajeaza
someri, precum si tineri absolventi(prin subvenctionarea de catre Ministerul
Muncii , a 70% din salariul net). - incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate
publica -pe
plan local sau national - dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca
partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca independenta si alte forme de
ocupare ;
In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri,
actuini, ca : acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la
o zona la alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte,
etc.); incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ; racordarea
invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii interne si
internationale; formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva
indelungata care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata ; dezvoltarea sau crearea
de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii,
referat.clopotel.routilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile ; introducerea de
restrictii privind imigrarea ;
In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea
investitiilor, care sa reechilibreze piata bunurilor si serviciilio, dar pentru aceasta, sunt
necesare cateva conditii, si anume : sporirea investitiilor si crearea unor structuri
moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea veniturilor reale ale agentilor
economici, ale populatiei.
Masuri active vizeaza populatia ocupata in vederea
preiantampinarii riscului de somaj. Adaptarea fortei de munca ocupate la cerintele
mereu in dinamica ale unitatii in care lucreaza diminueaza riscul persoanelor
respective de a deveni someri.
Politici pasive acestea se concretizeaza in masuri si actiuni
care sa asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de
subzistenta. Politica pasiva raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o
parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un
cuantum al venitului incitator la munca.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de
somaj sau in cazul tarii noastre ajutor de somaj si se acorda pe o perioada
determinatade timp. In Romania perioada de acordare a somajului este de 9 luni, iar a
alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte mult tinerii si
femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de
crester de lunga durata.
In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea
gasirii unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp
ajutor de somaj sau alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai
mici decat indemnizatia de somaj.
Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de
a crea noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.
Daca luam in considerare durata somajului sau perioada de somaj de la momentul
pierderii slujbei si pana la reluarea activitatii, se constata ca in timp a avut loc o
tendinta de crestere a duratei, ce difera pe tari si perioade istoric. In numeroase tari
exista reglementari care precizeaza durata pentru care se plateste indemnizatia de
somaj, somajul de lunga durata fiind cel care depaseste 10 luni.

Structura somajului este un alt criteriu, in functie de care somerii pot fi clasificati in
functie de nivelul calificarii, domeniul in care au lucrat, categoria socio-profesionala
careia ii apartin, ramurile de activitate din care provin, sex, categoria de varsta, rasa,
etc. Indicatorii astfel determinati au relevat faptul ca femeile sunt mai afectate de
somaj decat barbatii, ca tinerii (pana la 25 de ani) si varstnicii de peste 50 de ani sunt
mai afectati in raport cu restul populatiei active.Una din problemele cele mai
dezbatute ce privesc somajul se refera la descoperirea si explicarea cauzelor aparitiei,
mentinerii si eventual cresterii somajului, fiecare scoala de gandire economica mai
importanta aplecandu-se asupra acestor aspecte.
In prezent teoriile care se ocupa cu descoperirea si explicarea cauzelor care genereaza
somaj, pot fi grupate in doua mari categorii:
teorii care explica somajul prin intermediul factorilor determinanti ai pietei muncii

teorii care explica somajul prin interactiunea dintre piete

Doua probleme importante ridica somajul in toate tarile: asigurarea dreptului la
munca si garantarea unor venituri pentru someri, pentru asigurarea unui minim de
existenta.

Chiar daca dreptul la munca este declarat in toate tarile, el poate fi garantat doar acolo
unde economia cunoaste o asemenea evolutie incat sa asigure locuri de munca pentru
toti cei care vor sa munceasca. Modalitatea de garantare juridica a locurilor de munca
ar reprezenta-o inscrierea unei clauze in acordurile incheiate intre firme si salariati in
cadrul negocierilor colective. Organizatiile sindicale isi inscriu intre revendicarile lor
un asemenea obiectiv.

Modalitatea cea mai utilizata pentru garantarea unor venituri minime este ajutorul sau
indemnizatia de somaj. Ponderea din salariu si perioada pentru care se plateste difera
de la o tara la alta. Recent, ponderea indemnizatiei de somaj in salariul unui celibatar
oscila intre 28% in Marea Britanie si 50% in Italia, iar durata de acordare a acesteia,
in saptamani, era de 65 in SUA, 51 in Canada, 52 in Germania si Anglia, 26 in Italia.

In Moldova se acorda ajutor de somaj pentru o perioada de cel mult 227 de zile, intr-
un cuantum exprimat in patru variante, in functie de sitatia in care se afla cel ce
urmeaza sa-l primeasca.
Cresterea somajului si mentinerea sa la cote ridicate in majoritatea tarilor implica o
crestere rapida a sumelor folosite pentru ajutorul sau indemnizatia de somaj. Cu toate
acestea sumele folosite pentru plata indemnizatiei de somaj se dovedesc a fi tot mai
mici in raport cu nevoile.
Indemnizatia de somaj are doua functii: de asigurare si de asistenta pentru someri.
Daca este destinata asigurarii, rolul ei consta in oferirea unui supliment sau o
completare a mijloacelor de trai pentru o perioada determinata cat persoana in cauza
este somer si realizeaza venit sub un anumit nivel), avand un caracter pasiv. Daca este
destinata asistentei, indemnizatia va contribui la diminuarea somajului prin sustinerea
programelor de calificare, recalificare si reorientare a somerilor, precum si a
programelor de incadrare in activitate avand un caracter activ. Ea poate fi considerata
o investitie in resursele umane pentru insertia somerilor in viata activa si sustine